Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


AMENAJAREA IN SCOPURI TURISTICE A ZONEI LACULUI TERAPEUTIC FUNDATA-LOCALITATEA GHEORGHE DOJA-JUDETUL IALOMITA

Turism

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
ECHIPAMENTUL TURISTULUI MONTAN
Castelele de pe Valea Loarei
Prezentare turistica Cluj-Napoca
GRECIA – OBIECTIVE TURISTICE
RUSIA- CULTURA SI CIVILIZATIE
Catedrala Sf. Iosif - construita intre anii 1873-1884
ISTORICUL HOTELULUI SI AL ACTIVITATII HOTELIERE - Primele activitati de cazare
Hotel “UNIREA” 2* - BAILE FELIX
Aspecte teoretice privind organizarea si comercializarea unui produs turistic
Forta de munca in structurile turistice

AMENAJAREA IN SCOPURI TURISTICE A ZONEI LACULUI TERAPEUTIC FUNDATA-LOCALITATEA GHEORGHE DOJA-JUDETUL IALOMITA

INTRODUCERE

Turismul reprezinta un fenomen economico-social specific civilizatiei moderne puternic ancorat in viata societatii si ca atare, influentat de evolutia ei. Adresandu-se unor segmente sociale largi si raspunzand pe deplin nevoilor acestora, turismul se detaseaza printr-un inalt dinamism, atat la nivel national cat si international. De asemenea, prin caracterul sau de masa si continutul complex, turismul antreneaza un vast potential material si uman, cu implicatii importante asupra evolutiei economiei si societatii, asupra relatiilor internationale.



In conditiile actuale in care societatea se afla in plina schimbare, fenomenul turistic capata, la randul sau, o amploare deosebita fiind influentat de evolutia acesteia. Turismul este privit drept una dintre posibilitatile de petrecere utila a timpului liber, in folosul individului si al societatii in acelasi timp. Turismul nu trebuie privit doar ca singura modalitate “de evadare” din mediul zilnic, din aglomeratia si stresul urban; dat fiind faptul ca el contribuie in acelasi timp la refacerea fortei de munca, constituindu-se astfel intr-o activitate de tip regenerator.

Cuantificat ca fenomen al schimbarii mediului de viata, turismul este integrat in ansamblul necesitatilor de consum ale omului modern.

Prestarea serviciilor turistice va fi incununata de succes numai daca cel care le realizezaza  se implica foarte mult. Cerintele din ce in ce mai exigente ale clientilor sunt dovada ca prestatorul trebuie sa-si organizeze activitatea cat mai eficient. Sarcina acestuia este cu atat mai grea cu cat, odata cu scaderea nivelului de trai al populatiei, se inregistreaza o solicitare mai modesta a unora dintre servicii destinate timpului liber.

Trebuie retinute eforturile pe care le angajeaza si efectele pe care le aduce turismul in economie. Acestea argumenteaza interesul tarilor, guvernelor si agentilor economici, fata de fenomenul economic, justifica preocuparile pentru cunoasterea continutului si a dinamicii lui, a factorilor de influenta si cailor de actiune, a particularitatilor actiunii legitatilor economice in sfera sa de actiune.

Dinamismul, profunzimea si amploarea transformarilor din toate domeniile vietii economice si sociale, se reflecta, intre altele, in modificarea structurii economice, in ierarhizarea ramurilor componente in concordanta cu cerintele revolutiei stiintifico-tehnice, cu preocuparile pentru valorificarea superioara a potentialului natural-material, uman si cresterea eficientei, cu exigentele imbunatatirii calitatii vietii. Au loc totodata, schimbari importante in modelele de crestere economica. In acest context, turismul, se manifesta ca o componenta distincta a economiei, cu o prezenta tot mai activa in viata economica si sociala, cu o participare importanta la progresul general.

Romania dispune de un vast si valoros potential turistic natural si antropic, ca si de o bogata traditie in domeniul calatoriilor, ceea ce argumenteaza inscrierea turismului intre ramurile de baza ale economiei. Totusi valorificarea acestora este neconvingatoare si realizata defectos. Acest fapt poate fi pus pe seama educatiei insuficiente a prestatorilor si a consumatorilor de servicii turistice, pe dimensiunea scazuta a fondului de timp liber si a puterii de cumparare a populatiei, si nu in ultimul rand pe relativ limitata experienta a prestatorilor.

Pana in secolul al XIX-lea Romania a fost relativ putin cunoscuta ca tara turistica. Calatorii care au vizitat tara noastra faceau parte de obicei, din randul oamenilor de cultura, a diplomatilor, comerciantilor, care isi impartaseau impresiile favorabile unui cerc restrans de auditori. Odata cu unirea Moldovei cu Muntenia si apoi a formarii Romaniei Mari, tara noastra paseste alaturi de tarile europene in randul statelor moderne. Daca turismul international al Romaniei, a fost putin dezvoltat multa vreme, in schimb circulatia interna de calatori a fost considerabila, raportata la capacitatea economica a tarii. Prin temperament si uzante, romanii sunt un popor mobil, dinamic, motivat spre calatorie. Aceste calatorii au inceput chiar sa fie organizate inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Astfel au fost infiintate o serie de societati turistice care organizau calatorii pentru cunoasterea frumusetilor tarii.

Circulatia internationala spre Romania reluata dupa razboi a inregistrat cea mai sustinuta dinamica intre anii 1960-1988. Odata cu anii ’70, turismul incepe sa se caracterizeze printr-un inalt dinamism, atat la nivel national cat si la nivel mondial. Inca de la infiintarea Organizatiei Mondiale a Turismului, Oficiul National de Turism al Romaniei a fost parte, iar mai apoi Ministerul Turismului.

Caracterul concurential al actualei piete turistice impune o atentie deosebita in legatura cu ameliorarea echipamentelor si continua perfectionare a activitatilor umane, pentru o calitate superioara a serviciilor prestate.

Integrat economiei de piata, turismul romanesc trece prin perioade mai mult sau mai putin favorabile, in functie de elemente intrinseci (optimizarea serviciilor, dezvoltarea retelei de societati care isi desfasoara activitatea in domeniul turismului, dezvoltarea posibilitatilor de atragere a turistilor, reclame, propagarea ofertei turistice) cat si de elemente extrinseci (evenimente politice sau economice, sezon, etc.).

Investigarea ofertei turistice de catre ofertantul de servicii si selectarea acestora pentru a crea propria oferta constituie o arta si o maiestrie a echipei manageriale a societatii.

Lucrarea de fata are drept obiect analiza situatiei existente intr-o zona neamenajata turistic in vederea depistarii neajunsurilor prezente, pentru a se putea mai apoi dezvolta si diversifica serviciile turistice.

Acest studiu este realizat luand in calcul faptul ca obiceiurile de consum ale populatiei pot fi educate si formate la orice varsta, iar “investitiile” prezente pot contribui la o dezvoltare durabila a zonelor prestatoare/receptoare, a zonelor  invecinate cat si a intregii economii nationale.

Cap I    CONSIDERATII TEORETICE SI METODOLOGICE

PRIVIND AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI

Desfasurarea actiunilor turistice indiferent de forma lor – turism de litoral sau balnear, turism montan,turism rural, etc – presupune stabilirea unor legaturi intre turist si zonele pe care le viziteaza, in care este prezent temporar. Aceste legaturi au un continut complex intrucat teritoriul prin potentialul sau natural reprezinta motivul pentru care turistul se deplaseaza si serveste ca suport material fizic pentru amenajarile destinate satisfacerii nevoilor sale.

Turismul a reprezentat dintotdeauna un factor de stimulare economica, de protectie si de consumare a resurselor naturale. In vederea evitarii situatiilor in care cresterea economica afecteaza echilibrul ecologic si calitatea resurselor turistice, este necesara organizarea teritoriului, o adaptare a lui pentru a raspunde tuturor nevoilor turistului, dar totodata si protejarea si conservarea lui.

I.1. Conceptul si caracteristicile amenajarilor turistice

            Amenajarea teritoriului in general, se refera la organizarea stiintifica a spatiului si punerea in valoare in diverse forme a resurselor de care dispune fiecare zona incluzand in sfera sa de cuprindere localizarea adecvata a activitatilor si a unitatilor economice industriale, agricole sau din sectorul tertiar, dezvoltarea asezarilor urbane si rurale.

Obiectul sau de ativitate se extinde si asupra zonelor turistice a acaror amenajare reprezinta una din componentele importante ale organizarii teritoriului.

