REFERAT - ISTORIE ECONOMICA

Universitatea Lucian Blaga Sibiu

Facultatea de Stiinte Economice

REFERAT

ISTORIE ECONOMICA

Pentru intelegerea complexelor realitatii economice de azi, dintre care multe sunt produsul unui trecut mai apropiat sau mai indepartat, studiul fenomenelor si proceselor economice ce s-au derulat de-a lungul timpului apare in mod firesc necesar si nu este intampator ca in preocuparile stiintifice ale unor laureati ai Premiului Nobel se intalnesc si cele de istorie a economiei. Istoria economiei este o stiinta sociala, facand parte din grupa stiintelor economice; ea studiaza fenomenele si procesele economice, ramurile economice si economia in ansamblu din cele mai vechi timpuri pana in zilele noastre.

Trasaturi ale economiei mondiale de la sfarsitul sec.XVIII pana la inceputul sec.XX tara noastra, Romania, a fost intodeauna le fel ca si celelalte tari o parte componenta a comunitatii internationale, nu s-a dezvoltat izolat de aceasta conditiile generale au constituit permanent un cadru pentru pentru propria noastra evolutie, cadru ce si-a pus o puternica amprenta asupra evolutiei economice a tarii noastre. Pe de alta parte, Romania nu s-a limitat doar sa recepteze influenta din afara, ci a si exercitat asemenea influente, si-a adus contributia ei activa in concertul international al civilizatiei. Interdependentele foarte diverse dintre tari si zone s-au accentuat simtitor odata cu trecerea la capitalism, prima oranduire ce se mai baza pe economia naturala, ci pe economia de schimb.Ca atare, intelegera mai deplina si mai profunda a conditiilor in care s-a dezvoltat capitalismul in tara noastra necesita si o prezentare, fie si succinta, a unor trasaturi de baza ale formarii si evolutiei capitalismului pe plan mondial. De aceea, in cele ce urmeaza, ne vom referi pe scurt la formarea si evolutia pietei mondiale pana la 1914 si, pentru intelegerea acestui proces la principalele trasaturi ale revolutiei industriale si industrializarii capitaliste,asa cum s-au desfasurat acestea pana la primul razboi mondial.Procesul de formare a pietei mondiale, incepe de la sfarsitul sec.XV, a durat pana la sfarsitul sec.XVX, cand toate tarile au fost atrase in circuitul economiei capitaliste.

Etapele formarii pietei mondiale:

-etapa manufacturiera (premasinista) a capitalismului

-etapa capitalismului liberei concurente

-etapa trecerii spre imperialism

Caracteristicile structurii industriale a tarii:

-Dezvoltarea agriculturii

-Dezvoltarea transporturilor.Modernizarea comertului intern

-Dezvoltarea sistemuluibancar si monetar

-Dezvoltarea industriei

-Dezvoltarea agriculturii

Revolutia industriala:etapa a dezvoltarii in care se produc transformari sociale profunde in toate domeniile vietii.

Revolutia industriala, procesul compex de trecere de la manual la productia cu ajutorul masinilor-unelte, de la stadiul manufacturier la stadiul marii productii mecanizate, la fabrica, process care a revolutionat intreaga baza a societatii burgheze.revolutia industriala a avut loc pentru prima oara in Anglia, in ultimul deceniu al sec. al XVIII-lea, iar mai tarziu in Franta, S.U.A, Germania, Japonia, Rusia, Romania,etc.Ea a avut la baza inventarea si folosirea unor masini-unelte care au revolutionat vechile monede tehnice manuale, ca: inventarea masini de tors"Janny"in 1764, a masinii de filat a lui Arkwright in 1769, a masini cu abur a lui Watt in 1784.Ca urmare a revolutiei industriale s-a dezvoltat diviziunea sociala a muncii si aparut noi ramuri de productie,noi centre si orase industriale; au invins definitive relatiile de productie capitaliste asupra celor feudale; s-a formatburghezia industriala moderna, cele doua clase sociale de baza ale societatii capitaliste.Revolutia industriala a marcat un alt salt urias in dezvoltarea fortelor de productie si a insemnat Victoria definitive a relatiilor de productie capitaliste.Diversitatea conditiilor istorice, a nivelurilor de dezvoltare economica a imprimat anumite particularitatii in desfasurarea revolutiei industriale in diverse tari.In Romania particularitatiile revolutiei industriale s-audatorat mentinerii indelungite a iobagiei,existentei jugului strain si a lipsei,mult timp a unui stat national unitary.Revolutia industriala in Romania s-a desfasurat mai tarziu decat in Anglia, Franta, S.U.A, intr-un ritm in general lent, inegal din punct de vedere al reprezentarii teritoriale si al reprezentarii teritoriale si al ramurilor industriale uneori fara o legatura organica intre ramuri.In a doua jumatate a sec. al XIX-lea, schimbarile din domeniul tehnicii de productie si, legat de aceasta, in acela al relatiilor sociale reflectau procesul de infaptuire a revolutiei industriale constituind baza industrializarii capitaliste a Romaniei.Principalele state care se industrializeaza:Germania, Canada, Statele Unite, Franta, Italia, Japoia, Marea Britanie - si alte 12 state emergente - Africa de Sud, Arabia Saudita,Argentina, India, Indonezia, Mexic, Rusia si Turcia.

