Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE

AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie

Navigatie

MANEVRA NAVEI IN ZONE INGUSTE SI CU ADANCIMI MICI

Navigatie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
INSTALATIA DE INCARCARE / DESCARCARE
Intretinerea navei
INSTALATIA DE GUVERNARE
FORME SPECIALE DE SEMNALIZARE
Metode si tehnici pentru cresterea eficientei activitatii portuare
Instalatiile portuare
REGULAMENTUL INTERNATIONAL PENTRU PREVENIREA COLIZIUNILOR PE MARE
COMPARTIMENTAREA NAVEI
NAVA - ELEMENTE DE CONSTRUCTIE. COMPARTIMENTE DESCHIDERI IN PUNTE SI BORDAJ
OFITER DE PUNTE MARITIM - CUNOSTINTE

TERMENI importanti pentru acest document

MANEVRA NAVEI IN ZONE INGUSTE SI CU ADANCIMI MICI

Conducerea navei in stramtori, ape inguste si in general in treceri dificile se efectueaza pe baza unui studiu amanuntit al conditiilor locale si stabilirea de masuri speciale pentru siguranta navigatiei, astfel:

- se utilizeaza harti la scara mare, planuri;

- trasarea drumului se face tinand cont de giratia navei;

- comandantul preia personal conducerea navei;

- ofiterul de cart executa veghea de navigatie, determinand continuu pozitia navei si informand comandantul despre eventualele abateri de la drumul trasat pe harta.

In timpul navigatiei prin zone inguste si cu adancimi mici, apare un plus de rezistenta la inaintarea navei, datorita vitezei scazute a stratului de apa, cauzata de frecarile cu fundul caii navigabile, frecari ce se opun implicit inaintarii navei. Reducerea vitezei navei este de 20-25%, iar efectul de carma este mai mic, nava guvernand mai greu, de aceea caile de navigatie inguste si cu adancimi mici sunt considerate zone dificile de navigatie.

In zone cu adancimi mici, la aparitia unei diferente mari de adancime, nava va abate brusc cu prova spre adancimea mare, datorita reducerilor frecarilor cu fundul.

Pe funduri mici se formeaza valuri mari la prova si la pupa, proportional cu viteza navei, care la viteze mari ale navei chiar se suprapun, marind rezistenta la inaintare cu 25-30%. Marsul pe funduri mici la viteze corespunzatoare se executa fara probleme, dar marind viteza necorespunzator, se vor forma valuri de insotire periculoase prin modificarea presiunilor din jurul navei, care vor determina modificarea asietei navei (apupare accentuata), ceea ce va duce cu siguranta la pierderea calitatilor manevriere ale navei.

Influenta fundurilor mici asupra deplasarii navelor este nesemnificativa daca pescajul este mult mai mic decat adancimea apei (rezerva de pilot este mare), de aceea navele cu aripi portante nu au restrictii de viteza in zone cu funduri mici.

Pe timpul manevrei navei in zone inguste si cu adancimi mici, nu este recomandabil a se stationa cu nava la ancora in apropierea unui pericol de navigatie, iar daca acest lucru este necesar, manevra de ancorare se va executa tinandu-se cont de:

- directia vantului dominant in raport cu punctul de ancorare si pericolul de navigatie;

- adancimea apei in locul de ancorare;

- natura fundului;

- existenta curentilor;

- directia rezultantei actiunii vantului si a curentului;

- marimea spatiului de evitare a navei la ancora.

Manevra de ancorare cu o singura ancora si de stationare a navei la ancora se utilizeaza cand conditiile de vant si curent sunt favorabile.

Apropierea navei de punctul de ancorare se va face cu prova in vant si se va fundarisi ancora din bordul in care se afla zonele periculoase.

Distanta de la limita apei mici cea mai apropiata de nava masurata perpendicular pe directia vantului si a curentului pana la punctul de ancorare, trebuie sa fie minim egala cu dublul distantei maxime pe care nava o parcurge in bordul ancorei fundarisite.