            Dezvoltarea unei zone turistice este necesar sa fie proiectata intr-o conceptie globala de dezvoltare a turismului corelata cu dinamica celorlalte ramuri ale economiei nationale. Se impune astfel o estimare prealabila a potentialului turistic (cadrul natural, patrimoniul spiritual, etc.) in raport cu ceilalti factori (industrie, agricultura) si in functie de rezultatele comparative stabilirea directiilor de dezvoltare a fecarei zone si a intregii economii. In lipsa acestei evaluari pot aparea fenomene de respingere sau contradictii intre turism si celelalte

ramuri prezente intr-o anumita zona. La amenajarea si dezvoltarea zonelor turistice este necesar sa se tina seama de o serie de procese caracteristice zonelor,cum ar fi: industrializarea si urbanizarea, calitatea vietii si destinatiile timpului liber, etc. Viitoarea zona turistica trebuie sa-si modeleze activitatile in functie de evolutia factorilor economico-sociali si spirituali care configureaza perspectiva. Organizarea rationala a spatiului turistic este asadar o actiune vasta care leaga omul de totalitatea mediului sau natural si artificial, necesitand conceperea unor

modele de dezvoltare intr-o viziune moderna de sistematizare. Procesul de amenajare turistica

reflecta interactiunea dintre particularitatile fizico-geografice ale teritoriului si ansamblul

activitatilor economice si sociale care se desfasoara pe acest teritoriu, ansamblu in cadrul caruia turismul are rolul central de polarizare a intereselor si

eforturilor. In acest context amenajarea turistica are rolul de a asigura dezvoltarea turismului si valorificarea turistica optima a teritoriului, de a gasi solutii de multiplicare a efectelor turistice in economia zonei is de a integra planurile de dezvoltare a turismului in strategia dezvoltarii generale a teritoriului.

            Pornind de la optiunea proifesorului F. Prikril care considera ca amenajarea teritoriului reprezinta un efort de dezvoltare planificata aplicata diferielor sectoare ale economiei in vederea realizarii unei solutii optime pentru dezvoltarea coordonata a unei zone intr-un ansamblu complet, amenajarea turistica se constituie ca o forma particulara a amenajarii teritoriului, a planificarii fizice, economice si sociale adaptata unui areal turistic.de asemenea,

potrivit parerii celor mai multi specialisti, amenajarea turistica a teritoriului trebuie inteleasa

in contextul relatiilor ce se dezvolta in doua spatii, si anume : aria pietei turistice si zona dereceptie, diminuandu-se astfel rolul resurselor. Totodata a fost necesara o perioada destul de indelungata de cristalizare conceptuala pentru a se desprinde din notiunile initiale (localizare industriala, agricola, amenajarea localitatilor urbane) o noua viziune a dezvoltarii turismului care sa raspunda unor nevoi, aspiratii si motivatii fundamental diferite de cele ale localizarii altor activitati. Problemele turismului si ale amenajarilor turistice cunosc contributiile unor domenii foarte variate ca ecologia, arfitectura, economia si organizarea turismului, marketingul si stiintele naturii, sociologia, psihologia, si altele. Teoria menajarii turistice a

cunoscut o evolutie permanenta; contributii mai importante au adus reprezentantii scolii franceze (J.R.Boudeville, P. Defert si altii) dar si teoreticieni sau specialisti in domeniul turismului din Austria si Elvetia (Fr. Geigant,  H. Todt) si nu numai. Astfel, amenajarea turistica a teritoriului poate fi considerata un proces dinamic si complex de organizare stiintifica a spatiului turistic, luand in considerare relatiile dintre mediu si colectivitatile umane,precum si toti factorii care influenteaza aceste relatii (2).

            Amenajarea turistica inglobeaza majoritatea elementelor care constituie activitatea acestei industrii, definindu-se mai ales in functie de componentele naturale, istorice si culturale ale unei zone care reprezinta, de fapt, pentru vizitatori, principalele atractii si care motiveaza calatoria asemenea abordare, desi mai cuprinzatoare intr-un anumit sens se limiteaza la repartizarea exclusive geografica a activitatilor, ceea ce nu corespunde decat partial realitatii si mai ales orientarilor actuale in privinta amenajarilor.

            Localizarea turistica necesita o abordare economica si trebuei conceputa ca o functie a mai multor variabile (3) intre care:

-          aptitudinile naturale ale zonei;

-          distanta intre zonele de emisie (de origine a turistilor) si zona de receptie; acest factor este omniprezent si cu valoare in crestere in studiile referitoare la amenajarea turistica

-          potentialul pietei care se refera la numarul de turisti ce vor vizita regiunea si la nivelul lor de viata;

-          dimensiunea actuala si/sau proiectata a implantarilor;

-          conditii economico-sociale ale zonei ce urmeaza a fi amenajata;

Aceste variabile prezinta importanta intrucat in functie de ele se desfasoara procesul de amenajare, se stabileste strategia ce trebuie aplicata in vederea proiectarii unor statiuni care sa se dovedeasca a fi eficiente si de bun augur.

           Este necesara luarea in calcul a acestor variabile si pentru a se stabili daca noile amenajari vor fi capabile sa atraga fluxuri de turisti. In vederea adoptarii unor decizii eficiente in legatura cu tipologia si amplasarea echipamentelor, respectiv cu dimensionarea acestora, trebuie tinut cont de anumite caracteristici ale amenajarilor turistice care pot avea influente semnificative asupra desfasurarii intregului proces (4) :

-          unicitatea prestatiei; fiecare localizare indirefent de forma sau de marirea ei reprezinta un caz singular chiar si in cazul unor arii geoturistice mari si relativ omogene.

-          Localizare turistica se face “la sursa”; datorita

caracterului rigid, netransferabil al ofertei, statiunea se amenajeaza la locul “materiei prime”, al resurselor (plaja, munte, monumente istorice, izvoare termale, etc) si se dimensioneaza in functie de volumul si atractivitatea acestora;

-          Localizarea turistica este indepartata de piata cumparatorului; acest tip de localizare presupune deplasarea cererii, deci a turistului; este necesara o amenajare complexa cu o infrastructura dezvoltata si o varietate de unitati turistice, care sa ofere turistului o paleta larga de servicii, capabile sa acopere toate nevoile sale;

-          Polivalenta amenajarailor (statiunilor) ca urmare a amplorii tot mai largi a fenomenului turistic amenajarile trebuie sa asigure un nivel ridicat de diversitate si complexitate a dotarilor si serviciilor care sa permita satisfacerea in conditii de calitate a nevoilor unor segmente variate de turisti si implicit sa atraga fluxuri mai consistente;

-          Amenajarile tusistice se integreaza in tendinta de expansiune a tertiarului; in consecinta amplasarea lor va fi favorizata in zonele cu un nivel de dezvoltare economico-sociala mai ridicat, cu o infrastructura bine pusa la punct, puternic urbanizate, vorbindu-se in acest caz de o amenajare suprastructurala.

Caracteristicile prezentate subliniaza complexitatea procesului de amenajare turistica precum si necesitatea abordarii lui diferentiate in functie de conditiile specifice ale fecarei zone si raportarii permanente la evolutia cererii.

            Prin intermediul amenajarilor se poate controla riguros intensitatea fluxurilor turistice in fiecare perimetru , acestea  avans o influienta semnificativa asupra populatiei , topografiei si mediului , determinand  modificari structurale in viata regiunilor . rolul amenajarilor turistice se exprima prin faptul ca acestea asigura exploatarea rationala a resurselor , stimuleaza dezvoltarea celorlalte ramuri si activitati intr-un perimetru dat si contribuie la protejarea mediului, respective la cresterea calitatii lui.

            Amenajarea turistica a teritoriului are asadar influente profunde in viata oamenilor si a localitatilor si contributii semnificative in planul dezvoltarii economice.Ea raspunde unei dezvoltari a turismului care sa implementeze functia recreativa a statiunilor cu valorificarea complexa a resurselor acestora.

1.2.Metodologia amenajarilor zonlor turistice 

            Amenajarea turistica este prin continutul ei un procescomplex care acopera o arie problematica vasta cuprinzand atat solutii de stimulare a circulatiei turistice si de asigurare a integrarii turismului in economia teritoriului cat si metode privind selectia si delimitarea zonelor, tehnologii si etape de elaborare si realizare a proiectelor noilor localizari , principii de functionare, etc.

1.2.1.Tipologia amenajarilor turistice

            Complexitatea procesului de amenajare turistica, existenta acestuia intr-o varietate de forme si structuri, releva o tipologie diversa a amenajarilor turistice.

            Astfel, in functie de dimensiunile si raspandirea in teritoriu a resurselor( in deosebi conditiile naturale si bogatiile cultural istorice) , localizarile turistice pot fi:

*      Univoce,atunci cand implantarile sunt legate de existenta unui singur obiectiv sau element de atractie turistica, avand valoare deosebita , ce polarizeaza cererea; De regula amenajarile sunt smare, relative isolate si in corelatie stransa cu indicele de atractivitate al obiectivului in cauza;

*      Plurivoce, atunci cand localizarile se integreaza intr-un ansamblu care ofera o anumita specificitate. In acest caz, dotarile sunt mult mai complexe, luand forma unor centre turistice sau statiuni;

*      Echivoce, specifice zonelor turistice relative omogene, cu o arie larga de intindere, fara o anumita particularitate.Aici dotarile sunt mai numeroase, in forme simple si complexe si pot fi localizate oriunde, urmarindu-se doar relatia sumara intre elementele ofertei ( resurse si echipamente);astfel de localizari sunt reprezentative pentru ariile de turism din preajma marilor aglomerari urbane.

