REFERAT LA DISCIPLINA ECONOMIA INTREPRINDERII - COMERT INTERIOR

UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

REFERAT LA DISCIPLINA ECONOMIA INTREPRINDERII

-COMERT INTERIOR-

COMERT INTERIOR

Comertul este o componenta a pietei, iar sensul de comercial este dat de profit ca mobil al activitatii desfasurate.

Cumpararea de marfuri de la producatori sau colectori, in vederea revanzarii lor de catre prin intemediari sau utilizatorii finali;

Stocarea marfurilor in vederea asigurarii echilibrului intre cerere si oferta;

Fractionarea cantitatilor mari de marfuri livrate de producatori, asortarea loturilor si formarea sortimentelor comerciale, respectiv asigurarea partizilor de marfuri;

Transportul marfurilor catre zonele cele mai indepartate si izolate pentru a fi apoi vandute;

Crearea conditiilor de realizare efectiva actului de vanzare-cumparare;

Informarea consumatorilor si a intermediarilor, si in acest context;

Promovarea produselor prin diferite tehnici;

Cercetarea doleantelor consumatorilor, a cerintelor si nevoilor acestora;

Se observa ca este vorba de functii economice si functii sociale.

Comertul se prezinta sub 2 forme:

INTERIOR

EXTERIOR

Comertul interior reprezinta unul din sectoarele cu pondere importanta in economia nationala, acopera ansamblul activitatilor de cumparare si vanzare de marfuri, precum si prestarea unor servicii si este un sector dinamic cu o pozitionare importanta in structura valorii adaugate brute pe activitati in total produs intern brut .

Comertul     interior al Romaniei

In comertul din Romania au avut loc si importante modificari structurale, prin dezvoltarea de noi structuri logistice adaptate la cerintele actuale ale pietei si s-au implementat si dezvoltat noi tehnici de marketing.

Conform celor mai recente statistici in Romania exista peste 100.000 de magazine, astfel tara noastra detine pozitia de lider in Europa in privinta numarului de magazine la mia de locuitori .

Atat dimensiunile pietei (a doua ca marime in Europa Centrala si de Est, dupa Polonia) cat si cresterea puterii de cumparare a populatiei au constituit premisele principale pentru patrunderea lanturilor comerciale straine pe piata romaneasca. Astfel daca buticul a fost prima forma de comert in economia de piata in Romania anilor astazi piata de retail include: supermarketuri ,hypermarketuri, magazine de tip cash & carry ,mall-uri, chiar centre comerciale specializate, cum sunt cele de bricolaj. Aceasta a influentat printre altele reducerea numarului chioscurilor si a magazinelor de tip mixt care au inregistrat, in perioada 1999-2001 o scadere de 6%. Numarul magazinelor alimentare cu suprafata de vanzare mica a scazut de la 5359 unitati in anul 1998 la 5099 in anul 2001.

In acelasi timp, numarul magazinelor de tip mini si supermarket s-a dublat , crescand de la 270 de unitati in anul 1996 la 546 in anul 2001.

Se apreciaza ca aproximativ 9% din cifra de 6896 milioane $ din vanzarile cu amanuntul de produse alimentare a fost realizat in aceeasi perioada de supermarketuri si hipermarketuri.

Tot mai multe companii de renume international sunt interesate de potentialul pietei din Romania. Comerciantii cu amanuntul din Germania si Austria au beneficiat de avantajul apropierii de pietele est - europene si au intrat primii pe piata, dobandind un avantaj temporar fata de alti competitori. Alte retele internationale din Belgia, Anglia si Franta au inceput sau intentioneaza sa investeasca in Romania, astfel:

Cea mai puternica dezvoltare pe segmentul cash&carry a avut-o grupul Metro , care a intrat pe piata la inceputul anului 1996 si detine in prezent 21 magazine. Fiecare magazin Metro reprezinta o investitie de circa 15 milioane de euro, pe o suprafata de vanzare intre 6.500 si 10.000 de metri patrati si aproximativ 350 de angajati per magazin. In anul 2004 lantul Metro cash & carry a inregistrat o cifra de afaceri de 800 milioane euro , fiind a doua companie ca marime ,dupa acest criteriu , din Romania. Metro detine doua magazine in Brasov si alte 12 magazine in tara, astfel : Timisoara, Cluj, Constanta, Bacau, Iasi, Craiova, Baia Mare, Galati, Ploiesti, Oradea, Sibiu, Suceava, Pitesti, Tg. Mures si ultimul deschis la Constanta.