Inceputurile literaturii romane moderne se situeaza cel deal doilea patrar al sec. XIX-lea,limitele politice conventionale ale perioadei, pe de o parte, miscarea condusa de Tudor Vladimirescu 1821 sau tratatul de pace de la Adrianopol 1829 si pe de alta parte Unirea principatelor 1859.Dezvoltarea social politica a Munteniei, Moldovei si Transilvaniei in Epoca Pasoptista.

Datorita apartenentei la formatiunile statale deosebite, reprezinta particularitati proprii de dezvoltare, situatia tarilor romane e diferita in aceasta perioada.In Muntenia si in Moldova, dupa miscarea lui Tudor Vladimirescu si pacea de la Adrianopol, care consfinteste libertatea comertului in marea Neagra si limitarea monopolului turcesc, care are loc o accelerare de ritm a evolutiei istorice.In Transilvania, din cauza conditiilor de asuprire nationala si a inferioritatii de pozitie economica, romanii n-au posibilitatea sa profite decat in parte de propasirea materiala si intelectuala rezultand din miscarea impertuoasa a secolului.Dar ambele parti ale carpatiilor, pe cai care raman specifice sensul desfasurarii istorice e aceeasi:"Poporul se elibereaza treptat, desi incomplet si cu pretul unor eforturi grele de catusile servirii feudale, capata o constiinta tot mai clara a revendicarilor, fortei si unitatii Europei burgheze isi elaboreaza o cultura moderna care tinde spre originalitate".

Profitand de conditiile favorabile create prin diminuarea puterii turcesti si atragerea principatelor in circuitul international al marfurilor, deci si al ideiilor cultura se dezvolta puternic intre 1821-1829.

Cucerirea independentei la 1877 a asigurat statului romanesc o pozitie favorabila afirmarii internationale a poporului nostrum, a creat o premise de cea mai mare insemnatate pentru mobilizarea fortelor creatoare ale intreglui popor pentru progresul economic si social al tarii.Un factor care a franat dezvoltarea industriei a fost aplicarea pana in deceniul 9 al sec. XIX-lea, a politicii econbomice a liberului schimb in conditiile in care industria din Romania era slab dezvoltata, in care utilajele mecanizate abia isi facusera aparitia; aceasta politica economica a avut consecinte positive doar pentru tarile exportatroare de produse industriale in tara noastra, in timp ce pentru bruma de industrie romaneasca efectele ei au fost nimicitoare.