In functie de natura spatiului geografic   se disting semnificativ mai multe tipuri de amenajari si anume: amenajarea zonelor (siturilor ) de litoral, a zonelor montane, a statiunilor termale, a zonelor rurale, amenajarea parcurilor si rezervatiilor naturale, a parcurilor de distractii, etc.

      Trebuie mentionat faptul ca in cadrul acestor categorii, amenajarile se particularizeaza in functie de conditiile naturale existente si de obiectivele urmarite.

      In situatia in care criteriul de structurare al amenajarilor il constituie relatiile cu elementele definitorii ale teritoriuluisi distributia cererii , se obtine o clasificare a amenajarilor sub forma unitatilor turistice izolate , punctiforme care ofera doar prestatii specifice (cazare, masa agrement) sau a unor localizari complexe (statiuni, urbanizari )integrate regiunilor.

Conditiile geografice , cu particularitatile lor, sunt considerate puncte cheie in amenajarea zonelor turisticeintre zona de origine si cea de receptiesi constituindu-se totodata in premise in vederea fundamentarii stiintifice a statiunilor turistice.

1.2.2.Selectia si delimitarea teritoriului

Delimitarea zonelor turistice in functie de tipul resurselor existente reprezinta o etapa importanta in procesul amenajarii turistice, pe acesta baza determinandu-se profitul dominant al fiecarui perimetru.Asfel, amplasarea si dezvoltarea noilor amenajari turistice  se va face in concordanta cu potentialul fiecarei zone – suprafata , conditii climatice, vegetatia, fauna, resurse balneare, vestgii culturale, baza de materii prime, sursa de apa , energie, cai de comunicatie, posibilitati de recrutare a fortei de munca, etc.- si necesitatea progresului economic si social al teritoriului.

In cazul predominantei resurselor turistice si respectiv a optiunii pentru o dezvoltare turistica , destinatia specifica  concreta , ce urmeaza a fi atribuita teritoriului , trebuie stabilita astfel incat sa se asigure satisfacerea cererii unei clientele cat mai variate. Inzonele in care sunt reprezentate toate tipurile clientelei turistice, amenajarea va trebui sa tina seama in principal, de caracteristicile regionale si de prioritatile in dezvoltarea acestora si mai putin de trasaturile cererii.

In situatia in care domina interesele generale, amenajarea turistica a teritoriului va fi subordonata unei politici economice de ansamblu , iar orientarea turistica va deveni un atribut de nivel macroeconomic(6).

In selectia zonelor,   alaturi de respectarea unor cerinte de ordin general si particular proprii diferitelor tari sau regiun, se apeleaza la o serie de  criterii specifice care sunt sstabilite avand la baza ovasta experienta. Aceste criterii au menirea sa asigure o selectie potrivita in cadrul fiecarui proces de amenajare, ele fiind importante pentru activitatea turistica si necesitatea examinarii parametrilor cantitativi si calitativi ai fiecaruia.

Conditiile naturale sunt reprezentate de geologia si geomorfologia teritoriului, clima, fauna hidrografie, monumente naturale, avand un rol definitoriu in selectia zonelor, intrucat se constituie ca elemente de atractie turistica si este necesara cunoaterea calitatii si caracteristicilor acestor elemente pentru a se putea determina valoarea si forta de atractie , precum si pentru realizarea unei tipologii a amenajarilor

Bogatia cultural istorica .In cadrulprocesului de selectie a zonelor turistice se are in vedere prezenta vestigiilor istorice, a monumentelor de arta, a cetatilor, bisericilor, valoarea acestora, starea lor de conservare, precum si posibilitatile si riscurile atragerii lor in circuitul turistic.

Conditiile sociale si economice actioneaza favorabil asupra amenajarilor turistice si fac referire la demografia teritoriului ( dinamica, structura, ocupare) si disponibilitatile de forta de munca , nivelul de trai, locuinta , receptivitatea fata de turism, etc.

Infrastructura     se refera la cai si mijloace de acces , echpamente de telecomunicatii, reteaua institutiilorsanitare, surse de energie si apa si exploatarea lor, etc.Aceste elemente definesc cadrul general al functionarii amenajarilor turistice.

Echipamentul general de odihnasi cultura este reprezentat prin mijloace de cazare (hoteluri, resedinte secundare, camere la particulari), unitati de alimentatie, echipament cultural si sportiv –recreativmijloace de primire, unitati comerciale, etc.Acestea se constituie ca punct de plecare in realizarea viitoarelor amenajari si ca elemente de detrminare si orientare a investitiilor.

Legislatia si reglementarile in vigoare au rol stimulativ sau restrictiv in functie de regimul juridic al fiecarui perimetru, context in care orice amenajare trebuie sa respecte reglementarile privind protectia mediului, regimul constructiilor, orientarile in conceptia de sistematizare, etc.

Se impune , in consecinta, o evaluare a fiecarui criteriu prezentat mai sus, precum si a ansamblului acestora.

Procesul de selectie a zonelor turistice este urmat de detrrminarea gradului de atractivitate a zonei , pe aceasta baza stabilindu-se prioritatile in valorificarea resurselor , elementelor de care dispune zona. Evaluarea se face atat in raport cu caracteristicile lor cat si cu tendintele si particularitatile cererii. 

1.2.3.Principii de amenajare turistica a teritoriului

            Amenajarea teritoriala prezinta o importanta deosebita deoarece teritoriul, cu toate componentele sale , privit ca o sursa de turism , trebuie luat in considerare atunci cand se proiecteaza dezvoltarea unei zone geografice. Un plan de amenajare a teritoriului pentru turism, nu poate fi intocmit la intamplare, el trebuind sa se ghideze dupa anumite principii ce trebuiesc avute in vedere in elaborarea si derularea programului de amenajare turistica. Astfel, s-au conturat urmatoarele principii:

ü      Principiul integrarii armonioase a conditiilor naturale cu suprafetele construite, principiu conform caruia dotarile turistice ar trebui sa influenteze pozitiv resursele existente, prin sporirea valorii lor;

ü      Principiul structurilor evolutive, sau al flexibilitatii, potrivit caruia structura unei zone sa permita adaptari la dinamica si cerintele clientelei turistice;

ü      Principiul activitatii principale si al activitaii secundare, ce pune accentul pe elementul recreativ al unei statiuni si pe serviciile complementare de agrement;

ü      Principiul retelelor interdependente ce urmareste dezvoltarea unor relatii de interconditionare , sustinere si completare intre sistemul de organizare al vietii populatiei permanente dintr-o zona turistica si cel detinat satisfacerii nevoilor turistilor;

ü      Principiul functionarii optime a intregului sistem turistic, principiu conform caruia, structura unei zone turistice trebuie sa asigure turistului accesul usor, comod, spre toate componentele retelei turistice;

ü      Principiul rentabilitatii indirecte si directe, ce are in vedere efectul multiplicator al turismului, care genereaza influente asupra altor ramuri ale economiei , precum comertul, agricultura, constructiile, transporturiel, etc.

Principiile enuntate sunt de importanta majora in cadrul unui program de amenajare, intrucat asigura reusita procesului si ofera indicii care ar putea ajuta pe cei ce alcatuiesc programul in vederea realizarii unei activitati eficiente care sa conduca la rezultate benefice pe toate planurile.



1.3.Particularitatile amenajarii zonelor de litoral 

Notiunea de litoral in acceptiunea sa mai larga defineste toate tarmurile unor suprafete de apa , maritime, lacustre sau fluviale, si se caracterizeaza in principal prin dimensiuni reduse.Acest spatiu , ingust prin definitie, liziera de contact intre elementele terestre si hidrologice, este extrem de fragil, fiind marcat de degradarea echilibrelor biologice si geomorfologice, orice forma de amenajare trebuind sa dea dovada de o mare responsabilitate.

Mutatiile structurale cu implicatii asupra procesului de amenajare, suferite de cererea turistica, sunt urmatoarele:

v     Deplasarea lenta de la turismul in grup spre turismul individual, asociata cu o independenta a turistului dornic sa –si organizezesingur programul si sa-si asigure unele servicii;

v      Extinderea naturismului ca forma a turismului de litoral, ce presupune amenajari adecvate care sa permita practicarea lui, in sensul unor dotari complete, al separarii plajelor si asigurarii unei anumite densitati al turistilor;

v     Diversitatea acivitatilor recreative, si sportive, in dauna plajei;

v     Organizarea activitatii in formula “club de vacanta”

Amenajarea zonelor de litoral, chiar si in situatia desfasurarii acesteia sub o atenta supraveghere, prezinta anumite particularitati fata de amenajarea altor zone(montane, rurale,periurbane, etc.).