Concurentul direct al lui Metro , compania germana Fegro Selgros - prezenta pe piata romaneasca din iunie 2001 cu un magazin la Brasov. Investitia pentru fiecare magazin Selgros se ridica la 15 milioane de euro.

In anul 2005 s-a deschis noul magazin Selgros din Oradea devenind al 8-lea magazin din retea. Pe termen lung se are in vedere deschiderea unui numar de 15 magazine Selgros in Romania. Pentru anul 2004 compania estimeaza o cifra de afaceri care va depasii cu siguranta 9000 miliarde lei .

Pentru segmentul hypermarketuri reprezentative sunt cele doua grupuri franceze: Cora si Carrefour.

Carrefour a patruns pe piata romaneasca in anul 2001 cu hypermarketul din comuna Chiajna. Suprafata primului centru Carrefour din Romania este de 10.000 metri patrati , iar valoarea totala a investitiei s-a ridicat la 75 milioane de euro. Gama de produse numara 55.000 de articole.

Carrefour este cel mai mare jucator European si detine 9 % din cifra de afaceri a primilor 30 de retaileri, conform estimarilor IGD. Pe plan European, Carrefour are o cota de piata de 2 % din totalul pietei de retail si 4,8% din piata de retail cu bunuri de larg consum.

In Bucuresti la inceputul anului 2004 grupul francez detine trei magazine in urmatoarele locatii, in ordinea deschiderii : Voluntari, cartierul Militari, centrul comercial Orhideea- Grozavesti. In primele 9 luni din anul 2004 Carrefour Romania a inregistrat o cifra de afaceri de 81.7 milioane de euro.

In anul 2004 Carrefour a deschis un nou magazin in Colentina, precum si primul magazin in provincie, la Brasov. Investitia din Brasov s-a ridicat la 20 mil.euro si ofera clientilor sai peste 50 de mii de produse. Carrefour Brasov, al patrulea magazin din reteaua Carrefour in Romania, se desfasoara pe o suprafata de vanzare de opt mii metrii patrati, cu 54 case de marcat si o galerie comerciala care reuneste 19 spatii comerciale, cu magazine, restaurante si cafenele. Pe termen lung ,in tara grupul francez are in vedere deschiderea a aproximativ 20 de hipermarketuri ,cate doua noi pe an tinta urmand sa o reprezinte orasele cu peste 300.000 de locuitori. Investitia totala urmeaza sa se ridice la aproximativ 500 milioane de euro. Pentru cele trei magazine din Bucuresti s-au investit aproximativ 100 milioane de euro .( sursa Revista de Comert si Industrie nr.63/ noiembrie 2004).

Cora concurentul direct al grupului Carrefour , a patruns pe piata incepand cu luna septembrie 2003, localizat in zona Granitul Pantelimon ."Cora Granitul'' este rezultatul unei investitii de 500 de milioane de euro, pentru deschiderea a 14 magazine in toata tara pana in 2010. Hypermarketul are o suprafata totala de 40.000 de metri patrati . In anul 2003 Romania Hipermarche a inregistrat o cifra de afaceri de 1.200 miliarde lei (aproximativ 32 milioane euro ).

Pentru segmentul centre comerciale, compania turca Anchor Mall Group , divizie a grupului FIBA a deschis in Romania in anul 2000 un shopping center -Bucuresti Mall .Complexul are o suprafata totala de 50.000 de metri patrati si cuprinde 120 de magazine.

Al doilea mall din Bucuresti si al patrulea din tara, Plaza Romania s-a deschis la 27 octombrie 2004, valoarea totala a fondurilor alocate pentru acest proiect ridicandu-se la circa 45 milioane de euro . Conform studiilor realizate de proprietar, cele doua centre comerciale se adreseaza in mod special locuitorilor dintr-o raza de cativa kilometri in jurul fiecarei locatii, acestia constituind clientii fideli. Plaza Romania este situat in zona pasajului Lujerului, intr-o zona cu peste 500.000 de locuitori si are o suprafata de 104.000m². Mall-ul contine aproximativ 150 de magazine, printre firmele care au inchiriat cele mai mari suprafete numarandu-se supermarketul Gima - 6.000 metri patrati, Movieplex Cinema - 6.000 metri patrati, Amusement Center - 3.000 metri patrati, Diverta - 3.000 metri patrati, Altex - 2.000 metri patrati, Zara - 2.000 metri patrati si Athlete's Foot - 1.000 metri patrati. Anchor Grup este divizia de centre comerciale a grupului turc FIBA, din care mai fac parte Finans Leasing SA, Gimrom Holding SA (Gima Supermarkets) si Finansbank Romania SA. Investitiile totale realizate pana in prezent de grupul FIBA in Romania se ridica la 283 de milioane de dolari. ( sursa: Progressive Magazine Newsletter).