Pentru siguranta stationarii navei la ancora timp indelungat, in zone inguste, cu adancimi mici si unde vanturile dominante au directie constanta, se foloseste manevra de ancorare a navei cu doua ancore, astfel:

Atunci cand in zona nu este curent sau viteza acestuia este mica - se fundarisesc ambele ancore din zbor sau cu viteza inainte;

- dupa fixarea punctelor in care ancorele vor fi fundarisite (in functie de pozitia pericolului de navigatie), se ia drumul de ancorare cu prova in curent, pe aliniamentul punctelor in care vor fi fundarisite ancorele;

- nava se deplaseaza cu viteza mica, fundarisind prima ancora si isi continua drumul filandu-se lantul ancorei fundarisite. Lungimea lantului primei ancore, care se fileaza la apa, va fi egala cu distanta intre punctele de ancorare plus adancimea apei;

- cand se termina de filat aceasta lungime, nava trebuie sa aiba viteza nula deasupra fundului. In acest moment se stopeaza masina si cand nava incepe sa se deplaseze inapoi, se fundariseste a doua ancora;

- pe masura ce nava se deplaseaza inapoi, spre mijlocul distantei dintre ancore, lantul ancorei a doua se fileaza, iar lantul primei ancore se vireaza;

- cand lungimile lor devin egale, amandoua lanturile se volteaza.

Atunci cand in zona exista curent cu viteza mare - se fundariseste prima ancora - ancora din curent si cea de-a doua cu viteza inainte:

- dupa ce s-au ales punctele de ancorare, nava vine pe primul punct de ancorare cu viteza inainte;

- ajunsa in primul punct de ancorare, se stopeaza, se pune inapoi masina si se fundariseste ancora din curent, lantul ramanand slab;

- dupa filarea lungimii de lant stabilite pentru prima ancora, se pune masina inainte si se manevreaza spre punctul de fundarisire a ancorei a doua;

- in punctul ales se fundariseste ancora a doua, dupa care lanturile celor doua ancore se egaleaza, prin filarea lantului ultimei ancore fundarisite si virarea lantului primei ancore, pana cand nava ajunge pe bisectoarea unghiului dintre lanturi.

Inainte de intrarea navei in zone inguste sau cu adancimi mici, fie cu pilot sau fara, comandantul navei trebuie sa ia urmatoarele masuri:

- micsorarea vitezei, astfel incat valurile formate sa nu provoace avarii ambarcatiunilor si instalatiilor aflate la mal; micsoreaza pericolul punerii pe uscat si a abordajelor, precum si eliminarea fenomenului de sugere;

- masurarea frecventa a adancimilor;

- intarirea observarii vizuale si radio-electronice;

- pregatirea ancorelor pentru fundarisit imediat, cu echipajul la postul de manevra prova;

- inchiderea tuturor portilor etanse de pe nava.

A) MANEVRA NAVEI IN ZONE INGUSTE.

 

Navigatia in canale inguste si stramtori se realizeaza cu reduceri de viteza de 20-30%, deoarece cantitatea de apa dislocata de opera vie a navei ajunge la mal, de unde este respinsa si se intoarce la nava, opunand o rezistenta suplimentara la inaintare.

 

Efectul de canal (de sugere sau suctiune) - reprezinta efectul de apropiere intre:

- nava si mal;

- doua nave care se depasesc;

- doua nave care se intalnesc;

- o nava care trece si o nava la ancora

si apare ca urmare a diferentei de presiune si curentilor provocati in apa de nava. Miscarea de inaintare a navei produce un curent de sens contrar deplasarii navei, apa cautand sa ocupe locul lasat liber de nava la pupa, viteza curentului variind cu dimensiunile navei (L, B si T).

1. Efectul canalelor, stramtorilor, paselor si fluviilor.

Datorita adancimilor mici ale acestor ape, navele se vor confrunta cu efecte produse de acestea, cum ar fi: efectul de banc (de pernuta) si efectul de suctiune.


Efect de banc (pernuta)


Fp G g


zona Pmin Efect suctiune zona Pmax


Pmin

Pmax


Efectele produse de ape cu adancimi mici.


Navigatie in aval

 


Navigatie in amonte.