De asemenea, procesele de amenajare, trebuie sa tina cont de organizarea si dotarea corespunzatoare a plajelor si a zonelor litorale, de utilizarea rationala a terenului si realizarea unor ansambluri arhitectonice moderne, ar5monios integrate in spatiu.

In acest context, conceptia de organizare a acestor amenajari trebuiesa se urmareasaca:

v     Evitarea sentimentului de sufocare, de tip urban, prin aplicarea principiului alternantei intre unitatile turistice si largi spatii libere;

v     Crearea unor elemente de animatie, atat pe luciul de apa cat si pe uscat;

v     Alegerea unor solutii arhitectonice deosebite atat prin forma constructiilor amenajate, cat si  prin varietatea si dispunerea unitatilor de cazare , alimentatie publica, agrement;

v     Protejarea zonelor care au frumusete naturala,valoare istorica sau estetica;

v     Limitarea circulatiei autovehiculelor in interiorul statiunilor, acordandu-se prioritate si libertate absoluta pietonilor;

v     Realizarea unor structuri de ansamblu deosebite, diferite pe fiecare sttiune, in functie de configuratia lor.

In concluzie, amenajarea turistica a zonelor de litoral, reprezinta un proces complex, cu multe aspecte specifie, rezultate din caracteristicile geografice ale zonelor, particularitatile  si tendintele cererii, multipla solicitare a teritoriului.

Totodata tipologia amenajarilor va tine seama experienta internationala existenta in domeniu si de  o serie de variabile de ordin fizic, climatic, statistic, social sau functional definitorii pentru cerere.

Cap.2 DELIMITAREA SI SELECTIA ZONEI SUPUSE AMENAJARII LACUL TERAPEUTIC FUNDATA-LOCALITATEA GHEORGHE DOJA, JUDETUL IALOMITA

Delimitarea si selectia zonelor turistice reprezinta etape premergatoare in cadrul oricarui proces de amenajare , pe aceasta baza determinandu-se profilul dominant al fiecarui perimetru si corespunzator , tipul si dimensiunile dotarilor. Criteriile utilizate in procesul de selectie a zonelor sunt analizate si avute in vedere pentru determinarea atat a zonelor in care acestea sunt bine reprezentate astfel incat sa existe conditii prielnice pentru dezvoltarea zonelor turistice cat si zonele in care caracteristicile nu favorizeaza activitatea turistica.De asemenea delimitarea –realizata in functie de configuratia geografica a zonei, permite incadrarea amenajarii intr-o unitate teritoriala(taxonomica) consacrata si, prin raportarea la acest etalon, stabilirea conceptiei de organizare.    

 2.1. Caracterizarea generala geografica a zonei

Lacul terapeutic Fundata , amplasat pe valea cu aceeasi nume , pe teritoriul administrativ al Comunei Gheorghe Doja , reprezinta o zona propice pentru realizarea unei amenajari turistice dat fiind potentialul zonei determinat de:

v     existenta zacamintelor de namol sapropelic in lac, cu calitati terapeutice  recunoscute de institute de cercetari pentru resurse minerale si geologie, in prezent neexploatate;

v     calitatile terapeutice ale apei   lacului Fundata

v     statutul de arie de protectie speciala avifaunistica a lacului Fundata , bazinul terapeutic reprezentand o suprafata importanta din rezervatia ornitologica , important habitat pentru multe specii de pasari salbatice de interes conservativ  european inexistenta influentelor antropice in zona

2.2.Criterii de selectie a teritoriului

Amenajarea turistica a zonei lacului terapeutic Gh Doja necesita efectuarea unor certcetari care sa includa  o analiza a teritoriului si a pietei turistice , desi zona si-a demonstrat deja atractivitatea. Numai dupa aceasta se poate stabili capacitatea turistica a zonei alese si formele de turism care i se potrivesc mai bine.

Dupa decizia de principiu privind amenajarea acestei zone, este necesara evaluarea teritoriului printr-o analiza concreta, detaliata, a criteriilor referitoare la conditiile naturale, bogatia natural-istorica a zonei , conditiile social economice , infrastructura, echipamentul general de odihna si cultura, legislatia si reglementarile aflate in vigoare,privind protectia mediului, criterii ce argumenteaza sau nu, dupa caz, caracterul stiintific al locatiei, pasul urmator in acest proces complex.

            2.2.1.Conditiile naturale

Geomorfologic, Campia Baraganului Central care include si zona lacului Fundata, se incadreaza in partea estica a unitatii structurale cunoscuta sub denumirea de Platforma Moesica.

Structura geologica a acestei unitati, intrerpretata pe baza datelor obtinute din foraje, este tipica pentru o astfel de zona, in alcatuirea ei intrand:

Ø      solul cristalin – puternic cutat;

Ø      cuvertura alcatuita din depozite paleozoice, mezozoice si neozoice.

Solul cristalin este alcatuit din sisturi cristaline si sisturi verzi. Cuvertura sus amintita este alcatuita asa cum am precizat din depozite paleozoice, mezozoice si neozoice. Formatiunile cuaternare muleaza formatiunile geologice mai vechi.Cele mai vechi depozite cuaternare intalnite in Campia Romana sunt „Stratele de Fratesti”. Aceste depozite psamo-pelitice (alcatuite preponderent din nisipuri si pietrisuri cu intercalatii de nisipuri argiloase si argile) suporta depozitele Pleistocenului mediu – superior reprezentante prin marne , argile, nisipuri si depozite loessoide. Depozitele loessoide au un caracter nisipos- prafos, atingand grosimi de 10- 20m. Holocenului i-au fost atribuite depozitele loessoide ale terasei Ialomita si depozitele nisipoase , argiloase de lunca:

Ø      depozitele loessoide ale terasei – sunt depozite slab consolidate, neomogene, de culoare galbuie; granulometric se incadreaza in categoria prafuri argiloase cu continut ridicat de nisip- in versantii lacului Fundata, incepand de la zona sudica cunoscuta sub numele Campingul Fundata, pe cca. 1000m, se intalnesc nisipuri prafoase galben – cenusii, acumulate pe cca. 4 m grosime.

Ø      depozitele nisipoase argiloase de lunca sunt neconsolidate , neomogene, cu continut ridicat in nisip, avand culoare cenusiu-negricioasa-vinetie.

Tipurile de sol existente in zona le constituie solurile tip cernoziomuri levigate.

Lacul Fundata este situat in cadrul Campiei Baraganului Central – parte a Campiei Romane,dezvoltat ca liman fluviatil pe cursul inferior al ialomitei, la contactul terasei fluviatile cu campia propriu-zisa, lacul fiind localizat pe terasa Ialomitei.

Lacul terapeutic este unul din limanele mari din cursul inferior al Ialomitei, avand o suprafata de 368 ha. Lacul este lipsit de curgere spre Ialomita, fapt care conduce in conditiile climatice uscate ale Baraganului, la acumularea sarurilor spalate de apele de siroire in cuveta lacustra.

Lacul propriu-zis format din doua cuvete despartite de un dig are o forma sinuoasa ; este lung de 8,5 km, latimea maxima in dreptul localitatii Gh. Doja fiind de 1km iar minima de 150 m.

In amonte lacul este delimitat de un dig de pamant de lacul piscicol Gh. Doja.

Hidrografia de suprafata este reprezentata de raul Ialomita si valea Gh. Doja, canalizata pe partea stanga a lacului (in care deverseaza apele pluviale), vale secata in perioadele fara precipitatii.

Din punct de vedere fitogeografic, lacul Fundata se inscrie in subzona de vegetatie naturala a stepei mult modificata azi datorita agriculturii si pajistilor antropice.

Vegetatia de stepa ierboasa este reprezentata de pajistile stepice primare si derivate .Pe malurile vaii Ialomitei, la sudul lacului apar pajistile stepice primare in petice mici cu colilie ( Stepa capillata). Pajistile naturale cuprind : Agropyum cristatum L., Andropogon ischaeuum L ( barbasa), specii de Salvia nemorosa (jales), Potentilla argentea L, Hyperieum sp. (sunatoare)

Pajistile secundare derivate se intalnesc pe izlazuri in diferite stadii de inierbare si intelenire. Adesea apar specii rezistente la uscaciune  Poa bulbosa L. (firuta), pe locuri uscate , Artemisia austriaca in asociatii cu Cynodor dactylon (pirul gros).

In depresiuni vegeteaza asociatii de Agropyron repens L. Cu Poa angustifolia, graminee anuale din genul Bromus sp. (obsiga), Setaria sp. Caracterul stepic al acestor pajisti derivate este evidentiat si de existenta speciilor de Andropogon ischaemuum si Eringium campestre, care invadeaza pasunile si malurile abrupte ale Ialomitei.

Vegetatia azonala este reprezentata de specii halofile si mezofile in conditiile locale ale lacului Fundata.