Din informatiile pe care le detinem din publicatii de specialitate ( revista Magazinul Progresiv , Capital, Adevarul Economic s.a.) referitor la marile lanturi de distributie in Romania , responsabilii distributiei internationale isi indreapta in continuare investitiile catre Romania si prevad sa investeasca peste un miliard de euro pana in 2007.

Romania dispune de un potential important pentru expansiunea marilor distribuitori , si piata nu va fi saturata mai devreme de patru sau cinci ani, apreciaza analistii in domeniu.

Potrivit declaratiilor acestora, romanii isi fac in numar tot mai mare cumparaturile in hipermarketuri si cheltuiesc de fiecare data cate 40 -50 euro in medie , adica o suma comparabila cu cea inregistrata in tarile UE.

Deja vanzarile marilor distribuitori au reprezentat in anul 2003 o cota de 20% din piata iar in anul 2004 , la nivel national supermarketurile au revendicat 12% din cheltuielile populatiei pentru bunuri de larg consum .

Revista Magazinul Progresiv nr.63 - ianuarie 2005 publica o prezentare sintetica a principalelor lanturi prezente pe piata romaneasca - inclusiv XXL , MEGA DISCOUNT si PENNY MARKET . De asemenea publica informatii despre noi firme care vor patrunde pe piata romaneasca in anul 2005 si care vor practica politici de discount , respectiv :

KAUFLAND - lant de magazine pe intreg teritoriul tarii , comert cu produse food si non food , produse proaspete. Costuri estimate pentru constructia unui magazin intre 8-10 mil . euro: primul magazin va fi deschis in a doua jumatate anului in Bucuresti.

MiniMAX DISCOUNT _ va intra pe piata romaneasca in primul semestru din prin lansarea unui calup de trei magazine amplasate in Urziceni , Slatina si Targoviste. Reteaua va dispune de un depozit central , amplasat in Bucuresti si se prevede extinderea retelei pana la 100 magazine , in urmatorii 5 ani. Gama de produse - larg consum.

Etapa imediat urmatoare prevede acoperirea regiunii sudice a tarii , in orase cu peste 30.000 locuitori , pe o raza de 250 km. in jurul Bucurestiului.

PLUS DISCOUNT - Plus Discout reprezinta divizia discount a grupului german Tengelmann .Are programat deschiderea a 120 magazine in toate orasele cu peste 40.000 locuitori. In anul 2005 va deschide in Bucuresti si in alte orase 15- 20 supermarketuri. Valoarea totala a investitiilor se ridica la 200 mil.euro din care 17 mil. euro pentru centrul logistic care va fi deschis in parcul industrial al orasului Ploiesti.

Din articolele publicate in revista Capital , aflam de asemenea ca . oameni de afaceri cu experienta in industria de retail , isi diversifica afacerile prin deschiderea de magazine Uni All : un prim pas l-a constituit achizitionarea a 4 magazine in Constanta si transformarea acestora in mini marketuri Uni All , ca brand unic , de magazine cu suprafete mai mici si situate in zone centrale si semicentrale , cu produse adaptate consumatorilor locali care vor functiona ca niste discounteri.

Conceptul discount impune un anume tip de furnizori si un public tinta bine definit , respectiv consumatori cu venituri medii si mici. Magazinele Profi - apartinand grupului franco - belgian Louis Delhaize ( prezent pe piata romaneasca din anul 2000), ca si alti discounteri au de exemplu ca reteta : gama restransa de produse , in comparatie cu supermagazinele si hipermagazinele si preturi foarte mici , sustinute prin optimizarea cheltuielilor si politica de achizitii.

Magazinele Profi de pretutindeni sunt construite dupa acelasi prototip. Ultimele doua magazine , deschise in anul 2004 la Ploiesti , respecta in linii generale regulile companiei : sunt amplasate in cartiere cu populatie numeroasa si trafic intens , ofera produse de baza intr-o sortimentatie redusa , spatii largi de acces catre rafturile unde sunt expuse produsele si nu in ultimul rand dispun de spatii generoase de parcare. Raportul dintre produsele alimentare si nealimentare este de 80 la procent mentinut in toate magazinele din retea. Aproximativ 90% din produsele existente in magazine sunt produse autohtone , restul fiind importate.