2. Efectul de suctiune dintre nava si mal.

In canale inguste, in timpul deplasarii navei cu viteza

mare in apropierea unui mal, se creeaza intre acesta si prova

navei o zona de presiune, ce o va impinge spre larg. In zona

centrala a navei se formeaza o depresiune puternica, ce va fi

diferita in cele doua borduri si care va provoca o sugere catre

mal defavorabila navei, tinzand deci sa o apropie de mal. In acest caz, redresarea se face din carma, dar aceasta manevra nu poate inlatura pericolul de sugere, de aceea se recomanda sa se indeparteze nava pe cat posibil de langa mal la o distanta de cel putin trei latimi de nava, sau sa se reduca viteza de navigatie in mod corespunzator.

 

 

3. Suctiunea intre doua nave.

Pentru doua nave care se depasesc sau se intalnesc,

suctiunea este asemanatoare cu cea dintre nava si mal, doar

ca pericolul este mult mai mare. O nava care depaseste pe

o alta cu viteza mare si distanta mica intre ele, creeaza forte

hidrodinamice de apropiere si indepartare intre nave, facand

posibila coliziunea.

In timpul marsului, datorita dislocarii unei cantitati de apa (valul de insotire), in prova se produce o presiune puternica. Catre centrul navei apare o zona depresionara, iar spre pupa din nou o presiune, dar mult mai mica decat in sectorul prova. Este clar ca zonele presionare vor respinge navele, iar cele depresionare le atrag, aparand pericolul de coliziune. Pericolul de suctiune este mai prelungit in timpul depasirilor, cand navele merg multa vreme alaturate si cand diferenta de viteza este mica. Efectul de suctiune apare si atunci cand viteza de depasire este mare, iar distanta la travers, mica.

Efectul de suctiune dintre doua nave la manevra de depasire.

I

 

Efectul de interactiune intre o nava in mars si o nava acostata pe canal.

Efectul de interactiune intre doua nave care se intalnesc pe canal.

Eliminarea sau micsorarea efectului de suctiune:

- manevrele de depasire si de intalnire se vor face numai la drum drept, in zone cu latimi corespunzatoare;

- viteza navei care depaseste sa fie cu putin mai mare, plus o anumita rezerva;

- distanta intre nave sa fie egala cu cel putin doua latimi ale navei care depaseste; nava ajunsa poate sa reduca viteza sau chiar sa stopeze.

4. Efectul curentului asupra navei.

In zonele cunoscute, curentul apei poate fi folosit la realizarea manevrelor navei; se presupune ca acest curent nu este puternic.

Manevra navei in zona coastelor si a pericolelor de navigatie presupune cunoasterea in detaliu a marimii si orientarii curentilor din acele zone, pentru a se evita eventualele accidente navale.

Curba de giratie a navei va fi deformata de curentul apei, asa cum se arata in figurile de mai jos.

Deformarea curbei de giratie de catre curentul apei, curent din prova.

Deformarea curbei de giratie de catre curentul apei, curent din pupa.

Concluzie:

Deformarea curbei de giratie este cu atat mai mare cu cat viteza curentului este mai mare si timpul de manevra mai lung.

Manevra de acostare a navei in zona cu curent

1

 

Manevra de plecare de la cheu in zona cu curent

Concluzii:

-    La manevrele de acostare si ancorare a navei cu prova in curent, carma acesteia ramane activa, manevra executandu-se in siguranta;

-    Manevra de acostare a navei avand curent din pupa este mai dificila, spatiul de manevra este dublu fata de zonele unde nu se manifesta curent, guvernarea (carma) nefiind foarte activa.

B) MANEVRA NAVEI IN ZONE CU ADANCIMI MICI.

Caile de apa inguste si cu adancimi mici sunt considerate zone dificile de navigatie.

APA DE ADANCIME MICA - apa a carei adancime este egala cu de doua ori pescajul navei:

 
h = 2T.

 

 


forta centrifuga


pescaj

normal suctiune

presiune mare

rezistenta laterala a apei

pescaj marit afundare


depresiune efectul Venturi

(cresterea vitezei

filoanelor de apa de la

Pmax la Pmin)


Comportarea navei in zone cu ape cu adancimi mici.

Consecinte:

Adancimea mica mareste inclinarea navei in bordul opus giratiei: giratia navei in apa cu adancime mica determina fenomenul de suctiune, care fenomen mareste mai mult inclinarea navei in bordul opus giratiei; in bordul opus giratiei creste rezistenta laterala a apei, presiunea apei aici este mare.