Padurile lipsesc pe malurile acestui lac.

Dintre arbusti apar paducelul ( Crategus monogyna), sangerul, lemnul cainesc.

Vegetatia de mlastina si semimlastina este reprezentata prin stuf (Phragmites comunis), rogoz (Carex acutiformis), sageata apei (Sagitaria sagitifolia); aceste specii se dezvolta pe locuri joase.

Vegetatia acvatica este reprezentata de vascul apei (Myrrophylum spicatum).Speciile halofile apar in apa sarata a lacului Fundata.Vegetatia intrazonala cuprinde pajistile de saratura formate din plante halofile pe soluri sarate, azonale: ciurleacul (Salsola soda, Kali),  pe nisipuri sarate si uscate : Suaeda maritima.

Fauna este reprezentata de:

In zona de stepa :

  • Rozatoare – popandai (Citelus citelus), catelul pamantului (Spalax leucodon), iepurele de camp (Lepus europaeus);
  • Carnivore – vulpe (Vulpes vulpes), viezure, dihor de stepa si comun;
  • Pasari sedentare, calatoare si de pasaj – dropia, foarte rara si ocrotita de lege , prepelita, potarnichea, grauri comuni si purpurii;
  • Reptile- reprezentate prin soparle verzi;
  • Pasari de balta – rata mare, rata craitoare, gasca de semanatura, garlita mare, lebada de vara si de iarna.

Valoarea terapeutica a lacului, cat si efectele tamaduitoare ale namolului terapeutic din lac sunt cunoscute de localnici de multa vreme.

Fara sa fie amenajate stabilimente necesare, in special inainte de anul 1989, pe perioada verii lacul era frecventat de populatia din zona pentru bai si onctiuni cu namol. Totusi, pana in prezent nu s-a facut o exploatare rationala, controlata a namolului din lac.

Filiala Buzau a C.N. Apele Romane incearca punerea in valoare a acestui zacamant prin exploatarea unui perimetru din lac.

Un eventual succes pe piata al exploatarii namolului terapeutic din Lacul Fundata poate atrage atentia unor investitori pentru infiintarea unei baze medicale care sa valorifice efectele namolului asupra organismului uman, in special in tratarea unor afectiuni reumatice, cat si valorificarea superioara prin obtinerea unor extracte utilizate in cosmetica si industria farmaceutica.

Accesul la zona analizata , in vederea stabilirii locatiei potentialului complex turistic se poate  realiza:

  • De la CF Slobozia urziceni (Halta Fundata) pe traseul drumului asfaltat ”Camping –lac Fundata”, denumit asa deoarece cu ani in urma aici a existat o zona de campare
  • Din DN Bucuresti-Urziceni-Slobozia-constanta, pe traseul aceluiasi drum asfaltat ”Camping –lac Fundata”,

2.2.2.Bogatia cultural-istorica

Cultura geto-daca este rezultatul imbinarii factorului cultural local cu influente externe din lumea greaca, scitica, tracica, celtica, illirica si romana. In judetul Ialomita prezenta populatiei scitice este dovedita de descoperirile facute in localitatile Hagieni, Ograda, Facaeni, Gheorghe Doja si Maia Maltezi. O comunitate scitica, cunoscuta sub numele de napcii, a existat si in Baragan, fiind asimilata de populatia  geto-dacica superioara numeric si cultural.

In lista monumentelor istorice Ialomita la pozitia 47 cod LMI/2004 (IL –I –S-B-14048)  se afla asezarea”La caramidarie”-datare Latcne.

In localitatea Gh Doja exista o singura biserica .

2.2.3.Conditii economice si sociale

In cazul zonei selecte, populatia localitatii Gh Doja este de 2850 locuitori, densitatea fiind de 39 loc/km p. Pe sexe , la ultimul recensamant erau 1391 barbati si 1459 femei; Ca religii  in afara ortodocsilor, exista si adventisti in numar relative mic (cca 10%);Ca nationalitati exista numai romani. Sporul natural este negativ (-10.7 la mie), iar cel migratoriu este pozitiv (0.4 la mie).

Economia are un caracter agrar.

Fondul funciar este format din 6269 ha terenuri agricole (6000 ha arabile, 180 ha pasuni, 89 ha vii), 780 ha acoperite cu ape, 214 ha cu constructii, 96 ha cu drumuri, 7 ha perdele forestiere si 3ha neproductive.Terenurile arabile sunt cultivate cu porumb (1966 ha), grau (1487 ha), floarea-soarelui (765 ha).

Sectorul zootehnic cuprinde 21000 pasari, 9815 ovine, 1102 bovine si 946 porcine. In comuna se afla o asociatie agricola, o gradinita de copii (3 cadre didactice), o scoala generala (12cadre didactice), cu 8 Sali de clasa, 3 laboratoare si un atelier, 5 magazine alimentare, 3 nealimentare si 10 mixte, C.E.C., dispensar medical (3 medici, 5 cadre medii), biblioteca publica. Sunt 120 abonamente la radio, 493 la TV si 314 la telefon.

Transporturile se fac pe drumul asfaltat Andrasesti - Gheorghe Doja – Misleanu si drumuri locale neasfaltate. Cel mai apropiat oras este Slobozia (17 km).

2.2.4.Infrastructura

Alimentarea cu apa potabila a  locuitorilor se realizeaza cu fantani individuale, neexistand retea de alimentare centralizata cu apa potabila.

Toata populatia comunei beneficiaza de energie electrica.

Nu exista canalizare si nii alimentare cu gaze.

2.2.5.Echipament general de cultura si odihna

Nu sunt amenajate unitati de cazare, de odihna, tratament sau agreement.

In comuna Gh. Doja exista un camin cultural , trei scoli din care doua functionale si o biserica construita de la infiintarea comunei.

2.2.6.Legislatia si reglementarile in vigoare

            Legislatia si reglementarile in vigoare trebuie avute in vedere intrucat pot avea rol stimulativ sau restrictiv in functie de regimul juridic al fiecarui perimetru . Astfel trebuie respectate reglementarile privind protectia mediului , regimul constructiilor, etc.

            Orice program de amenajare trebuie astfel conceput incat sa tina cont de legile aflate in vigoare si valabile pe teritoriul ce se doreste a fi amenajat.

            Avand la baza Ordonanta de urgenta Nr. 202/18/12/2002 publicata in Monitorul Oficial numarul 965/28/12/2002 privind gospodarirea integrata a zonei costiere, amenajarea zonei alese trebuie sa tina cont de articolele prevazute de lege referitoare la regimul de folosire a zonei de litoral, proprietate publica, regimul activitatilor agricole, al celor de producere de energie electrica si exploatare a surselor naturale la activitatile de pescuit si la activitatile de turism si transport la gestionarea deseurilor.

            De asemenea, trebuie avute in vedere legea nr 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul si ordonanta de urgenta nr 195/2005 privind protectia mediului.

            Pe terenurile incluse in intravilan nu se vor elibera autorizatii de construire pana la intocmirea planurilor urbanistice in detaliu.

            In vederea aprobarii conditiilor si a procedurii de atestare a statiunilor turistice, precum si pentru declararea unor localitati ca statiuni turistice de interes national, respectiv local se are in vedere hotatarea nr 1122/10/10/2002 publicata in Monitorul Oficial nr 770 din 23/10/2002 care prezinta si criteriile minime pentru atestarea statiunilor turistice, criterii referitoare la cadrul natural, factorii naturali de cura si calitatea mediului; accesul si drumurile spre/in statiune; unitatile urban-utilitare; structurile de primire turistice si de agrement.

            Criteriile de mai sus au fost prezentate sub forma unor argumente, acestea fiind mobilizate cu scopul demonstarii faptului ca amenajarea va fi viabila. Ele sunt de importanta majora pentru intregul proces intrucat vor sta, printre altele, la baza stabilirii gradului de atractivitate al zonei.

            Lacul Fundata terapeutic este proprietate a statului si se afla in administrarea RA Apele Romane, Sistemul de Gospodarire al Apelor Ialomita .

Incepand din anul 2004 , prin HG 2151 atat bazinul Fundata cat si asa zisul lac piscicol (aflat in administrarea Primariei Gh Doja)  fac parte din “aria de protectie speciala avifaunistica lac Fundata”.

Regimul de exploatare este reglementat in present prin regulamentul de exploatare al ariei, unde sunt prevazute activitatile premise precum si restrictiile in zona.(anexa 3).

Cateva dintre masurile preconizate pentru evitarea impactului negativ asupra ariei protejate precum si alte tipuri de activitati propuse a se derula sau interzise in zona, sunt:

amplasarea marcajelor , indicatoarelor, barierelor, observatoarelor si delimitarea zonei protejate, stabilirea zonelor de vizitare, interdictiilor, activitatilor permise, ce vor fi prevazute in regulamentul de organizare si administrare a activitatii in perimetrul si imediata vecinatate a ariei protejate

organizarea taberelor scolare cu tematica ' Cunoasterea, protectia si conservarea avifaunei' in colaborare cu membrii SOR,.tinand cont de potentialul zonei turistice

realizarea unei pagini WEB pentru promovarea turistica a zonei

infiintarea si dotarea unui punct turistic de informare

De asemenea in vederea conservarii avifaunei aflate in aria protejata, a fost realizat un plan de actiune pentru o perioada de 5 ani (anexa 4).

