Starea actuala a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est - Analiza socio-economica

Starea actuala a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est - Analiza socio-economica

Principalele caracteristici ale Regiunii de Dezvoltare Sud-Est

Teritoriul

Regiunea de Dezvoltare Sud-Est include 6 judete: Constanta, Tulcea, Braila, Galati, Buzau, Vrancea. Acestea reprezinta unitati administrativ-teritoriale, avand o structura administrativa proprie. La nivelul fiecarui judet structurile autoritatii locale sunt reprezentate de Consilii Judetene, Consilii Locale, Municipale, Orasenesti si Comunale, alcatuite din reprezentanti alesi pe o durata de 4 ani.

Regiunea de Sud-Est are o suprafata de 35.762 kmp care reprezinta 15% din suprafata totala a tarii si se invecineaza la nord cu Regiunea Nord-Est (Vaslui, Bacau), la vest cu Regiunea Centru (Covasna, Brasov), la sud-vest cu Regiunea Sud-Muntenia (Prahova si Ialomita), Regiunea Bucuresti (Ilfov), la sud cu Republica Bulgaria, la nord-est cu Ucraina si Republica Moldova si la sud-est cu tarmul Marii Negre.

In contextul evolutiei istorice, Regiunea cuprinde arii geografice care au apartinut provinciilor istorice Moldova in nord, Muntenia in sud si Dobrogea in est si se evidentiaza prin prezenta unor caracteristici unice in Romania si in intrega lume. Mentionam Delta Dunarii, Litoralul Marii Negre, Subcarpatii de Curbura si Campia Baraganului.

Mai mult de 2/3 din suprafata totala o reprezinta campia si dealurile joase. Partea de nord-vest a regiunii cuprinde o parte a Carpatilor de Curbura si a Subcarpatilor de Curbura, ariile joase de campie fiind situate in partea de centru si nord, respectiv Campia Baraganului in centru si in nord Campia Covurluiului. In est, Dobrogea are un relief specific, in partea de nord Delta Dunarii si Muntii Dobrogei, cei mai vechi din tara, dar cu altitudini de maxim 500 m, iar in sud podisul Dobrogei.

Litoralul Marii Neagre se intinde pe o lungime de aproximativ 245 de km, reprezentand granita de est a Romaniei. Pozitia litoralului in partea de sud - est a regiunii, stralucirea soarelui 10-11 ore /zi vara, temperatura zilnica constanta, apa marii, namolul curativ, briza marii si faptul ca Marea Neagra este o mare continentala inchisa sunt factori care transforma litoralul romanesc intr-o zona de atractivitate mare.

Reteaua hidrografica este reprezentata in principal prin fluviul Dunarea care strabate regiunea de la sud la nord si formeaza in partea de nord-est, la varsarea in mare, o delta. Delta Dunarii cuprinde 3 brate principale: Chilia, Sulina si Sfantul-Gheorghe, avand o suprafata de aproape 4 000 kmp.

In zona Brailei, Dunarea a creat doua insule, una la sud, cunoscuta sub denumirea de Insula Mica a Brailei si care face parte impreuna cu Delta Dunarii din Rezervatia naturala Biosfera Delta Dunarii si la nord, Insula Mare a Brailei, cu o suprafata de cca 70 000 ha. Insula Mare a Brailei a fost creata prin asanarea Baltii Brailei si transformarea ei in teren agricol acum 30 de ani.

Principalele rauri care strabat regiunea sunt Siretul, Prutul, Buzaul si Calmatuiul formand, de-a lungul cursurilor, lunci, balti, limanuri, lacuri naturale.

Apele geotermale sunt prezente in regiune in zona Subcarpatilor de Curbura si in zona Campiei Baraganului (Insuratei, Mihai Bravu). Exista lacuri si lagune cu proprietati terapeutice cum ar fi: Lacul Sarat si Movila Miresii, Lacul Balta Alba, Lacul Techirghiol.

La latitudinea Regiunii, miscarea generala a maselor de aer se produce in mod obisnuit de la vest catre est. In latitudine, deoarece teritoriul regiunii se desfasoara doar pe 2, diferentele nu sunt prea mari. Marea Neagra exercita o influenta climatica redusa, ce se manifesta prin brize si prin modificari termice pe o fasie ingusta la tarm.