Adancimea mica influenteaza negativ manevrabilitatea navelor:

-   se produce reducerea vitezei navei;

-   se produce modificarea asietei.

Adancimea minima pentru navigatie si manevra, se calculeaza conform relatiei:

unde:

Tmax pescajul maxim al navei;

ΔTrp rezerva pilotului in functie de nava si natura fundului: ΔT = (0,04 0,06 )T ;

ΔTval rezerva de pescaj pentru valuri (0 metri in porturi, 0.6 metri pe cai libere de navigatie);

ΔTcor v modificarea asietei in functie de viteza navei: ΔT = (0,02-0,06)T pentru o singura nava; cu 50% mai mare pentru 2 nave care se depasesc;

ΔTdif p diferenta de pescaj ca urmare a incarcarii eronate a navei, a vantului etc.

ΔTdif p = B/2 sin Θ, unde: B = latimea navei si Θ = unghiul de ruliu/banda.

 
H = T + F

H/T = 7 → manevrabilitate foarte buna;

H/T < 3 → creste rezistenta la inaintare proportional cu cresterea vitezei.


+ + +

+ + + + +

+ + + + + + +

suprapresiune


depresiune


Nava apupata

V ≈ Rinaintare

La navele apupate scade manevrabilitatea si creste riscul deteriorarii elicei si carmei.

In zone cu funduri cu adancimi mici se recomanda deplasarea cu o viteza corespunzatoare unei asiete drepte.

 

 

 


Nava pe chila dreapta

La viteze mari, apare efectul de marire a pescajului prova si a pescajului pupa; din cauza depresiunii create, se pierde ceva din flotabilitate. Apare astfel efectul de squat in zone cu adancimi mici (h<2T), adica cresterea pescajului prova (schimbarea accentuata a asietei).


presiune mare


depresiune


Nava aprovata

Nava aprovata isi pierde manevrabilitatea (se poate pune pe uscat sau poate intra in coliziune cu alta nava).

C) MANEVRA SI PILOTAREA PE CANALUL DUNARE-MAREA NEAGRA.

Caracteristici constructive.

 

Dimensiuni: - lungimea = 64.4km;

- latimea la fund si la suprafata = 70/120m;

- adancimea = 7m;

- numar de ecluze = 2;

- viteza admisa = 6Nd.

Este situat intre portul Constanta Sud, km. zero si Dunare port Cernavoda, km. 64.4 al canalului, respectiv km. 299.3 pe Dunare.

Pe canal, navigatia este dirijata de Dispeceratul de navigatie, care realizeaza aceasta dirijare pe patru sectoare, astfel:

- de la km. 64.4 la km. 50.0: Dispeceratul de navigatie turnul de comanda ecluza Cernavoda;

- de la km. 50.0 la km. 32.0: Dispeceratul de navigatie Medgidia;

- de la km. 32.0 la km. 15.0: Dispeceratul de navigatie Basarabi;

- de la km. 15.0 la km. 0.0: Dispeceratul de navigatie turnul de comanda ecluza Agigea.

Reguli de navigatie si manevra.

Sunt cele conform cu Regulamentului Navigatiei pe Dunare in sectorul romanesc, navigatia in aval corespunde navigatiei de la Dunare la Marea Neagra, iar navigatia in amonte, de la Marea Neagra la Dunare.

Navigatia pe canal si prin ecluze se efectueaza cu nave fluviale si maritime propulsate, aparate plutitoare, nave tehnice si de serviciu, nave fara propulsie in formatie de convoi impins sau in cuplu. Deci, in principiu nu sunt admise convoaie remorcate, totusi, la cererea comandantului de nava sau convoi, Administratia canalului poate permite remorcarea. Pot naviga prin canal si prin ecluze nave si convoaie cu urmatoarele gabarite: Lmax. = 296m; Bmax. = 23m; Hmax. de la linia de plutire pana la cel mai inalt punct = 16,5m; la nivel minim de apa, cu aviz special H = 18m; pescajul max. curent = 5,5 m; pescajul max. cu restrictii de viteza = 6m.

