Academia de Studii Economice

Facultatea de Cibernetica, Statistica si

Informatica Economica

Informatii privind anul de baza

a.     Indicatori valorici (preturi comparabile)

b.     Indicatori privind populatia si forta de munca (mii persoane), productivitatea muncii si salariul mediu (u.m.)

c.     Coeficienti si parametrii

Matricea coeficientilor cheltuielilor materiale directe pe ramurile i (linii) si j (coloane):

A. Model de simulare macroeconomic previzional

a)    Determinarea indicatorilor din tabelul input output

Pentru anul final de previziune se proiecteaza o crestere a productiei totale cu 6% in industrie, cu 7%in agricultura si cu 8% in celelalte ramuri.

X_(I)t=X_(I)0*[1+r_X(I)]*c_I c_I=coeficientul de individualizare a proiectului

c_I=

X_t=_I(t) r_X(I)=(0.06 0.07 0.08) => X_(I)t=( ), X_t=

Matricea coeficientilor cheltuielilor materiale directe [a_ij] _t se va modifica fata de anul de baza astfel: se vor reduce cu 1% consumurile intermediare din industrie, cu 2% consumurile din agricultura si cu 0,7% consumurile din celelalte ramuri.

Matricea [a_ij] _t se determina astfel: a(i,j)=x(i,j)₀/X(j)₀ i,j=1,2,3

=> a(i,j)_t=a(i,j)₀ actualizati

[a_ij] _t=

x(i,j)_t=a(i,j)_t*X(j)_t considerand ca X_(j)t=X_(i)t unde X(i) este calculat anterior

x_(ij)t= =>PI_i=( )

=>PI_(I)t=_t PI_(I)t=

CI_(j)t=( ) => CI_(j)t=_t CI_(j)t=

Y_(I)t=X_(I)t-PI_(I)t => Y_t=PIB_t=_t Y_(I)t=( ) =>

Y_t=PIB_t= (PIB utilizat)

VAB_(j)t=X_(j)t-CI_(j)t si PIB_t=_(j)t => VAB_(j)t=( 8654.4 17235.4) =>

PIB_t= (PIB obtinut)

Volumul fondului de salarii va fi cu 0,5% mai mare in anul final de previziune fata de anul de baza, in fiecare ramura.

FS_(j)t=FS_(j)0*[1+r_FS(j)] =>FS_t=_(j)t => FS_(j)t=( )

_=> FS_t=

In anul final de previziune volumul impozitelor si taxelor va spori cu 3% in fiecare ramura, iar volumul amortizarii va fi cu 4% mai mare fata de anul de baza (in fiecare ramura).

IT_(j)t=IT_(j)0*[1+r_IT(j)] =>IT_t= _(j)t => IT_(j)t=(3957.4 3253.3 4928.4)

IT_t=12139.1

AM_(j)t=AM_(j)0*[1+r_AM(j)] =>AM_t= _(j)t => AM_(j)t=(2620.2 376.1 1047.3)

AM_t=4043.5

EN_(j)t=VAB_(j)t-[FS_(j)t+IT_(j)t+AM_(j)t] EN_t=_(j)t EN_(j)t=( 3939.7 4163.8)

EN_t=

Se estimeaza o crestere a volumului exportului cu 20% in anul de previziune fata de anul de baza si o reducere a importului cu 7% in acelasi interval, asigurandu-se astfel un sold activ al balantei comerciale. Aportul (ponderea) ramurilor la realizarea exportului si a importului se va mentine la nivelul anului de baza.

EXP_t=EXP₀(1r_EXP) si EXP(i)_t =EXP_t *m_(I)t

unde m_(I)t este ponderea ramurilor in volumul total al exportului, iar r_EXP=+20%

Ponderile ramurilor in valoarea totala a exportului sunt:

m_(I)t=(54.0% 21.5% 24.5%)

EXP(i)_t =( ) => EXP_t=7476.0

IMP_t=IMP₀(1r_IMP) si IMP(i)_t =IMP_t *m_(I)t

unde m_(I)t este ponderea ramurilor in volumul total al importului, iar r_IMP=-7%

Ponderile ramurilor in valoarea totala a importului sunt:

m_(I)t=(44.7% 14.1% 41.2%)

IMP(i)_t =(3263.3 1029.4 3007.8) => IMP_t=7300.5 u.m

SBC_(I)t=EXP_(I)t IMP_(I)t =>SBC_(I)t=_(I)t SBC_(I)t= (773.7 578.0 -1176.2)

SBC_(I)t=175,5

R_(I)t=X_(I)t+IMP_(I)t => R_t=_(I)t => R_(I)t=( )

R_t=

Din conditia de echilibru U_t=R_t, putem calcula in continuare UF (utilizari finale).