Luat in ansamblu, climatul regiunii este temperat continental moderat, generand conditii cu totul favorabile pentru vegetatia naturala si pentru o agricultura diversificata. Temperatura medie anuala scade usor in regiune de la sud (11C) spre nord (9,5C), dupa cum scade si in altitudine (6C la 1 000m altitudine, 0C l 800m).

Precipitatiile atmosferice scad in medie de la vest la est (500-600mm/an in Campia Brailei, sub 400 mm/an in Dobrogea) si cresc cu altitudinea.

Pe teritoriul regiunii, se propaga si o serie de influente climatice exterioare, putandu-se diferentia doua nuante ale climatului: una cu influente de ariditate (est-europene) in Baragan si Campia Siretului Inferior, de continentalism accentuat, cu ierni foarte reci, veri fierbinti cu secete frecvente si una cu influente pontice, in lungul litoralului, cu ierni blande si veri calde.

Din perspectiva bogatiilor solului si subsolului, regiunea dispune de o serie de avantaje conferite de suprafete intinse de terenuri agricole, in special in zonele de campie, dar si in cele de podis si dealuri, precum si de zacamintele de minereuri - in Dobrogea,    hidrocarburi lichide si gazoase in judetele Braila si Buzau, depuneri de loess, argile si balast, materii prime pentru industria materialelor de constructii, cum ar fi granitul in Muntii Macinului sau carierele de piatra de var situate in centrul Dobrogei. In platforma continentala a Marii Negre s-au descoperit importante resurse de petrol.

Unitatile administrativ-teritoriale, gradul de urbanizare

La 31 decembrie 1997, in regiune existau un numar total de 1488 localitati, dintre care 33 municipii si orase (10 municipii, 23 orase), 1423 localitati rurale.

Raportat la nivel national, numarul de localitati urbane reprezinta 12,6 % din total, iar al celor rurale 11,1 % din total.

Regiunea de Dezvoltare Sud-Est are un nivel de urbanizare (procentul unitatilor administrativ-teritoriale urbane din total unitati administrativ-teritoriale) mai ridicat decat la nivel national, dar neuniform repartizat, conform tabelului urmator:

Tabel 1. Gradul de urbanizare1997

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei - editia 1998

Judetele Braila si Galati sunt tipice pentru exemplificarea concentrarii populatiei urbane in capitalele de judet: astfel 91% din populatia urbana a judetului Braila traieste in municipiu, iar pentru judetul Galati, in municipiu traieste 85% din populatia urbana.

Principalele centre ale regiunii

Acestea sunt municipiile, care concentreaza activitatea industriala, beneficiind de o infrastructura corespunzatoare. Cel mai mare municipiu este Constanta, cu o populatie de peste 400 000 locuitori, urmat de Galati, Braila, Buzau, Focsani si Tulcea. Trei municipii, respectiv Constanta, Galati si Braila concentreaza peste 55% din populatia urbana si 30% din totalul populatiei regiunii. Apropierea dintre municipiile Braila si Galati a indus ideea ca intr-un viitor apropiat se va putea vorbi despre existenta unui megapolis cu o populatie de aproape 600 000 locuitori, fiind a doua aglomeratie urbana dupa Bucuresti. Municipiul Braila are o densitate de peste 7 000 loc/kmp, ocupand din acest punct de vedere locul 2 dupa municipiul Bucuresti.

Caracteristici distincte ale Regiunii de Dezvoltare Sud-Est

Delta Dunarii

Regiunea se remarca prin prezenta unor repere unice in Romania si in intrega lume, cum ar fi: Delta Dunarii, litoralul Marii Negre, Subcarpatii de Curbura. Relieful este variat, fiind reprezentat prin diferite forme de relief - munti, dealuri si campii.

Regiunea de Sud-Est este locul unde Dunarea dupa ce a strabatut 2860 km, isi uneste apele si se varsa in Marea Neagra. Delta Dunarii are trei brate principale: Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe. Delta Dunarii propriu-zisa, care inseamna zona cuprinsa intre aceste brate, are o suprafata de 417.800 ha, din care 344.600 ha (82%) se afla pe teritoriul romanesc. Acest lucru face ca Delta Dunarii sa ocupe locul doi in Europa, dupa Delta Volgai. Delta Dunarii nu este doar un spatiu deosebit de atractiv prin frumusetea unica a peisajelor, ci si o sursa de viata pentru oameni.