Obiectivele planului general de actiune pentru Lacul Fundata constituit in Arie de Protectie Speciala Avifaunistica (ASPA) sunt:

  • De ordin administrativ:

delimitarea ariei de protectie utilizand vegetatie arboricola

confectionarea si amplasarea unor marcaje si panouri informative privind importanta ariei, interdictiile impuse in zona

confectionarea si amplasarea unor bariere in zonele in care circulatia autovehicolelor ar putea periclita habitatul pasarilor acvatice

stabilirea, in colaborare cu autoritatile locale, a unor zone de campare organizata, ca o masura de promovare a turismului ecologic in zona

amenajarea unor observatoare a avifaunei

actiuni de ecologizare a zonei, in colaborare cu autoritatile locale si bazele de tratament

  • De ordin educational:

antrenarea scolilor in actiuni educationale privind cunoasterea si protejarea avifaunei , actiuni ce se vor organiza in colaborare cu autoritatile locale si cu SOR-Filiala Ialomita (confectionarea unor cuiburi si amplasarea lor, organizarea unor concursuri,actiuni de identificare dupa cantec a pasarilor ,exercitii de determinare si recunoastere a speciilor din zona, exercitii de monitorizare a avifaunei, s.a.)

realizarea unor materiale (filme, brosuri) pentru promovarea imaginii ariei, pentru cunoasterea importantei acesteia, dar si pentru diseminarea informatiilor privind accesul si interdictiile in aria de protectie

realizarea unor filme si reportaje in colaborare cu posturile de radio si televiziune locale si nationale si prezentarea acestora publicului larg

Esalonarea pe obiective a  actiunilor si activitatilor sunt prezentate in anexa

De asemenea in vederea conservarii avifaunei aflate in aria protejata, a fost realizat un plan de actiune pentru o perioada de 5 ani (anexa 4)

2.2.7.Regimul constructiilor in zona

            Pana in prezent nu exista un plan de urbanism general sau zonal avizat in care sa fie prevazute reglementarile de mediu , insa intrucat zona nu este antropizata, nu exista nici surse de poluare  a factorilor de mediu in zona lacului Fundata terapeutic.

2.3.Delimitarea zonei

            Zona ce urmeaza a fi amenajata este situata pe malul sudic si sud-estic al lacului terapeutic Fundata reprezinta o zona propice pentru realizarea unei amenajari turistice dat fiind potentialul zonei determinat de existenta zacamintelor de namol sapropelic in lac, cu calitati terapeutice  recunoscute de institute de cercetari pentru resurse minerale si geologie, in prezent neexploatate.

2.4.Determinarea gradului de atractivitate

Specificatie

Natura resursei

Ponderea in totalul atractiilor

Nivelul calitativ

1.Conditii naturale

Relief




Clima

Hidrografie

Flora

Fauna

Resurse balneo

0.05

0.05

0.1

0.05

0.15

0.2

3

2

5

2

5

5

2.Bogatia cultural istorica

Vestigii istorice       

Biserici

0.03

0.02

3

3

3.Conditii economice si sociale

Numar locuitori

Ocupatie

Venit / locuitor

0.05

0.05

0.05

2

2

2

4.Infrastructura

Alimentare cu apa

Energie electrica

0.05

0.05

4

5

5.Legislatie

Restrictive privind zonele protejate

0.1

3

I=Σqi x ci

I=0,05 x 3 + 0,05 x 2 + 0,1 x 5 + 0,05 x 2 + 0,15 x 5 + 0,2 x 5 + 0,05 x 1 + 0, 05 x 2 +

    + 0,05 x 2 + 0,05 x 4 + 0,05 x 4 + 0,1 x 3 = 3, 35

           indicele > 2,5 -   zona poate fi amenajata

            Cap.3 PIATA POTENTIALA A VIITOAREI AMENAJARI

3.1 Determinarea capacitatii optime de primire    

            Cadrul natural, in general si prin resursele turistice in special intra in oferta turistica deopotriva ca element pasiv si activ, ca raport al  activitatii, dar poate fi deteriorat si in cazul in care degradarea atinge cote ridicate, este negat chiar turismul in sinte.

            Acest aspect subliniaza importanta cadrului natural, toate studiile de cercetare si proiectele de amenajare turistica luandu-l in calcul, ca factor esential, fata de care se face dimensionarea activitatii turistice, imprimandu-i trasaturile calitative, ca structura serviciilor si produselor specifice, dar si pe cele cantitative, cu volum de constructie si de circulatie turistica.

            Prin preluarea rezultatelor unor cercetari anterioare si utilizand metode apartinand stiintelor de amenajare a teritoriului, dar si geografiei economiei turismului, se poate determina capacitatea de primire a unui teritoriu, respectiv capacitatea de suport ecologica a acestuia in raport cu resursele naturale si umane si spatiul pe care se concretizeaza acestea.

            Determinarea marimii optime a localizarilor reprezinta in opinia multor specialisti criteriul esential in amenajarea zonelor turistice deoarece aceasta operaiune asigura evitarea fenomenului de saturare a zonelor de supraaglomerare si de deteriorare ireversibila a mediului.

            Acest indicator reprezinta “frecventarea turistica pe care un sistem socio-economic-regional o poate suporta in mod permanent fara a se produce schimbari ireparabile ale structurilor sale economice si sociale” sau determinarea numarului maxim de turisti care pot fi gazduiti simultan in timpul unei zile pline din sezon cu conditia ca acestia sa poata beneficia de tot agrementul oferit fara sa degradeze mediul ambiant sau organizarea vietii pe teritoriul respectiv.

            Cu toate ca este estimativ, acest indicator ajuta a directionarea strategiei de valorificare turistica a unei zone stabilindu-se astfel volumul maxim al cererii ce poate fi satisfacuta.

            De aceasta depinde si neivelul de inzestrare turistica a teritoriului(infrastructura si baza materiala turistica).

            Necesitatea corelarii eforturilor de valorificare a potentialului cu protejarea mediului si asigurarea unui echilibru complex economic, social, ecologic al zonei impune determinarea marimii optime a localizarilor.

Capacitatea optima de primire Q=S*K

                                                        N

S=suprafata supusa amenajarii

K=coeficientul de corectie, cu valori intre 0.5 si 1 in functie de gradul de incarcare si specificul zonei

N=norma de suprafata pentru o persoana

            Aplicarea acestei formule are avantajul ca priveste ansamblul unui teritoriu cu resurse si functiunile turistice de care acesta dispune. Componenta “S” poate cuprinde mai multe resurse turistice, avand o semnificatie in primul rand ca spatiu si in al doilea rand volum/atractie a fiecarei resurse turistice naturale.

            Din aceasta cauza este necesara o analiza obiectiva si cat mai exacta a volumului si a atractiei resurselor, a modului de utilizare astfel incat sa se realizeze o determinare cat mai corecta a capacitatii optime de suport a unui teritoriu.

            Pe o suprafata destinata agrementului se pot desfasura mai multe activitati, aceasta fiind subdivizata in 3,4 sau chiar 5 subzone, pentru fiecare subzona determinandu-se capacitatea optima de primire.

            Acest indicator odata obtinut, trebuie corelat cudimensiunea pietei, tinadu-se cont de tendintele si caracteristicile cererii intrucat acestea asigura o inalta eficienta a deciziilor privind amplasarea si dimensionarea echipamentelor turistice.

            In situatia in care cererea depaseste capacitatea optima de primire, amenajarea zonei se va realiza la nivelul capacitatii optime de primire intrucat zona respectiva nu suporta un numar de turisti mai mare decat valoarea obtinuta.

            In cazul in care cererea este mai mica decat capacitatea optima de primire, amenajarea se va realiza la un nivel mai modest din punct de vedere al dimensionarii fata de capacitatea optima de primire.

            In cazul amenajarii zonelor de litoral, se folosesc norme specifice de utilizare a spatiului. Capacitatea plajei in functie de care se stabileste marimea statiunii este determinata de urmatorii parametri:

  • Suprafata exploatabila sau amenajabila determinata de conditiile concrete ale configuratiei cadrului natural de ansamblu;
  • Capacitatea optima de primire a plajei exprimata prin numarul de vizitatori sositi pe plaja

Nivelul de ocupare al plajei este conditionat de suprafata acesteia ca si de norma de spatiu afectat unui vizitator(mp sau ml).

Norme de spatiu de plaja sau linie de tarm:

  1. Numarul de vizitatori pe mp plaja este conditionata de gradul de utilizare a plajei(ocupare intensiva – 4-6 mp/ vizitator, ocupare medie – 6-8 mp/ vizitator, ocupare larga – 8-12 mp/ vizitator);
  2. Numarul de vizitatori in functie de lungimea tarmului;Norma diferentiata in raport cu dimensiunea si gradul de utilizare a plajei:

-         plaja ingusta – 10-20 m: ocupare intensiva(5 ml/vizitator), ocupare medie(3 ml/vizitator), ocupare larga(neeconomica);

-         plaja medie – 21-60 m: ocupare intensiva(6-10 ml/vizitator), ocupare medie(5-7 ml/vizitator), ocupare larga(3-5 ml/vizitator);

  • Capacitatea zilnica a plajei exprima numarul de vizitatori ce pot folosi zilnic plaja, pe baza caruia se stabileste marimea statiunii, capacitatea dotarilor si amenajarilor acestora; Se calculeaza dupa formula: Cz=Is*Cn unde Cz=capacitatea zilnica a plajei, Is=indicele de simultaneitate si Cn=capacitatea oprima potentiala a plajei stabilita pe baza normei de suprafata oferita unui vizitator sau a normei de lungime de tarm necesara unui vizitator;

Asa cum a fost prezentat in capitolul 2, zona aleasa pentru amenajarea unei statiuni turistice este amenajata pe malul sud-sudestic al lacului terapeutic Fundata, pe o faleza.

Din totalul suprafetei alese(3 ha), 2 ha au ca destinatie turism-plaja, iar 1 ha(suprafata acvatica) agrement.

Plaja nu este amenajata in mod special si nici foarte lata, suprafata pe care turistii pot face plaja fiind de cca 1.2 ha, ea avand o lungime de cca 300 m si o latime medie de aproximativ 40 metri.

Astfel, pentru amenajarea plajei se propune o suprafata de 12000 mp.

1.Determinarea capacitatii optime de primire a plajei

Q=(SxK)/N=12000mpx1/9=1333persoane

Astfel a fost detrminat numarul maxim de turisti pe care il poate suporta plaja propusa , o depasire a acestei valori ducand la fenomene de supraaglomerare sau de deteriorare a mediului ambient, inclusive a plajei si a intregului ecosistem. Se exprima asadar , nivelul de ocupare al plajei in raport cu latimea acesteia si ocuparea luciului de apa.

Nivelul de ocupare al plajei este conditionat de suprafata acesteia (1.2ha) si de norma de spatiu afectat fiecarui turist(pm/vizitator). S-a optat pentru un grad larg  de utilizare al plajei, astfel ca din totalul de 12000mp, fiecarui turist ii revin 9mp pentru a putea face plaja, astfel incat sa i se asigure un grad de confort ridicat  sis a evite deranjul din partea celor din jur. In functie de capacitatea de primire a plajei, alaturi de alte capacitate se va stabili care va fi marimea noii statiuni si implicit necesarul de construit.

2.Determinarea capacitatii optime de primire a teritoriului pentru activitatile de agrement

Dupa ce a fost stabilita capacitatea optima de primire a plajei, vor fi stabilite activitatile de agrement care se vor desfasura in statiune, respective capacitatile de primire (de support) ale teritoriilor pe care se vor desfasura aceste activitati. Agrementul ocupa un loc foarte important in activitatea unei statiuni, iar amenajarile si dotarile respective trebuie sa fie correlate cu capacitatea de primire a statiunii , precum si cu capacitatile de cazare ale acesteia .

Tipurile de activitati de agrement ce se vor desfasura pe teritoriul ce se doreste a fi amenajat se gasesc in tabelul de mai jos .

Dintre aceste activitati, unele sunt considerate a fi complementare activitatii de plaja, iar pescuitul sportive este activitate concurenta.

Acest aspect prezinta o importanta deosebita , intrucat impreuna cu capacitatea de primire a plajei, aceste doua valori vor stabili care va fi marimea statiunii sic ate locuri de cazare vor trebui construite.

Tipul de activitate

S(mp)                            

N

K

Q

Pescuit sportiv

3500

7mp/pers

0.5

250 pers

Teatru de vara

1500

3mp/pers

0.5

250pers

Teren minigolf

35000

30pers/ha

0.75

310pers

Teren de sport

10000

200pers/ha

1.25

200pers

Club de tenis

10000

90 pers/ha

1

90pers

Plimbare in rezervatie

naturala(padure amenajata)

25000

80pers/ha

1

200pers

TOTAL

85000

-

-

1405pers

            Pe o suprafata de aproximativ 8.5 ha vor fi construite mai multe dotari pentru desfasurarea activitatilor de agrement .

Capacitatea totala optima de primire a acestui teritoriu va fi de 1405 de turisti. Asadar , pentru asigurarea unui echilibru ecologic si pentru protejarea mediului, teritoriul respectiv va putea primi 1405 turisti fara a fi degradat in vreun fel anume.

Orice depasire a acestei valori va duce la aparitia efectelor negative .

Conform precizarilor de mai sus , am considerat pescuitul sportiv ca fiind activitate concurenta plajei.In acest sens , capacitatea optima de primire a teritoriului va fi data de insumarea celor doua activitati , dupa cum urmeaza:

Q optima =Qplaja+Qpescuitsportiv=1333pers+250pers=1583persoane

Acesta este numarul maxim de turisti pe care-l poate primi noua statiune  si in functie de aceasta valoare se va stabili necesarul de construit.

Celelalte activitati destinate agrementului sunt considerate activitati complementare plajei si pescuitului sportive, intrucat acesti turisti care merg ziua la plaja sau pescuiesc , merg seara la teatru sau bowling, joaca baschet sau se plimba prin padure.

Avand in vedere ca lacul terapeutic Fundata este declarat arie de protectie speciala avifaunistica, vor trebui respectate  anumite reguli, masuri stabilite in vederea protejarii habitatului.

Este cunoscut faptul ca in sezonul estival, zonele de litoral se confrunta adesea cu fenomenul de supraalomerare datorita numarului mare de turisti , dar si din vina autoritatilor locale care nu se preocupa sa adopte masuri de prevenire .

Asadar, cu scopul amntit, de protejare si prevenire a efectelor negative , se recomanda micsorarea capacitatii optime de primire a teritoriului de la 1583 persoane rezultate , la maxim 1200 de personae.

Asfel , aceasta va fi noua capacitate de primire a viitoarei statiuni, acesta fiind numarul maxim de primire al statiunii, la un moment dat, fara a fi afectat mediul inconjurator si, mai ales aria protejata din zona.

Asadar , capacitatea de cazare nu va trebui sa depasasca capacitatea optima de primire. Marimea statiunii se stabileste in functie de acesta valoare, astfel ca noua implantare va fi o statiune mica de litoral (numarul locurilor de cazare este mai mic de 10000).

Numarul maxim al locurilor de cazare va fi de 1200. In mod similar, si dotarile de agrment vor fi proiectate pentru un numar de 1200 de turisti , correlate cu capacitatea de cazare.

Toate aceste aspecte trebuie avute in vedere . Intregul proces de amenajare este complex si pentru a se dovedi efficient trebuie sa se tina cont de tot c ear putea intervene in derularea amenajarii , dar si de factorii care ar influenta  in mod negative evolutia programului.In afara faptului ca este necesara o gandire corecta pentru a fi proiectata o statiune de viitor trebuie tinut cont si de fapte reale de sine statatoare ce apartin de zona ce se doreste a fi amenajata:potential turistic, arii protejate, profilul de activitate al zonei, calitatea plajei, etc.

3.2.Analiza circulatiei turistice

Asa cum se cunoaste, decizia de amenajare a unei zone  se fundamenteaza si pe tendintele cererii, aceasta fiind singura in masura sa garanteze functionarea eficienta a amenajarii . In acest sens , se va realize o succinta analiza a circulatiei turistice in zona aleasa.

Sezonul estival se deschide la 1 mai si dureaza , in mod official pana la 15 septembrie , uneori prelungindu-se pana la 1 octombrie, daca vremea o permite. In aceasta perioada circulatia turistica inregistreaza valorile cele mai ridicate  intrucat zona aleasa se afla pe traseul Bucuresti- Constanta, iar litoralul romanesc este principala destinatie a turistilor romani pentru petrecerea vacantelor.

Cererea turistica prezinta , in general o serie de particularitati generate de faptul ca produsul turistic face parte din categoria produselor “ invizibile” , abstracte , ce nu pot fi definite cantitativ si calitativ decat indirect si partial si care nu “se vinde” sin u “se cumpara” ca oricare alt produs.

Manifestarea cererii turistice si dinamica acesteia , pe litoralul romanesc sunt determinate de o serie  de factori demografici , psihologici, organizatorici etc.care joaca un rol mai mult sau mai putin hotarator in cadrul diferitelor segmente de turisti. Ea exprima nevoile solvabile de consum pentru serviciile turistice si se manifesta ca o suma de cerinte particulare ale consumatorilor , influentate de o multitudine de factori obiectivi si subiectivi (sex, varsta, grad de cultura, moda, timp liber, venit, volum si structura ofertei turistice , etc) . analiza datelor privind principalii indicatori turistici ai circulatiei turistice de pe litoralul romanesc permite aprecierea cantitativa a cererii pentru produsul turistic si evidentierea tendintelor acesteia. In acest sens, indicatorul cel mai expresiv pentru caracterizarea dinamicii circulatiei turistice interne este numarul de turisti sau al persoanelor cazate in unitatile turistice si , asociat acestuia , numarul innoptarilor si durata medie a sejurului.

Indicatorul cel mai expresiv pentru a caracteriza dinamica circulatiei turistice interne, este numarul de turisti sau al persoanelor cazate in unitatile turistice apropiate si asociat acestuia, numarul inoptarilor sau durata medie a sejurului.

Avem in vedere faptul ca zona ce se doreste a fi amenajata, se afla amplasata pe ruta ce conduce la litoralul romanesc, foarte circulata in sezonul de vara.



In tabelul de mai jos vom face analiza evolutiei numarului de turisti (romani si straini) in cele mai des apelate zone de cazare (cele mai atractive) aflate in apropierea zonei ce se doreste a fi amenajata, si anume :

Ø      Complexul Privighetoarea, pozitionat privilegiat intr-o zona de padure, pe soseaua Bucuresti- Constanta.

Ø      Parcul de vacanta “Hermes”, dotat cu Hotel Dallas, Restaurantul Cerbul, Restaurantul Vanatorul, piscina, teatru de vara, terasa, baza hipica, turnul Eifell

Evolutia numarului de turisti (romani si straini) in zona monitorizata  aflate  in vecinatatea Lacului therapeutic Fundata (Popas Privighetoarea si  Parcul de vacanta Hermes)

Anul

Numar de turisti

I

R

Total in ambele locatii

Romani

Straini

Ii/1

R

S

0.92

-0.08

2001

212464

201229

11235

1

1

1

2002

198747

186033

12714

0.94

0.94

1.13

2003

195835

185177

10658

0.92

0.92

0.95

2004

187981

176671

11310

0.88

0.92

1.1

2005

209709

196738

12971

0.95

0.98

1.15

Analizat in dinamica, numarul turistilor inregistrati in unitatile de cazare din zona monitorizata , a cunoscut o perioada de scadere din anul 2001-2004 , iar in anul 2005 o usoara crestere. Pe intreaga perioada 2001-2005 , s-a obtinut un indice mediu al dinamicii subunitar, de 0.92  si un ritm mediu de scadere de 0.08.

Trebuie adaugat faptul ca indicatorul “persoane cazate” nu reda cu fidelitate dimensiunile circulatiei turistice; o serie de turisti merg in vizita la prieteni, sau la rude si se cazeaza in locuintele acestora, unii prefera cazarea in spatii neomologate ( locuinte de cetateni, campinguri improvizate).

Cu toate aceste aspecte amintite, circulatia turistica spre litoral, isi pastreaza tendita descrescatoare.

Evolutia numarului de turisti (romani si straini) in zona monitorizata  aflate  in vecinatatea Lacului therapeutic Fundata (Popas Privighetoarea si  Parcul de vacanta Hermes)-exprimarea grafica

3.4.Evaluarea pietei potentiale

            Dimensiunea efectiva a viitoarei amenajari se stabileste prin corectarea capacitatii optime de primire cu marimea cererii si respective a pietei . In acest scop se va face o extrapolare a cererii (circulatiei turistice ) manifestate pentru zona de referinta. Noua piata turistica ce se va dezvolta , trebuie sa aiba in vedere transformarile ce pot aparea . este foarte important sa se tina cont de cererea manifestata pentru zona respective sis a se aduca imbunatiatiri pentru o buna evolutie a acesteia.

            Asa cum s-a precizat anterior, numarul turistilor in zona se preconizeaza sa fie in crestere, si aceasta se va datora si aparitiei a tot mai multe locuri de cazare, in final dorindu-se ca localitatea acesta mica, rurala sa se transforme intr-o mica urbe.

            Cresterea pietei turistice prezinta o latura cantitativa –exprimata de sporirea numarului calatorilor si a consumurilor aferente-si una calitativa , rezultat al atragerii in circuitul turistic a noii zone a unor segmente tot mai largi ale populatiei, de o mare diversitate din punct de vedere social –cultural si afectiv.

Pentru a se putea stabili care este piata viitoarei amenajari, este necesar sa se realizeze o previziune a numarului de turisti care vor veni , in urmatorii ani , in zona propusa a se amenaja.

In conditiile respectarii masurilor prevazute in strategia turismului de litoral in general, si a realizarii proiectelor preconizate, de constructia unei noi statiuni  , de modernizarea si extinderea ofertei de agrement specific litoralului, circulatia turistica in aceasta zona poate atinge urmatoarele nivele:

Estimarea circulatiei turistice in zona propusa cat si in zonele de atractie apropiete pentru anul 2006

Turisti

Realizat in 2005

Estimat in 2010

Ritm mediu anual %

1.Numar total de turisti

209709

-turisti romani

196738

-turisti straini

12971

 

            Pentru determinarea capacitatii optime de primire este necesara definirea activitatilor turistice ce se vor desfasura in complexul turistic ce se doreste a se amenaja in zona identificata pentru amenajare in scopuri turistice (Zona sudica a Lacului Fundata-localitatea Gh Doja, si anume :

v     statiune balneoclimaterica cu 500 de locuri de cazare dotat cu :

·              un  hotel de 3 stele cu 100 de locuri.

30 mp/ turistx 100 =3000 mp=0.3 ha

·        un motel – cu 60locuri –

22.5mp/turist x 60=1350 mp=0.135 ha

Aceste complexe includ cazare, alimentatie, anexe, receptie, etc.

·        zona picnic pentru 50 persoane

50 pers/ha=1 ha

plimbari, drumetie, in zone neamenajate, pentru observarea speciilor de pasari salbatice protejate

·        plaje (2mp nisip+8mp teren/persoana) , x200 locuri=0.2 ha

·        teren tenis  50x50 m=250mp

·        observator pasari-20x10 m=200mp

·        ambarcatiuni agrement    nepoluante (8 barci cu vasle) care se deplaseaza pe o suprafata de cca 100x100m=1 ha luciu apa

Total suprafata necesara amenajarii=cca 3 ha din care 1 ha acvatica si 2ha terestra.

5.Evaluarea ariei de atractie a zonei  

            Dimensiunea efectiva a viitoarei amenajari se stabileste prin corelarea capacitatii optime de primire cu marimea cererii si respective a pietei.

            In acest scop se realizeaza o exploatare a cererii (circulatiei turistice ) manifestate pentru zona de referinta.

De asemenea in functie de  gradul de interes al statiunii (local, national,international) se evalueaza nivelul cererii si aria de atractie .

Dimensiunea  efectiva a viitoarei amenajari se stabileste prin corectarea capacitatii optime de primire cu marimea cererii si respective a pietei. In acest scop se realizeaza o extrapolare a cererii (circulatiei turistice ) manifestate pentru zona de referinta-respectiv- Lacul Fundata.

Tinand cont ca zona se afla la 20 de km de Slobozia si in imediata apropiere a DN 2A , potentialii beneficiari ai serviciilor statiunii propuse pot fi atat din Slobozia cat si din turistii ce tranziteaza judetul avand ca tinta  finala litoralul.

6.Elaborarea conceptiei de organizare

Pe baza  determinarilor anterioare se stabileste necesarul de construit si etapele realizarii lui: Nevoia de locuri de cazare –structura si amplasarea acestora -si de alimentatie.

Consideram ca atat hotelul cat si motelul vor dispune de restaurante care vor asigura masa potentialilor clienti.De asemenea complexul va dispune de puncte de alimentatie  tip chioscuri cu diverse produse calde sau preambalate, pentru  acoperirea  tuturor preferintelor .

Capacitatea mijloacelor de transport si a terminalelor pentru aceste mijloace.

Exista si in present curse ale mijloacelor de transport in comun, statie ce poate deserve zona, insa dupa amenajare poate fi deservita zona de transport special asigurat de tip maxi-taxi. Pentru deplasarea turistilor in vecinatate, pentru vizitarea imprejurimilor lacului vor fi asigurate minicaruri de tip Litoral, al carui numar si al caror capacitate vor fi corectate potrivit cererii.

In privinta capacitatii si tipologiei instalatiilor de agrement, va fi avuta in vedere conditia ca acestea san u fie poluante si sa nu deranjeze  namolul sapropelic din lac.Vor fi utilizate numai barci fara motor, a caror capacitate si al carui numar se vor adapta cerintelor, darn nu vor depasi numarul permis prin avizul de mediu.

           

 








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1660
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site