UF_(I)t=U_(I)t-PI_(I)t =>UF_t=U_t-PI_t=_(I)t => UF_(I)t=( )

=> UF_t=

Ponderea consumului final in utilizarile finale se va mentine in fiecare ramura la nivelul anului de baza.

CF_(I)t=UF_(I)t *cf _(I)t => CF_t=_(I)t presupunand ca cf_(I)t=cf _(I)0=CF_(I)0/UF_(I)0

Unde cf _i=ponderile consumului final al ramurilor in utilizarile finale corespunzatoare

cf _i=(0,593 0,531 0,739) => CF_(I)t=( ) => CF_t=

Consumul menajelor va fi mai mare, in anul final de previziune, cu 2% in industrie, cu 4% in agricultura si cu 3% in celelalte ramuri; consumul final al administratiei se va stabili prin diferenta.

CM_(I)t=CM_(I)0[1r_CM(I)] =>CM_t=_(I)t iar pe ramuri r_CM(I)=(+2% + 4% +3%)

=> CM_(I)t=( 12037.7 3316.6 10422.9) => CM_t=25777.2

CA_(I)t=CF_(I)t-CM_(I)t => CA_t=_(I)t => CA_(I)t=( ) =>

CA_t=

Partea alocata stocurilor si rezervelor se va micsora cu 40% in fiecare ramura.

FBC_(I)t=AB_(I)t=UF_(I)t-[CF_(I)t+EXP_(I)t] => FBC_t=_(I)t =>

FBC_(I)t=( ) => FBC_t=

ΔSR_(I)t=ΔSR_(I)0[1-k_i] =>ΔSR_t=_(I)t k_I se micsoreaza cu 40% in fiecare ramura=>

ΔSR_(I)t=(1556.6 830.2 1160.9) => ΔSR_t=3547.8

FBCF_(I)t=FBC_(I)t-ΔSR_(I)t =>FBCF_t=_(I)t =>

FBCF_(I)t = ( ) => FBCF_t=

Valoarea adaugata bruta a agentilor economici nationali obtinuta in strainatate va spori cu 10%, iar valoarea adaugata bruta a agentilor economici straini in tara va creste cu 15%.

PNB=PIB + VAN - VAS = PIB+SVAT

PIB_t=_t =

VAN_t=VAN₀(1+r_VAN) VAN₀=4730.0; r_VAN=10% => VAN_t=5203.0

VAS_t=VAS₀(1+r_VAS) VAS₀=4850.0 r_VAS=15% => VAS_t=5577.5

SVAT_t=VAN_t-VAS_t SVAT_t=-374.5

PNB_t=PIB_t+SVAT_t => PNB_t=45684.4

PNN_t=PNB_t-AM_t => PNN_t=41640.9

b)    Previzionarea capitalului fix si a investitiilor

Coeficientii β ai capitalului fix (β=K/X) din anul de baza se vor modifica, in sensul cresterii cu 2% in industrie si al scaderii cu 2% in agricultura si respectiv cu 3% in celelalte ramuri.

β_(I)t=β_(I)0[1f_(I)] unde f=gradul (indicele de modifcare a coeficientilor β_i)

Coeficientii capitalului fix (β₀=K₀/X₀) in perioada de baza sunt:

rβ₀= +2% -2% -3%)

β₀=(1.0840 1.5578 1.8150)

β_(I)t=(1.1056 1.5266 1.7606)

Durata medie a transformarii volumului de investitii in capital fix va fi in continuare de 1 an.

K_(I)t=X_(I)t*β_I => K_t=_(I)t K_(I)t=(59424.6 24222.4 57299.7) => K_t=140946.8

In continuare, calculam sporul mediu anual ΔK_i=(K_(I)t-K_(I)0)/n_0->t , unde n_0->t=3 =>

ΔK_i=(2356.7 739.5 1732.7)

K_(I)t+1=K_(I)t+ΔK_I => K_(I)t+1=(61781.4 24961.9 59032.4) => K_t+1=

Coeficientii scoaterii din functiune de capital fix (sk) vor fi la sfarsitul perioadei de previzune mai mari fata de anul de baza cu 2% in industrie, cu 1,8% in agricultura si cu 1,5% in celelalte ramuri.

Coeficientii scoaterii din functiune de capital fix (sk) in perioada de baza sunt:

s_k=(0,0951 0,0801 0,0752) iar modificarile sunt (+2% +1,8% +1,5%)

sk_(I)t=sk_(I)t[1d_i] unde d=gradul de modificare a coeficientilor scoaterii din functiune de capital fix (sk) => sk_(I)t=( 0.0970 0.0815 0.0763)

Coeficientii de transformare a necesarului de capital fix in investitii necesare (u) vor fi in anul final de previziune de 1,12 in industrie, de 1,05 in agricultura si de 1,03 in celelalte ramuri.

NSK=necesar suplimentar de capital fix

NSK_(I)t+1=[K_(I)t+1-K_(I)t]+[K_(I)t*sk_(I)t] => SK_(I)t=K_(I)t*sk_(I)t=(5764.3 1975.1 4373.5) =>

NSK_(I)t+1=(8121.0 2714.6 6106.3) => NSK_t+1= 16941.9

IN_(I)t =NSK_(I)t+1 *u_(I)t =>IN_t=_(I)t si u_(I)t=(1,12 1,05 1,03) =>

IN_(I)t =(9095.5 2850.3 6289.5) => IN_t=18235.3

IN=volumul necesar de investitii

u=coeficient de transformare a NSK_t+1 in IN

Sursele totale finantare externa utilizate pentru investitii vor fi la sfarsitul perioadei de previziune de 2 ori mai mici ca in anul de baza; repartizarea lor pe ramuri se va face astfel incat sa satisfaca conditia de echilibru dintre cererea (necesarul) si oferta (posibilitatile) de investitii.

SFE₀=3695 => SFE_t=7390 iar SFE_(I)t=SFE_t*p_(I)t , unde p=ponderile ramurilor in sursele totale de finantare externa (SFE), care se vor stabili astfel incat sa se asigure echilibrul intre IN_(I)t si IP_(I)t

Ponderea in sursele de finantare pe ramuri in perioada de baza:

p=(46% 16% 38%)

IP_(I)t=FBCF_(I)t+SFE_(I)t =>IP=_(I)t unde IP=volumul posibil de investitii

ð     IP_t=

Se admite o diferenta de pana la 5% intre IN si IP, iar daca diferenta este mai mare, se va corecta volumul posibil de investitii, prin redistribuirea surselor de finantare externa pe ramuri (SFE) si eventual prin suplimentarea acestora.

Observam ca volumul posibil de investitii trebuie suplimentat cu , SFE= 9893.6

Distributia necesarului de finantare externa pe ramuri va fi:

c)     Proiectarea fortei de munca

Populatia totala va inregistra o usoara crestere in anul final de previziune fata de anul de baza, respectiv o rata a sporului natural (r_Δn) de 0,65 la 1000 locuitori.

P_t=P₀(1+r_p) r_p=0,65 iar P₀=22755 mii persoane =>P_t=22755(1+0,00065) => P_t=22769,79 mii

unde P reprezinta populatia totala

Populatia in varsta de munca va inregistra o crestere cu 135,3 mii persoane fata de anul de baza.

PVM_t=PVM₀+ΔPVM unde PVM₀=12925 si ΔPVM=135,3 =>PVM_t=13060,3 mii

PVM=populatia in varsta de munca

Ponderea persoanelor care lucreaza in afara varstei de munca in populatia totala va fi cu 8% mai mica decat cea din anul de baza.

PAVM=populatia in afara varstei de munca, dar care lucreaza

pavm ₀= ==0,0261 unde pavm=ponderea in totalul populatiei a persoanelor care lucreaza in afara varstei de munca

pavm_t=pavm₀(1r_pavm) =>pavm_t=0.0261(1-0.08) =>pavm_t=0.02406

PAVM_t=P_t*pavm _t=>PAVM_t=22769.79 *0,02406 =>PAVM_t=547.76 mii

Ponderea persoanelor in varsta de munca, cu incapacitate de a lucra, in totalul populatiei va fi cu 10% mai mica fata de cea din anul de baza.

PIM=populatia in varsta de munca, dar cu incapacitate de a lucra

pim_t= pim₀(1r_PIM) unde pim₀==0,007286 pim_t=0,0072(1-0,1)=0,00655

pim=ponderea in totalul populatiei a persoanelor in varsta de munca, dar cu incapacitate de a lucra

PIM_t=P _t*pim_t =>PIM_t= mii

RMT_t=PVM_t+PAVM_t-PIM_t unde RMT=resursele de munca totale

= 13458.74 mii

In anul final de previziune productivitatea muncii va fi mai mare decat valoarea ei din anul de baza cu 6,2% in industrie, cu 7,3% in agricultura si cu 8,3% in celelalte ramuri.

W_(I)t=W_(I)0[1+r_W(I)]c_i unde c=1,0498 coeficient de individualizare, iar W=productivitatea muncii(=X/L)

Productivitatea muncii in perioada de baza este:

W_(I)t=(11768738 4531633 9058378)

=> W_(I)t=(13120820 5104592 10298773)

In perioada de previziune ponderea salariatilor in populatia ocupata (h) se va reduce cu 10% in industrie, cu 5% in agricultura si cu 8% in celelalte ramuri, sporind corespunzator ponderea celorlalte categorii ale populatiei ocupate (patroni, lucratori pe cont propriu, lucratori familiali neremunerati etc.).

L= populatia ocupata ;L_(I)t= =>L_t=_(I)t =>

L_(I)t=(4096.27 3108.29 3160.22)mii pers => L_t=10364.78 mii pers

h_(I)t=h_(I)0[1z_(I)] unde h_(I)0= =ponderea salariatilor in populatia ocupata

z_(I)=gradul de modificare a coeficientilor h

unde h in perioada de baza este:

h_(I)0=(84.5% 17.0% 98.5%)

z_(I)=(-10% -5% -8%)

=> h_(I)t=(0.7605 0.1615 0.9062)

NS=numar de salariati si NS_(I)t=L_(I)t *h_(I)t => NS_t=_(I)t =>

NS_(I)t=(3115.23 502.00 2863.82) si NS_t=6481.05 mii pers

Structura rezervelor de forta de munca in anul de previziune se va modifica fata de cea din anul de baza, astfel: va scadea cu 1,5% ponderea elevilor si studentilor in varsta de munca care nu lucreaza si cu 3% ponderea populatiei casnice in varsta de munca; nu se va modifica ponderea militarilor in termen; numarul somerilor va rezulta prin diferenta.

RM=rezervele de forta de munca

RM_t=RMT_t-L_t =

Rezervele de forta de munca in perioada de baza sunt impartite astfel:

Elevii si studentii in varsta de munca apti care nu lucreaza (ES)(31%)919.1-1.5%

Populatia casnica in virsta de munca, apta de a lucra (PC).(26%)770.9-3.0%

Militarii in termen(MT).(7.5%)222.40%

Somerii (SM)(35.5%)1052.6

ES_t=RM_t*q_es,t q_es,t =q_es,0(1r_qes) => q_es,t =0,31(1-0,015)

=0,30535 => ES_t= 944.69 mii pers

PC_t=RM_t*q_pc,t q_pc,t =q_pc,0(1r_qpc) => q_pc,t = 0,26(1-0,03)

=0,2522 => PC_t= 780.30 mii pers

MT_t=RM_t*q_mt,t q_mt,t =q_mt,0=7,5% => MT_t= 232.07 mii pers

SM_t=RM_t-(ES_t+PC_t+MT_t) -> SM_t= 1136.90mii pers

PA= populatia activa si PA_t=L_t+SM_t =>PA_t= 11501.68 mii pers

sm=rata somajului sm_t=100 => sm_t=9,885%

pa=rata populatiei active pa_t=100 =>pa_t=50,513%

B.   Balante previzionale

a) Conturi din sistemul contabilitatii nationale

CONTUL: PRODUCTIE

mld.um

CONTUL: OPERATIUNI CU BUNURI SI SERVICII

mld.um

b) Tabelul input-output al economiei nationale

ANUL DE BAZA

ANUL DE PREVIZIUNE

c)     Balanta fortei de munca

C. Contributia factorilor la cresterea economica

D.   Analiza si interpretarea datelor

Tabelul principalelor corelatii

Tabelul principalilor indicatori macroeconomici

Tabelul principalilor coeficienti si parametrii

Dupa cum se poate observa din tabelul principalelor corelatii acestea sunt strict verificate ceea ce denota o buna calculare a indicatorilor cuprinsi in tabelul inputoutput calculat pe perioada de previziune. Conditia de echiliru a tabelului inputoutput, resursele sunt egale cu utilizarile, este verificata si este inregistrata o crestere fata de perioada de baza a tuturor indicatorilor cuprinsi in taelul principalelor corelatii.

Astfel P.I.B. creste cu 13.73% de la valoarea de 40500.0 la 46058.9, iar structura P.I.B. cunoaste urmatoarea evolutie in functie de criteriul de structurare:

Produsul national brut urmeaza si el cresterea P.I.B. crescand cu13.14% de la 40380 la 45684.4 iar produsul national net crescand cu 14.11% de la 36392 la 41640.9. Valoarea totala a productiei a crescut cu 12.10% de la 91130 la 102159.4, ponderea cea mai importanta in aceasta crestere avand-o celelalte ramuri care inregistreaza o crestere cu 13.38%.

Volumul total al comertului exterior inregistreaza o crestere cu 4.95% bazata pe o crestere a exportului cu 20% si o scadere a importului cu 7%.

Volumul total al capitalului fix, in urma noilor reglementari, cunoaste si el o crestere cu 11.46%, ponderea care se modifica in cea mai mare massura fiind cea din industrie care se modifica de la 41.4% la 42.2%.

Populatia totala inregistreaza o crestere cu 0.07%, iar populatia ocupata inregistreaza o scadere de 0.24% de la 10390 mii persoane la 10364.8 mii persoane datorita cresterii numarului de someri de la 1052.6 mii persoane la 1135.9 mii persoane. In acelasi timp numarul total de salariati scade cu 8.97% de la 7119.3 mii persoane la 6481.05 mii persoane, populatia activa inregistrand o crestere cu 0.52%, iar rezervele de forta de munca cu 4.35% de la 2965 mii persoane la 3093.96 mii persoane.

Productivitatea medie a muncii inregistreaza si ea o crestere cu 12.38% de la 8770934 la 9856397 cea mai pronuntata crestere fiind inregistrata de celelalte ramuri cu 13.69% iar cea mai mica crestere este inregistrata in industrie cu 11.49%. Cu toate acestea salariul mediu net in industrie inregistreaza cea mai mare crestere de 11.88% si depaseste indicele de crestere a productivitatii care este un fapt ilogic fiind datorat unor presiuni sociale. Dar pe global cresterea productivitatii muncii depaseste cresterea salariului net care este de 10.40%.

Rata acumularii nete medie scade de la 18.4% la 18.1%, rata acumularii brute medie scade de la 28% la 25.8%. Coeficientii scoaterii din functiune de capital fix s-au modificat de la 8.43% la 8.59%. Gradul de inzestrare cu capital fix a populatiei ocupate a crescut de la 12.171 la 13.599. Eficienta utilizarii capitalului fix creste de la 72.1% la 72.5%, cu toate ca in industrie se inregistreaza o mica scadere a eficientei.

Rata populatiei active creste de la 50.3% la 50.5% iar rata somajului inregistreaza si ea o crestere de la 9.2% la 9.9%.

Economia inregistreaza un reviniment in planul productiei, a comertului exterior si a productivitatii muncii (in afara ramurii industrie) dar in plan social rata somajului inregistreaza o crestere.