Litoralul Marii Negre

Intreg litoralul Marii Negre este situat in Regiunea de Sud-Est si 43% din unitatile de cazare din tara sunt concentrate in judetul Constanta. Pozitia litoralului in partea de est-sud-est a tarii, faptul ca soarele straluceste 10-11 ore pe zi in sezonul de vara, stabilitatea termica inregistrata zi dupa zi, brizele si apa marii, namolul curativ sunt factori care fac atractiv un sejur pe litoralul Marii Negre, una din cele mai importante zone turistice din Romania.

Industria constructiilor navale

Un alt punct reprezentativ al Regiunii de Sud-Est este industria constructiilor navale care este prezenta in patru santiere navale (Galati, Braila, Mangalia si Tulcea) cu traditie si caracterizata prin calitatea produselor sale, apreciate atat pe piata interna cat si pe cea externa. In porturi exista de asemenea importante oportunitati de afaceri.

Santierele navale de la Braila si Tulcea sunt in prezent in proces de restructurare si privatizare.

Portul Constanta este cel mai mare port la Marea Neagra si al patrulea ca marime in Europa, are legaturi bune de transport pe uscat prin cai ferate si sosele, are acces direct la Coridorul European Nr. 4 Rin - Main - Canalul Dunare-Marea Neagra. Doua porturi fluviale (Basarabi si Medgidia) furnizeaza toata gama de servicii de incarcare si descarcare de marfuri, de inmagazinare precum si transportul de pasageri.

Finalizarea Canalului Rin - Main - Dunare in 1992 a creat un adevarat "coridor" de navigatie european pentru portul Constanta, cu importante perspective de dezvoltare. Distanta navigabila dintre Rotterdam si Constanta s-a redus astfel la jumatate.

Zonele Libere

Exista patru Zone Libere in Regiunea de Dezvoltare Sud-Est (Constanta, Braila, Galati si Sulina) din cele sase existente in Romania, acesta fiind un avantaj important pentru Regiunea Sud-Est. Aceste suprafete au fost create cu scopul de a pomova comertul extern si de a atrage capital strain pentru o mai buna utilizare a resurselor si pentru introducerea de noi tehnologii. Investitorii sunt interesati de facilitatile oferite de Zonele Libere.

Agricultura si producerea vinului

Agricultura ramane una din cele mai importante activitati din Regiunea de Sud-Est deoarece terenul este favorabil pentru agricultura, regiunea avand si un relief diversificat: campii pentru cultura de cereale, dealuri pentru livezi si podgorii. In judetul Braila se afla Insula Mare a Brailei care acopera aproape 70 000 ha si care a fost creata prin desecarea Baltii Brailei si transformarea ei intr-un teren arabil acum 30 de ani. Insula Mare a Brailei reprezinta cea mai mare suprafata agricola concentrata din Romania.

Cele mai importante centre de producere a vinului din Romania se afla in Regiunea Sud-Est: in Vrancea - podgoriile de la Panciu si Odobesti, in Buzau - podgoriile de la Pietroasele, in Galati - podgoriile de la Nicoresti, in Tulcea - podgoriile de la Niculitel, in Constanta - podgoriile de la Ostrov si Murfatlar. In 1997 Regiunea de Sud-Est s-a situat pe primul loc la suprafata cultivata cu vii pe rod cu o valoare situata deasupra mediei nationale, toate judetele din regiune avand procentaje peste media nationala.

Resursele naturale

Resursele naturale constituie o alta bogatie a regiunii. Sarea a fost si este inca o bogatie a regiunii, centre de extractie a sarii existand la: Sari - Bisoca, Manzalesti, Viperesti.

Petrolul a fost extras in Regiunea Sud-Est din puturi, iar mai tarziu prin foraj. Singurul depozit de petrol la suprafata din Europa se afla in zonele Berca si Monteoru din judetul Buzau. Este de mentionat faptul ca importante resurse petroliere au fost descoperite in platforma continentala a Marii Negre.

Izvoarele sulfuroase de la Balta Alba sunt foarte apreciate pentru valoarea lor curativa, la fel ca si cele care contin iod si brom sau cele alcaline de la Sarata-Monteoru, Mangalia si apele fero-sulfuroase din Basca si Penteleu.

Alte resurse naturale ale Regiunii Sud-Est sunt cele utilizate in constructii, cum ar fi: granitul din Muntii Macinului, carierele de piatra situate in mijlocul Dobrogei si depozitele de loess.

Monumentele naturale si siturile istorice

O atractie speciala a Regiunii Sud-Est sunt siturile cultural-istorice si arheologice precum: Cetatea Histria (Histria este cel mai vechi oras din tara noastra), ruinele Cetatii Callatis, Monumentul de la Adamclisi, Cetatea Medievala de la Enisala, Basilicele Paleocrestine, Vestigiile Geto-Dacice de la Arrubium, Mozaicul Roman, precum si manastiri cu valoare etnografica speciala.

Lacurile reprezinta un alt punct de atractie deosebita pentru Regiunea de Sud-Est, constituind o baza hidrologica speciala, existand traditie in activitatea balneo-climaterica. Exista multe statiuni balneare: Lacul Sarat, Techirghiol, Eforie Nord, Mangalia. Vestite pentru efectul lor terapeutic si calitatea namolului sunt lacurile de la Joseni, Policiori, Meledic, Odaile, ca si cele de la Amara si Balta Alba.

In Subcarpatii de Curbura, din judetul Buzau, Vulcanii Noroiosi de la Paclele-Berca reprezinta un element natural unic in regiune si in tara noastra. Exista si alte fenomene impresionante: "Focurile Vii" de la Lopatari.

Structuri teritoriale pentru dezvoltare regionala

Cadrul institutional specific politicii de dezvoltare regionala in Regiunea de Sud-Est cuprinde 2 structuri teritoriale pentru dezvoltare regionala: Consiliul Regional al Regiunii de Dezvoltare Sud-Est si Agentia pentru Dezvoltare Regionala a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est.

Pentru coordonarea activitatilor de promovare a obiectivelor care decurg din politicile de dezvoltare regionala, la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Est s-a infiintat Consiliul Regional al Regiunii de Dezvoltare Sud-Est ca organ deliberativ, cu urmatoarele atributii principale: urmareste respectarea obectivelor regionale, analizeaza si hotaraste strategia si programele de dezvoltare regionala, aproba proiectele de dezvoltare regionala din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, aproba criteriile, prioritatile, alocarea si destinatiile resurselor Fondului pentru dezvoltare regionala, prezinta Consiliul National pentru Dezvoltare Regionala propuneri privind constituirea Fondului pentru Dezvoltare Regionala si urmareste utilizarea fondurilor alocate Agentiei pentru Dezvoltare Regionala a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est din Fondul National pentru Dezvoltare Regionala.

Organul executiv al Consiliul pentru Dezvoltare Regionala a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est este Agentia pentru Dezvoltare Regionala a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, care are in componenta sa 20 persoane, din care 14 sunt angajati cu carte de munca, iar 6 prin conventii de asociere. Organigrama Agentiei cuprinde 5 departamente si 6 compartimente:

-Departamentul Politici si Programe, care cuprinde:

Compartimentul pentru dezvoltare regionala, politici si baze de date

Compartimentul pentru programe si managementul proiectelor

Compartimentul training si resurse umane

-Departamentul de audit intern

-Departamentul pentru relatii publice, secretariat si promovarea imaginii

-Oficiul juridic

-Departamentul economic, care cuprinde:

Compartimentul Zone Defavorizate

Compartimentul contabilitate

Compartimentul administrativ

Agentia pentru Dezvoltare Regionala a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est are urmatoarele atributii:

elaboreaza si propune Consiliului Regional al Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, spre aprobare, strategia de dezvoltare regionala, programele de dezvoltare regionala si planul de gestionare a fondului;

pune in aplicare programele de dezvoltare regionala;

identifica zonele defavorizate din cadrul Regiunii de Dezvoltare Sud-Est si intocmeste documentatiile pentru declararea lor;

asigura asistenta tehnica de specialitate persoanelor fizice si juridice care investesc in zonele defavorizate;

actioneaza pentru atragerea de surse financiare la Fondul pentru dezvoltare regionala pe care il gestioneaza si raspunde fata de Consiliul Regional al Regiunii de Dezvoltare Sud-Est pentru corecta gestionare a fondului.