- numarul maxim al navelor intr-un

convoi impins (in amonte sau in aval), R

nu poate depasi 6 unitati, cate 2 unitati

in dana;

- formatia in cuplu (in amonte sau in aval),

trebuie sa fie de cel mult trei unitati, in care R

se include si nava cu propulsie.

 

Navigatia pe canal.

- este permisa atat ziua cat si noaptea; noaptea este interzisa circulatia ambarcatiunilor mici, cu exceptia celor autorizate;

- viteza maxima admisa este 12 km/h; administratia poate aproba viteze mai mari;

- pe timp cu vizibilitate redusa, pot naviga numai nave cu instalatie radar si semnalizare optica si acustica;

- cand vantul este foarte puternic si s-a interzis navigatia, navele sunt obligate sa se retraga la mal, pana la limita posibila; vor ancora sau se vor lega la cheu amenajat.

Navele/convoaiele, trebuie sa pastreze o distanta suficienta intre ele, astfel:

- la navigatia in aval este de minim = 1500m;

- la navigatia in amonte este de minim = 1000m;

- in conditii de vizibilitate redusa, in aval = 2000m; in amonte = 1500m;

- exceptie fac situatiile de depasire de nave izolate (singurele care au dreptul de a efectua depasiri).

- intrarea (iesirea) in/din porturi se face cu aprobarea Administratiei portului; prioritate au navele ce naviga pe canal, nu cele ce intra sau ies in/din port.

- trecerea pe sub poduri este semnalizata pe ambele fete, conform RND.

Intalniri si depasiri.

- la intalniri se va reduce viteza, depasirile se vor face numai prin Bd si fiecare va abate spre Td pana la limita posibila, pentru a evita abordajul si fenomenul de sugere;

- depasirea este permisa numai pentru navele de navigatie interioara si numai in locuri care ofera conditii de siguranta;

- in curbe, in zona semafoarelor, a porturilor, la trecerile pe sub poduri si in zona canalelor de derivatie este interzisa depasirea de catre toate categoriile de nave;

- pe tot parcursul canalului este interzisa navigatia la aceeasi inaltime, exceptand cazurile de depasire;

- se interzic depasirile pe timpul noptii si in conditii hidrometeorologice grele, exceptie fac navele de control.

 

Prioritate de trecere au urmatoarele nave:

-   navele care naviga in aval;

-   navele care ies din canal;

-   navele fata de ambarcatiunile mici;

-   navele care actioneaza pentru salvare;

-   navele organelor de control;

-   navele militare,

-   navele cu destinatie speciala.

 

Stationarea pe canal, in principiu nu este permisa, fac exceptie urmatoarele cazuri:

- ancorarea pentru lucrari de intretinere a canalului;

- oprirea semnalizata de semafoare;

- locurile de asteptare situate in vecinatatea porturilor si semnalizate;

- cand administratia opreste navigatia pe canal;

- in cazul stationarii, in sensuri opuse de mars: distanta este de cel putin 3000m;

- stationarea convoaielor este de cel mult doua unitati in dana;

- la inchiderea temporara a navigatiei, navele se retrag la mal pana la limita posibila permisa de pescaj si ancoreaza.

 

PRINCIPII DE MANEVRA A NAVEI IN STRAMTORI SI CANALE.

- navigatia se va face cat mai aproape de marginea dreapta a canalului;

- incrucisarile cu alte nave se fac cu babordul, iar depasirea, prin babordul navei ajunse si cu viteza redusa;

- semnele de pe mal trebuie observate cu atentie si respectate riguros;

- nava care naviga in amonte (contra curentului), pierde din viteza, dar guverneaza bine;

- nava care naviga in aval, cu curentul, isi mareste viteza, dar guverneaza mai greu;

- la coturi, cu o jumatate de mila inaintea acestora, daca nu se pot vedea navele din sens opus, se emite un semnal lung cu fluierul. Orice nava care aude, trebuie sa raspunda tot cu un sunet lung. Indiferent daca se aude sau nu raspuns la semnalul dat, angajarea pentru trecerea cotului se face cu precautie;

- la trecerea prin dreptul dragilor, macaralelor plutitoare, navelor aflate sub operatiuni sau locuri unde se executa lucrari cu scafandri, se micsoreaza viteza;