Politica liberului schimb in care era interesata mosierimea si burghezia comerciala, pentru a plasa produsele pe pietele straine, s-a concretizat in incheierea unei serii de conventii comerciale cu statele din centrul si apusul Europei.Prima conventie a fost incheiata in anul 1875, pentru o perioada de zece ani cu Austro-Ungaria.Aceasta conventie avea in sens diplomatic, recunoasterea pe plan aetern a independentei tarilor romane,deoarece Austro-Ungariei nu solicita Portii otomane acceptul pentru incheierea acesteia. Fiindo expresie a politicii liberului schimb, conventia stipula ca Romania putea sa-si plaseze in Austro-Ungaria produsele agricole, iar aceasta din urma, pe baza de reciprocitate, beneficia de scutiri si reduceri mari de taxe vamale pentru produsele industriale pe care le plasa pe piata romaneasca. Livrand la prêt scazut, industria din tara noastra nu a putut rezista concurentei austo-ungare si, ca urmare, un numar insemnat deintreprinderi si-au incetat activiatea.Singurele ramuri industrale care au putut rezista concurentei produselor din Austro-Ungaria au fost industria moraritului si industria alcooluiui, care beneficiau de materiiprime autohtone ieftine. Fiind loviti in interesele lor, burghezia industrialaa si meseriasii ruinati si ei de concurenta pe piata, au luptat impotriva politicii liberului schimb. Rezultatele dezastroase ale Conventiei au fost ca stare de spirit impotriva ei fiind si mai mult amplificata sis a creeze un current de opinie pentru o politica de protectie a industriei nationale.In cadrul expansiunii demografice tot atat de fireasca a fost cresterea considerabila a populatiei romanesti;in 1913 in Dobrogea veche traiau peste 216000 de romani si 164000 locuitori de alte nationalitati.Legea pentru reglementarea proprietatii imobiliare in Dobrogea , din 1892, a inlocuit sistemul posesiunilor conditionate cu drept de proprietate absoluta, prin rascumpararea dijmei. Totodata s-au individualizat loturile particulare potrivit titlurilor verificate si admise astfel incat a devenit posibila delimitarea domeniilor statului, scoase in vanzare in loturi intre 10 si 100 ha, cu prioritate localnicilor si apoi colonistilor din restul Romaniei fara deosebire de nationalitate.S-au delimitat apoi vetrele satelor si oaselor, islazurilor si padurilor comunale,rezervandu-se terenuri pentru intretinerea scolilor si asezamintelor religioase ale tuturor cultelor.Masurile intreprinse timp de un sfert de veac au stat la baza destelnirii pamantului si a renasterii agriculturii sale. Daca in 1885 se cultiva circa 240000 ha, in 1905 suprafata cultivate a ajuns la 600000 ha. Din pacate, desi Dobrogea a fost inzestrata cu plugari incercati, energici si priceputi - pentru ca, asa cum constatau studiile, nu oricine a avut curajul sa treaca Dunarea pentru a face agricultura intinsa - de aceea ramura a ramas tributara conditiilor de clima, inregistrand mari fluctuatii.Cu cele 450000 hade ape curgatoare, lacuri dulci si sarate aflate in expoatarea pescarilor, ele insele proprieteta ale statului roman, Dobrogea a devenit principalul furnizor de peste al tarii. Importuante lucrari de intretinere, amenajare, rectificare de maluri si canaluri au fost menite sa indulceasca cu apele Dunarii pe cele excesiv de sarate ale lacurilor Razim si Babadag,in urma carora s-a inregistrat o crestere miraculoasa a cantitatiilor de peste de calitate superoiara.

Dobrogea in general si Constanta in special au fost chemate sa indeledinceasca un rol proeminent in viata comerciala a statului.Daca in 1889 volumul global de import - export pe cale maritime era de numai 89400 tone, in 1913 el depasea 1,5 mil tone;inainte de primul razboi mondial, aproape o treime din intregul export al Romaniei (incluzand 85% din cantitatea de petrol extrasa) se facea prin portul Constanta. Aceasta activitate descreste vizibil incepand incepand cu anii 1912-1913, odata cu inchiderea stamtorilor in timpul razboaielor balcanice, pentru a fi cu desavarsire in perioada conflagratiei mondiale din 1916-1918. Investitiile mari facute intr-un timp relative scurt, inclusive in agricultura, volumul insemnat al tranzactiilor comerciale au stimulat aparitia unor institutii financiare si de credite.Primele aveau sa fie Banca Dunarea de la Tulcea,fondata in 1890 si Banca de Scont de la Constanta, create in 1899.In 1913 existau in Dobrogea 12 banci care functionau ca societati pe actiuni, dispunand de un capital de 4 miliarde lei.Tot ceea ce s-a facut aici, intr-un timp scurt, incomparabil mai mult decat in toti cei 400 de ani anteriori, dadea drept natiunii romane la o justificare mandrie, pentru munca grea, plina de abnegatie si de privatiuni inchinata punerii in valoare a unei provincii ce pare a fi pierduta pentru civilizatie.

Pacea de al Buftea.La 5 mai 1918, se semneaza la Buftea, in Palatul Stirbei,Tratatul preliminarii de pace intre Romania si Puterile Centrale, pe baza caruia incepe la Bucuresti, la 9 martie, tratativele in vederea incheierii pacii. Tratatul era semnat de Romania, pe de alta parte, si Germania, Austro - Ungaria, Bulgaria, Turcia, pe de alta parte.In baza documentului, Romania a fost nevoita sa cedeze Dobrogea, sa accepte rectificari de frontiera in Carpati si sa incheie conventii economice dezavantajoase pentru ea. La 9 decembrie 2008, doua partide, cele mai vehemente si opozabile, semneaza ceea ce istoria va consemna ca fiind "Pactul pentru Romania", documentul care aduce la guvernare PSD si PDL.

La finele primului razboi mondial parea ca economia mondiala si-a revenit si a intrat intr-o perioada de crestere.S.U.A devine creditoarea statelor europene.Avantul s-a sfarsit printr-o noua criza economica, in 1929.Mizeria provocata de aceasta a condus la ascensiunea extremelor in Europa: fascismul si comunismul. Unul dintre cele mai spectaculoase si mai dinamice efecte ale crizei economice mondiale a fost somajul. Grevele muncitorilor din intreaga lume la ordinea zilei.

In 1918 a luat sfarsitul primului razboi mondial.Intreaga lume se bucura de eveniment, sperandu-se revenirea la 'vremurile bune"de la sfarsitl sec.al XIX-lea. Parea ca, o data razboiul sfarsit, nimic nu va mai putea rupe pacea care tocmai se instaura. Oameni din toate tarile priveau acum cu incredere in viitor, incercand sa uite masacrele din trecut.

Razboiul nu a fost uitat de oameni. Amintirea luptelor erau inca vii si au marcat intreaga generatie a acelei perioade.Insa razboiul nu a lasat numai urme in memorie, ci si in alte domenii. Economia tuturor combatantiilor a fost afectata intr-o masura mai mare sau mai mica. Mai mult, in conditiile in care de la sfarsitul sec. al XIX-lea economiile diverselor zone geografice erau conectate prin intermediul scimburilor comerciale, disfunctionalitatiile in economiile statelor care participasera la razboi, au provocat probleme chear si in zonele neatinse de lupte.O prima serie de crize economice a izbucnit la finele conflagratiei. A fost o perioada in care statele s-au straduitsa isi reorganizeze economiile, pentrua trece de la o productie destinata in general razboiului la una de pace. In zonele afectate direct de lupte, procesul de reconstructie a infractiuniilor a amplificat costurile redresarii.Inceputul anilor '20 marcheaza si ascensiunea S.U.A ca putere economica la nivelul mondial. Ele au fost mai putin afectate de razboiul purtat in special in Europa. Mai mult, au devenit creditoarele marilor puteri din Europa, in special Marea Britanie si Franta. In cativa ani, S.U.A domina din punct de vedere economic, lumea. Si ele au fost afectate la finele razboiului, dar intr-o masura mai mica decat restul statelor. Dupa o scurta, dar grava criza economica, in 1920 - 1921, economia S.U.A se va relansa rapid. Incepand din 1922, cresterea economica era continua, fiind amplificata de mai multi factori:existenta capitalurilor massive, procesul de concentrare a intreprinderilor in trusturi, cresterea eficientei muncii in urma procesului de standardizare a productiei si dezvoltarii tehnologiei.

Europa cunoaste si ea o peroiada de redresare, desi avantul S.U.A este net superior.Parea totusi ca, in mare, economia merge intr-o directie ascendenta. Chear si Germania s-a bucurat de reesalonarea sumelor pe care trebuia sa le plateasca in contul datoriei de razboi. Mai mult, din 1924 intra intr-o perioada de crestere economica, sustinuta de imprumuturile americane. Declinul si caderea Boom-ul economic nu a durat foarte mult. Cresterea productiei era pur si simplu mai mare decat cresterea cerarii. Mai mult, specula devenise un mod rapid de imbogatire. Se cumparau actiuni pe credite, care erau revandute la o valoare mai mare unor cumparaturi doritori doar sa le revanda mai departe pentru profit. Mai mult,agriculturii au de suferit chiar si in perioada cresterii economice. Pretul produselor agricole era mic, in vreme ce acela aal masinilor agricole crestea. Ei reprezinta o asa de cumparaturi (1/3 din populatia activa) aproape exclusa de pe piata. Fragilitatea unei astfel de economii este evidenta. Totul a devenit un fel de joc pyramidal, iar unii detinatori de actiuni au inteles asta si au inceput sa vanda. Vanzarea unor stocuri mari de actiuni atrage dupa sine scaderea preturilor si panica, fapt care are ca rezultat amplificarea vanzarilor. Este un cerc vicios care va atrage momentul culminant la 24 octombrie 1924, o data cu caderea Bursei de pe Wall Street, New York. Multe intreprinderi au dat faliment si multi oameni au pierdut sume mari de bani (peste 6% din americani detineau actiuni). Aceasta a dus la scaderea puterii de cumparare si la criza de supraproductie. Traiam vremuri in care trebuia sa devenim mai responsabili, mai uniti. Ca politician dar si ca om de afaceri, anticipez ca suntem doar la inceputul unui lug sir de masuri care vor fi caracterizate de un puternic current antisocial, insa se pare ca aceasta este un prêt pe care trebuie ca generatia noastra s ail plateasca. Omenirea se afla pe muchie de cutit, si poate orcand aluneca in prapastia haosului social, economic si militar.

Dupa razboi, 23 august a devenit ziua nationala a Romaniei fiind sarbatorita cu fast, in fiecare an,de regimul communist. Cu toate ca nu au jucat un rol important in evenimentul de la 23 august 1944, comunistii au reusit sa foloseasca actul de la 23 august in folos propriu. De la "insurectie armata", evenimentul a fost denumit " revolutie de eliberare sociala si natoinala antifascista si antiimperiala" iar regimul communist si- a arogat timp de peste patru decenii paternitatea acului istoric.In ultimii ani ai regimului, manifestatiile de 23 august au servit la cultul personalitatii lui Nicolae Ceausescu, acesta devenind principala figura a momentului.Stadioanele erau pline cu oameni adusi din fabrici, televiziunea transmitea programe speciale, defilari megalomane si petreceri muncitoresti, asa sarbatoreau romanii inainte de revolutie 23 august muncitoresti. Daca pentru tinerii nascuti dupa 1989 ziua de 23 august nu inseamna probabil mare lucru, in mod sigur pentru generatiile "educate" anterior ea are o serioasa incarcatura emotionala. Aceasta in primul rand pentru faptul ca la acea data se serba Ziua Nationala a Romaniei. Situatia avantajoasa din punct de vedere calendaristic,incepea cu defilare de rigoare, dupa care toata lumea iesea la iarba verde. Parcurile si lizierele padurilor de la marginea marilor orase erau interesate de oameni, mititeii si berea erau la ordinea zilei, fanfarele, tarafurile si grupurile folclorice asudau din greu; cu alte cuvinte, tot romanul se simtea bine.

Din punct de vedere istoric, s-au implinit 65 de ani de atunci, evenimentele au in continuare o semnificatie deosebita. Trecerea Romaniei in ultimul moment de partea Natiunilor Unite a salvat tara de la un mare dezastru,prefigurat, de astfel, inca din 1942, dupa pierderea marilor batali de la Stalingrad si Cotul Donului. De astfel, inca de pe atunci, toti factorii politici din tara au sesizat acest lucru, declansand urgent negocierile pentru iesirea Romaniei din razboi. Din nefericire, cei trei ani de razboi impotriva Uniunii Sovietice, in special "ravna" depusa de armata romana in unele batalii, nu ne-au fost iertate.Desi stia inca din primavera anului 1944 ca zilele Romaniei sunt numerate, negocirile de armistitiu s-au desfasurat greoi, fie din pricina ezitarilor manifestate de maresalul Antonescu, fie datorita faptului ca aliatii urmareau sa pedepseasca exemplar Ronania.Uriasa concentrare de forte sovietice pe frontal Iasi - Chisinau finalizata in luna martie creea perspective sumbre pentru armata romana, ce putea fi spulberata in cateva saptamani. In acest context, afirmatia ca iesirea Romaniei a scurtat razboiul cu o jumatate de an nu are nici o acoperire. Lovitura de stat de la 23 august nu a fost decat un act disperat. In acele imprejurimi, comunicatul dat in seara acelei zile, prin care se anunta trecerea Romaniei de partea Natiunilor Unite, a fost pur si simplu ignorata de sovietici. Armata romana a fost tratata ca inamic, continuand ofensiva de cucerire a tarii.Starea de confuzie create,degringolada in care se intrase evideniaza clar neputinta maresaluiuil Antonescu, depasit de imprejurari.

In conditiile in care armistitiul romano-sovietic a fost semnat abia peste trei saptamani (13 septembrie), in toata aceasta perioada marile unitati care se acoperisera de glorie in cei trei ani de lupte grele au fost in mod dezonorat dezarmate de "noii aliati", sovieticii.Martori oculari au relatacum, in Gara Pascani, sute de ostasi romani dezarmati erau indrumati spre vagoanele pe care scria cu creta Pitesti, Craiova, Ploiesti, etc.Bucurosi ca se vor intoarce acasa, acestia urcau in graba. Intesate bine de oameni, garniturile pleaca spre Siberia.Au fost peste 120.000 de ostasi luati prizonieri si trimisi in Siberia.

Din acestia, mai mult de jumatate nu s-au mai intors in tara. In concluzie, Romania a fost tratata ca un stat invins. Consecintele s-au vazut la Conferinta de Pace de la Paris si ulterior, cand in tara s-a instalat Guvernul comunist. Totusi, lovitura de stat de la 23 august a cam incurcat planurile rusilor. Acestia erau pregatiti ca, o data cu intrarea in Bucuresti (planificata pe 26 august), sa instaleze Guvernul communist condus de Ana Pauker.Asa, agonia a mai durat trei ani, pan ace regale Mihai, artizanul loviturii de stat dela 23 august, a fost alungat din tara.

Mises face comparative intre statutul unei personae in peroiada socialismului sic ea a capitalismului subliniind ca socialismul nu ofera individului sansa sa-si schimbestatutul,staturul acestuia este fixat din momentul in care se naste,pe cand sistemul capitalist ofera exact contrariul;totul depinde insa de fiecare in parte, de efortul depus.

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lion Robbins in 1932, economiaeste stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopui alternative.Deoarece are ca obiectde studiu activitatea umana,economia este o stiinta sociala.Se spune ca economia este pozitiva atunci cand incearca sa prezica in mod obiectiv sis a explice consecintele anumitor optiuni,date fiind un set de supozitii sau de observatii.Alegerea unei supozitii ce trebuie facuta atunci cand se construieste un model, la fel ca si observatiile ce trebuie stabilite sunt alegeri normative.Se spune ca economia este normative atunci cand recomanda o alegere in detrimental altei alegeri sau cand este facuta o apreciere subiectiva asupra valorii. Economia centrata pe variabile masurabile se divide in doua domenii principale: microeconomia care se ocupa de agenti individuali, cum ar fi bugetele si afacerile, si macroeconomia care ia in considerare economia ca pe un intreg, cererea si oferta agregata, capitalul si materiile prime. O atentie deosebita se acorda si alocarii resurselor, productiei, desfacerii,comertului si concurentei. Logica economica este aplicata tot mai des in cazul problemelor legate de optiuni in cazul lipsurilor sau atunci cand trebuie stabilita valoarea economica. Preocuparea principala in economie se centreaza pe modul in care preturile reflecta cererea si oferta, iar ecuatiile sunt folosite pentru a prezice consecintele anumitor decizii.

Indiferent de sistemul economic aplicat, de planificarea sau de economia de piata, analizele effectuate din punct de vedere alocarii resurselor au ajuns la concluzia ca tranzactia schimba locul fiecarei tari in cadrul frontierei posibilitatiilor de productie in raport cu nivelul de eficienta realizat.

Sistemele deschise cum este sic el socio-economic, functioneaza la parametrii de perfrmanta maxima, fara sa fie riscant entropice, doar daca au o functie-obiectiv suficient de nuantata pentru a fi inteleasa pe un palier social cat mai larg. In cazul tranzitiei tocmai functia-obiectiv nu este clara, sau cel putin la fel de transparenta, chear si in ceea ce priveste perceperea sa ca ideal. Tranzactia fara tinta precisa isi anuleaza de fapt o consistenta de process social-istoric de sine statator. In plan economic, ceea ce numim tranzitie trebuie sa fie centratape privatizare, iar in plan social general, adica tranzactie ca atare, sa aiba esentialmente ca finalitate o societate noncoletiva. Proprietatea private si societate noncolectiva sunt obiectivele cheie care dau un sens tranzitiei si asigura in acelasi timp, sansa de a se intrevedea iesirea din tunelul crizelor.

Tranzitia la economia de piata, ca notiune si nu reforma, reda expresiv continutul schimbarilor ca si finalitatea lor.In literature anglo-saxona termenul care desemneaza cel mai des tranzitia economica este cel de transformare.Atat tranzitia cat si transformarea fac parte din aceeasi clasa semantica si sunt percepute chear ca sinonime. Totusi, tranzitia pare sa acopere un fenomen sau process trecator, o etapa de transformare deosebita. Termenul de transformare are un grad de generalizare ridicat, surprinde ceva permanent, progresiv sau regresiv. O transformare sau schimbare radicala, pe termen limitat, poate sa fie luata drept tranzitie. Tranzitia este o factura, incepe cu un moment de dicontinuitate si presupune evolutia ce are ceva cu totul nou.

Tranzitia romaneasca, defavorizata de o strategie mai putin coerenta si consistenta adduce la vedere sau chear lasa sa se manifeste toate tendintele negative ale scimbarii. O tranzitie prost gestionata inhiba fortele progresului mai mult decat un regim totalitar.

Tranzitia postcomunista este procesul transformational de depasire a modului de organizare de tip communist a economiei si societatii, inspirit de liberalism isi cauta o finalitate organizationala superioara ca randament. Tranzitia este un proces istoric recuperatorii, o refacere a unui circuit gresit facut de unele tari. Procesele sociale nu au consistenta mecanica, ele nu contin reactii intre elemente pure, dezvoltarea sociala fiind un amestec al unor reziduuri de sisteme. Tranzitia pleaca de la communism, pe care nu-l poate anula imediat si total in toate detaliile sale si tinde sa ajunga la capitalism. Tranzitia risca sa introduca un saistem a carei performanta capitalista este dijmuita de obijnuitele paternaliste si egalitare ale comunismului.

Inclusiv in Romania, multi dintre cei care din punct de vedere politic se situeaza mai la stanga, s-au grabit sa propovaduiasca sfarsitul celor cateva sute de ani de capitalism si inceputul unei noi ordini mondiale(communism sau socialism luminat), in care bogatia va fi redistribuita intr-un mod mult mai echitabil iar disparitatile existente in acest moment intre bogati si saraci se vor mai atenua.

Inainta de a discuta despre falimentul sistemului capitalist, sa aruncat o privire asupra cresterii veniturilor in ultimii 27 ani. Intre 1980 si 2007, PIB-ul mondial a crescut cu peste 145%, respective cu o medie de 3,4% pe an, si asta pe fondul prabusirii sistemului communist in multe di tariile lumii. O mare parte a acestei cresteri se datoreaza schimbarii de optica a Chinei(in anii '70) si Indiei (la inceputul anilor '90), care au trecut de la un sistem economic planificat la o economie mult mai deschisa,abordare care a facut ca aceste doua tari sa reprezinte in acest moment motoarele cresterii economice mondiale.

Este adevarat ca liberalismul economic a generat pierderile uriase inregistrate de catre sistemul bancar (si nu numai), doar ca private in perspective, aceste pierderi vin dupa castigurile si mai mari accumulate in anii anteriori, castiguri datorate in primul rand sistemului capitalist.

Chear daca in perioada 2008-2010 PIB-ul; se va contracta cu 10% (o ipoteza extrem de pesimiste), tot vom avea o crestere reala de 120% (2.7% pe an) a veniturilor in ultimi 30 ani.

Criza financiara actuala a izbucnit la inceputul anului 2007 in Statele Unite, inainte de a se extinde la toata economia mondiala. Ea a pornit pe fondul speculatiilor imobiliare. Din cauza preturilor umflate artificial, cumparatorii de terenuri erau nevoiti sa apeleze la banca pentru a putea achita contravaloarea lor, numai ca preturile terenurilor erau in continua crestere si au fost nevoiti sa se indatoreze din ce in ce mai mult fata de banci. Astfel, din februarie 2007, din ce in ce mai multi clienti din Statele Unite nu isi mai achita creditee de tip "subprime"(credite ipotecare cu grad mare de risc), ceea ce provoaca primele falimente ale unor institutii bancare specializate, care sunt nevoite sa retraga bunurile cumparate de clienti, numai ca ramane fara lichiditati, iar bunurile nu se mai pot revinde.

Din august 2007, incep sa cada bursele in America, iar bancile centale intervin pe piete cu lichiditati.

La 22 ianuarie 2008, Banca centrala Americana (FED)isi scade ratya dobanzi de referinta la 3,5%, cu trei sferturi de punct, iar la 17 februarie, Banca britanica Northern Rock este nationalizata.

Pe 7 septembrie 2008, trezoreria Americana decide nationalizarea bancilor Fannie Mae si Freddie Mac, dup ace acestea au suferit pierderi financiare importante, iar la 15 eptembrie, banca de investitii Lehman Brothers isi depune bilantul, iar Bank of AQmerica anunta cumpararea Merrill Lynch.

Ziua neagra a economiei mondiale are loc pe 17 septembrie 2008,cand majoritatea burselor din lume cad.

Astfel, la 28 septembrie 2008, compania de asigurari belgiano-olandeza Fortis este ajutata de Belgia, Olanda si Luxemburg pentru a scapa de faliment.

In acest context sumbru,pe 4 octombrie, se tine o Reuniune de urgenta, la Paris, a liderilor membrilor europeni ai G8 (Germania, Franta, Italia, Marea britanie), care nu reuseste sa ajunga la un accord privind infintarea unui fond European pentru sustinerea institutiilor financiarea aflate in dificultate. La cateva zile dupa intalnirea liderilor europeni, mai exact pe 8 octombrie 2008, Londra anunta un plan de salvare care include o nationalizare partiala a bancilor. Fondul Monetar International (FMI) revizuieste in scadere previziunile privind cresterea economica mondiala, in conditiile in care bursele sunt in scadere. Pe 12 octombrie 2008,cele 15 tari din Zona euro ajung la un accord privind un plan de actiune impotriva crizei financiare si anume garantarea creditelor interbancare si posibila recapitalizare a bancilor.

Wall Street inregistreaza cea mai mare scadere de dupa 1987. Europeni, reunite la un summit la Bruxelles, cer organizarea unui summit mondial inainte de sfarsitul anului, pentru reformarea sistemului financiar international. Primele efecte ale crizei financiare incep sa se resimta si in plan economic, iar p[retul petrolului scade sub 70 de dolari barilul. Deja criza financiara risca sa disloce de pe piata de munca circa 20 mil de oameni la nivel mondial care vor ajunge someri la finalul anului 2009, lucru intarit si de Biroul International pentru Munca. Ca efect direct al crizei economice, la 28 octombrie 2008, moneda europeana euro ajunge la cel mai scazut nivel de dolar din aprilie 2006. FMI, UE si Banca Mondiala anunta ca acorda 20 de miliarde de euro imprumut Ungariei.La mijlocul luniinoiembrie, o serie de "monstrii" ai economiei americane in domeniul auto risca sa intre in faliment. Astfel, la 18 noiembrie, GM, Ford si Chrysler cer Congresului o noua extindere a alocarilor din bani publici, avertizand ca industria auto este in pragul dezastrului. Actiunile General Motors si Ford se depreciaza, cunoscand o scadere de 90%, respective 80%, in ultimele 12 luni,iar la 20 noiembrie, pretul petrolului atinge miniml ultimelor 22 de luni: 52,55 USD pe baril pe piata de la New York. In Europa, statele din nordul continentului vor acorda Islandei un imprumut in valoare de 2,5 miliarde de dolari pentru a ajuta tara sa-si revina din criza financiara cu care se confrunta. Banca centrala a Elvetiei a coborat dabanda cu un punct procentual 1%.

La 21 noiembrie 2008, Agentia de rating Standard & Poor's a coborat ratingul producatorului auto American Ford de la "B-" la "CCC+", pozitie situate la sapte trepte sub pragul investitiilor recomandate.Conducerea Citigrup a inceput djà sa cantareasca optiunile pentru iesirea din criza dupa ce investitia de 250 de mil de dolari nu a reusit sa ridice increderea in banca, iar actiuniile au scazut puternic in ultimele zile. In aceste conditii managerii iau in considerare vanzarea grupului financiar.

In dimineata zilei de 21 noiembrie 2008, pe pietele asiatice,titeiul s-a tranzactionat la 49 de dolari pe baril. In toata aceasta perioada, in Romania, Moody's anunta ca tara noastra ar putea intra in recesiune,iar ING spune ca avansul economiei se va tempera puternic la 1,7%. Intra in vigoare decizia BNR de a reduce rezervele minime obligatorii pentru lei la 18%,iar Presedintele Consiliului National al IMM-urilor declara ca criza economica a adus 50,000 de disponibilizari in mediul privat in Romania.Printre altele, BRD anunta ca economia Romaniei va creste in acest an cu 3%, iar Dacia ar putea disponibiliza 600 de muncitori in decembrie. Dupa Combinatul siderurgic de la Galati si Dacia Mioveni si Uzina Chimica,Azomures decide sa opreasca total productia din 2 decembrie 2008, iar la finalul lui noiembrie, Suedia intra official in recesiune. Mai grev este faptul ca in prezent piata imobiliara si piata constructiilor este in colaps. Din aceasta cauza, sute de mii de romani din Spania risca sa ramana someri si cu datorii immense.