Obiectivele de baza ale politicii de dezvoltare regionala:

diminuarea dezechilibrelor regionale existente, prin stimularea dezvoltarii echilibrate, prin recuperarea intarzierilor in dezvoltarea unor zone ca urmare a unor conditii istorice, geografice, economice, sociale politice;

pregatirea cadrului institutional pentru a raspunde criteriilor de integrare in structurile Uniunii Europene si de acces la Fondurile Structurale si la Fondul de coeziune ale Uniunii Europene;

corelarea politicilor si activitatilor sectoriale guvernamentale la nivelul regiunilor prin valorificarea resurselor locale si regionale in scopul dezvoltarii economico-sociale durabile;

stimularea cooperarii interregionale, interne si internationale, a celei transfrontaliere, inclusiv in cadrul euroregiunilor, precum si participarea regiunilor de dezvoltare la structurile si organizatiile europene.

Revenirea dupa o jumatate de secol la economia de piata presupune nu numai crearea cadrului legislativ adecvat, ci si reinstaurarea institutiilor specifice stimularii liberei initiative.

Pana in 1998, cand au fost constituite Consiliul Regional al Regiunii de Dezvoltare Sud-Est si Agentia pentru Dezvoltare Regionala a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, ca structuri teritoriale de dezvoltare regionala, au functionat alte institutii care au constituit un factor de sprijin in economia romaneasca. Aceste institutii s-au infiintat dupa 1990 din resurse interne, cum ar fi Camerele de Comert si Industrie, sau prin programe externe cum ar fi centrele de consultanta sau incubatoarele de afaceri.

In 1990, Decretul-Lege 139 a repus in drepturi Camera de Comert si Industrie ca institutie specifica economiei de piata, legiuitorul stabilind ca sistemul cameral trebuie sa se reconstituie pe baza adeziunii voluntare a membrilor fiecarei Camere de Comert si Industrie.

La Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipilui Bucuresti au aderat, in afara membrilor directi, agenti economici, toate camerele teritoriale, precum si cele bilaterale. In Romania exista actualmente un sistem cameral unitar, care sustine, reprezinta si promoveaza interesele intregii comunitati de afaceri din Romania, avand ca membrii peste 50.000 de societati comerciale.

Fiecare judet din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est are Camera de Comert si Industrie teritoriala care a aderat la sistemul cameral existent in Romania.

Scoala Romana de Afaceri a fost constituita in 1992, la initiativa Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, sustinuta de camerele teritoriale. Actionand ca o institutie specializata in educatia privind mediul de afaceri, Fundatia isi desfasoara activitatea in 27 judete si o filiala in Bucuresti si are un domeniu larg de actiune de la cursuri pentru absolventi ai invatamantului de toate gradele (liceal, universitar sau post-universitar) la publicatii, consultanta, studii si cercetari in domeniul ocuparii si formarii profesionale. In Regiune, aceasta fundatie isi desfasoara activitatea in judetele: Braila, Buzau, Constanta si Galati.

Pentru a dezvolta sectorul IMM-urilor in judete s-au infiintat, prin programe externe, Centre de Consultanta si Incubatoare de Afaceri. In Regiunea de Dezvoltare Sud-Est exista centre de consultanta in toate judetele, iar in Braila functioneaza un incubator de afaceri.

Centrele de Dezvoltare a Intreprinderilor Mici si Mijlocii (CDIMM) actioneaza ca organizatii independente, neguvernamentale, non-profit care au ca scop dezvoltarea IMM-urilor din judete. Ele au fost infiintate incepand cu anul 1994 si sustinute de Programul PHARE al Uniunii Europene. Aceste institutii asigura urmatoarele servicii:

consultanta pentru inceperea unei noi afaceri;

consultanta pentru realizarea planurilor de afaceri si a planurilor de marketing;

informatii privind accesul la credite sau la alte forme de finantare;

organizeaza si sustin seminarii, conferinte in domeniul IMM-urilor;

ofera informatii despre mediul de afaceri din Romania etc.

Membrii fondatori ai acestor organizatii sunt reprezentantii autoritatilor locale, iinstitutii publice, reprezentanti ai bancilor locale, precum si reprezentanti ai unor firme particulare.

In Regiunea de Sud-Est sunt 4 ZONE LIBERE (Constanta, Braila, Galati si Sulina) din cele 6 care exista in Romania.

Aceste areale, Zonele Libere, sunt atractive pentru investitorii straini si romani oferind multiple avantaje si urmatoarele oportunitati:

inchirieri sau concesionari de teren sau cladiri;

terminale pentru produse petroliere, cereale, chimice si mijloace de transport;

activitati industriale, comerciale, bancare si de bursa;

posibilitatea de a derula proiecte internationale.

Zona Libera Constanta permite folosirea tuturor cailor de transport: pe uscat, pe apa si in aer.

Legi si regulamente

In conditiile unei economii de piata, prevazuta in articolul nr.134, paragraful 1 din Constitutie, rolul statului este indreptat spre elemente esentiale privind protectia si incurajarea liberei initiative din economia nationala. Activitatea economica este desfasurata de agenti economici care se bucura de autonomie.

Prevederile paragrafului 2, articolul 134 din Constitutie definesc obiectivele principale ale interventiei statului atat la nivel guvernamental cat si neguvernamental. In acelasi timp, definesc libera initiativa din activitatea economica, ca un intreg: libertatea comertului bazata pe egalitatea sanselor agentilor economici, apararea intereselor nationale, incurajarea creativitatii stiintifice, protectia mediului, cresterea calitatii vietii.

Reaparitia societatilor comerciale ca agenti economici principali s-a realizat dupa o perioada in care prevederile legale care vizau acesta problema au lipsit, pana in momentul aparitiei Legii nr.31/1990 privind societatile comerciale. Aceste prevederi au fost imbunatatite prin Legea nr.26/1990 privind Registrul Comertului, care stabileste obligativitatea inregistrarii pentru agentii economici la Registrul Comertului. Acesta este considerat o sursa de drepturi atat pentru societatile comerciale de orice tip, cat si pentru alti agenti economici.

Pentru ca Legea nr.31/1990 nu se adapta circumstantelor din 1997, guvernul Romaniei a emis Ordonanta de urgenta nr.32/1997 pentru a amenda si imbunatati Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale.

Principiile politicii romanesti referitoare la investitiile straine in Romania sunt prevazute in Ordonanta de Urgenta    a Guvernului Romaniei nr.31/1997 privind regimul investitiilor straine in Romania. Aceasta lege defineste conceptele de baza folosite in domeniu: "investitor strain", investitii straine in Romania", garantii si drepturi, facilitati de care ei beneficiaza, taxe si impozite stabilite prin legi si ordonante.

Alte legi votate de Parlamentul Romaniei in domeniul fortei de munca si protectiei sociale sunt:

Legea nr.1/7 ianuarie 1991 privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala;

Legea nr.14/8 februarie 1991 privind salarizarea;

Legea nr.15/11 februarie 1991 care reglementeaza conflictele de munca;

Legea nr.31/22 martie 1991 privind stabilirea timpului de lucru sub opt ore pe zi pentru salariatii care muncesc in conditii de dificultate si pericol;

Legea nr.6/5 februarie 1992 privind acordarea concediilor de odihna;

Legea nr.13/16 octombrie 1996 privind contractul colectiv de munca modificata si imbunatatita prin Legea nr.143/24 iulie 1997.

Legea nr.54/1 august 1991 privind sindicatele defineste rolul si atributiile acestor organizatii. Legea nr.137/30 decembrie 1995 privind protectia mediului are ca subiect reglementarea protectiei mediului si stipuleaza regimul generalde protectie a resurselor naturale si de conservare a biodiversitatii si regimul principalilor factori naturali de mediu.

Bursele de marfuri sunt reglementate prin Legea nr.52/1994 care prevede infiintarea si functionarea burselor ca institutii specifice acestei piete.

Prin Ordonanta Guvernului nr.24/1993, sanctionata prin Legea nr.83/1994, sunt reglementate fondurile de investitii.

O alta lege importanta este Legea nr.33/1991 privind activitatea bancara, bancile si alte institutii componente ale pietei de capital.

Avand la baza respectarea regimului investitiilor straine in Romania, Ordonanta Guvernului nr.66/28 august 1997 reglementeaza cumpararea titlurilor de stat de catre investitorii straini.

Zonele Libere au fost infiintate in 1994 avand la baza prevederile Legii nr.84/1992 privind statutul de Zona Libera si decizia Guvernului nr.190/1994. Zonele Libere din Romania au fost create cu scopul de a promova comertul international, de a atrage capital strain, pentru introducerea de noi tehnologii, ca si pentru o utilizare mai buna a resurselor economiei nationale si perfectionarea fortei de munca, pentru promovarea activitatilor de export.

Toate aceste acte normative au un impact asupra dezvoltarii economice si fac Romania mai atractiva pentru investitorii straini.