- trebuie acordata atentie semnalelor de pe navele dragoare care indica prin ce bord urmeaza a se face trecerea si daca trecerea este libera de cablurile care mentin draga pe pozitie;

- in dreptul mijloacelor plutitoare de marcare, trecerea se va face la o astfel de distanta incat sa se evite lovirea, deplasarea sau deteriorarea acestora;

- orice nava trebuie, daca imprejurarile permit, sa evite ancorarea intr-o astfel de zona;

- navele cu o lungime mai mica de 20m si navele cu vele nu trebuie sa stanjeneasca trecerea celorlalte nave, idem si pentru navele aflate in curs de pescuit pe un senal;

- o nava trebuie sa evite sa traverseze un senal sau o cale de acces ingusta daca, prin aceasta stanjeneste trecerea navelor care nu pot naviga in deplina siguranta; acestea din urma pot folosi semnalul sonor cu fluierul - o serie scurta de cel putin cinci sunete scurte, care poate fi completat cu un semnal luminos - cel putin cinci sclipiri scurte si rapide;

- intr-un senal sau intr-o cale de acces ingusta, cand depasirea nu este posibila decat daca nava ajunsa din urma manevreaza pentru a permite celeilalte nave sa o depaseasca in deplina siguranta, nava care ajunge din urma isi face cunoscuta intentia sa de a o depasi prin Td − − ∙, prin Bd− − ∙ ∙. Nava ajunsa daca este de acord va emite − ∙ − ∙. Aceasta regula nu scuteste nava care ajunge din urma alta nava sa se abata din drumul navei ajunse;

- atunci cand navele se vad unele pe altele, trebuie sa indice manevrele lor prin urmatoarele semnale, emise cu fluierul: - vin la Td: un sunet scurt , sau o sclipire;

- vin la Bd: doua sunete scurte , sau doua sclipiri;

- am masina inapoi: trei sunete scurte , sau trei sclipiri.

- navele care naviga in amonte trebuie, atunci cand constata ca o nava care naviga in aval este pe punctul de a se angrena intr-o trecere ingusta, sa se opreasca in avalul acestei treceri, pana ce nava care naviga in aval a trecut-o;

- daca o nava care naviga in amonte s-a angajat intr-o trecere ingusta, navele care naviga in aval trebuie, in masura posibilului, sa se opreasca in amonte de aceasta trecere;

- daca trecerea celor doua nave a devenit inevitabila, navele trebuie sa ia toate masurile pentru prevenirea abordajelor si a fenomenului de sugere. Fiecare va emite o serie de sunete scurte (pericol de abordaj);

- la unele treceri inguste in aval si in amonte, se monteaza panouri de interdictie a intalnirii. In orice caz, prioritate de trecere vor avea navele care naviga in aval. In cazul trecerii prin canale sau stramtori, este obligatorie respectarea cu strictete a regulilor specifice, existente pentru fiecare canal sau stramtoare:

- in curbele pronuntate ale canalului navigabil sau in coturi oricat de largi ar fi ele, se naviga pe partea malului din afara (partea concava a curbei, partea in care bate curentul), intrucat intinsurile de nisip si depunerile de aluviuni se formeaza de regula pe partea din interior (convexa), unde si apa este mai mica, iar in concavitati se produc erodari si curentul adanceste albia.

- de regula, doua nave nu trebuie sa incerce sa treaca simultan un cot. Daca totusi regulamentele locale permit aceasta, este recomandabil ca:

- la mersul in aval, prin aceste coturi nava sa tina malul dinauntru (aproape de convexitatea curbei), cu ajutorul carmei si cu viteza redusa din timp, pentru ca nava sa aiba timp sa se inscrie in curba, iar pe de alta parte ea sa poata invinge forta de deviere a curentului, care la viteze mai mari este sporita de forta centrifuga;

- la mersul in amonte, daca imprejurarile permit (adancimea este suficienta), se va evita a se naviga exact pe talveg, pentru a castiga un plus de viteza, navigand pe marginea drumului navigabil (se va tine malul din afara) in apropierea malurilor si a bancurilor.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 509
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved