| CATEGORII DOCUMENTE |
| Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
| Transporturi | Turism | Zootehnie |
Analiza activitatii economico - manageriala si de marketing aplicata agentiei de turism Grantour si pensiunii Tour Impex ca parti componente a societatii cu acelasi nume
Intr-adevar, pe la 1800 calatoriile in scopuri turistice nu reprezentau dacat un fenomen marginal. Cu toate acestea, cea mai veche intrebuintare a cuvantului turist o datoram acelor ani. Fireste, la vremea aceea el era utilizat pentru a desemna o activitate legata de caravane, de deplasarea pelerinilor sau de incursiunile exploratorilor misionari.
Evident, expansiunea turismului a survenit o data cu dezvoltarea economica si industriala a natiunilor, cu deosebirea celor din Europa Occidentala. Asa se explica faptul ca turismul a fost si continua sa fie apreciat ca o activitate esentiala a unei natiuni, avand largi implicatii asupra tuturor celorlalte sectoare economice, precum si asupra culturii, educatiei unui popor, ca sa nu mai vorbim de relatiile sale internationale. Drept urmare, turismul este nemijlocit legat de dezvoltarea socio-economica a unei tari,depinzand de accesul la ceea ce astazi numim repaos creativ, de libertatea de a calatori si de obtinerea unor venituri suficiente pentru a beneficia de o vacanta decenta. Insasi ratiunea de a fi este asadar legata de dezvoltarea individului ca persoana, fiind integral dependenta de existenta unei placi durabile, la sustinerea careia turismul, de altfel, contribuie din plin. In acest sens, putem spune ca turismul reprezinta una din cele mai importante cai de comunicare intre oameni, servind la o mai buna cunoastere si la intelegerea intre popoare prin firele inconfundabile ale prieteniei. Din acest punct de vedere, aproape toti cei ce s-au ocupat, intr-un fel sau altul, de problemele turismului n-au ezitat nici o clipa sa sublinieze caracterul sau profund uman. Desi, asa cum remarcam mai inainte, evolutia sa a depins foarte mult de nivelul de trai al individului, putem spune, fara teama de a gresi, ca el este in egala masura si un produs al evolutiei modului de viata al unei persoane, grupuri sociale, pana la urma al unor natiuni intregi.
De-a lungul timpului turismul a devenit un fenomen foarte complex. In zilele noastre incasarile din turismul international reprezinta peste 7% din exporturile de marfuri realizate pe plan mondial, fiind cel mai important capitol al comertului invizibil. In unele tari precum Spania, Elvetia, Franta s.a. aceste incasari contribuie din plin la echilibrarea balantei de plati, imprimandu-i, nu de putine ori, chiar un caracter excedentar. Totodata, ca urmare a importantelor sume incasate de pe urma turismului, tarile amintite mai sus pot sa-si acopere o buna parte din importuri si sa dezvolte in continuare aceasta industrie specifica. La toate acestea trebuie sa mai adaugam faptul ca, pe plan mondial, turismul absoarbe peste 5 % din totalul cheltuielilor de consum ale populatiei. Situatia aceasta poate fi usor explicata daca tinem seama de faptul ca, in multe zone ale globului, turismul a dobandit un caracter de masa,marcand din plin circuitul valorilor materiale si spirituale ale multor state.
Cu deplin temei se poate vorbi astazi de o adevarata industrie a turismului care, in linii mari, cuprinde activitatea intreprinderilor hoteliere si de alimentatie publica, activitatea firmelor care se ocupa de transportul turistilor, precum si activitatea tuturor agentiilor si asociatiilor care au ca obiect al activitatii lor pregatirea, promovarea si realizarea prestatiilor de servicii turistice.
Fara indoiala, dezvoltarea turismului presupune existenta unui patrimoniu turistic care, prin atractivitatea sa, poate sa asigure integrarea unei zone geografice, a unei regiuni turistice sau a unei tari in circuitele turistice interne si internationale. Prin componentele patrimoniului turistic trebuie mentionate, in primul rand, resursele naturale (frumusetile montane si peisagistice, plajele insorite pe litoral, factorii de cura din statiunile balneoclimaterice etc.). Valorile naturale trebuie apoi completate cu resursele antropice create de mana omului (vestigiile istorice, de arta, de arhitectura), practic un complex de elemente de atractie care definesc in buna parte specificul unei anumite zone sau regiuni turistice. La toate acestea mai trebuie luate in considerare o serie de traditii culturale, de folclor care dau o nuanta inedita demersului turistic si uneori motiveaza deplasarea celor interesati spre un anumit loc.
Resursele (valorile) naturale constituie asa-numita oferta turistica primara sau potentiala a unei zone, regiuni sau tari. Toate celelalte resurse create de om reprezinta oferta turistica secundara, fiind considerata ca una din premisele transformarii ofertei turistice potentiale in oferta turistica efectiva. Drept urmare, patrimoniul turistic al unei tari ar putea fi definit ca totalitatea valorilor materiale si a valorilor antropice ( cultural-artistice) care pot deveni obiective de atractie turistica.
Pentru ca ele sa devina efectiv obiective de atractie turistica, deci pentru ca ele sa poata fi puse in valoare, adica sa poata fi vizate, mai este nevoie de o serie intreaga de cheltuieli materializate in ceea ce numim infrastructura tehnica, respectiv amenajari teritoriale cum ar fi: cai de acces (drumuri, poduri, strazi, autoustrazi, cai ferate, porturi, aeroporturi), retele de distributie a energiei electrice si apei, canalizare, obiective de prestari servicii s.a.m.d.. De altfel, notiunea de patrimoniu turistic este intim legata de continutul prestatiilor de servicii turistice. Cu alte cuvinte, nu se poate vorbi de patrimoniu turistic la modul general, fara a se face referire la prestatiile de servicii turistice, oferite in toata gama lor diversa la un nivel calitativ corespunzator preferintelor si exigentelor in permanenta evolutie a turistilor potentiali.
Desigur, punerea in valoare a patrimonilui turistic al unei tari depinde foarte mult de politica economica pe care o promoveaza una sau alta din tarile primitoare de turisti, precum si de facilitatile oferite pentru atragerea vizitatorilor. Este cat se poate de firesc ca industria turismului sa se bazeze si pe acel simt specific de ospitalitate ,de amabilitate si caldura, care-l fac pe turist sa uite de multe ori inconvenientele calatoriei, oboseala drumului si eventual confortul material pe care nu-l putem asigura intotdeauna la parametrii asteptarilor lui. De aceea, calitatea serviciilor prestate ramane conditia de baza a dezvoltarii turismului si a impresiei cu care pleaca oaspetele intern sau strain.
Pentru ca, asa cum aratam turistii se deplaseaza anual, in numar de zeci de milioane, spre anumite obiective turistice, trebuie luate in considerare si consecintele morale, intelectuale, culturale ale acestui exod temporar, fara precedent in trecut. Denumit generic circulatie turistica, acest fenomen are implicatii uneori imprevizibile, lasand amprente greu de inlaturat pe parcursul unei vieti de om. Se stie ca turistii trec mai usor peste unele stangacii profesionale, dar niciodata peste o comportare necivilizata. In acest sens, pregatirea teoretica si practica a cadrelor care lucreaza in industria turismului, cu precadere in industria hoteliera si alimentatia publica, dobandeste o importanta capitala.
In fine, tot atat de importanta devine si alegerea celor mai interesante programe de marketing vizand o constanta preocupare pentru readaptarea ofertei turistice, in scopul de a include acele servicii solicitate in cel mai inalt gard de turisti. Un rol extrem de important in aceasta privinta il au toate persoanele care se ocupa intr-un fel sau altul de promovarea lor, ancepand cu ghizii insotitori si terminand cu managerii societatilor turistice. Prin informatiile pe care le ofera, ei pot influenta decisiv cresterea solicitarilor de servicii turistice si pot avea o contributie de seama la cresterea volumului incasarilor, mai ales in valuta.
La toate aceste aspecte dorim sa ne referim in lucrarea de fata, incercand sa urmarim o dezvoltare pe cat este cu putinta logica, in functie de natura, de esenta si implicatiile pe care le pot avea diferitele concepte si corelatii folosite in teoria si practica turismului intern si international.
NOTIUNI INTRODUCTIVE
CU PRIVIRE LA NOTIUNILE DE "TURISM" SI "TURIST"
Din punct de vedere etimologic, dupa majoritatea dictionarelor, cuvantul "turism" provine din termenul englezesc "to tour" (a calatori, a colinda), avand deci semnificatia de excursie. Aparut in Anglia in secolul al XVIII-lea, cu sensul initial de a voiaja in Europa, acest termen deriva, la randul sau, din cuvantul francez "tour" (calatorie, miscare in aer liber, plimbare, drumetie in circuit) fiind preluat, in mod treptat, de majoritatea limbilor moderne, pentru a exprima formele de calatorie care urmaresc preponderent un scop de agrement si de recreere.
Totusi, potrivit altor surse, termenul francez "tour" deriva si el din cuvantul grecesc "touros" si respectiv din cel latin "turnus"cu semnificatia de circuit. In fine, dupa alti autori, nu este exclusa nici ipoteza originii ebraice a cuvantului "tour". Se invoca, in acest sens, ca termenul "tur" in ebraica antica corespundea notiunii de calatorie, de descoperire, de recunoastere, exploatare.
Oricum, termenul "tour" apare pentru prima data in unele documente engleze in jurul anilor 1700 sub forma verbului tranzitiv "to make a tour" sau "circuits journei in which many places are visited" (circiutele zilnice in care multe locuri sunt vizitate).
Daca ne rezumam doar la elemntele de mai sus, rezulta ca turismul exprima actiunea de a vizita diferitele obiective de interes turistic. Aceasta calatorie implica atat deplasarea, cat si sejurul temporar in localitatile alese pentru petrecerea timpului liber. Nu putem, insa, sa definim calatoria numai prin aceste doua coordonate, facand abstractie de scopul, motivatia ei. A o limita doar la petrecerea timpului liber inseamna a prezenta doar o latura a acestui fenomen economico-social foarte complex. De aceea, de-a lungul timpului, notiunea de turism s-a imbogatit continuu cu noi valente, fiecare intregind sensul modern pe care i-l atribuim astazi. Astfel, tot mai multi cercetatori subliniaza faptul ca turismul, in sensul modern al cuvantului, este un fenomen al timpurilor noastre bazat pe cresterea necesitatii de refacere a sanatatii si schimbarea mediului inconjurator, pe aparitia si dezvoltarea sentimentului de receptivitate fata de frumusetile naturii (definitie data de E. Guy Freuler care dateaza inca din 1880).
Precursorii noii teorii economice a turismului au facut o legatura foarte stransa intre turism si dezvoltarea economica a unei tari. Drept urmare, el nu a mai fost redus doar la aspectul recreativ, de placere al calatoriei, ci a fost extins la toate legaturile economice care intra in actiune o data cu deplasarea turistilor interni si straini. In consecinta, in zilele noastre, aceasta notiune include o intreaga industrie, parte componenta a industriei serviciilor, care contribuie la satisfacerea cerintelor turistului, respectiv: hotelaria, transporturile, agrementul, distractiile, pe scurt intreaga industrie "a bunei serviri", cu gama ei atat de diversa de servicii.
Una dintre cele mai interesante definitii date turismului o datoram, fara indoiala, profesorului elvetian H.Hunziker. Inca in anul 1940 el definea turismul ca fiind "ansamblul relatiilor si fenomenelor ce rezulta din deplasarea si sejurul persoanelor in afara locului de resedinta, atat timp cat deplasarea si sejurul nu sunt motivate de o stabilire permanenta sau o activitate lucrativa oarecare". Dupa cum se vede, aceasta definitie pare a fi mai elaborata, cuprinzand elemente in plus, apropiind-o de realitatile practice nemijlocite. Din aceasta cauza ea este acceptata astazi de majoritatea economistilor si sociologilor ce se ocupa de studierea fenomenului atat de complex al turismului, constituind, din acest punct de vedere un moment de referinta in literatura mondiala.
Se intelege, nici W. Hunziker nu a ajuns dintr-o data la definitia de mai sus. Cu mult inaintea lui o serie de alti economisti au contribuit prin observatiile si lucrarile lor la intregirea imaginii asupra turismului ca activitate distincta. In aceasta ordine de idei, ne gandim de pilda, la contributiile aduse de elvetianul H.V. Schullern zu Schrattenhofen care in lucrarea citata mai inainte descria turismul ".ca o activitate economica destinata a furniza tot ceea ce este necesar calatorului strain ". In aceeasi termeni se pronunta si economistul francez Stadner care a avut meritul de a fi studiat printre primii impactul turismului asupra economiei locale si de a fi lansat o teorie a consumului turistic, pornind de la castigurile ce le poate aduce celor ce se ocupa de gazduirea turistilor.
O alta lucrare, considerata la vremea aceea drept cea mai buna contributie stiintifica la studierea din punct de vedere economic a turismului, a fost cea publicata de F.W.Ogilvie, profesor de economie politica la Universitatea din Edinbourg, care a deplasat analiza spre cererea turistica, dezvoltand, in acest fel, teoria consumului turistic lansata de Stadner. In aceeasi directie a actionat mai tarziu si economistul elvetian Kurt Krapf.
Asadar, in definitia data turismului si-au facut tot mai mult loc o serie de elemente care se refera la industria care concura la satisfacerea nevoilor turistului. O reflectare sugestiva a acestei idei o gasim in lucrarea " Mic dictionar enciclopedic" care ne aminteste ca turismul reprezinta " o latura a sectorului tertial al economiei, unde activitatea prestata are ca scop organizarea si desfasurarea calatoriilor de agrement, sau a deplasarilor de persoane la diferite congrese si reuniuni, incluzand toate activitatile necesare satisfacerii trebuintelor de consum si de servicii ale turistilor".
In contextul celor prezentate anterior, se pune si problema elucidarii unor aspecte legate de evolutia notiunii de "turist".profesorul englez de care am amintit mai inainte, F.W.Ogilvie, considera ca fiind turisti". toate persoanele care satisfac cel putin doua conditii si anume: sunt indepartate de casa pentru o perioada care nu depaseste un an si cheltuiesc bani in acele locuri fara ca sa-i castige". Cam in acelasi sens se pronunta si compatriotul sau A.C.Norwal care considera ca turistul ". este acea persoana care intra intr-o tara straina pentru orice alt scop decat de a-si stabili o resedinta permanenta si care calatoreste temporar banii castigati in alta parte".
Date fiind proportiile atinse de circulatia turistica in zilele noastre este destul de greu sa se stabileasca motivul exact al deplasarii unei persoane spre alte locuri decat resedinta sa de baza. Drept urmare, pentru a compara diferite modalitati de inregistrare statistica privind miscarea turistilor trebuie gasite anumite criterii, sau desprinse anumite trasaturi caracteristice ale fluxurilor turistice. In consecinta, inca din anul 1937, la recomandarea Comitetului de Statisticieni ai Ligii Natiunilor, s-a acceptat urmatoarea definitie a turismului ". orice persoana care calatoreste spre un alt loc, altul decat domiciliul sau obisnuit, pentru mai putin de 12 luni, scopul calatoriei fiind altul dacat exercitarea unei activitati remunerate". In conformitate cu definitia de mai sus si cu normele elaborate in ultimul timp de Organizatia Mondiala a Turismului pot fi considerati turisti:
persoanele care se deplaseaza in statiunile balneoclimaterice in scopul tratamentului sau imbunatatirii starii de sanatate;
persoanele care se deplaseaza in alte localitati in scopul de a participa sau de a asista la competitii sportive;
persoanele care calatoresc in scopuri profesionale, adica de a participa la conferinte internationale, reuniuni stiintifice, sau misiuni religioase etc.;
persoanele care se deplaseaza in scopuri culturale;
persoane care calatoresc in scop de afaceri;
In mod corespunzator nu pot fi considerate ca turisti urmatoarele persoane:
persoanele care vin sa se stabileasca cu resedinta definitiva intr-o anumita tara;
persoanele care sosesc intr-o tara, cu sau fara contracte de munca, cu scopul de a ocupa o functie sau pentru a exercita o activitate remunerata;
studentii care locuiesc temporar in strainatate pe toata durata studiilor;
persoanele cu domiciliul intr-o tara si locul de munca intr-o tara invecinata (de exemplu locuieste in Italia si lucreaza in timpul zilei in Franta sau Elvetia);
calatorii aflati in tranzit, chiar daca durata calatoriei lor depaseste uneori 24 de ore;
persoanele care intra sau ies din tara ca emigranti;
reprezentantii diplomatici si consulari, precum si membrii familiilor lor;
reprezentantii fortelor armate care se deplaseaza pentru exercitarea misiunii lor intr-o alta tara;
refugiatii si nomazii temporar;
vamesii si unii lucratori la punctele de trecere a frontierei;
inginerii, muncitorii si alti specialisti care lucreaza temporar pe teritoriul altei tari.
Desigur, criteriile mentionate mai sus pot fi imbunatatite. Lor li se pot adauga, dupa caz, altele, asa cum unele s-ar putea ca in viitor sa nu mai corespunda. Turismul , ca si alte activitati economico-sociale, reprezinta un fenomen extrem de dinamic, lui asociidu-se cu timpul, alte caracteristici in stransa corespondenta cu noile transformari intervenite in economia mondiala. Deocamdata criteriile amintite mai sus sunt acceptate de majoritatea statisticienilor care se ocupa de observarea si inregistrarea fenomenului turistic.
Concomitent cu definirea acestor criterii, a devenit posibila stabilirea conturului si a altor notiuni frecvent folosite in tehnologia turistica. Intre altele este vorba de doua concepte si anume acelea de: excursionist si de calator aflat in tranzit. Potrivit tehnologiei adoptate de Uniunea Internationala a Organismelor Oficiale de Turism inca in anul 1950 si mai apoi de Organizatia Mondiala a Turismului, excursionist este cosiderata orice persoana care calatoreste pentru placere, proprie intr-o alta tara decat cea in care isi are resedinta, pentru o durata mai mica de 25 ore (deci nu presupune o innoptare). Prin prisma celor aratate se poate aprecia ca persoanele care participa la micul trafic de frontiera nu pot fi incadrate in categoria de turisti, ei rezumandu-si vizita, in cea mai mare parte a lor la mai putin de 24 ore. Asa se explica faptul ca, in unele studii de specialitate, ei mai sunt denumiti si vizitatori, generand unele confuzii, pentru ca, in fond, turistii propriu-zisi sunt tot vizitatori. Se intelege ca imigrantii care vin sa se stabileasca si sa munceasca intr-o tara nu sunt considerati vizitatori.
In legatura cu cele mentionate mai sus pot fi ridicate si alte probleme. De multe ori, printre vizitatori intalnim si persoane care innopteaza o data sau de mai multe ori. Aceasta situatie se intalneste frecvent in tarile cu frontiere intinse - printre care si tara noastra - care primesc vizite de o zi sau de cateva zile ( cateva innoptari). Ei nu sunt inregistrati, de regula, ca turisti. Nici in alte tari o asemenea situatie nu si-a gasit o rezolvare coespunzatoare. De aceea, este nevoie de continuarea studiilor in vederea elaborarii unor metode practice unitare de culegere a datelor statistice, utilizabile pentru toate statele.
Cat priveste statutul calatorului aflat in tranzit, lucrurile sunt ceva mai clare. Acesta poate calatori cu mijloace proprii (de exemplu cu automobilul) sau cu trenul, avionul, eventual vaporul, fara a recurge la posibilitatile de cazare pe care le ofera tara primitoare. In aceasta categorie pot fi inclusi calatorii in croaziera, pasagerii sositi in calatoriile aeriene care nu pazesc zonele de tranzit ale aeroporturilor sau a altor puncte similare s.a. Este clar ca aceasta categorie de persoane execita o influenta mult mai redusa incasarilor din turism, decat fluxul turistilor propriu-zisi.
FORMELE CIRCULATIEI TURISTICE
Dupa cum rezulta din cele aratate mai inainte, turismul implica ideea alegerii deliberate a itinerariilor si a duratei sejurului de catre fiecare turist in parte. Tinand seama de aceste considerente, in literatura de specialitate s-au cristalizat diferite forme de circulatie turistica. Astfel, daca luam in considerare locul de provenienta al turistilor, circulatia turistica poate fi grupata in doua categorii principale si anume : turismul national (intern) practicat de cetatenii unei tari in limitele granitelor ei si turismul international (extern) caracterizat prin vizitele cetatenilor straini intr-o tara anume si plecarile cetatenilor autohtoni, in scopuri turistice, in afara granitelor tarii lor.
Vizitele cetatenilor straini in tara noastra pot fi definite ca turism receptiv sau activ, sau de primire, el reprezentand o sursa importanta de incasari valutare. Cealalta parte care inegistreaza plecarile cetatenilor proprii in alte state mai este denumita si turism emitator (pasiv sau de trimitere).
Un alt criteriu de clasificare a circulatiei turistice l-ar putea constitui gradul de mobilitate al turismului. In general, turistul poate sa ramana un timp mai mult sau mai putin indelungat intr-o anumita zona turistica sau statiune. In functie de aceasta distingem doua forme mai importante ale circulatiei turistice : turismul de sejur si turismul itinerat. La randul sau turismul de sejur poate fi grupat in turism de scurt sejur, de durata medie si de sejur lung (rezidential).
Turismul de sejur scurt cuprinde acei turisiti care se deplaseaza pe o durata scurta de timp (de regula 1-3 zile). Aceasta forma a circulatiei turistice cuprinde turismul ocazional (de circumstanta) si turismul de sfarsit de saptamana (week-end). Turismul de durata medie cuprinde acei turisti a caror durata de sejur intr-o anumita zona, statiune etc. nu depaseste 30 zile, perioada care corespunde in linii mari si cu durata apreciata ca limita superioara a concediilor platite. Ca urmare, el poate fi practicat de toate categoriile de populatie, fireste tinand cont si de nivelul veniturilor ei. Din acest punct de vedere se apreciaza ca sejurul mediu este caracteristic categoriilor de populatie cu venituri medii si are un pronuntat caracter sezonier. In fine, turismul de sejur lung se refera la acei turisti a caror sedere intr-o localitate sau statiune depaseste o luna de zile, dar nu un an. Este caracteristic categoriilor de populatie cu venituri mari si care, in general, au depasit limita de varsta a muncii active ( de pilda, pensionarii care efectueaza tratamente medicale sau alte categorii care isi pot permite sa stea mai mult in zone relativ linistite, alegandu-si perioade de timp mai putin aglomerate).
Turismul itinerat se refera la acei turisti care pe toate durata concediului lor se deplaseaza in mod succesiv in diferite localitati, fara sa depaseasca un numar de 4-5 innoptari intr-o localitate. In cadrul acestei categorii de turism, calatorul devine tot mai mobil, tinzand catre un turism de vizitare, in care programul lui poate cuprinde vizitarea a 3-4 tari intr-o vacanta. De altfel, scurtarea perioadei de sedere intr-o localitate a devenit o tendinta mondiala.
Avand in vedere faptul ca turismul are intotdeauna un caracter activ, in practicarea lui capata o importanta tot mai mare motivele deplasarii. Daca luam in considerare motivatia deplasarilor, atunci putem distinge urmatoarele forme ale circulatiei turistice:
turismul de agrement;
turismul de odihna;
turismul de tratament balneo-medical;
turismul sportiv;
turismul tehnic si stiintific;
Turismul de agrement este o forma frecvent intalnita, oferind un bun prilej de a cunoaste locuri si oameni noi, istoria si obiceiurile lor. Din acest punct de vedere, el se interfereaza cu asa - numitul turism cultural.
Turismul de odihna are un caracter mai putin dinamic, cu un sejur ceva mai lung, legat de o anumita localitate cu particularitati specifice. Turistul prefera aceasta forma din dorinta de a schimba mediul, de a se desprinde cel putin pentru o perioada de activitatile pe care le practica in mod obisnuit.
Turismul de tratament este o forma de odihna care a luat o amploare mare nu atat ca urmare a dorintei de a preveni anumite imbolnaviri, cat, mai ales, cresterii surmenajului si a bolilor profesionale provocate de ritmul vietii moderne. Din aceasta cauza el este legat mai mult de anumite statiuni cunoscute pentru proprietatile lor terapeutice, pentru apele minerale, termale, pentru namoluri, mofete etc. situate intr-un climat de crutare. Este si motivul pentru care el reprezinta una din formele de circulatie turistica cele mai constante , cu o clientela relativ stabila, care contribuie la ridicarea coeficientilor de utilizare a capacitatilor de cazare si de la realizarea unor incasari medii sporite pe zi/turist In perspectiva anilor ce vor veni, aceasta formi de turism va lua o amploare si mai mare, constituind una din sursele cele mai mari de venituri pentru tara noastra, unul din statele cele mai bogate in resurse balneoclimaterice din Europa.
Turismul sportiv constituie o alta forma a circulatiei foarte agreata de anumite categorii ale populatiei. Practic el poate acoperi toate categoriile de sporturi, de la cele nautice, sporturile de iarna, pana la alpinism, vanatoare si pescuit. Fireste, toate aceste activitati sportive sunt pronuntat individualizate, dar in ansamblu, cuprind mase mari de oameni, pentru ca circulatia este legata si de existenta unor competitii sportive esalonate de-a lungul intregului an.
In sfasit, turismul stiintific are un caracter ocazional, referindu-se la participarea la congrese, la vizitarea unor obiective industriale, zone agricole, a unor obiective hidroenergetice, vizitarea barajelor si a locurilor inconjuratoare s.a.m.d.. Din punct de vedere stiintific un interes aparte il prezinta vizitarea unor pesteri, rezervatii naturale, monumente ale naturii, microzone cu vegetatie specifica (de exemplu Delta Dunarii).
In scopul evitarii diferitelor forme de clasificare partiala a circulatiei turistice, in literatura de specialitate mai sunt utilizate si alte grupari care tin mai mult seama de complexitatea ei si de implicatiile economice si sociale pe care le are. Astfel, in multe lucrari ne intalnim cu urmatoarea clasificare:
turism particular;
turism social;
turism de tineret;
turism de afaceri;
Turismul particular (privat) a luat o amploare foarte mare, indeosebi in statele cu o economie dezvoltata. Dupa unele apecieri, el ajuns sa reprezinte mai mult de jumatate din intregul volum al circulatiei turistice din aceste tari. In general, el se adreseaza unor persoane cu venituri ridicate, care, de regula, dispun de o a doua resedinta cum ar fi case de vacanta la munte sau la mare, case de vacanta in perimetrul preorasenesc etc. Aceste persoane si atunci cand se deplaseaza cu mijloace proprii de transporturi pot recurge la servicii deosebite si la forme de cazare cu un grad de confort mai ridicat. De aceea, unele forme ale turismului particular se identifica, intr-un anumit sens, cu turismul de lux, puternic individualizat in ceea ce priveste nivelul calitativ si diversificarea serviciilor.
Turismul social este un turism de mase, agreat de persoanele cu posibilitati financiare relativ limitate. Acesti turisti solicita forme ieftine de cazare (popasuri turistice , hanuri, moteluri, casute, campinguri, sate de vacanta) si mijloace de transport in comun, sau cel mult inchiriate, unde pot beneficia de unele reduceri la tarifele de transport. In aceeasi categorie se incadreaza si cai ce solicita bilete prin sindicate.
Turismul de tineret constituie o forma particulara a turismului social adresandu-se, cu precadere, categoriilor tinere ale populatiei.
Cat priveste turismul de afaceri si de congrese, acesta are un scop bine determinat, fiind legat de deplasarile in interes oficial, comercial. Remarcam, totodata, faptul ca acest gen de turism nu este determinat de o anumita sezonalitate, calatoriile efectuandu-se practic tot timpul anului.
In perioada actuala, turismul de afaceri a devenit o forma vitala pentru industria turismului, cu deosebire in Europa si Statele Unite ale Americii. In contrast cu toate celelalte forme de turism, oamenii de afaceri nu calatoresc de placere, sau pentru a-si petrece timpul liber. De obicei, ei au obiective precise de atins specifice domeniului lor de activitate, avand foarte putin timp pentru vizite in muzee, participari la spectacole sau alte forrme de divertisment. In consecinta, cererea lor se rezuma la o serie de servicii legate de rezervari de locuri in hoteluri, bilete pentru diverse linii aeriene, inchirieri de autoturisme, faxuri, utilizarea de translatori etc., contandu-se pe viteza si eficienta acestora.
Mult timp cercetatorii s-au intrebat daca trebuie sa includa calatoriile de afaceri in industria turismului, dat fiind faptul ca distinctia dintre acestea si cele de agrement este foarte greu de facut. De pilda, participarea la o expozitie, cu un caracter profesional bine definit, nu ocupa intregul timp disponibil al unui om de afaceri. O parte este dedicat cunosterii orasului sau imprejurimilor, eventual cumparaturilor personale. Cu toate acestea, in momentul de fata, nimeni nu mai pune la indoiala necesitatea includerii acestei forme de calatorie in circulatia turistica. Potrivit datelor statistice referitoate la ultimele doua decenii, oamenii de afaceri cheltuiesc de doua ori mai mult decat turistii obisnuiti intr-o calatorie. In plus, asa cum mentionam mai inainte, oamenii de afaceri se deplaseaza de mai multe ori pe an. S-a calculat, astfel, ca numarul mediu anual al calatoriilor de acest fel este in S.U.A. de 12. Fireste, pot interveni si aici unele fluctuatii, dar in nici un caz turismul de afaceri nu are caracter sezonier. Aceasta ne indreptateste sa vorbim de o adevarata piata turistica a calatoriilor de afaceri. De aceea, acestui segment de piata trebuie sa i se acorde o atentie deosebita.
Primele care au inteles acesta necesitate au fost companiile aeriene, care nu numai ca au pus la dispozitia clientilor lor "clase speciale" de calatorie, dar le-au acordat si numeroase facilitati privind tarifele practicate, eliminarea unor restrictii de bagaje, servicii de telex, computere personale, servicii alimentare adaptate la stiluri de viata diferite etc. Dupa companiile aeriene, cele care si-au imbunatatit radical serviciile, au fost retelele hoteliere. Acestea pun la dispozitia oamenilor de afaceri servicii de inalta calitate, rapide si eficiente, un personal politicos si foarte bine pregatit profesional.
Formele de circulatie turistica prezentate pana aici au facut abstractie de unul dintre cele mai importante criterii si anume modul de angajare a prestatiilor turistice. Sub acest aspect putem distinge:
turismul organizat;
turismul neorganizat;
turismul semiorganizat;
Turismul organizat se distinge prin faptul ca prestatiile turistice, serviciile la care apeleaza turistii, destinatia, precum si perioada in care se vor efectua sunt programate in prealabil pe baza de contracte sau de angajamente comerciale specifice incheiate cu agentiile de voiaj. Cresterea circulatiei turistice internationale, mai ales in perioada postbelica, a dus la cresterea activitatii turistice organizate, datorita avantajelor pe care le prezinta: unele facilitati de plata, obtinerea mai rapida a vizelor, rezervarea dinainte a serviciilor de cazare si de masa, alegerea intre diferite categorii de hoteluri, toate la un loc oferind o mai mare comoditate pentru turisti, scutindu-i de grija calatoriei. In felul acesta, turistii au posibillitatea de a-si gospodari mai bine bugetele personale, dozandu-si preferintele in limitele acestora. Anumite avantaje au si agentiile de voiaj care conteaza pe asigurarea unei cifre de afaceri mai sigure isi pot organiza intreaga activitate cu o eficienta sporita. De asemenea, pentru tarile primitoare, avantajele turismului organizat se traduc intr-o folosire mai rationala a bazei materiale de care dispun, cu coeficienti mai ridicati de ocupare a capacitatilor de cazare pe tot parcursul anului, posibilitatea folosirii mai eficiente a fortei de munca, existand posibilitatea permanetizarii ei.
Desigur, exista si unele avantaje. Dupa cum se poate observa cu usurinta din cele spuse pana acum rezulta ca aceastaa forma a circulatiei turistice, de tip organizat, se adreseaza, inainte de toate, unor categorii de populatie cu venituri mai modeste, oferind, deci, posibilitati mai mici de incasare pe zi/turist. In acelasi timp, turistul se simte oarecum incorsetat in miscarea lui, fiind nevoit sa se acomodeze unui program strict, dinainte stabilit, cu un orar precis de deplasare si cu itinerarii fixe. Toate acestea au facut ca, in ultimul timp, ponderea acestei forme sa scada in totalul turismului tarilor cu economie avansata.
Turismul neorganizat (sau pe cont propriu) nu presupune o comanda prealabila a serviciilor turistice, urmand ca ele sa fie angajate in tara de destinatie, pe masura efectuarii calatoriei. Forma aceasta este practicata indeosebi de turisti care se deplaseaza cu autoturisme proprii si dispun de venituri mai mari. Asa se explic faptul ca, in tarile cu traditie turistica, automobilistii alcatuiesc 70-80% din numarul total de turisti straini. Printre cauzele care au favorizat dezvoltarea turismului neorganizat pot fi amintite: utilizarea automobilului proprietate personala ca mijloc principal de transport, preferinta turistilor pentru o mobilitate mai mare, tendinta de a beneficia de o independenta mai mare in solicitarea unor servicii fara a fi legati de grupurile organizate, posibilitatea de a opta pentru forme de cazare cu grade diferite de confort s.a.
Rezulta, deci, ca pentru turistii care calatoresc neorganizat, o caracteristica esentiala este individualizarea mai pronuntata a cererii de servicii turistice. Se intelege ca, asigurarea unei libertati largi de actiune creeaza turistului ce calatoreste intr-o forma neorganizata o serie de satisfactii de ordin psihologic, rezultate tocmai din posibilitatea de evadare din ingradirile unor programe si asa prezente destul de masiv intr-un cadru cotidian industrializat la maximum.
In avantaj ies si agentiile de voiaj primitoare, pentru ca inregistreaza incasari medii mai ridicate pe zi/turist, avand totodata posibilitatea sa capteze atentia turistilor asupra mai multor servicii complementare, la fata locului, drept urmare, manifestarea spontana a cererii turistilor neorganizati ofera o elasticitate mai mare ca volum, durata, sezonalitate, complexitate, grad de confort etc.
Turismul semiorganizat (mixt) imbina elementele din cele doua forme de turism amintite mai inainte. In acest caz, o parte din servicii sunt angajate in prealabil, prin contract, iar altele urmeaza sa fie alese in momentul efectuarii calatoriei. Dupa cum se vede, aceasta forma a circulatiei turistice se interfereaza foarte mult cu turismul organizat. Datorita acestui fapt, de multe ori este destul de greu sa delimitam cele doua fluxuri turistice. Oricum agentiile de voiaj se straduiesc sa imbine cat mai armonios preferintele individualizate ale turistilor cu avantajele pe care le ofera calatoriile organizate. In acest sens, multe agentii de voiaj au inceput sa atraga turistii individuali spre anumite aranjamente mixte cum ar fi : zboruri organizate de tip "charter" pana la destinatie (deci cu tarife ceva mai reduse), oferirea unor itinerarii diversificate dupa preferintele turistilor individuali care calatoresc cu autoturismele proprii, dar cu asigurarea unor servicii de cazare si masa comandate cu anticipatie ( de tipul "Package-Tour"), rezolvarea unor probleme legate de prelungirea vizelor s.a. Din acest punct de vedere se apreciaza ca, se va inregistra o crestere considerabila a calatoriilor combinate, mai ales prin oferirea unor servicii de transport de o siguranta si o comoditate sporita.
CAPITOLUL 2
PRINCIPALII FACTORII CARE INFLUENTEAZA
CIRCULATIA TURISTICA
Din analiza datelor statistice, mai ales pe plan mondial, rezulta ca, in ultimele decenii, circulatia turistica a cunoscut un ritm ascendent. Totodata, previziunile de dezvoltare a turismului pentru anii viitori sunt destul de optimiste, apreciindu-se ca sectorul cu cel mai inalt ritm de dezvoltare va ramane tot industria turismului. Aceste aprecieri se bazeaza pe evaluarea unor factori cu caracter permanent care vor influenta pozitiv circulatia turistica.
Literatura turistica de specialitate contine numeroase referinte cu privire la factorii care influenteaza dezvoltarea turismului. Una dintre aceste clasificari grupeaza factorii de influenta in urmatoarele categorii:
factori economici;
factori psihologici;
factori demografici;
factori naturali;
factori politici;
factori conjuncturali;
In legatura cu factorii economici, doua aspecte ni se par a avea o importanta mai mare si anume : venitul personal sau familial si tarifele percepute pentru serviciile turistice. Este relativ usor de imaginat intensificarea circulatiei turistice pe masura ce veniturile cresc si ajung sa depaseasca acel nivel critic pana la care mijloacele financiare disponibile intr-o gospodarie sunt dominate, in totalitate, de necesitatea satisfacerii cerintelor elementare de consum cum ar fi imbracamintea, produsele industriale de folosinta indelungata etc. Cat priveste tarifele este clar ca acestea pot avea un efect inhibant daca vor creste, sau vor favoriza fluxurile turistice daca scad. In aceasta privinta este suficient sa dam exemplu transporturile aeriane. In zilele noastre ele au devenit foarte importante pentru dezvoltarea turismului. Din aceasta cauza, marile companii fac eforturi deosebite pentru a le face mai accesibile turistilor care, pentru a beneficia de ele cheltuiesc sume apreciabile. Cu toate acestea, desi tarifele au crescut, se apreciaza ca transporturile aeriene vor detine si in viitor o pondere importanta in deplasarea turistilor pe distante mari.
Factorii psihologici sunt cel mai greu de estimat, deoarece, asa cum am vazut, exprima preferinte individualizate foarte diverse. Ne confruntam, in acest caz, cu acea motivatie turistica, adica cea care-l determina pe om sa se deplaseze din localitatea sa de resedinta spre o alta localitate, zona geografica sau la tara. Sigur, pot fi aduse in discutie numeroase cauze, printre ele figurand nevoia de relaxare, de odihna fizica, de reconfortare, de divertisment sau distractie, dorinta de a cunoaste cultura, arta si traditiile altor popoare, nevoia de a-si ingriji sanatatea s.a.m.d. Dupa cum se vede , motivatia turistica se refera, in esenta, la trebuinte, impulsuri, intentii, dorinte cu caracter personal, toate acestea fiind, la randul lor, influentate de numerosi alti factori care acopera un evantai larg, de la cei cognitivi (necesitatea de a sti, de a cunoaste , de a intelege, de a descoperi), pana la cei estetici (tendinta spre frumos si civilizatie)
Factorii demografici pot provoca un complex de efecte pozitive asupra principalelor curente turistice, ca rezultat al cresterii populatiei (mondiale in primul rand), a modificarilor intervenite in structura de varsta si structura profesionala, sporirii populatiei urbane s.a. Specialistii O.N.U. prevad cresterea in continuare a populatiei, ceea ce, in mod firesc, va conduce la cresterea cererii turistice interne si internationale. In general, se poate afirma ca grupele sociale cu un model de viata urban manifesta o dorinta mai mare pentru a calatori, de a se refugia pe timpul vacantei dintr-un mediu din ce in ce mai poluat. Aglomeratiile mari, impuse de civilizatia moderna, creeaza adeseori forme de viata foarte dure pentru omul care aspira la spatiu, la miscare, la intoarcerea in natura, la folosirea activa a timpului liber. De pe acum asa-numita "civilizatie a timpului liber"a inceput sa capete dimensiuni nebanuite, ridicand o multime de aspecte economice si sociale.
Un fenomen care se contureaza tot mai pregnant in evolutia turismului il constituie intrarea in circuitele turistice a unor noi grupe de varste - tinerii si varstnicii. Tinerii, pentru ca sunt mai dispusi la miscare, dornici de a face sport si de a cunoaste locuri inedite. Varstnicii, pentru ca dispun de mai mult timp liber ( unii cercetatori vorbesc chiar despre un "turism al varstei a treia") si pentru ca beneficiaza de o crestere a duratei medii de viata. Varsta, sexul, situatia familiala ( numarul de copii ) influenteaza de o maniera deloc neglijabila decizia de a pleca intr-o calatorie.
Factorii naturali ocupa un loc extrem de important in alegerea traseelor, localitatilor de popas si durata sejurului. In acesta ordine de idei nu putem face abstractie de faptul ca preferam litoralul sau muntele, preferam zona insorita, sau vom practica sporturi de iarna. Clima, temperaturile medii, nivelul precipitatiilor, frumusetea peisajelor, toate se vor reflecta, intr-un fel sau altul, asupra intensitatii fluxurilor turistice. Ele se oglindesc in ceea ce numim sezonalitatea activitatii turistice.
Intr-adevar, sezonalitatea constituie una din caracteristicile turismului modern. Acest fapt se traduce prin diferente notabile in volumul ofertei si cererii turistice in decursul unui an, ca urmare a schimarii conditiilor climaterice in cursul diferitelor anotimpuri.
Concentrarea activitatii turistice in anumite perioade ale anului este tot atat de veche ca si turismul insusi. Dar, intensitatea cu care se manifesta ea in prezent, ca si necesitatea atenuarii curbei sezonalitatii n-au mai fost cunoscute in trecut. Realmente, fluctuatiile turistice, ca urmare a influentei factorilor naturali au inceput sa preocupe tot mai mult pe toti cei ce se ocupa de acest fenomen. Aceasta, deoarece fluctuatiile sezoniere ridica numeroase probleme ecomomice atat pentru turisti, cat si pentru organizatori. Intrucat durata sezonului turistic intr- o zona ( sau o statiune ) este determinata, asa cum mentionam mai sus, de conditiile climaterice si meteorologice, turistul se vede nevoit sa se deplaseze si sa-si petreaca sejurul intr-o anumita perioda in conditii incomode de aglomeratie, ceea ce il impiedica sa-si gaseasca satisfactii in relaxarea si odihna pe care si le-a dorit atat de mult. In plus, datorita suprasolicitarilor in perioadele de varf de sezon, posibilitatile turistilor de a putea alege nivelul de confort prevazut, se diminueaza foarte mult. Aceasta situatie se manifesta cu precadere la fluxurile turistice neorganizate, unde turistii sositi la destinatie sunt pusi in situatia de a se multumi doar cu conditiile oferite, indiferent daca acestea se situeaza sub sau peste posibilitatile lor materiale. Adeste inconveniente, conjugate si cu un nivel calitativ al serviciilor care nu corespund asteptarilor, reprezinta o sursa constanta de nemultumiri si reclamatii, de cele mai multe ori justificate.
Sezonalitatea pronuntata in turism genereaza o serie de inconveniente si pentru industria turismului. Dupa cum se stie, oferta turistica este mult mai rigida decat cererea de servicii turistice. Situatia aceasta se explica prin limitele fizice ale componentei principale a ofertei - baza tehnico-materiala. Oricat ne-am stradui exista un numar limitat de locuri de cazare, de masa, de proceduri terapeutice. Multiplicarea lor nu poate fi facuta peste noapte, fara a plati tribut calitatii serviciilor prestate. Probleme majore se ridica si in legatura cu folosirea fortei de munca, obligand organzatorii la diferite improvizatii cum ar fi detasarea personalului, angajarea unui numar considerabil de personal sezonier, inregistrarea unui coeficient mare al fluctuatiei cadrelor, angajarea unor persoane cu un nivel redus de calificare profesionala s.a.m.d. toate aceste aspecte diminueaza puterea de atractie a turismului, reducandu-i totodata icasarile pe termen mai lung.
Fireste, preocuparea de baza a prestatiilor de servicii turistice este de a rezolva aceasta contradictie care apare intre oferta turistica rigida ( care nu este conditionata de factorul vreme/sezon ) si cererea turistica mult mai elastica ( conditionata de urgenta ei, de posibilitatile de substituire si sezonalitate ). Trecand in revista masurile menite sa atenueze, pe cat posibil, varfurile sezoniere, literatura de speialitate pune in evidenta trei posibilitati mai importante :
a) prelungirea sezonului de varf prin oferirea unor facilitati de tarife si de preturi atractive. In perioadele de exploatare redusa, tarifele diminuate constituie un stimulent major pentru impulsionarea cererii;
b) marirea eforturilor de a mentine un nivel acceptabil al cererii turistice in tot cursul unui an, astfel incat turistul sa gaseasca intotdeauna posibilitati adecvate de petrecere agreabila a timpului sau liber ( indeosebi in zilele ploioase, fara soare, fara zapada );
c) diversificarea ofertei turistice in perioadele de extrasezon prin oferirea de tratamente, excursii spre alte zone de interes turistic s.a.
Trebuie sa subliniem, totusi faptul ca eforturile de activizare a cererii in perioadele din afara sezonului nu pot fi absolutizate. Sezonalitatea provocata de factorii naturali nu poate fi complet eliminata, dar poate fi atenuata, de la o zona la alta, de la o statiune la alta, in functie de conditiile concrete in care se inscrie activitatea turistica. Reducand lucrurile la absurd, nimeni nu poate pretinde cuiva sa se duca la plaja iarna pe litoral.
Factorii politici iau in considerare efectele pozitive ale destinderii si climatului de pace si colaborare intre popoare, care influenteaza psihologia turistului pentru a accepta unele servicii si de a participa la calatoriile internationale. De multe ori factorul politic poate ingreuna deplasarea punand o serie de obstacole in calea obtinerii vizelor de calatorie, sau interzicand accesul intr-o anumita zona turistica. La toate acestea se mai pot adauga existenta unui cadru juridic adecvat, a unor acorduri intre guverne si tari, in baza carora turistul sa se bucure de un anumit statut protector.
Factorii conjuncturali au, de regula, un efect temporar asupra expansiunii turistice spre anumite zone sau regiuni geografice. Printre acesti factorii mentionam fenomenul inflationist, crizele economice, proportiile somajului, modificari intervenite in sistemul valutar, criza energetica s.a. S-a constatat, ca turismul este destul de sensibil fata de dezechilibrele balantelor de plati care pot sa incetineasca circulatia turistica. Fara indoiala, dincolo de nuanta pur economica a factorilor de mai sus, nu puten sa nu observam ca fiecare ascunde si o componenta sociala. In multe parti ale lumii vacantele contin si un efect de imitatie din partea celui care este dispus sa asimileze modelul de consum al unor persoane ce au venituri superioare.
Din analiza conjugala a tuturor acestor factori si din urmarirea evolutiei de pana acum a turismului, cu deosebire pe plan mondial, se desprind cateva tendinte caracteristice fluxurilor turistice si anume :
tendinta de dezvoltare continuu ascendenta, care, dupa toate premisele,va fi de lunga durata;
tendinta de diversificare continua a cererii turistice ca o consecinta a motivatiei turistilor, modificarilor intervenite in categoriile de varsta si a transformarii turismului, pe alocuri, intr-un fenomen de masa;
inregistrarea unor diferente apreciabile in circulatia turistica de la o tara la alta;
tendinta cresterii cheltuielilor pentru serviciile turistice in totalul bugetelor de familie, pe masura ce cresc veniturile populatiei, produsul intern brut pe locuitor si nivelul de dezvoltare economica al unei tari;
cresterea duratei si a distantei pentru care se efectueaza o calatorie, ca urmare a dezvoltarii transporturilor aeriene si a celorlalte mijloace tehnice de deplasare.
Capitolul 3
Rolul agentiei de turism in promovarea si valorificarea potentialului turistic local si international.
Diversitatea formelor de turism care pot fi practicate precum si complexitatea elementelor componente al unui produs turistic in care serviciile oferite se regasesc in diferite forme si proportii,au creeat o multitudine de institutii care mijlocesc sau presteaza direct serviciile solicitate de client (turist).
Aceste institutii turistice imbraca cele mai diverse forma organizatorice tinand seama de profilul si volumul lor de activitate de sfera de interese.
Agentia de turism a fost creeata ca rezultat al dezvoltarii si intensificarii circulatiei turistice avand rolul de mediator al contractelor incheiate indirect intre clientela turistica potentiala si intreprinderile prestatoare de servicii turistice cum ar fi: hoteluri,restaurante,mijloace de transport si agrement, etc., din zona aleasa de turisti,pentru petrecerea vizitelor si concediilor de odihna sau tratament.
Agentia de turism organizeaza,ofera si deruleaza o gama diversificata de aranjamente turistice solicitate de o pondere importanta a turistilor potentiali,care include deplasarea,sejurul si agrementul acestora in cadrul calatoriilor intreprinse.
In felul acesta,ca rezultat final,in produsul turistic oferit se materializeaza nu numai serviciile prestatorilor,ci si serviciile proprii ale agentiei de turism,ceea ce contribuie la conferirea unui grad mai ridicat de originalitate a produselor turistice si la o mai mare satisfactie pentru beneficiarii,consumatorii serviciilor cumparate.
Agentia de turism indeplineste pe langa functiile comerciale de intermediere si functia de informare-promovare a actiunilor turistice,care devin o faza deosebit de importanta a valorificarii produselor respective.
Agentia de turism stabileste contacte permanente,pe baza contractuala,cu prestatorii de servicii din tara si strainatate,lucru care confera certitudinea realizarii programelor turistice vandute turistului.
Agentia de turism indeplineste functia de creatie,promovare, informare, distribuire si realizare a programului turistic solicitat sau propus din intiativa personala.
In aceste conditii se poate afirma ca Agentia de turism este un organism complex ce cuprinde misiuni intelectuale,comerciale,industriale, care actioneaza prin a procura direct sau prin terti,contra unui comision,programe turistice,transportul,cazarea masa si spectacole solicitate de turisti. Activitatea complexa a unei agentii ridica multiple probleme juridice si economice,rezultate din rolul de intermediar al acesteia intre turist care solicita serviciile si prestator vare vinde aceste servicii.
In cadrul acestui complex de actiuni agentia de turism isi asigura beneficiul precum si acoperirea cheltuielilor de circulatie din comisionul acordat de prestator in numele caruia actioneaza sau prin aplicarea de comision propriu in conditiile derularii de actiuni turistice proprii.
3.1.Cadrul legal de organizare si functionare
Art.1 In scopul asigurarii protectiei turistilor,agentiile de turism,indiferent de forma de proprietate si de organizare,isi vor desfasura activitatea in baza licentei de turism.
Licenta de turism este documentul prin care se atesta capacitatea agentiei de turism si a filialelor acesteia de a efectua servicii in conditii de calitate si siguranta pentru turisti,in conformitate cu reglementarile interne si acordurile internationale din domeniul turismului.
In functie de complexitatea obiectului de activitate al agentiilor de turism,licentele sunt de doua categorii:
licenta de turism categoria A, care se acorda agentiilor de turism care opereaza in domeniul turismului international si intern ca organizatori si vanzatori de programe si actiuni turistice;
Licenta de turism categoria B,care se acorda agentiilor de turism care opereaza in domeniul turismului intern si international ca vanzatori de programe si actiuni turistice organizate de agentiile de turism posesoare de licente de turism de tip A.
Art.2.Persoana care asigura conducerea operativa a unei agentii de turism sau a unui hotel,motel,camping,sat de vacanta,cabana va detine brevet de turism prin care se atesta capacitatea profesionala in domeniul turismului.
Art.3.Licentele si brevetele de turism se acorda de Ministerul Turismului la solicitarea agentilor economici.
Art.4.Licenta de turism eliberata este valabila pe o perioada de 5 ani.La expirarea acestui termen se va solicita eliberarea unei noi licente.
Art.5.Licentele si brevetele de turism nu sunt transmisibile si se afiseaza la loc vizibil pentru a fi cunoscute de turisti.
Norme metodologice privind acordarea licentelor si a brevetelor de turism.
Capitolul 1-Reglementari generale
1.1.Normele metodologice privind acordarea licentelor si a brevetelor de turism se aplica persoanelor juridice si fizice care desfasoara activitate de turism in Romania.
1.2.Prin aplicarea acestor norme se urmareste asigurarea protectiei turistilor si a cadrului adecvat pentru o concurenta loiala intre persoanele fizice si juridice care desfasoara activitate de turism.
1.3.Licentele si brevetele de turism se elibereaza de Ministerul Turismului.
Capitolul 2-Acordarea licentelor de turism
2.1.Agentiile de turism se pot organiza si functiona in baza de turism.
Agentiile de turism sunt unitati operative care organizeaza,ofera si vand servicii turistice asigurate de prestatorii directi-hoteluri,restaurante,unitati de transport,de tratament,etc.Acestea vand de regula,pachete de servicii care grupeaza in cadrul aceluiasi program turistic asigurate de mai multi prestatori si se ocupa de publicitatea si promovarea acestora,in scopul realizarii unui profit.
In functie de complexitatea obiectului de activitate,agentiile de turism pot primi licenta de turism categoria A si B.
Licenta de turism categoria A se acorda agentiilor de turism care au capacitatea sa desfasoare urmatoarele activitati:
organizarea de pachete de servicii in domeniul turismului international si intern;
vanzarea catre turisti a pachetelor de servicii proprii si a celor contractate cu alte agentii de turism licentiate;
rezervarea si comercializarea serviciilor de cazare,masa, transport, agrement,tratament si cura balneara,asistenta turistica (ghizi),inchirieri de autoturisme,cu sau fara sofer,obtinerea de vize turistice,etc.
rezervarea si comercializarea de bilete pentru mijloace de transport,spectacole si manifestari artistice,sportive sau alte activitati de divertisment si agrement in cadrul sejurului sau programului turistic.
Licenta de turism categoria B se acorda agentiilor de turism care au capacitatea sa desfasoare urmatoarele activitati:
organizarea de pachete de servicii in domeniul turismului intern;
vanzarea catre turisti a pachetelor de servicii proprii si a celor contractate cu alte agentii licentiate;
rezervarea si comercializarea serviciilor de cazare,masa,transport, agrement,tratament si cura balneara,asistenta turistica (ghizi),inchirieri de autoturisme cu sau fara sofer,obtinerea de vize turistice,etc.
rezervarea si comercializarea de bilete pentru mijloace de transport,spectacole si manifestari artistice,sportive sau alte activitati de divertisment si agrement in cadrul sejurului sau al programului turistic.
Agentiile de turism care organizeaza pachete de servicii pe care nu le comercializeaza direct catre turisti pot primi licente de turism cu unic obiect de activitate,si anume:
licente de turism categoria A,cu obiect de activitate organizarea de pachete de servicii in domeniul turismului international si intern,pe care le comercializeaza numai prin alte agentii de turism.
licente de turism categoria B,cu obiect de activitate organizarea de pachete de servicii in domeniul turismului intern,pe care le comercializeaza numai prin alte agentii de turism.
2.2.Pentru a primi licenta de turism,agentiile de turism trebuie sa indeplineasca criteriile minime de licentiere specifice fiecarei categorii prevazute in normele metodologice.
2.3.Eliberearea de licente de turism se solicita de persoana juridica care coordoneaza agentia de turism cu cel putin de 30 zile inainte de inceperea activitatii agentiei.
Documentatia intocmita se trimite la Directia Generala a clasificarii, brevetarii,licentierii si control servicii turistice din Ministerului Turismului.
Acesta directie verifica la fata locului,prin Comisia tehnica pentru eliberarea licentelor de turism,indeplinirea criteriilor minime de eliberare a licentei de turism si o redacteaza.Dupa semnarea de catre conducerea ministerului, licenta de turism se transmite agentului economic in termen de 30 zile de la primirea documentatiei complete.
In situatia in care nu sunt indeplinite criteriile minime de acordare a licentei de turism,se comunica in scris agentului economic,in acelasi termen,motivul neacordarii licentei de turism.
2.5.Comisia tehnica este constituita din specialisti ai Ministerului Turismului.
La lucrarile comisiei tehnice pot participa,la cererea lor,reprezentanti ai asociatiilor profesionale din turism-Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism,Asociatia Hotelierilor,Asociatia Cabanierilor.Aceste asociatii pot acorda asistenta de specialitate agentiilor de turism la intocmirea documentatiei pentru obtinerea licentei de turism.
2.6.Licentele de turism eliberate sunt valabile pe o perioada de 5 ani.
Capitolul 4
Prezentarea generala a societatii 'TOUR IMPEX'
si a celor doua componente ale sale
4.1.Generalitati privind S.C.'TOUR IMPEX' S.R.L.
Societatea comerciala TOUR IMPEX S.R.L.,al carui sediu este pe Calea Mosilor , nr.12 , Bucuresti.
S.C. 'Tour Impex' S.R.L. are personalitate juridica romana si este o societate cu raspundere limitata,desfasurandu-si activitatea conform legilor romane si statutului societatii.
Capitalul social,la data de 31.12.2003 era de 1.971.084.000 lei si apartin integral asociatului unic.
S.C. 'Tour Impex' S.R.L. a fost infiintata in Iunie 1991 si este inregistrata la registrul Comertului Bucuresti cu numarul J38/426/1991.
Principalele domenii de activitate pe care S.C. 'Tour Impex' S.R.L. le desfasoara sunt:
televiziune prin cablu.
turism intern si international;
constructii;
transport;
operatiuni de import-export.
comercializarea de bunuri cu ridicata si cu amanuntul;
fitness;
impresariat artistic;
divertisment;
Ca parti componente ale S.C. 'Tour Imex' S.R.L. se disting agentia de turism 'Grantour' si pensiunea 'Tour Imex' a caror activitate se vor analiza in continuare.
In cadrul structurii organizatorice a S.C.'TOUR IMEX' S.R.L. intalnim patru tipuri de functii:
Functia de conducere (manageriala)care se caracterizeaza printr-o sfera mai larga de competente si responsabilitati,fiindu-i specifice functiile procesului de management: administratorul care este si asociat unic,directorul general si directorul general adjunct;
Functia de conducere la nivel I (executiva) care se caracterizeaza printr-o sfera mai restransa de competente si responsabilitati :directorii de departamente si sefii unor compartimente de importanta deosebita in ansamblul functional al societatii;
Functia de conducere de nivel II care se caracterizeaza printr-o sfera si mai restransa (la nivel de compartimente) de competente si responsabilitati:sefii de compartimente si sefii formatiunilor de lucru;
Functia de executie ce se caracterizeaza prin obiective individuale limitate,cu competente si responsabilitati reduse la nivelul individului.
Numarul salariatilor condusi de un conducator este in medie de 8.
Compartimentele functionale conform sunt:
Secretariat;
Resurse umane si administrativ (personal,salarizare,invatamant, administrativ);
Protectia muncii,sanatate si paza contra incendiilor;
Marketing si resurse materiale (marketing,furnizori,clienti);
Financiar-contabilitate (contabilitate,gestiuni,resurse financiare);
Financiar-contabilitate (contabilitate,gestiuni,resurse financiare);
Sisteme informatice si tehnica de calcul (informatizare integrata,tehnica de calcul,softuri);
Dezvoltare,investitii;
Retele televiziune prin cablu (proiectare,construire,exploatare,intretinere,dispecerizare,relatii cu publicul);
Constructii civile;
Din regulamentul de functionare si organizare reiese faptul ca in cadrul societatii exista urmatoarele tipuri de relatii:
Pe verticala (de autoritate, de tipul relatiilor ierarhice);
Pe orizontala (de cooperare intre compartimente);
De control care se exercita in limita atributiilor atat pe niveluri ierarhice,dar si pe verticala,de catre administrator,directorul general,directorul general adjunct si directorii executivi,directorii de departamente,sefii de compartimente.
In cadrul regulamentului,un document operational important care prezinta in detaliu toate elementele necesare unui salariat pentru a putea exercita in conditii normale postul atribuit,este fisa postului,ce reprezinta principalul suport pentru evaluarea muncii si a comportamentului salariatului.
Tot in regulament sunt descrise compartimentele socitatii si functiile incorporate in fiecare dintre ele.
Din punct de vedere organizatoric,dar si functional,pensiunea TOUR IMEX are relatii de colaborare cu agentia GRANTOUR care,la randul ei,este parte componenta a societatii TOUR IMEX S.R.L.
4.1.1.Prezentarea agentiei de turism 'GRANTOUR'
Agentia de turism 'GRANTOUR' S.R.L. ca parte componenta a societatii S.C.'TOUR IMPEX' S.R.L. a fost constituita in baza licentei de turism nr.1753/04.04.2000
In urma obtinerii inscrierii la Camera de Comert Bucuresti s-a organizat concurs de angajare personal calificat.
Dintre cei ce au depus curriculum vitae au fost selectati:
un director agentie de turism,posesor al brevetului de director de agentie,avand experienta si vechime de 5 ani de activitate in functia de organizarea si conducerea acestui compartiment de activitate.
un agent de turism cu o vechime de 6 ani de activitate cu specific de agentie de turism.
un ghid vorbitor a doua limbi de circulatie internationala.
Documentatia necesara obtinerii licentei agentiei de turism a fost depusa la Ministerul Turismului in urma careia un reprezentant din directia generala a clasificarii brevetarii,licentierii si control servicii turistice din minister prin Comisia Tehnica pentru eliberarea licentelor de turism,s-a deplasat la fata locului pentru a constata indeplinirea criteriilor minime pentru acordarea licentei de turism.
Agentia de turism 'GRANTOUR' S.R.L. isi desfasoara activitatea in baza licentei de turism de tip A.
Agentia de turism 'GRANTOUR' S.R.L. obtine astfel statutul legal de functionare prin acordarea de catre Ministerul Turismului a licentei de turism.
Agentia de turism este,la randul ei organizata pe criterii profesionale si de specialitate in doua activitati distincte:turism international si turism intern,aceste doua birouri fiind deservite fiecare in parte de agent si de ghid,activitatea centralizata a agentiei de turism fiind coordonata de directorul agentiei.
Sediul agentiei este compartimentat in 3 incaperi/birouri,pe specificul activitatii comerciale si administrative desfasurate si se intinde pe o suprafata totala de 60 m.p.
Dotarile agentiei corespund normelor legale de functionare a agentiilor de turism,dispunand de doua linii telefonice cu fax,precum si un sistem complet de echipamente de birotica-calculatoare in retea proprie.
Odata cu ideea lansarii unei noi activitati comerciale,aceea de turism,s-a pus imediat problema reorganizarii societatii si din punct de vedere a dotarilor tehnico-materiale si a recompartimentarii spatiilor,prin creearea de birouri adecvate activitatilor directe cu clientii specifici,amenajarea unei mici dar cochete sali de asteptare bine dotata cu reclame publicitare si cu afise care sa contina programele turistice interne si externe promovate de agentie, continand si tarifele practicate pe fiecare actiune in parte,in asa fel ca turistul sa-si poata forma o parere proprie despre oferta agentiei,inainte chiar de a lua legatura cu agentul de turism.
S-a trecut imediat la achizitionarea de mobilier suplimentar,s-a confectionat firma luminoasa,care sa ateste prezenta pe piata a unei noi agentii de turism in municipiul Bucuresti,iar la baza unui contract de prestari-servicii,o firma locala de publicitate stradala a amplasat un banner publicitar suspendat,
intr-o zona centrala si de maxim trafic pietonal.
Din punct de vedere functional,agentia de turism 'GRANTOUR' S.R.L. isi desfasoara activitatea pe baza liberei initiative,astfel orice propunere novatoare venita din partea oricarui component al agentiei este primita cu maxim de interes studiindu-se materializarea acesteia.
4.2.Obiect de activitate .Oferta turistica locala si internationala
Activitatea de turism intr-o agentie trebuie sa fie o activitate total transparenta,fara speculatii sau dedesubturi ce pot cauza neajunsuri in relatia agent-client-prestator.
Agentul de turism trebuie sa prezinte clientului toate detaliile pachetului de servicii pe care il cumpara,fara a ascunde anumite aspecte legate de servicii sau sa supradimensioneze voit calitatea serviciilor propuse spre vanzare,in ideea convingerii fortate a clientului.
Obiectul de activitate al agentiei de turism 'GRANTOUR' S.R.L. este:
tour-operator in domeniul turismului intern si international;
comercializarea catre turisti a programelor si actiunilor turistice proprii si a celor contractate cu alte agentii tour-operatoare;
alte servicii turistice specifice.
Agentia de turism 'GRANTOUR' S.R.L. preia pe baza de contract,servicii turistice in diverse statiuni de pe litoral,statiuni montane si statiuni balneo-climaterice.
Agentia de turism amintita,in baza contractelor pe care le poarta cu diversi prestatori din domeniul turismului,semneaza propriile contracte de servicii turistice atat in baza cererilor de oferta primite individual de la diversi clienti cat si in urma studierii pietei turistice locale.
Activitatea de marketing are in aceasta privinta un rol decisiv.
In cadrul relatiilor comerciale de colaborare pe care le are cu diverse alte agentii de turism locale si din tara,agentia preia spre derulare si vanzare servicii turistice contractate de acestia si ofera la randul ei spre vanzare,cu cedare de comision,propriile programe turistice.
Contractele cu prestatorii (hoteluri,restaurante,vile si moteluri,baze de agrement si de tratament),dupa semnarea acestora sunt prelucrate de agentia de turism si transpuse sub forma de oferte turistice individuale sau pentru grupuri organizate.
Ofertele turistice sunt intocmite in asa fel incat ele sa vina in intampinarea unui larg volum de solicitari din partea clientilor,satisfacand astfel doleante dintre cele mai diverse.
.3.Organizarea si conducerea fluxurilor tehnologice si ale fortei de munca in cadrul agentiei de turism 'GRANTOUR' S.R.L
Organizarea si conducerea sunt cele doua parti iseparabile ale procesului de management.
Organizarea reprezinta procesul de munca prin care intr-un anumit domeniu de activitate concreta realizam un sistem care functioneaza si indeplineste o anumita functie economica si sociala.
Conducerea reprezinta modalitatea prin care sistemele avand un anumit grad de organizare sunt dirijate catre atingerea obiectivului lor.
Daca organizarea inseamna statistica sistemelor,conducerea inseamna dinamica acestora in care omul are rolul conducator.
Persoana care are cel mai important rol in agentie este managerul care are urmatoarele responsabilitati si atributii:
Organizeaza,coordoneaza si conduce intreaga activitate a agentiei.
Verifica si controleaza activitatea birourilor si compartimentelor.
Selectioneaza,incadreza si pregateste personalul agentiei.
Centralizeaza,analizeaza,aproba si semneaza situatiile intocmite de compartimentele in subordine (necesarul de materiale,masini,aparatura electrica si electronica,aprovizionarea propriu-zisa cu piese de shimb,salarii,largirea parcului de masini,balante si bilanturi financiar-contabile.
Analizeaza fondurile agentiei de turism.
Face demersuri pentru contractarea de credite.
Face propuneri de achizitii.
Intr-o stransa relatie de colaborare si subordonare cu directorul agentiei,agentul de turism are urmatoarele atributii:
Studiul programelor de voiaj.
Formarea itinerariilor.
Alcatuirea devizului estimativ pentru serviciile prestate.
Studiul modalitatilor de executare si vanzare a voiajelor.
Organizarea serviciilor de primire si accesul turistilor in limita atributiilor sale.
Indeplinirea operatiunilor referitoare la formarea cu itinerarii particulare neprogramate.
Studiul serviciilor agentiilor corespondente.
Pastrarea in fisiere structurate a informatiilor referitoare la hotelurile existente,itinerariile vizitelor si excursiilor cuprinse in oferta agentiilor corespondete,toururile ce se efectueaza,mersul trenurilor si curselor aeriene regulate,cursul valutar,vize,pasapoarte,asigurari.
Structura organizatorica reprezinta ansamblul proceselor si subduviziunilor astfel constituite incat sa creeze conditii organizatoruce capabile sa duca la indeplinire obiectivele societatii comerciale.
Principalele elemente ale structurii organizatorice sunt:
Postul .
Functia
Compartimentul
Nivelul ierarhic.
Relatiile organizatorice.
Postul este elementul primar al structurii organizatorice cea mai simpla subdiviziune organizatorica.
Postul poate fi definit prin ansamblul obiectivelor,sarcinilor, componentelor si responsabilitatilor ce revin unui salariat in mod organizat si permanent la un anumit loc de munca.
Fiecarui post ii sunt caracteristice urmatoarele elemente:
1.Obiectivele postului.
2.Competenta organizationala sau autoritatea formala.
3.Competenta sau autoritatea profesionala.
4.Responsabilitatea.
Realizarea obiectivelor postului se obtine prin intermediul sarcinilor,prin care se intelege un proces de munca simplu sau o componenta de baza a unui proces de munca complex,care reprezinta autonomie operationala,fiind efectuata,de regula,de o singura persoana.
Sarcinile sunt componentele cele mai dinamice ale postului,si ca atare,schimbarile calitative ce se manifesta in cadrul lor atrag dupa sine modificari in structura organizatorica.
O alta componenta a procesului este componenta organizatorica sau autoritatea formala.Aceasta apreciaza limitele in cadrul carora titularul de post are posibilitatea sa actioneze in vederea realizarii obiectivului individual.
Cu ajutorul competentei formale,se precizeaza si se stabilesc mijloacele care pot fi utilizate de titularul postului in vedera realizarii sarcinilor ce-i revin.
Componenta organizationala ce se acorda titularului de post este oficializata pri regulamentul de organizare si functionare (R.O.F.) sau prin norme,reglementari si acte interne ale societatii comerciale sau decizii manageriale.
Competenta sau autoritatea profesionala este o caracetristica a postului care exprima nivelul de pregatire si experienta pe care le are titularul postului.Cu ajutorul autoritatii profesionale,titularul postului pune in evidenta meritele si contributia sa personala la realizarea obiectivelor fundamentale si derivate ale societatii comerciale.
Responsabilitatea este si ea o componenta a postului, prin ea intelegandu-se obligatia ce revine titularului postului pe linia indeplinirii obiectivelor individuale si a efectuarii sarcinilor ce revin din acestea.
Functia este reprezentata de totalitatea posturilor care prezinta caracteristici asemanatoare.Ea genereaza posturi asemanatoare ca arie de cuprindere a autoritatii si responsabilitatii.
Dupa natura si amplasarea obiectivelor,sarcinile,componentele si responsabilitatile lor,functiile se clasifica in doua tipuri principale:
De conducere.
De executie.
Functia de conducere se caracterizeaza prin stabilirea de competente,autorizari si responsabilitati din domenii mai largi de activitate,implicand atributii de coordonare a activitatii anumitor executanti. Aceste functii ii sunt specifice atributii de prevedere, coordonare,antrenare si evaluare,precum si de adoptare de decizii privitoare la munca altor salariati.
Functia de executie este caracterizata prin prezenta obiectivelor individuale,insotite de competente si responsabilitati mai reduse.
Prin activitatea lor,salariatii care detin functii de executie transpun in viata decizii emise de catre cei ce detin functii de conducere..
Compartimentul reprezinta totalitatea persoanelor ce executa muncii omogene sau complementare,de obicei pe acelasi amplasament,care contribuie la realizarea acelorasi obiective derivate si sunt subordonati aceluiasi conducator.
In societatile comerciale,compartimentul ia forma unor ateliere, laboratoare,sectii, birouri,servicii.
Compartimentul se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:
Este rezultatul punerii in functiune a unor posturi si functii cu continut similar sau complementar;
Activitatea care se desfasoara in cadrul compartimentului este relativ omogena;
Presupune cunostinte de specialitate de un tip si anume: juridice,tehnice,economice,social umane;
Personalul implicat apeleaza la metode si tehnici comune.
In functie de obiectivele atribuite si de modul execitarii lor,compartimentele se divid in:
1.Operationale.
2.Functionale.
Compartimentele operationale fabrica produse sau parti componente (sectiile de productie), furnizeaza unele servicii sau produse (serviciile sau birourile de aprovizionare,desfacere,transport).Pentru realizarea acestor sarcini,a caror responsabilitate o poarta,conducatorii lor au dreptul si obligatia de a lua decizii si de a primi informatii de la toti subordonatii lor, precum si de a apela pentru asistenta la serviciile si birourile de specialitate.
Compartimentele functionale (plan de dezvoltare,organizare, salarizare,tehnic) pregatesc decizii pentru manager,consiliu de administratie sau comitetul director si acorda asistenta de specialitate in domeniile tehnic,economic,organizatoric,social- uman,atat compartimentelor operationale,cat si a celor functionale.
Activitatea lor se regaseste in studii,variante decizionale, situatii,recomandari,indrumari.
Nivelul ierarhic reprezinta componenta principala a structurii organizatorice,fiind format din totalitatea subdiviziunilor organizatorice,situat la aceeasi distanta ierarhica de la consiliul de administratie al societatii comerciale.
Nivele ierarhice superioare sunt:
1.Consiliul de administratie.
2.Comitetul director.
3.Directorul general.
4.Directorul economic.
5.Directorul comercial.
6.Directorul tehnic-productie.
Numarul nivelelor ierarhice are o importanta deosebita pentru buna desfasurare a conducerii,reducerea lor ducand la scurtarea circuitelor informationale,diminuarea posibilitatilor de deformare a informatiilor, cresterea operativitatii decizionale si rationale.
Ultima componenta a structurii o constituie relatiile organizatorice.Prin intermediul lor pot fi identificate legaturile dintre componentele structurii.Ele sunt instituite prin reglementari oficiale.
Relatiile organizatorice reprezinta raporturile dintre diviziunile organizatorice,respectiv posturi,compartimente.
In functie de caracteristicile lor si,indeosebi,de natura si modul de manifestare a componentelor si responsabilitatilor,relatiile organizatorice sunt:
Relatii de autoritate.
Relatii de cooperare.
Relatii de control.
Relatiile de autoritate se caracterizeaza prin faptul ca exercitarea lor este obligatorie,se instituie ca rezultat al diferitelor acte si norme elaborate de conducerea societatii comerciale si conditioneaza in mod decisiv si categoric buna desfasurare a activitatilor.Relatiile de autoritate pot fi de trei tipuri: relatiile ierarhice,functionale si de stat major.
Prin relatiile ierarhice se asigura unitatea de decizii si actiuni a societatii comerciale si se stabilesc raporturile nemijlocite dintre titularii posturilor de conducere situate pe diferite niveluri ierarhice,precum si dintre acestia si titularii posturilor de executie.In virtutea relatiilor ierarhice,societatea comerciala poate fi reprezentata sub forma unei piramide,in varful careia se afla consiliul de administratie,iar la baza posturilor de executie.
In al doilea rand,relatiile functionale se stabilesc intre doua compartimente de munca,in care unul are asupra celuilalt autoritatea functionala, manifestata prin transmiterea de indicatii,proceduri,modalitati de efectuare a actiunilor.
Relatiile functionale reprezinta concret modul prin care serviciile si birourile functionale influenteaza activitatea celorlalte compartimente.
In al treilea rand,relatiile de stat major se stabilesc prin delegarea de catre manager a unor persoane sau colective,in vederea solutionarii unor probleme care afecteaza obiectivele unuia sau mai multor compartimente.
Relatiile de cooperare se stabilesc intre posturi situate pe acelasi nivel ierarhic,care apartin insa unor compartimente diferite.Ele usureaza rezolvarea unor probleme care apar cu o anumita periodicitate,prin evitarea folosirii liniei ierarhice si,in consecinta,in scopul cresterii operativitatii.De regula,aceste relatii se nasc spontan,pe baza relatiilor personale,intre titularii de posturi,sau din nevoia elaborarii in comun a unor lucrari.
Relatiile de control apar si actioneaza intre organele specializate de control si celelalte subdiviziuni organizatorice.
Ca particularitate a acestui tip de relatii retinem faptul ca autoritatea de a controla nu presupune si competenta de a conduce,stiut fiind faptul ca deciziile induse de rezultatele controlului sunt adoptate de sefii ierarhici ai celor ce au efectuat controlul.
In cadrul structurii organizatorice a agentiei de turism GRANTOUR intalnim doua tipuri de functii:
De conducere cu o sfera mai larga de responsabilitati si autoritate,care implica sarcini de coordonare a activitatii celorlalte cadre si se identifica cu directorul agentiei.
De executie care implica responsabilitati limitate,cu sarcini reduse la executarea unor servicii si lucrari sau rezolvarea unor probleme cu caracter turistic.
Subordonatii directi ai directorului agentiei sunt seful compartimentului transporturi.Compartimentele sunt componente organizatorice formate dintr-un numar de salariati subordonati care executa permanent activitati precis determinate.
In cadrul agentiei,componentele organizatorice sunt:
Compartimentul turism intern.
Compartimentul turism international.
Compartimentul transporturi.
Ca operator al agentiei functioneaza filiala Brasov,care este condusa de un director si care are in componenta sa aceleasi compartimete ca agentia, dar la un nivel mult mai restrans.
Intre compartimentele agentiei,intre acestea si filiala exista relatii de colaborare care asigura o buna desfasurare a activitatii de turism.
Exista de asemenea,relatii de subordonare si control si intre conducerea societatii,a carei componenta este si conducerea agentiei.
Autoritatea investitionala materiala si umana,care vizeaza dezvoltarea agentiei,apartine conducerii executive a societatii.
Atributiile fiecarui salariat sunt materializate in regulamentul de organizare si functionare al agentiei si in fisa postului.
4.3.1.Conducerea operativa a agentiei de turism GRANTOUR
Conducerea operativa in cadrul agentiei este asigurata de directorul agentiei in limitele competentelor impuse prin fisa postului de conducerea executiva a societatii.
Directorul agentiei urmareste respectarea cerintelor pentru fiecare post in parte,indeplinirea sarcinilor fiecarui angajat,conform fisei postului si modul de derulare al relatiilor ierarhice,functionale si de colaborare intre toti salariatii:
Realizarea obiectivelor stabilite impreuna cu conducerea societatii si aprobate de aceasta,in conditii de maxima eficienta.
Reducerea cheltuielilor si cresterea volumului incasarilor.
Dotarea activitatilor cu tot ce este necesar pentru a mentine continuitatea acestora.
Verificarea si ingrijirea modului de functionare a sediilor,instalatiilor si a intregului echipament din dotare.
Asigurarea conditiilor optime de munca si de protectia muncii salariatilor;
Verificarea si semnarea documentelor de gestiune,depunerea lor la compartimentul contabilitate.
Asigurarea pastrarii arhivei si a documentelor conform prevederilor legale in vigoare;
Urmarirea desfasurarii activitatii si respectarea normelor legale in vigoare,secretul de stat si profesional,integritatea avutului obstesc si al turistilor,regurile de comert,igiena,curatenie,respectarea tarifelor si preturilor.
Asigurarea instruirii profesionale a salariatilor.
4.4.Atributiile compartimentelor functionale ale 'GRANTOUR' S.R.L.
4.4.1.Compartimentul de marketing
Compartimentul de marketing constituie motorul agentiei de turism 'GRANTOUR'.
Un prim domeniu de atributii al acestui compartiment se refera la activitatile desfasurate pentru elaborarea si fundamentare programelor de marketing,respectiv cele legate de :
formularea obiectivelor globale urmarite si a strategiilor si tacticilor necesare pentru atingerea lor.
Colaborarea politicii generale de marketing cu variante strategice de piata pentru activitatea curenta sau pentru situatii neprevazute ale evolutiei relatiilor de piata.
Controlul si evaluarea programului de marketing.
De asemenea un alt domeniu important de atributii ale compartimentului de marketing al agentiei de turism 'GRANTOUR' are in vedere o serie de activitati:
din sfera cercetarilor de marketing concretizate in actiuni de cercetere a mediului intern si extern al agentiei.
stabilirea nevoilor utilizatorilor de produse turistice precum si comportamentul acestora;
efectuarea de previziuni de marketing;
cercetari pentru fundamentarea politicii de marketing,a strategiei de piata si a mixului de marketing;
cercetari necesare elaborarii riguroase a programelor de marketing ca si pentru evaluarea performantelor realizate.
Compartimentului de marketing ii revin si o serie de sarcini operationale ,activitati legate de atingerea obiectivelor strategice,activitati din domeniul politicilor (de produs,pret,distributie si promovare),precum si activitati vizand domeniile de cercetare-dezvoltare a produselor turistice,servicii de marketing.
Relatiile ierarhice apar in raporturile cu conducerea firmei si sunt relatii de subordonare.In virtutea lor,compartimentul de marketing indeplineste, conform atributiilor sale,sarcini primite numai de la conducerea societatii.
Relatiile functionale se manifesta in raporturile cu celelalte compartimente concretizandu-se in transmiterea catre acestea a unor indicatori, prevederi,informatii,prescriptii,din cadrul obiectului propriu de activitate.
Relatiile de stat major se manifessta in raport cu conducerea si se exprima prin delegarea de catre acestea a unor atributii prin care sunt solutionate problemele care afecteaza celelalte compartimente.
Relatiile de cooperare se materializeaza intr-un contract permanent intre compartimentul de marketing si cele operative,avand drept scop acordarea de asistenta de specialitate pentru realizarea obiectivelor stabilite cat si obtinerea informatiilor necesare controlului realizarilor programelor de marketing.
Relatiile de control apar in raport cu organele aflate la nivelele ierarhice superioare,fie cu celelate compartimente,caz in care compartimentul de marketing al societatii actioneaza in numele conducerii in cadrul atributiilor proprii.
In privinta personalului care isi desfasoara activitatea in cadrul compartimentului de marketing se poate evidentia profesionalismul si inalta calificare,dublate de calitatile specialistului de marketing.
4.3.2.Compartimentul Outgoing
Acest compartiment al agentiei se ocupa de organizarea iesirilor de turisti romani in strainatate,oferta 'GRANTOUR' fiind in functie de tipul de program solicitat de client,si anume:
Program de grup.
Program individual.
Programele individuale sunt solicitate,de obicei,de oameni de afaceri dar si de turisti pur si simplu,pentru petrecerea vacantelor,insa motivatia ambelor categorii consta in faptul ca acest tip de consumator turistic nu doreste includerea intr-un grup sau intr-un program prestabilit.
De cele mai multe ori acest tip de consumator turistic si-a stabilit singur traseul turistic,locul de sejur,sau doreste sa fie sfatuit si in acest sens sa i se ofere mai multe variante pentru perioada pe care si-a ales-o.
Programele de turism individual se pot efectua in caz functie de preferinta clientului,fie cu masina personala (caz in care se ofera numai serviciile numite 'la sol',adica: cazare,eventual excursii locale,fie cu trenul sau avionul (caz in care agentia efectueaza rezervarile si emiterile de bilete de avion pe ruta dorita si cu compania aleasa de client.
In urma prezentarii tuturor variantelor si tipurilor de cazare,precum si a stabilirii traseului de parcurs,turistul definitiveaza impreuna cu agentul de turism programul care i se pare cel mai convenabil din punct de vedere al numarului de zile avut la dispozitie,al posibilitatilor financiare,al perioadei din an in care de efectueaza sejurul.
Dupa achitarea contravalorii serviciilor comandate,se efectueaza rezervarile necesare prin fax,catre agentia partenera din tara de destinatie turistica, aceasta operatiune finalizandu-se cu eliberarea voucherului necesar cazarii.
Voucherul este un document care reprezinta o garantie de plata din partea organizatorului de voiaje si poate fi de doua feluri:
Simplu,cupinzand in detaliu prestatiile hoteliere normale (camera si masa),avand de asemenea precizate datele de sosire si de plecare.
'full credit',care acopera si alte servicii decat cele oferite in mod normal de catre hoteluri.
Cel de-al doilea tip de voucher este acceptat in urma unui acord incheiat intre hotelier si organizatorul de voiaje.
Pentru excursiile de grup se aleg destinatii turistice mai frecvent solicitate de clientela.Pe baza acestora se stabilesc circuite bine definite sau sejururi pentru care se rezerva locuri de cazare si se hotaresc punctele de interes maxim unde se vor efectua excursii,vizite,cu intreg grupul.
Transportul grupurilor de turisti se poate efectua cu autocare,microbuze,cu trenul sau avionul.Pentru cursele cu avionul se rezerva anticipat bilete.Tot in timp util se fac si rezervarile pentru cazare,atat la destinatia finala a circuitului, cat si pentru cazarea de pe parcursul traseului.
Tarifele obtinute la turismul de grup sunt mai mici decat in cazul programelor individuale,deoarece se pot obtine reduceri de tarife de la societatile hoteliere,cat si de la companiile aeriene.Un program de grup se organizeaza in principiu in conditii mediu de confort (2 stele,maxim 3 stele), pentru a intruni preferintele unui numar mare de persoane,si se realizeaza cu minim 20 persoane si maxim 40 persoane.
Pentru alegerea destinatiei turistice,clientul poate consulte cataloagele intocmite de agentia de turism 'GRANTOUR' si pliantele hotelurilor care se afla in oferta agentiei,avand astfel posibilitatea de a vizualiza obtiunea aleasa.
Cataloagele prezinta detalii despre ofertele agentiei,referitoare la preturi,in functie de sezon,categoria de confort,numarul de zile,tipul de camera sau vila,descriind in detaliu si orasele,hotelurile,punctele de atractie turistica din zonele respective.
4.3.3.Compartimentul Incoming
Acest compartiment a fost creeat pentru deservirea fluxurilor de turistii straini sositi in Romania.
Pentru realizarea activitatii de incoming -intrari de turisti straini-agentie de turism 'GRANTOUR'incheie contracte cu agentiile de turism straine care sunt interesate de produsele turistice din Romania.
Inainte de plecarea spre Romania,agentia de turism straina se ocupa de formalitatile pentru turistii care sosesc la noi in tara pentru sejur la munte sau la mre cat si pentru cure balneare sau medicale.
Pregatirea pentru voiaj se refera la:
pasaport valid;
viza;
voucher;
fisa tehnica a curelor medicale.
Tot agentia partenera are rolul de a informa turistii despre moneda, paritate,decalaj orar,adresele consultantelor,ambasadelor,precum si a agentiilor de turism 'GRANTOUR'.
Oferta pentru turistii straini cuprinde mai multe variante de programe turistice,fiind foarte variata:
Sejur pe Valea Prahovei.
Sejur pe Valea Oltului.
Sporturi de iarna la Poiana Brasov.
Sejur pe litoralul romanesc.
Cura de tratament in Bucuresti-Clinica Ana Aslan.
Cura de tratament la Calimanesti-Caciulata.
Cura de tratament in statiunea Neptun.
Programe de pescuit si vanatoare in Delta Dunarii.
Sejur combinat tip Fly & Drive.
In acest sens agentia 'GRANTOUR' a deschis filiale la Ramnicu Valcea,Brasov,Bucuresti,trei puncte cheie ale turismului romanesc care servesc fluxurile de turisti straini ce opteaza pentru programele turistice in zonele respective.
Pentru ca agentia straina sa cunoasca si sa accepte oferta,agentia de turism 'GRANTOUR' organizeaza pentru reprezentantii de turism partenere voiaje promotionale.
Acest lucru,alaturi de editarea unor brosuri,pliante,au dus la incheierea unor contracte importante cu agentii din alte tari.
Daca oferta a fost acceptata si a incheiat contractul,incepe valorificarea propriu-zisa a programelor turistice.
La termenele prevazute in contract,agentia de turism externa comunica catre agentia 'GRANTOUR' numarul de locuri vandute pe fiecare program pentru a se efectua rezervarile necesare.
Incepand de la sosirea pe aeroport a turistilor firmei respective si derularea programelor turistice,responsabilitatea revine agentiei 'GRANTOUR'.
Astfel,agentia se ocupa de:
Transferul de la aeroport a turistilor la hotel si retur.
Serviciile de cazare comandate.
Serviciile suplimentare solicitate de turistii straini.
Excursiile locale organizate la cererea turistilor straini.
Servicii de inchiriere de autoturisme (rent-a-car).
4.3.4.Compartimentul de turism intern
In cadrul acestui compartiment,agentia de turism 'GRANTOUR' se ocupa de organizarea vacantelor in Romania pentru turistii romani,oferta turistica fiind clasificata in functie de motivatia dominanta a consumatorilor de produse turistice,in trei mari grupe:
1.Oferat turismului de vacanta,turismului balnear,turism sportiv,turism recreativ si turism familial.
2.Oferat turismului de ingrijire a sanatatii,turism de tratament,turism profilactic.
3.Oferta turismului cultural:festivaluri,sarbatori.
Ca si in celelalte compartimente,oferta se bazeaza pe incheierea unor contracte cu societatile hoteliere.
In acest sens agentia de turism 'GRANTOUR' colaboreaza cu urmatoarele societati:
Sinaia-S.C.Montana-Hotel Sinaia,Montana,Palace,Caraiman.
Predeal-S.C.Turism-Hotelul Cioplea,S.C.Orizont-Hotel Orizont,Cioplea.
Brasov-S.C.Postavarul-Hotel Aro Palace,Capitol,Coroana.
Tusnad-S.C.Univers-vile.
Durau-S.C.Durau-Hotel Durau.
S.C.Mamaia S.A.
S.C. Perla Majestic.
S.C.Albatros.
S.C: Costinesti
S.C.Neptun-Olimp
S.C. Eforie Nord.
4.4.Analiza situatiei economico-financiare a agentiei de turism 'GRANTOUR' pe perioada 1 Iulie-30 Octombrie 2003
Din activitatea de turism cifra de afaceri a fost de 1.339.266.829 lei
Din activitatea de comert 258.933.954 lei
Dobanzi bancare 14.400.665 lei
TOTAL VENITURI 1.612.907.448 lei
TOTAL CHELTUIELI 1.497.759.501 lei
PROFIT 115.177.947 lei
FOND DE SALARII 92.000.000 lei
Toate obligatiile catre stat au fost achitate la termen astfel:
Impozit pe profit-total 75.399.315 lei
T.V.A. 38.518.622 lei
Impozit pe salarii 25.180.000 lei
Fond de somaj si ajutor de somaj 5.520.132 lei
Asigurari 21.160.460 lei
Alte impozite si taxe 6.580.552 lei
Societatea nu a platit penalitati pentru achitarea cu intarziere a datoriilor catre bugetul statului.
In cursul anului 2003 nu s-au inregustrat pierderi si nici pagube materiale.
Capitolul 5
SEGMENTUL DE PIATA PE CARE ACTIONEAZA AGENTIA DE TURISM 'GRANTOUR'
Structura clientelei potentiale.
In aproape toate industriile,producatorii realizeaza o puternica orientare pe piata a propriilor afaceri si sunt preocupati in a intelege nevoile clientilor in ideea de a livra produsele cautate.
Pentru cateva industrii,clientii pot fi relativ similari,cu nevoi similare,adica omogeni.Totusi in cele mai multe cazuri,producatorii sunt pusi in fata unei varietati de tipuri de clienti,fiecare cu nevoi diferite,si care pot fi satisfacute in moduri diferite prin cumpararea unui produs specific.
In acest context,turismul se poate trata ca o industrie sau ca un set de industrii, presupunand un set de produse ,clienti fiind de fapt turistii.
Pentru a identifica diferitele tipuri de cumparatori,marketingul propune o clasificare in grupuri sau segmente de piata,un proces numit segmentare.
Ratiunile ce stau la baza acestui proces de segmentare sunt comportamentul comun al consumatorilor si raspunsuri similare la activitatea de marketing;este astfel posibila asocierea unor produse fiecarui segment particular de piata.
Exista un mare interes in ceea ce priveste segmentarea in turism,pornind de la diversele tipuri de turisti (segmente de piata),urmand apoi problemele economice rezultate si finalizand cu rezultatele obtinute din diversele activitati de turism.
Anumite categorii de turisti sunt mai interesati de produsele si destinatiile turistice decat altii si ca atare,efortul trebuie indreptat pentru atragerea acestora.
Organizatiile de turism,in mod particular guvernele,pot incuraja prin dezvoltare economica sau prin felul de politici anumite categorii de turisti.De aceea exista cel putin doua ratiuni pentru a studia segmentarea tipurilor de turism:
Ca ratiune a diferentierii pietei;
Pentru a examina variatia economica a eforturilor si rezultatelor si pentru a formula o politica bazata pe comportament si psihologie.
Segmentarea se poate face dupa mai multe metode,metoda aleasa trebuie insa sa se distinga prin concluziile economice si de marketing ce se pot trage.
In particular,categoriile de turisti trebuie sa fie relativ omogene in interior din punct de vedere al factorilor economici si din acelasi punct de vedere, categoriile intre ele,in exterior trebuie sa fie relativ diferentiate.
Des folosite sunt trei metode:
Segmentarea in functie de scopul calatoriei;
Segmentarea psihologica;
Segmentarea interactiva.
1.Segmentarea in functie de tipul calatoriei
Marea majoritate a statisticilor din turism folosesc o forma standardizata a tipologiei turistilor si drept criteriu de segmentare se foloseste scopul calatoriei.
Tipuri de turisti:
scopuri de recreere:vacante,sport,sanatate,religie si studii.
scopuri de afaceri:rude,prieteni,afaceri.
Unele statistici nu fac o distinctie clara intre aceste categorii,iar altele considera calatoria la rude si priteni in mod separat.
In legatura cu cererea turistilor,calatoria de recreere si la prieteni,rude poate fi vazuta ca o cerere (finala) principala,deoarece calatoria se face pentru anumite nevoi si satisfactii.
Calatoria de afaceri,pe de alta parte,este o cerere derivata,o cerere de servicii care se vor oglindi in pretul altor servicii.In timp ce turistii iau personal decizia de a calatori,realizand aceasta prin eforturi prorpii,oamenii de afaceri calatoresc ca urmare a unor decizii institutionalizate.
2.Segmentarea psihografica
Segmentare practica,specializata pentru folosirea in marketing,a fost initiata de salturile demografice din ultimii ani mai mult ca o consideratie asupra stilului de viata (activitati,interese,opinii) si asupra motivelor.
Segmentele rezultate au fost numite psihografice,deoarece oamenii se diferentiaza mai ales prin variabile psihologice.
Cercetatorii comportamentului de consumator au identificat un numar limitat de trasaturi care par a fi in mod special importante in turismul international:
Aventura-turistii agreeaza riscurile si le cauta;
Hedonismul-solicita in mod deosebit confortul calatoriei;
Instabilitatea-masura in care turistii sunt impulsionati sa caute ceva nou;
Intelectualitatea-masura in care un turist nu poate fi convins sa-si schimbe ideile.
Cercetarea psihografica trebuie sa incerce sa dovedeasca masura in care aceste trasaturi grupeaza turistii in tipuri cu intentii specifice.Fiecare trasatura poate fi considerata o continua degradare a turistilor prin care se incearca identificarea grupelor in functie de idei si de profituri comune.Se examineaza apoi activitatile ce pot fi asociate fiecarui grup profilat.
Trasaturile de cumparator influenteaza activitatea turistilor,determinand producatorii sa ofere diferitelor grupuri produse turistice specifice si la preturi variate.
De exemplu,Plog a descoperit un model (1972) care poate fi folosit pentru a imparti pietele turistice in functie de gradul de aventura.Acest model cognitiv-normativ identifica turistii cu urmatoarele tipuri:
a) Excentric-mare aventurier.
b) Mai putin excentric-ii place sa exploreze,avand totusi confortul de acasa.
c) Psihocentric-ii place atmosfera familiala si linistita.
Caracteristicile de cumparare asociate fiecarui tip ar putea fi:
a) Isi face singur aranjamentele de calatorie,schimba destinatiile,este interesat de cultura,flora si fauna locala,foarte rar repeta vizita.
b) Foloseste agentii de turism,dar ' isi face singur bagajele',calatoreste rezonabil,recunoscand destinatiile turistice,hotaratoare fiind asigurarea unor conditii asemanatoare celor de acasa.
c) Apeleaza la turoperatori,calatoreste cu mijloace de transport in comun, alege destinatiile turistice asemanatoare cu cele de acasa,ia masa in locuri publice sau isi gateste singur,cel mai adesea repeta vizita.
Este evident ca aceste tipuri de turisti nu vor cere numai prestatii turistice diferite,dar vor avea si experiente turistice diferite,reflectate si in modul de a se adapta variabilelor economice si,evident,vor avea contributii diferite la creearea veniturilor din activitatile turistice.
3). Segmentarea interactiva
O examinare a actiunilor,intereselor si opiniilor,dar si a trasaturilor de personalitate este importanta pentru intelegerea mediului diferitelor tipuri de comportament si poate fi folositoare pentru o analiza economica,o clasificare a turistilor in functie de efectele comportomantului.Din acest punct de vedere se pot grupa tipuri demografice si tipuri psihografice.
Exploaratorul-numar mic,noncosumator al prestatiilor turistice,neglijabil in ceea ce priveste impactul economic.
Elita-numar mic,o cerere inelastica pentru prestatii de foarte mare calitate,necesita adevarate investitii pentru a-si putea atinge telurile.
Gazduit sau cu o casa de vacanta-cerere constanta de calatorie,consuma putine prestatii turistice,dar cheltuielile cresc pe total destinatie.
Calatorul individual sau grupuri mici-numerosi,cererea poate avea un pret elastic,cerere semnificativa pentru prestatiile turistice,orientate spre anumite destinatii.
Grupuri mari-numerosi in ceea ce priveste tara emitenta si destinatia,intregi sectoare de activitate sunt dependente de ei (liniile cherter),impact major,cheltuieli la destinatie,se fac cheltuieli mari la destinatii.
Este putin probabil ca o singura destinatie sa poata atrage toate aceste tipuri de turisti,iar pe de alta parte,din punct de vedere al politicii economice a guvernului este suficienta existenta unui singur grup.Din nefericire,segmentarea interactiva nu este suficienta pentru caracterizarea tipurilor de turisti de pe piata.
Grupurile difera ca modalitate de manifestare pe piata prin interactiunea lor cu destinatiile turistice si nu sunt usor de atras in programele de marketing.
Aceste segmentari nu sunt unice,toate avand scopul de a studia tipurile dezagregate de turisti si rolul lor pe piata turistica.
Cererea individuala pentru prestatii turistice ,in general,implica multe si complicate decizii de marketing.De aceea s-au identificat cateva nivele de alegere ale consumatorilor care nu sunt neaparat secventiale.
Cele mai dese alegeri se fac in functie de:
Tipul general de turism practicat.
Destinatie.
Modalitati de calatorie (mijlocul de transport).
Cazare si animatie.
Metoda de cumparare si canalul de distributie.
Tipul de turism
Prima si poate cea mai simpla este alegerea felului calatoriei.Pentru multe situatii aceasta nu este o alegere;de exemplu calatoria de afaceri, pelerinajul,evenimentele sportive.In alte situatii se poate alege intre:vacanta pentru plaja,vacanta tip tur,vacanta de sky,vizita la prieteni.
Destinatia
A doua alegere este destinatia.Destinatia poate fi o localitate sau mai multe (ca parte dintr-un tur) sau destinatia poate fi 'doar miscarea' cum este croziera.
Dorinta de substitutie intre destinatii va depinde de similitudinea setului de caracteristici urmarite de turist;evident daca turistul solicita ' un loc in Taj Mahal' destinatia Agra,India ca o caracteristica principala el nu-si va schimba destinatia.
O plaja de temperaturi de 25 grade C ca unica caracteristica va avea cu siguranta mai multe posibilitati de alegere.
Oricum,alegerea este intotdeauna limitata de partialele cunostinte ale turistului si de perceptiile acestuia in legatura cu destinatia.Foarte putini turisti cunosc in mod real,stiu totul despre destinatie,isi urmeaza propriile nevoi si de aceea echilibrul pietei este imperfect.
Modul de calatorie.
De cele mai multe ori turistii doresc sa aleaga mijlocul de transport.
In mod frecvent tipul calatoriei si destinatia reclama un anume mijloc de transport sau propun alternarea obligatorie a unor mijloace de transport.
Oricum exista mai multe posibilitati de alegere in functie de viteza, convenienta,confort,siguranta si de asemenea,factori importanti in alegerea 'optimului' in transport sunt pretul si timpul pe care turistul este dispus sa le cheltuiasca.
Pentru anumite segmente ale pietei turistilor,calatoria in sine are o utilitate covarsitoare;este cazul calatoriei punct dupa punct (nu o excursie).Pentru aceste segmente insa timpul si banii cheltuiti pentru transport se constituie intr-o problema ce trebuie minimizata.
Modul de calatorie se refera de obicei la mai mult decat un mijloc principal de transport;o persoana poate veni la aeroport cu taxiul sau poate pretinde inchirierea de masini.Calatoria include de asemenea,cererea pentru folosirea unor persoane,zone de parcare care trebuie individualizate si incluse in pretul total.
Deoarece mijloacele de transport pot fi substituibile,faptul acesta determina o competitie in domeniu,iar pretul si costul calatoriei vor influenta cererea turistica.
Alegerea cazarii si a animatiei
Ca si mijloacele de transport,alegerea cazarii se va face in lumina celorlalte decizii privind activitatile turistice.
Labirintul de motivatii poate determina turistul sa opteze pentru diverse forme de cazare cum este de exemplu camping-ul sau un om de afaceri va opta pentru un hotel sau un lant cu care firma are o intelegere,sau pot exista alte obligatii ca in cazul turistilor in vizita la rude sau prieteni.
Pentru multa lume,achizitionarea unei resedinte secundare,inchirierea unei case de vacanta sau o rulota,constituie o buna solutie pentru petrecerea vacantei,desi multi turisti in astfel de situatii ar dori conditii mai deosebite in ce priveste cazarea.
Produsul 'cazare' cuprinde mai multe servicii caracteristice care mai mult decat in cazul mijloacelor de transport pot fi ajustate pentru a veni in intampinarea nevoilor consumatorilor.Elemente de acest gen poarta numele de aranjamente (exemplu inchirierea unei proprietati,iar numarul celor ce vor locui aici este negociat cu prestatorul).In acest caz celelalte caracteristici (cum ar fi amplasarea in peisaj si pretul) devin variabilele majore care afecteaza cererea.
Deoarece costurile de cazare constituie elementul cel mai cuprinzator din costul total,rezulta ca pretul relativ al cazarii poate influenta perceptiile asupra destinatiilor si implicit cererea turistica a unei destinatii.
In ceea ce priveste cazarea,cumparatorul se bazeaza pe imaginea creeata pe piata si pe propriul rationament asupra produsului.De aceea se justifica optiunile pentru hotelurile ce fac parte din lanturi cunoscute si care aplica standarde in general cunoscute.Turistii mai putin aventurieri vor opta pentru aceasta alegere,iar pretul va fi mai putin important cu atat mai mult cu cat lanturile hoteliere pot avea tarife mai mari decat alte hoteluri pentru aceeasi oferta dar cu carcteristici bine cunoscute.
Cererea pentru activitatile de bar,animatie si diverse obiecte precum suveniruri sunt specifice turismului,in multe cazuri sunt parte intrinseca a prestatiilor turistice,o motivatie in sine a calatoriei,sau poate fi optionale,in primul caz cererea a stabilita inca inaintea cumpararii prestatiilor turistice si de multe ori turistii platesc orice pret e nevoie,fara nici o ratiune,numai pentru a lua parte la o activitate sau pentru a participa la un spectacol de animatie.Cand animatia si activitatile legate de bar sunt optionale si la discretie,cumpararea lor face parte din pachetul cumparat de turist,decizia de cumparare fiind insa individuala.
Metoda de vanzare
O ultima alegere a turistului este metoda de vanzare,caracterizata prin urmatoarele optiuni:
Posibilitatea cumpararii unui 'inclusive-tours' (IT) sau servicii separate;
Cumpararea serviciilor direct de la producator (hotelieri sau linii aeriene) sau printr-un agent.
Alegerea intre touroperatori si agentii de voiaj.
Acceptabilitatea IT-ului pe piata turistica a crescut incepand cu 1980,in primul rand ca rezultat al conventiei cumpararii produsului pachet si apoi ca rezultat al pretului total ieftin comparativ cu preturile individuale ale serviciilor turistice incluse in pachet.
Optiunea pentru cumpararea unui pachet de servicii turistice este specifica turistilor care in general nu agreeaza idea aventuroasa de a-si creea singuri un aranjament sau care au putine cunostinte in ce priveste piata elementelor individuale ale preturilor turistice.
Alegerea cumpararii serviciilor turistice direct sau prin agent este in functie de obiceiuri si credibilitate.Este traditional mai ales pentru turismul intern ca rezervarile sa se faca direct de la hotel.In turismul international datorita complexitatii mai mari a activitatilor turistice se prefera contractarea agentiilor de turism desi in ultimul timp a devenit agresiva vanzarea directa turoperatorilor.
Oricum,diferenta de pret in ambele cazuri este minima.
Pretul este putin important in selectia alegerii vanzatorilor de prestatii turistice. In unele tari unde sunt rate fixe ale comisioanelor si exista anumite forme de controlare a preturilor turistice,serviciile unui agent pot fi mai scumpe decat ale altuia,reflectand conditiile superioare de cazare si servire.
Atunci exista reduceri iar competitia preturilor poate permite,cererea se poate orienta in functie de aceste reduceri.Anumite segmente de turisti cum sunt studentii,elevii,vor apela intotdeauna la agentii cu cele mai mici preturi.
5.2.SCHEMA DE DISTRIBUTIE A SERVICIILOR TURISTICE
PRESTATORI SERVICII TURISTICE AGENTIA DE TURISM
'GRANTOUR
TURIST
Agentia de turism 'GRANTOUR',prin activitatile sale turistice actioneaza asupra unui segment larg de clienti care se impart cu precadere in urmatoarele categorii:
Elevi si studenti , beneficiari de sejururi in regim de tabara in statiuni de agrement,atat in statiunile de pe litoral pe perioada sezonului estival cat si in statiuni montane pe perioada vacantelor de iarna.Agentia de turism le ofera tarife preferentiale si sistem de plata esalonat.
Adulti de varsta mijlocie,in majoritate salariati, care beneficiaza de oferta noastra prin contracte permanente promovate de agentia de turism cu institutiile,intreprinderile si sindicatele acestora.
Solicitanti individuali si de varsta a treia carora agentia de turism le ofera o gama complexa de servicii de odihna si tratament.
Paleta de servicii promovate pe piata turistica de agentia de turism 'GRANTOUR' contine o oferta vasta adaptata permanent raportului CERERE-OFERTA.
Exemplificari de programe turistice propuse:
TRASEE TURISTICE cu caracter de circuit ce au ca scop vizitarea de zone de interes turistic natural,artistic si etnografic sau istoric - monumental pe care agentia de turism 'GRANTOUR' le organizeaza la solicitarea institutiilor culturale si de invatamamt locale,ce au ca obiective didactice sau de studiu,vizitarea diverselor zone nationale.
Deplasarile sunt asigurate ce autocarul.
Oferta contine intregul pachet de servicii.
EXCURSII DE GRUP organizate cu vizitarea statiunilor montane de pe Valea Prahovei, Valea Oltului,zona Moldovei sau cele din vestul tarii (excursii de 3-4 zile),in scopul turistic.Transport cu autocarul.
EXCURSII DE GRUP organizate cu ocazia petrecerii sarbatorilor de iarna.Aici pachetul de servicii este minutios pregatit in asa fel incat oferta sa contina toate detaliile unei astfel de ocazii (carnaval,discoteca, jocuri,concursuri,etc.).
Serviciile de cazare si de masa sunt supravegheate de organizatorii de grupuri si ghizii agentiei care au ca sarcina si urmarirea desfaurarii de programe artistice si divertisment oferite de prestatorul de servicii care trebuie sa se comporte ca o gazda plina de idei ,de zel si solicitudine.
TURISMUL INDIVIDUAL,un alt aspect al activitatii agentiei de turism 'GRANTOUR'.
Turismul prospecteaza piata ofertelor locale si adera la aceea ce il va convinge din punct de vedere al consistentei si calitatii serviciilor oferite precum si al pretului cat mai atragator.
5.3.Relatii cu detinatorii de baza materiala si furnizorii de servicii.
Putem sintetiza precizand ca relatiile contractuale cu detinatorii de baze materiale se refera la :
1.Rezervarea si intocmirea contractului
Partile contractante (competenta contractuala a reprezentantilor);
Cererea de rezervare,urmata de o confirmare scrisa;
Serviciile ce vor fi asigurate;
Data de incepere si de terminare a valabilitatii contractului (valabilitatea cazarii clientului);
Informatii despre categoria si amplasarea hotelului si despre serviciile oferite.
2. Conditii de pret si plata
Garantia platii de catre agentul de turism;
Preturile serviciilor ce vor fi asigurate;
Plata in avans,daca este cazul si felul acestei plati (acont,depozite, garantii,taxa de rezervare,etc.)
Intelegeri speciale de plata (voucher cu credit intreg,plata facuta direct de catre client,plata cu carti de credit,etc.);
Anuntarea oricaror schimbari de pret;
Timpul limita de plata;
Dobanda pentru platile intarziate;
Platile din cont pe timpul sederilor mai lungi.
3. Comision
Suma,felul si data platii comisionului datorat agentiei;
Baza de calcul a comisionului (valoarea neta sau bruta a taxelor si cheltuielilor cu serviciile).
Intelegeri in privinta comisionului in cazul prelungirii sederii;
Perioada maxima de sedere pentru care se percepe comision;
Servicii pentru care se aplica comision.
4.Anulari,neprezentari,etc.
Conditiile formalitatilor pentru validarea anularilor;
Timpul limita pentru valabilitatea anularilor;
Compensatii pentru intarzierea anularilor;
Compensatii pentru reprezentare;
Compensatii pentru plecari neprevazute sau neutilizarea serviciilor comandate.
5.Conditii speciale pentru grupuri
Aplicabilitatea tarifelor de grup;
Intelegeri pentru procurarea de servicii complete pentru grupuri;
Conditii de plata pentru grupuri;
Conditii in cazul anularii partiale.
Asa cum am aratat,relatiile cu detinatorii de baze materiale se stabilesc prin contracte comerciale de prestari servicii sau prin contracte de colaborare.
Contractele trebuie sa fie negociate cu responsabilitate,ele fiind documentele ce vor proteja relatiile comerciale intre beneficiarii serviciilor si prestatorii acestora.
Serviciile valorificate de prestator trebuie,din punct de vedere calitativ si cantitativ,sa se ridice la nivelul contractelor incheiate.
Cu ocazia semnarii contractelor,agentia de turism 'GRANTOUR' solicita prestatorului,pentru legalitate,licenta de turism precum si celelalte documente si avize de functionare.
Pentru buna derulare a contractelor,periodic,agentia de turism va delega reprezentanti ce vor vizita capacitatile turistice contractate in asa fel ca,pe perioada sezonului estival de exemplu,nivelul prestatiei sa nu sufere degradari,ceea ce ar cauza relatia dintre agentie si clientii acesteia.
5.4.Preocupari de identificare si valorificare a patrimonului turistic local
In activitatea de turism se stabilesc obiectivele patrimonului turistic local si baza materiala destinata turismului pentru care agentiile de turism elaboreaza oferte turistice.
Ofertele turistice locale contin programe turistice ce au ca obiectiv vizitarea monumentelor de valoare istorica si etnografica deosebita,locuri de agrement,centre ale manufacturilor de artizanat cu specific local si punctele destinate desfacerii acestora.
Organizeaza programe de divertisment si sport,actiuni folclorice si alte manifestari in vederea vizitarii si punerii in valoare a obiectivelor turistice locale.
Una din preocupari este organizarea de drumetii,actiune des solicitata de grupuri de elevi si studenti ca mijloc pentru petrecerea vacantelor si a timpului liber.
Agentia de turism 'GRANTOUR'organizeaza excursii in Bucuresti,care dupa cum se stie are o multitudine de obiective de interes turistic,cultural - istoric si religios,ca si imprejurimile sale,targuri internationale, reuniuni, simpozioane ale oamenilor de afaceri,stiinta,etc.
De asemeni,in fiecare week-end se organizeaza excursii si drumetii la munte, la manastirile din Sub-Carpati si Nordul Moldovei,in timpul sezonului estival in perioada iunie-septembrie pe litoralul romanesc al Marii Negre,in Grecia,Turcia,Italia,Spania,Israel,etc.
5.5.Sisteme de promovare si valorificare a ofertei turistice
Promovarea ofertei turistice
Un element fundamental al activitatii agentiei de turism 'GRANTOUR' in cadrul pietei turistice interne si externe il constituie promovarea serviciilor ofertate.
Aceasta reprezinta un efort din partea societatii absolut necesar in conditiile accentuarii concurentei,prin intarirea pozitiilor pe piata a prestatorilor de servicii de turism consacrati si aparitia unora noi,cu suficiente resurse de impunere pe piata.
Se inregistraza de asemenea mutatii rapide in ofertele societatilor de turism concurente,ceea ce impinge la un efort orientat nu numai spre adaptarea permanenta a ofertei la modificarile continue ale cererii,dar si un program concludent si convingator de prezentare a acestor elemente de noutate si atractivitate.
In acest sens actiunile de promovare intreprinse de agentie s-au concretizat in executarea si difuzarea unor materiale de publicitate:
1.Fluturasi publicitari (dimensiune 10 cm/ 7 cm),distribuiti in mijloacele de transport in comun,in sali de spectacole,scoli si facultati,sali de asteptare din unitati sanitare,etc.continand succinte informatii despre actiunea turistica propusa:
Sejurul;
Perioada;
Pretul si serviciile.
2.Oferte complete publicate in presa locala,cu aparitii de cel putin 3 ori pe saptamana.
3.Contract de publicitate radio la unul din posturile locale cu transmisii la ore de maxima auditie.
4.Benner suspendat pentru reclama stradala.
5.Transmisii fax,catre marile intreprinderi bucurestene,periodic,cu ofertele sezonului respectiv.
De asemenea,actiunile de promovare s-au concretizat in:
Difuzarea materialelor promotionale catre firmele straine.
Participarea la targurile de turism.
Organizarea de vizite de documentare pentru grupe de agentii de turism, pentru a cunoaste direct produsul turistic ofertat.
Participarea la bursele de turism.
Vanzarea produsului turistic
Comercializarea produsului turistic oferit de agentia de turism 'GRANTOUR' se realizeaza pe doua cai:
Direct,prin activitatea de vanzare a agentiei.
Prin colaborarea cu terte agentii care se ofera sa valorifice actiunile turistice ale agentiei 'GRANTOUR' contra unui comision.
5.5.1.Organizarea asistentei turistice,pentru realizarea integrala,in parametri calitativi si cantitativi a serviciilor contractate
Diversitatea si calitatea serviciilor turistice constituie unul din principalii factori ai competitivitatii produselor turistice.
Propaganda nefavorabila a unor turisti nemultumiti:
De calitatea conditiilor de care au beneficiat,provocata de lipsa de promptitudine in prestarea serviciilor;
De intarzieri in realizarea programelor;
De indiferenta personalului turistic;
De tinuta neglijenta;
De lipsa de igiena;
De lipsa de politete si solicitudine;
De calitatea slaba a conditiilor de confort din spatiile de cazare;
De transportul deficitar pe anumite rute,va influenta negativ preferintele in stabilirea destinatiilor turistice.
De aceea lichidarea si preantampinarea aparitiei celor mai mici dificiente si neajunsuri in privinta nivelului calitativ al serviciilor turistice trebuie sa constituie o sarcina permanenta a tuturor lucratorilor din toate compartimentele de activitate turistica.
Gradul de satisfactie in urma consumului turistic in calatoriile de vacanta depind de,intr-o proportie apreciabila,modul in care anumite elemente,favorizate de ambianta sezoniera,corespund asteptarilor turistilor,respectiv de 'imaginea' pe care si-a format-o turistul in privinta posibilitatilor de recreere,pe perioada sejurului sau sezonier.
Pentru a oferi turistului satisfactiile dorite si pentru a asigura cresterea vanzarilor de prestatii de servicii,unele minusuri inerente sau neprevazute ale ofertei primare (legate de factori de clima:ploi,temperaturi oscilante,lipsa de zapada,etc.) pot fi echilibrate numai printr-o oferta complementara atractiva de servicii recreative,care prin diversitatea ei trebuie sa fie in masura sa determine pe turist la o orientare rapida si nefortata a cererii sale de servicii,vizand ocuparea integrala a timpului sau disponibil,fara a leza prin aceasta interesele urmarite de turist in sejurul respectiv.
In special agentilor le revin o serie de obligatii si raspunderi in relatiile cu turistii.
Agentiile de turism trebuie sa fie cat mai edificate asupra conditiilor de orice gen care vor sta la baza viitoarelor lor contracte de prestari servicii,in asa fel incat oferta turistica sa ajunga la client cat mai exacta iar turistul sa cunoasca in totalitate valoarea serviciilor oferite de prestator.
Agentiile de turism trebuie sa dea dovada de solicitudine si sa raspunda prompt la cererile solicitate de turisti.
Perfectionarea activitatii de turism presupune o indrumare calificata,mereu in pas cu noile cerinte ale progresului in domeniu,un control permanent,executat riguros,zi de zi,la toate nivelurile ierarhice.
In derularea programelor oferite de agentia 'GRANTOUR' este folosit numai personal calificat care este permanent instruit prin cursuri de calificare organizate de centre abilitate de M.T.
Agentii si ghizii sunt cunoscatori a cel putin doua limbi de circulatie internationala si au studii medii sau superioare.
Cunoscand ca servirea turistilor cere:
Pricepere,
Talent,
Daruire de munca,
Clarviziune profeesionala,
Operativitate,
Stil de munca disciplinat si metodic,
Simt gospodaresc dezvoltat,
Realizarea acestor prevederi cere o continua instruire si perfectionare in vederea promovarii cat mai eficiente a intregii oferte de servicii turistice.
5.6.Conditii generale de efectuare a excursiilor la 'GRANTOUR'
Pentru eficienta activitatii de turism si pentru dezvoltarea unor relatii armonioase intre comerciantul de produse turistice si consumatorul acestora,agentia de turism 'GRANTOUR' a impus cateva reguli generale de desfasurare a excursiilor.
Astfel,preturile inscrise in cataloagele de prezentare ale 'GRANTOUR' nu au valoare contractuala,ele devenind ferme doar in momentul incheierii contractului intre cele doua parti.Preturile cuprind costul transportului (unde este cazul),al serviciilor oferite (cazare,masa si eventuali alte servicii) si comisionul societatii.In cazuri exceptionale,preturile se pot modifica dupa incheierea conventiei pentru efectuarea excursiei,din cazul unor imprejurari mai presus de vointa agentiei:majoritatea tarifelor de transport datorita cresterii pretului combustibilului,schimbarea paritatii leu-moneda straina,situatie in care societatea isi rezerva dreptul de a majora pretul excursiei.
O alta regula este aceea ca fiecare turist sa incheie o asigurare pentru perioada excursiei,altfel,in eventualitatea producerii unor evenimente,societatea nu are nici o raspundere.
In derularea programelor se pot ivi la prestatorii de servicii cu care agentia 'GRANTOUR' colaboreaza,situatii neprevazute datorate unor motive de genul intarzierilor in traficul aerian,cauzate de modificari de orar sau itinerar,al schimbarilor de aeroport din ratiuni politice,greve,conditii meteorologice nefavorabile.De asemenea,se pot ivi situatii in care trebuie inlocuit un mijloc de transport cu altul,un hotel cu altul,poate fi modificat un traseu sau,in ultima instanta,poate fi anulata excursia.
In asemenea situatii,societatea va depune toate eforturile pentru a gasi solutiile cele mai convenabile in vederea depasirii acestor evenimente neplacute.
Conditii de inscriere
Achitarea contravalorii excursiei,cu 15-30 zile inaintea plecarii,in functie de tara de destinatie.
Acte necesare:
Pasaport valabil cel putin sase luni dupa data excursiei si cel putin trei file libere;
Trei fitografii tip pasaport;
Adeverinta de la serviciu care sa mentioneze data angajarii;
Salariul;
Functia;
Acte de proprietate;
Cont in lei sau valuta;Orice acte pot constitui garantii pentru consultantul tarii de destinatie.
Responsabilitatile turistilor
Turistii au obligatia sa se asigure ca indeplinesc formalitatile cerute de polite, vama si autoritatile sanitare ale tarii de destinatie si ale tarilor tranzitate in timpul calatoriei.
La imbarcarea in mijloacele de transport cu care urmeaza sa se efectueze calatoria,turistii trebuie sa aiba asupra lor si sa prezinte autoritatilor pasaportul, vizele si certificatul de vaccinare (in tarile in care acesta este obligatoriu).
Nerespectarea obligatiilor prevazute mai sus,poate sa duca la imposibilitatea efectuarii excursiei,situatie in care responsabilitatea revine in intregime turistilor, societatea fiind in drept sa retina toate cheltuielile efectuate pana la acea data,plus comisionul ce ii revine.
Datorita numeroaselor cereri de azil politic si a ramanerilor ilegale in tarile occidentale,autoritatile tuturor statelor,chiar in prezenta vizei de intrare eliberata de ambasadele acestora in Romania,pot refuza ,fara explicatii, permisiunea trecerii frontierei.
In acesta situatie,agentia 'GRANTOUR' nu are nici o responsabilitate, deoarece imposibilitatea efectuarii excursiei se datoreaza unui tert si,in consecinta,turistii nu vor putea cere rambursarea costului excursiei sau despagubiri.
Atunci cand turistii care au intrat pe teritoriul statului in care se efectueaza excursia refuza sa se mai intoarca in Romania si autoritatile din tara respectiva fac cheltuieli de orice natura cu acestia,turistii respectivi se obliga sa suporte toate cheltuielile.
5.7.Concluzii preliminare
In perioada in care a functionat,agentia 'GRANTOUR' si-a castigat deja un renume si are o imagine buna in randul turistilor.Acest lucru se datoreaza serviciilor de calitate pe care le ofera:
Personal amabil;
Ambianta placuta in agentie,mobila eleganta.
Sfaturi utile pentru turisti.
Varietate mare a vacantelor oferite,
Dar si datorita preturilor pe care le practica.Departe de a fi cele mai ieftine, ele constituie garantia ferma ca serviciile cumparate in avans vor fi intocmai cum au fost descrise sau conform cu materialele publicitare vazute.
Imaginea pe care o are agentia 'GRANTOUR' pe piata este rezulattul unei bune organizari si coordonari,dar,mai ales,al unui bun management.
Pe langa buna impresie asupra turistilor,agentia are obligatia sa urmareasca si eficienta propriei activitati,eficienta ce se poate obtine avand in vedere criterii de genul:
Obtinerea unui comision mediu satisfacator;
Abandonarea vacantelor nerentabile;
Alegerea modalitatilor de plata avantajoase.
Studierea pietei si a concurentei;
Evidenta stricta a cheltuielilor cu personalul,cu promovarea si publicitatea,a cheltuielilor de protocol.
Urmarirea numarului de operatiuni prestate pentru vanzarea unui produs;
Timpul pentru vanzarea unui produs;
Acoperirea taxelor pentru servicii precum:faxuri,telefoane.
Negocierea cu hotelierii,transportatorii in vederea obtinerii de comisioane bune;
Previzionarea schimbarilor dorintelor turistilor.
Este important de precizat ca sectorul economic al agentiilor de turism este caracterizat de o puternica concurenta la aceasta ora.
Agentia 'GRANTOUR' isi doreste tot ceea ce este mai bun pentru clientii sai,pentru ca numai in acest mod poate atinge obiectivele propuse care sa demostreze ca organizarea si conducarea sunt cel mai bine alese.
Capitolul 6
PREZENTAREA PENSIUNII TOUR IMEX,PARTE COMPONENTA A SOCIETATII CU ACELASI NUME
6.1.Pensiunea 'TOUR-IMEX'-componenta a societatii cu acelasi nume.
Pensiunea 'TOUR-IMEX',clasificata 3*(trei stele) a fost pusa in functiune in anul 1994 si este asezata in statiunea balneo-climaterica Calimanesti-Caciulata,pe varianta de ocolire a statiunii.
La randul sau statiunea Calimanesti-Caciulata este situata la 260metri altitudine,la iesirea Oltului din Carpatii Meridionali,la 18 Km de municipiul Rm.Valcea,la 81 Km de municipiul Sibiu si la 198 Km de capitala tarii,Bucuresti.
Este considerata una dintre cele mai frumoase statiuni din tara.
Pensiunea are in componenta sa 5 camere cu 2 paturi si 2 apartamente,un bar si un salon de conferinte.
Urmare a gradului de confort si a serviciilor oferite,pensiunea se adreseaza unei categorii de turisti cu venituri medii,pentru efectuarea unor sejururi, dar si pentru cazarea in tranzit a acestora.
Tarifele practicate sunt stabilite in concordanta cu confortul,cu puterea de cumparare a turistilor,dar si cu tarifele practicate de concurenta,care,in statiune Calimanesti-Caciulata este foarte mare si agresiva.
6.1.1.Locul si rolul pensiunii 'TOUR-IMEX' in cadrul societatii comerciale TOUR-IMEX S.R.L.
Pensiunea 'TOUR IMEX' face parte din patrimoniul S.C.'TOUR IMEX' S.R.L. si este administrata direct de aceasta.
Pensiunea se individualizeaza prin servicii turistice catre populatie si anume:
Servicii de cazare;
Servicii suplimentare (fara plata):
Informatii turistice si culturale;
Orarul mijloacelor de transport in comun;
Rezervare bilete de transport;
Pastrarea obiectelor de valoare si a banilor;
Acordarea de prim ajutor in caz de urgente (trusa medicala);
Trezirea clientilor la cerere;
Primirea si transmiterea mesajelor si a corespondentei.
Desi gradul de confort este superior,datorita tarifelor mici practicate si a serviciilor fara plata oferite,pensiunea 'TOUR IMEX' se adreseaza unei categorii de turisti cu venituri modeste si medii.
Se adreseaza chiar si oamenilor de afaceri care au posibilitatea sa beneficieze de salonul de conferinte si mese de protocol adecvate.
In ceea ce priveste mediul concurential,acesta este 'veritabil',intrucat in statiunea Calimanesti-Caciulata,unde este amplasata pensiunea,sunt numeroase hoteluri cu capacitati foarte mari de cazare,dar sunt de categorii inferioare.
Chiar si in aceste conditii concurentiale,managementul superior practicat de seful de unitate face ca activitatea sa nu sufere si sa fie eficienta.
6.1.2.Organizarea pensiunii 'TOUR IMEX'
Pensiunea este un turoperator al agentiei de turism,dar si o componenta a S.C.'TOUR IMEX' S.R.L.Intre societate si pensiune exista relatii ierarhice functionale de subordonare,iar intre agentie si pensiune exista relatii de subordonare ierarhica,dar si relatii de colaborare.
In cadrul structurii organizatorice a pensiunii exista doua tipuri de functii:
De conducere cu o sfera mai larga de responsabilitati si autoritate,care implica sarcini de coordonare a activitatii celorlalte persoane si se identifica cu seful de unitate;
De executie care implica responsabilitati limitate,cu sarcini reduse la executarea unor lucrari sau rezolvarea unor probleme.
Subordonatii directi ai sefului de unitate sunt:personalul de alimentatie publica si cazare,camerista,personalul de intretinere si personalul de asigurare cu resursele materiale,care se identifica,deocamdata,cu seful de unitate.
Compartimentele functionale ale pensiunii sunt urmatoarele:
Compartimentul receptie - cazare;
Compartimentul alimentatie publica (bar-bufet);
Compartimentul servicii tehnice de intretinere si de camera;
Compartimentul resurse materiale,transport;
Dat fiind volumul de activitate destul de mic,ca urmare a capacitatii mici de cazare,compartimentul alimentatie publica realizeaza si atributiile compartimentului de cazare.Intre acestea si celellate compartimente exista relatii de colaborare si control care asigura o buna desfasurare a activitatii si se caracterizeaza prin:
Evidentierea spatiiilor libere si ocupate;
Comunicarea spatiilor ce nu pot fi comercializate din diferite motive;
Preluarea de la clienti a documentelor de identitate pentru inregistrarea in evidentele operative;
Cunoasterea si aplicarea tarifelor;
Tinerea legaturii permanente cu clientii in ce priveste respectarea de catre acestia a sejurului dinainte stabilit;
Intocmirea documentelor de evidenta primara;
Indrumarea clientilor la camere si prezentarea dotarilor si instalatiilor;
Rezolvarea cazurilor particulare (schimbarea spatiilor de cazare,cazuri de imbolnaviri,deces sau accidente,disparitia bagajelor,obiecte uitate,pastrarea temporara a bagajelor);
Asigurarea ordinii si curateniei impecabile in spatiile de cazare, holuri,WC-uri si alte spatii din dotarea unitatii;
Asigurarea unui mediu ambiant corespunzator in spatiile de cazare;
Colaborarea pentru cresterea nivelului servirii;
Comunicarea defectiunilor tehnice si urmarirea realizarii acestora;
Organizarea si realizarea serviciilor de alimentatie publica pentru turisti;
Cunoasterea si aplicarea corecta a regurilor de functionare a unitatii,a normelor cu privire la raspunderea materiala si masurile necesare pentru pastrarea integritatii avutului obstesc,a regurilor de comert,a modului de utilizare si intretinere a utilajelor pe care le folosesc in activitatea lor,a regurilor igienico-sanitare,a normelor de protectia muncii si PSI,a sistemului informational aferent activitatii.
Purtarea la locul de munca a uniformei de serviciu in stare de curatenie si aspect impecabil,precum si a ecusonului,aspect fizic ingrijit (curat,ras,tuns,coafat);
Comportarea politicoasa,placuta si demna fata de turisti si prestarea catre acestia a serviciilor de buna calitate;
Incasarea valorii serviciilor incluse in facturile clientilor,respectand normele privind incasarile cash in valuta si lei,cu carti de credit,cu vauchere si alte documente de plata agreate;
Depunerea incasarilor la caseria societatii,conform regurilor stabilite;
Raspunderea pentru intocmirea corecta atat in forma cat si in continut a tuturor documentelor aferente activitatii pe care o desfasoara;
Confidentialitate in ceea ce priveste informatiile obtinute din munca sa;
Depunerea documentelor primare,in termenele stabilite,la departamentul financiar-contabil al societatii.
6.1.2.1. Conducerea operativa a pensiunii 'TOUR IMEX'
Conducerea operativa a activitatii in cadrul pensiunii 'TOUR IMEX' este asigurata de seful de unitate,in limitele competentelor impuse de conducerea societatii mama.Seful de unitate urmareste realizarea bugetului de venituri si cheltuieli,respectarea cerintelor pentru fiecare post in parte, indeplinirea sarcinilor fiecarui angajat conform fisei postului si modul de derulare al relatiilor ierarhice,functionale si de colaborare intre toti salariatii.
Atributiile mai importante ale sefului de unitate sunt:
Urmareste reducerea cheltuielilor si cresterea veniturilor din incasari in vederea obtinerii unei eficiente maxime;
Asigura dotarea sectoarelor de activitate cu tot ce este necesar pentru a mentine continuitatea activitatii;
Verifica si se ingrijeste de modul de functionare a cladirii,instalatiilor si a intregului echipament,solicitand compartimentului tehnic,in cazul defectiunilor;
Urmareste respectarea normelor de protectia muncii si PSI si asigura materialele necesare acestei activitati;
Asigura conditii optime de munca;
Verifica si semneaza documentele de gestiune si le depune la compartimentul financiar-contabilitate al societatii;
Asigura pastrarea arhivei si a documentelor conform prevederilor legale in vigoare;
Urmareste desfasurarea activitatii si respectarea normelor legale in vigoare,secretul de serviciu si profesional,integritatea avutului obstesc si al pasagerilor,regurile de comert,igiena,curatenia,respectarea tarifelor si preturilor;
Asigura instruirea profesionala a lucratorilor;
Intocmeste necesarul pentru completarea dotarii;
Intocmeste lista cu lucrarile de reparatii necesare;
Supravegheza efectuarea de reparatii si curatenie in spatiile de cazare, de revizie si reparare a utilajelor,mobilierului si instalatiilor,de amenajare si intretinere a spatiilor verzi,deratizare,dezinsectie.
6.1.3.Dotarea materiala a pensiunii 'TOUR IMEX'
Conform certificatului de clasificare numarul 2596/2000,emis de Autoritatea Nationala pentru Turism-oficiul de autorizare si control in turism,pensiunea este clasificata la categoria 3 (trei stele),beneficiind de un fond de cazare de 14 locuri format din 5 camere duble si 2 apartamente dispuse pe o structura de P+2.
Bufetul bar care functioneaza in cadrul pensiunii este clasificat la categoria 1-a,avand o capacitate de 32 locuri,din care 20 de locuri in salon si 12 locuri pe terasa acoperita.Exista posibilitati de extindere cu inca 40 de locuri intr-un salon alaturat.In prezent se asigura doar micul dejun pentru cei cazati,iar la cerere pentru mese festive si mese de protocol se poate asigura si pregatirea preparatelor culinare specifice.
Exista,de asemenea,in cadrul pensiunii si un salon pentru conferinte,cu o capacitate de 40 de locuri.
Finisajele exterioare sunt realizate din tencuieli si zugraveli in culori de apa.
Finisajele interioare sunt realizate din:
Zugraveli in culori de apa-paliere si unul dintre apartamente;
Placaje cu lambriuri din lemn de brad finisat si lacuit-celelalte camere, salonul barului si salonul pentru conferinte;
Mozaic venetian in salonul barului,bucatariei,holurile de acces,terasa si grupurile sanitare;
Mocheta in camere,apartamente si holurile intercamere.
Tamplaria exterioara este din aluminiu.
Tamplaria interioara este din lemn de brad lacuit.
Din punct de vedere al utilitatilor,pensiunea este prevazuta cu racorduri pentru alimentare cu energie electrica,apa,canalizare,centrala proprie pentru prepararea apei calde menajere si incalzire,telefonie si televiziune prin cablu cu 26 de programe.
Camerele de cazare dispuse de o parte si de alta a unui hol,sunt prevazute cu grupuri sanitare proprii (dus,lavoar,vas WC) si balcon.
La parter sunt spatii de depozitare,spalare si uscare a lenjeriei de pat si mese.
La etajul I sunt rezolvate functiunile de receptie,bar de zi,birouri iar la etajul II este situat oficiul cameristelor.
Circulatia in pensiune se realizeaza pe doua scari din care una de acces pe terasa,prin bar,iar cealalta cu acces direct.
Fiecare camera este dotata cu grup sanitar,baie,televizor si frigider.
Pensiunea are firma si 'insemn distinct' reprezentand categoria unitatii si parcaj auto propriu.
Dotarea cu mobilier,lenjerie si alte obiecte este corespunzatoare din punctul de vedere al cantitatii si calitatii.
6.1.4.Fluxul de sevire al turistilor.
Atributiile sefului de unitate se cumuleaza cu cele ale compartimentului de receptie in cele 4 momente (Pregatirea primirii turistilor,primirea propriu-zisa,sejurul si apoi momentul de dupa plecarea turistilor).
Cele patru momente sunt:
1.Zilnic,inainte de sosirea turistilor seful de unitate analizeaza comenzile primite pentru rezervarea spatiilor de cazare si confirma conform dispozitiilor in vigoare (maximum 24 ore),urmarind cresterea coeficientului de ocupare a pensiunii.
Inainte de primirea turistilor seful de unitate mai exercita si alte atributii:
Verifica impreuna cu receptionerul de serviciu modul de prezentare al pensiunii (spatiile exterioare,grupurile de folosinta comuna,camerele si receptia),pentru a stabili daca corespund din punct de vedere al dotarii, curateniei si igienei;
Anunta receptionerul asupra numarului de turisti ce urmeaza sa soseasca;
Pe baza diagramei camerelor libere si a celor ocupate,intocmita de receptioner) stabileste camerele ce urmeaza a fi ocupate si eventual repartizarile de paturi pliante,atunci cand este necesar;
Pune la dispozitia receptiei toate documentele necesare primirii turistilor;
Verifica afisarea la loc vizibil a panoului cu tarife si cu anunturi utile;
Urmareste si anunta receptia in cazul modificarilor de tarife;
Verifica modul de prezentare al personalului.
2.La primirea propriu-zisa a turistilor seful de unitate participa impreuna cu receptionerul de serviciu,indeplinind procedura corespunzatoare de protocol.
Receptionerul de serviciu,dupa completarea documentelor necesare cazarii,verifica exactitatea datelor completate in prealabil de turist din fisa de anuntare a sosirii si plecarii pasagerilor si inmaneaza cheia impreuna cu tichetul legitimatiei,informand turistul de facilitatile si serviciile oferite de pensiune.Totodata conduce turistii,in lipsa personalului de hol,in camere pentru a le prezenta instalatiile si modul de functionare.
3.Dupa cazarea turistilor seful de unitate urmareste modul de prestare a serviciilor cu si fara plata,verifica daca receptia a incasat corect contravaloarea serviciilor prestate;daca a completat corect si clar documentele de cazare,precum si borderoul de predare a documentelor, rapoartelor de gestiune si sumele de bani incasate.
Seful de unitate mai urmareste:
Asigurarea pazei pensiunii;
Rezolva eventualele cazuri particulare aparute,impreuna cu celelate compartimente;
Urmareste respectarea orelor de vizita si se informeaza permanent de modul de servire al turistilor,se informeaza,prin receptie,de eventualele nemultumiri si le rezolva in cel mai scurt timp;
Controleaza pe baza de grafic modul de realizare a curateniei,intretinerii si amenajarii spatiilor de cazare impreuna cu camerista de serviciu si daca se constata deficiente dispune masuri de remediere;
Urmareste ca receptionerul de serviciu,pe tot parcursul sejurului,sa predea si sa primeasca cheia turistilor,pe baza tichetului-legitimatie,ori de cate ori acestia o solicita,sa distribuie corespondenta si sa transmita mesajele turistilor,sa efectueze trezirea la cererea turistilor prin mijloacele de care dispune,sa inregistreze toatedefectiunile ivite si sa verifice remedierea lor,sa inregistreze orice obiect pierdut in registrul destinat acestui scop si sa informeze seful de unitate,sa permita accesul persoanelor care vin in vizita la turisti in conformitate cu instructiunile si normele in vigoare,sa acorde toate informatiile solicitate de turisti despre serviciile din pensiune,din alte unitati hoteliere si de alimentatie publica din localitate sau alte localitati din apropriere,tarifele,preturile si programul acestora,programul teatrelor,cinematografelor,altor unitati de cultura si de divertisment,mersul trenurilor,avioanelor, autobuzelor, etc, sa rezolve impreuna cu celelalte compartimente sau alte organe in drept cazurile particulare (imbolnaviri,accidente,furturi,etc.).
4.Plecarea turistilor trebuie sa se faca intr-o ordine perfecta (mai ales in cazul grupurilor) fiind supravegheata de seful de unitate.Supravegheaza ca receptionerul de serviciu sa intocmeasca formularele de lichidare a contului clientului,daca este necesar,sa organizeze si sa supravegheze transportul bagajelor din camere in hol,urmareste daca turistii au adus prejudicii materiale.
Dupa plecarea turistilor asigura expedierea cu taxa inversa a corespondentei sosita ulterior,a diferitelor obiecte sau acte de identitate uitate in camera,la adresele existente in documentele de receptie.
6.2.Analiza economico-financiara a activitatii pensiunii 'TOUR IMEX'
Cresterea gradului de complexitate a activitatii economice a unitatilor,in contextul mecanismelor pietei,are implicatii profunde in procesul de conducere,care nu se poate realiza pe baza de rutina,ci pe o studiere atenta a realitatii,pe o analiza stiintica care sa faciliteze adoptarea deciziilor corespunzatoare.
Prin esenta ei,activitatea de conducere,indiferent de nivelul la care se exercita si de domeniul pe care-l vizeaza,implica cunoasterea temeinica a situatiei date,a intregului complex de cauze si factori care o determina,fapt care se realizeaza prin intermediul analizei economico-financiare.
Ca activitate practica,analiza economico-financiara are un caracter permanent indiferent daca se efectuaeza de un organism (compartiment din interiorul societatii sau din afara acesteia) si nu constituie un scop in sine,ci un mijloc pentru atingerea unui obiectiv;ea trebuie sa ofere solutii pentru fundamentarea corespunzatoare a deciziilor.
Realizarea oricarui obiectiv din activitatea societatii,nu se infaptuieste prin analiza acestuia,ci prin actiunea factorului uman care,pe baza analizei,a concluziilor desprinse,dirijeaza efortul astfel incat efectele sa fie maxime.
6.2.1.Metoda analizei activitatii economice
Principalele procedee utilizate in analiza activitatii economice sunt: diviziunea si descompunerea rezultatelor (fenomenelor) in parti componente, comparatia,gruparea corelata si masurarea legaturilor cauzale ale factorilor,generalizarea.
Principalele surse pe care se bazeaza analiza sunt:
Planul financiar al unitatii,pe ani anteriori si anul in curs (programat si realizat efectiv);
Datele evidentei contabile,care reflecta situatia de fapt a activitatii unitatii,cuprinse in darile de seama contabile si statistice;
Alte date de evidenta,care nu se oglidesc in darile de seama.
Surse din afara evidentei;
Datele oferite de analiza constituie un instrumente util conducerii unitatii pentu aprecierea activitatii economice desfasurate in conformitate cu indicatorii stibiliti prin prognoza si pe acesta baza stabilindu-se strategia si tactica de actiune pentru viitor.
Analiza presupune totodata si o activitate de cercetare care se desfasoara in scopul perfectionarii metodelor si procedeelor de cunoastere a esentei fenomenelor,cauzelor care provoaca modificarea acestora in timp si in spatiu in raport sau cu structura lor calitativa.
Una din particularitatile analizei in raport cu alte discipline economice o constituie studiul factorilor de influenta asupra fenomenelor si rezulatelor economice.Ca metoda de analiza economica,se utilizeaza metoda substitutiilor in lant.
Acesta metoda se bazeaza pe variatia succesiva a factorilor specifici fenomenului analizat.Este folosita atunci cand intre fenomenul analizat si factorii sai de influenta exista relatii de cauzalitate exprimate sub forma de produs,de raport sau relatii combinate de produs si raport.
Ordinea de inlantuire a factorilor poate da nastere la mai multe variante posibile ale substitutiilor,cu rezultate diferite.Dintre aceste variante una singura este exacta,cea care se justifica din punct de vedere economic.
Pentru ca in urma subtituirii factorilor sa se obtina indicatori cu un continut economic real este necesar sa se respecte anumite reguli si anume:
In relatiile de cauzalitate exprimate sub forma de produs,factorii se aseaza in ordinea conditionarii lor economice;
Substituirea se face succesiv,incepand cu factorul cantitativ si terminand cu ultimul factor;
Factorul substituit ramane substituit pana la capat si se ia la valoarea lui efectiva;
Factorul care nu este substituit se ia la valoarea lui programata.
Metoda substituirii in lant se bazeaza pe substituirea succesiva a tuturor factorilor in cadrul relatiei date.
De exemplu:
Un fenomen sau un proces economic este influentat de o serie de factori ca: a,b,c,d; marimea fenomenului sau procesului economic depinde de fiecare din factorii a,b,c,d.
Relatia de interconditionare dintre factorii a,b,c,d, este sub forma de produs,de exemplu:
Volumul incasarilor din prestatia de cazare este influentat de:
a. capacitate = C
b. perioada de functionare = pf
c. gradul de ocupare a capacitatii = G
d. tariful mediu pe zi de turist = Tm
Vio = Co x Pfo x Go x Tmo
Substutind in mod succesiv factorii din relatia de mai sus se vor obtine urmatorii indicatori din prestatia de cazare:
Vio= Co x Pfo x Go x Tmo
Vi2 = C1 x Pfo x Go x Tmo
Vi3 = C1 x Pf1 x Go x Tmo
Vi4 = C1 x Pf1 x G1 x Tmo
Vi1 = C1 x Pf1 x G1 x Tm1
Comparand incasarile efective cu cele prevazute rezulta o diferenta:
Vi1 - Vi0 = (C1 x Pf1 x G1 x Tm1) - (Co x Pfo x Go x Tmo)
Care se explica prin influenta celor patru factori ca urmare a modificarii efetive fata de cea programata.
Influenta factorului 'capacitate'
C= Vi2 - Vio = (C1 x Pfo x Go x Tmo) - (Co x Pfo x Go x Tmo)
Influenta factorului 'perioada de functionare'
Pf = Vi3 - Vi2 = (C1 xPf1 x Go x Tmo) - ( C1 x Pfo x Go x Tmo)
Influenta factorului 'grad de ocupare'
G = Vi4 - Vi3 = ( C1 x Pf1 x G1 x Tmo) - (C1 x Pf1 x Go x Tmo)
Influenta factorului ' tarif mediu'
Tm = Vi1 - Vi4= (C1 x Pf1 x G1 x Tm1) - (C1 x Pf1 x G1 x Tmo)
Din comparatiile de mai sus se constata ca factorii care nu sunt substituiti se repeta atat la scazator cat si la descazut.
Influenta capacitatii de cazare:
C = (C1 - Co)Pfo x Go x Tmo
Influenta perioadei de functionare
Pf = C1 (Pf1 - Pfo) x Go x Tmo
Influenta gradului de ocupare:
G= C1 x Pf1 ( G1 - Go ) x Tmo
Influenta tarifului mediu:
Tm= C1 x Pf1 x G1 (Tm1 - Tmo)
Vi2 = C1 x Pfo x Go x Tmo
Vi3 = C1 x Pf1 x Go x Tmo
Vi4 = C1 x Pf1 x G1 x Tmo
Vi1 = C1 x Pf1 x G1 x Tm1
Comparand incasarile efective cu cele prevazute rezulta o diferenta ( )
adica:
Vi1 - Vi0 = (C1 x Pf1 x G1 x Tm1) - (Co x Pfo x Go x Tmo)
Care se explica prin influenta celor patru factori ca urmare a modificarii efective fata de cea programata.
Influenta factorului 'capacitate'
C= Vi2 - Vio = (C1 x Pfo x Go x Tmo) - (Co x Pfo x Go x Tmo)
Influenta factorului 'perioada de functionare'
Pf = Vi3 - Vi2 = (C1 xPf1 x Go x Tmo) - ( C1 x Pfo x Go x Tmo)
Influenta factorului 'grad de ocupare'
G = Vi4 - Vi3 = ( C1 x Pf1 x G1 x Tmo) - (C1 x Pf1 x Go x Tmo)
Influenta factorului ' tarif mediu'
Tm = Vi1 - Vi4= (C1 x Pf1 x G1 x Tm1) - (C1 x Pf1 x G1 x Tmo)
Din comparatiile de mai sus se constata ca factorii care nu sunt substituiti se repeta atat la scazator cat si la descazut.
Influenta capacitatii de cazare:
C = (C1 - Co)Pfo x Go x Tmo
Influenta perioadei de functionare
Pf = C1 (Pf1 - Pfo) x Go x Tmo
Influenta gradului de ocupare:
G= C1 x Pf1 ( G1 - Go ) x Tmo
Influenta tarifului mediu:
Tm= C1 x Pf1 x G1 (Tm1 - Tmo)
Metoda substiturii in lant este folosita si atunci cand legatura dintre factori si fenomenul analizat de prezinta sub forma de raport.
Substituirea se face astfel:
Xo = ao/bo; X2 = a1/bo; X1 = a1/b1
Influenta factorului 'a' se determina astfel:
q = x2 - xo = (a1/bo) - (ao/bo)
Influenta factorului 'b':
b = x1 - x2 = (a1/b1) - (a1/b0)
Vom demonstra modul de aplicare a acestei metode de analiza la pensiunea 'TOUR IMEX',luand ca ani de referinta pentru elaborarea unui model de plan financiar pe anul 2004,anii 2001,2002,2003.
6.2.1.1.Analiza anului 2001
Analiza volumului de incasari din prestatia de cazare:
Vt = C x Pf x G x Tm/zi turist
La inceputul perioadei de plan,acest indicator economic se fundamenteaza avand ca baza indicatorii de structura realizati cat si tendinta pe perioadele urmatoare;ei vor fi planificati atat pe total cat si pe structura.
Asadar,la inceputul perioadei de plan,volumul incasarilor din prestatia de cazare va fi egal cu:
Vo= Co x Pfo x Go x Tmo
= 14 x 350 x 0,75 x 49.500
= 182.000 lei
La finele perioadei de plan - in momemtul efectuarii analizei structura realizata a volumului de incasari a fost:
V1 = C1 x Pf1 x G1 x Tm1
= 14 x 356 x 0,68 x 57 131
= 193 624 mii lei
Facand diferenta dintre volumul de incasari realizat si volumul de incasari programat vom avea:
V1 - V0 = 193 624 - 182 000 = 11 624 mii lei
Depasirea volumului de incasari cu 11 324 mii lei a avut ca sursa de realizare in principal:
perioada de functionare;
tariful mediu-zi turist.
Vom determina in continuare influenta fiecarui factor in aceasta realizare:
Influenta capacitatii:
Ic = (C1 x Pfo x Go xTmo) - (Co x Pfo x Go x Tmo)=
= (14 x 350 x 0,75 x 49 500) - (14 x 350 x 0,75 x 49 500) = 0
Deci,capacitatea are o influenta neutra la realizarea volumului economic din prestatia de cazare,aceasta ramanand aceeasi.
Influenta perioadei de functionare:
Ipf= (C1 x Pf1 x Go x Tmo) - (C1 x Pf1 x Go x Tmo) =
= (14 x 356 x 0,75 x 49 500) - (14 x 350 x 0,75 x 49 500) = +3 118 mii lei
In cazul perioadei de functionare,veniturile au fost influentate cu 3 118 mii lei.
Influenta gradului de ocupare a capacitatii
IG = (C1 x Pf1 x G1 x Tmo) - (C1 x Pf1 x G0 x Tmo) =
= ( 14 x 356 x 0,68 x49 500) - (14 x 356 x 0,75 x 49 500)=
= 167 761 - 185 118
= - 17 357 mii lei
Se observa ca,in anul 2000,scaderea gradului de ocupare de la 75 % (programat) la 68 % (realizat efectiv) a adus o influenta negativa in venituri de 17 357 mii lei.
Influenta tarifului mediu/zi turist
ITm = ( C1 x Pf1 x G1 x Tm1) - (C1 x Pf1 x G1 x Tmo)=
= 14 x 356 x 0,68 x 57 131) - (14 x 356 x 0,68 x 49 500)=
=193 624 - 167 761
= + 25 863 mii lei
Deci,cresterea tarifului mediu de la 49 500 lei la 57 131 lei a influentat pozitiv incasarile cu suma de 25 863 mii lei.Cresterea tarifului in cursul anului 2000 a fost determinata,intr-o oarecare masura si de cresterea inflatiei.
Concurenta foarte acerba din zona a facut ca tariful sa creasca, practic,nesemnificativ.
Influenta pe total an 2001
a. Capacitate de cazare = 0
b. Perioada de functionare = + 3 118 mii lei
c. Gradul de ocupare = - 17 357 mii lei
d. Tarif mediu/zi turist = + 25 863 mii lei
Total influente: = + 11 624 mii lei.
Concluzie:
Per total an,influenta factorilor analizati este pozitiva,ceea ce a contribuit la realizarea volumului de incasari cu 11 624 mii lei mai mult decat volumul de incasari programat.
Analiza profitului
Factorii care au influentat marimea profitului reies din formula:
P = V - Sche
Unde:
P = profit.
V = venituri incasate
Sche = suma cheltuielilor efectuate de unitate.
Influenta venitului
Iv = ( V1 - Scheo) - (Vo - Scheo)
= (193 624 -154 000)-(182 000 -154 000)
=39 624 - 28 000
= 11 624 mii lei
Concluzie:
Depasirea volumului de incasari realizat fata de cel programat cu 11 624 mii lei a adus un plus de profit de 11 624 mii lei.
Influenta cheltuielilor
Iche = ( V1 - Sche1) - (V1 - Scheo)
= (193 624 - 164 735) - (193 624 - 154 000)
= 28 889 - 39 624
= - 10 735 mii lei
Niv.cheo = (Scheo /V0) x 100 =
= 154 000 /182 000 x 100
= 84,61%
Niv.che1= (Sche1/V1) x 100
= 164 735/193 624 x 100
= 85,08%
Sche1 = V1 x Niv.che1
= 193 624 x 0,8508
=164 735 mii lei
Scheo = Vo x Niv.cheo
= 182 000 x 0,8461=154 000 mii lei
Depasirea cheltuielilor cu 0,47% a influentat negativ profitul cu suma de
10 735 mii lei.
In continuare analizam:
Profitul programat:
Po = Vo - Scheo
=182 000 - 154 000
=28 000 mii lei
Profitul realizat:
P1 = V1 - Sche1
= 193 624 - 164 735
=28 889 mii lei
P1 - Po = 28 889 - 28 000
=889 mii lei
Factorial care a contribuit la depasirea profitului programat cu 889 mii lei a fost doar venitul realizat efectiv,prin factorii care au influentat pozitiv asupra sa.
Analiza ratei profitului
In marime relativa profitul imbraca forma ratei rentabilitatii ( r)
ro = (Po/Vo) x 100
=28 000/182 000 x 100
= 15,38%
r1 = (P1/V1) x 100
= 28 889 /193 624 x 100
unde:
r0= rata profitului programata
r1= rata profitului realizata
Factorii care au influentat rata profitului:
Influenta profitului:
Ip = (P1/V0) x 100 - (P0/V0) x 100
= (28 889 /182 000 x 100) - (28 000/182 000 x 100)
=15,87% - 15,38%
=0,49 % - influenta pozitiva
Influenta venitului
Iv= (P1/V1) x 100 - (P1/V0) x 100
= (28 889 / 193 624 x 100) - (28 889/182 000 x 100)
= -0,95% - influenta negativa
In marime relativa
Influenta veniturilor: - 0,95%
Influenta profitului: +0,49%
Influenta per total asupra ratei profitului: - 0,46%-influenta negativa
Cheltuieli la 1000 lei venituri:
Che/1000 = (Sche / V) x 1000
Che / 1000 = (Scheo / Vo) x 1000 = 154 000/182 000 x 1000=846,15%
Che / 1000 = (Sche1 / V1) x 1000 = 164 735 / 193 624 x 1000 = 850,80%
6.2.1.2.Analiza anului 2002
Analiza veniturilor obtinute din cazare:
Vo= Co x Pfo x Go x Tmo
= 14 x 350 x 0,75 x 51 700
= 190 000 mii lei
V1 = C1 x Pf1 x G1 x Tm1
= 14 x 359 x 0,76 x 52 262
= 199 626 mii lei
V1 - Vo = 199 626 - 190 000
=9 626 mii lei
a.Influenta capacitatii asupra veniturilor
Ic = (C1 x Pfo x Go xTmo) - (Co x Pfo x Go x Tmo)=
= (14 x 350 x 0,75 x 51 700) - (14 x 350 x 0,75 x 51 700) = 0-influenta neutra
b.Influenta perioadei de functionare
Ipf= (C1 x Pf1 x Go x Tmo) - (C1 x Pf1 x Go x Tmo) =
= (14 x 359 x 0,75 x 51 700) - (14 x 350 x 0,75 x 51 700)
= 194 884 - 190 000
= + 4 884 mii lei
Influenta pozitiva,avand in vedere ca perioada programata a fost de 350 zile,iar cea realizata efectiv a fost de 359 de zile.
c.Influenta gradului de ocupare
IG = (C1 x Pf1 x G1 x Tmo) - (C1 x Pf1 x G0 x Tmo) =
= ( 14 x 359 x 0,76 x 51 700) - (14 x 359 x 0,75 x 51 700)
= + 2 144 mii lei - influenta pozitiva
d.Influenta tarifului mediu
ITm = ( C1 x Pf1 x G1 x Tm1) - (C1 x Pf1 x G1 x Tmo)=
= (14 x 359 x 0,76 x 52 261) - (14 x 359 x 0,76 x 51 700)
= 199 626 - 197 482
= + 2 144 mii lei - influenta pozitiva.
Se ooserva ca in anul 2002 cresterea tarifului mediu/zi turist de la 51 700 mii lei (programat) la 52 261 mii lei (realizat efectiv),a condus la realizarea volumului de incasai cu 2 142 mii lei mai mult.
Influenta pe total an 2002
capacitatea de cazare: - 0
perioada de functionare: + 4 884 mii lei;
gradul de ocupare: + 2 598 mii lei;
tariful mediu/zi/turist: + 2 144 mii lei
Total influente pozitive: + 9 626 mii lei
Concluzie:
Toti factorii analizati,cu influente puternice asupra realizarii cifrei de afaceri,au actionat in sens pozitiv.
Analiza profitului
Po = Vo - Scheo
=190 000 - 160 000
= 30 000 mii lei
P1 = V1 - Sche1
=199 626 - 167 398
=32 228 mii lei
P1 - P0 = 32 228 - 30 000 = 2 228 mii lei
Influenta factorilor asupra profitului
Influenta veniturilor
Iv = ( V1 - Scheo) - (Vo - Scheo)
= (199 626 - 160 000) - (190 000 - 160 000)
= 39 626 - 30 000
= 9 626 mii lei - influenta pozitiva.
Influenta cheltuielilor:
Iche = ( V1 - Sche1) - (V1 - Scheo)
=32 228 - 39 626
=- 7 398 mii lei - influenta negativa.
Niv.cheo = (Scheo /V0) x 100 =
= 160 000 /190 000 x 100
= 84,21%
Niv.che1= (Sche1/V1) x 100
= 167 398/199 626 x 100
= 83,86%
Sche1 = V1 x Niv.che1
= 199 626 x 0,8386
=167 398 mii lei
Scheo = Vo x Niv.cheo
= 190 000 x 0,8421
=160 000 mii lei
In continuare analizam:
Profitul programat:
Po = Vo - Scheo
=190 000 - 160 000
=30 000 mii lei
Profitul realizat:
P1 = V1 - Sche1
= 199 626 - 167 398
= 32 228 mii lei
P1 - Po = 32 228 - 30 000
=2 228 mii lei
Factorul care a contribuit la depasirea profitului realizat cu 2 228 mii lei a fost numai venitul realizat efectiv.
Analiza ratei profitului:
ro = (Po/Vo) x 100
=30 000/190 000 x 100
= 15,79%
r1 = (P1/V1) x 100
= 32 228 /199 626 x 100
unde:
r0= rata profitului programata
r1= rata profitului realizata
Factorii care au influentat rata profitului:
Influenta profitului:
Ip = (P1/V0) x 100 - (P0/V0) x 100
= (32 228 /190 000 x 100) - (30 000/190 000 x 100)
=16,967% - 15,79%
= +1,17 % - influenta pozitiva
Influenta veniturilor
Iv= (P1/V1) x 100 - (P1/V0) x 100
= (32 228 / 199 626 x 100) - (32 228/190 000 x 100)
= -0,82% - influenta negativa
In marime relativa
Influenta veniturilor: - 0,82%
Influenta profitului: +1,17%
Influenta per total asupra ratei profitului: +0,35%-influenta pozitiva
Cheltuieli la 1000 lei venituri:
Che/1000 = (Sche / V) x 1000
Che / 1000 = (Scheo / Vo) x 1000 = 160 000/190 000 x 1000=842,11%
Che / 1000 = (Sche1 / V1) x 1000 = 167 398 / 199 626 x 1000 = 838,56%
6.2.1.3.Analiza anului 2003
Analiza veniturilor obtinute din cazare:
Vo= Co x Pfo x Go x Tmo
= 14 x 355 x 0,75 x 52 300
= 195 000 mii lei
V1 = C1 x Pf1 x G1 x Tm1
= 14 x 357 x 0,78 x 52 668
= 205 322 mii lei
V1 - Vo = 205 322 - 195 000
= + 10 322 lei
Influenta factorilor asupra volumului de incasari
a.Influenta capacitatii asupra veniturilor
Ic = (C1 x Pfo x Go xTmo) - (Co x Pfo x Go x Tmo)=
= (14 x 355 x 0,75 x 52 300) - (14 x 355 x 0,75 x 52 300) = 0-influenta neutra
b.Influenta perioadei de functionare
Ipf= (C1 x Pf1 x Go x Tmo) - (C1 x Pf1 x Go x Tmo) =
= (14 x 357 x 0,75 x 52 300) - (14 x 355 x 0,75 x 52 300)
= 196 046 - 195 000
= + 1 046 mii lei-influenta pozitiva
c.Influenta gradului de ocupare
IG = (C1 x Pf1 x G1 x Tmo) - (C1 x Pf1 x G0 x Tmo) =
= ( 14 x 357 x 0,78 x 52 300) - (14 x 357 x 0,75 x 52 300)
= + 7 842 mii lei - influenta pozitiva
d.Influenta tarifului mediu
ITm = ( C1 x Pf1 x G1 x Tm1) - (C1 x Pf1 x G1 x Tmo)=
= (14 x 357 x 0,78 x 52 668) - (14 x 357 x 0,78 x 52 300)
= 205 322 - 203 888
= + 1 434 mii lei - influenta pozitiva.
Influenta pe total an 2003
capacitatea de cazare: - 0
perioada de functionare: + 1 046 mii lei;
gradul de ocupare: + 7 842 mii lei;
tariful mediu/zi/turist: + 1 434 mii lei
Total influente pozitive: + 10 322 mii lei
Concluzie:
Aceasta situatie favorabila a fost generata de influenta pozitiva a factorilor 'perioada de functionare' a pensiunii,cu expresie valorica egala + 1 046 mii lei,'gradul de ocupare' cu expresie valorica de + 7 842 si 'tariful mediu/zi' , cu expresie valorica egala cu + 1 434 mii lei.
Analiza profitului
Po = Vo - Scheo
=195 000 - 163 000
= 32 000 mii lei
P1 = V1 - Sche1
=205 322 - 172 059
=33 263 mii lei
P1 - P0 = 33 263 - 32 000 = 1 263 mii lei
Asadar,profitul realizat in anul 2002 este superior celui prognozat cu 1 263 mii lei,ca urmare a influentei pe care au avut-o factorii 'venituri' si 'cheltuieli' asupra sa.
Influenta factorilor asupra profitului
Influenta veniturilor
Iv = ( V1 - Scheo) - (Vo - Scheo)
= (205 322 - 163 000) - (195 000 - 163 000)
= 42 322 - 32 000
= + 10 322 mii lei - influenta pozitiva.
Influenta cheltuielilor:
Iche = ( V1 - Sche1) - (V1 - Scheo)
= ( 205 322 - 172 059) - (205 322 - 163 000)
=33 263 - 42 322
=- 9 059 mii lei - influenta negativa.
Niv.cheo = (Scheo /V0) x 100 =
= 163 000 /195 000 x 100
= 83,59%
Niv.che1= (Sche1/V1) x 100
= 172 059/205 322 x 100
= 83,78%
Sche1 = V1 x Niv.che1
= 205 322 x 0,8378
=172 059 mii lei
Scheo = Vo x Niv.cheo
= 195 000 x 0,8359
=163 000 mii lei
In continuare analizam:
Profitul programat:
Po = Vo - Scheo
=32 000 mii lei
Profitul realizat:
P1 = V1 - Sche
= 205 322 - 172 059
= 33 263 mii lei
P1 - Po = 33 263 - 32 000
= 1 263 mii lei
Analiza ratei profitului:
ro = (Po/Vo) x 100
=32 000/195 000 x 100
= 16,41%
r1 = (P1/V1) x 100
= 33 263 /205 322 x 100
unde:
r0= rata profitului programata
r1= rata profitului realizata
Factorii care au influentat rata profitului:
Influenta profitului:
Ip = (P1/V0) x 100 - (P0/V0) x 100
= (33 263 /195 000 x 100) - (32 000/195 000 x 100)
= +0,65 % - influenta pozitiva
Influenta veniturilor
Iv= (P1/V1) x 100 - (P1/V0) x 100
= (33 263 / 205 322 x 100) - (33 263/195 000 x 100)
= -0,86% - influenta negativa
In marime relativa
Influenta veniturilor: - 0,86%
Influenta profitului: +0,65%
Influenta per total asupra ratei profitului: -21%-influenta negativa
Explicatia este identica cu cea anterioara.
Cheltuieli la 1000 lei venituri:
Che/1000 = (Sche / V) x 1000
Che / 1000 = (Scheo / Vo) x 1000 = 163 000/195 000 x 1000=835,90%
Che / 1000 = (Sche1 / V1) x 1000 = 172 059 / 205 322 x 1000 = 838%
Concluzie preliminara
Aceasta situatie scoate inca o data in evidenta influenta nefavorabila a cheltuielilor,respectiv cresterea acestora cu 2,1%,asupra diminuarii profitului realizat fata de cel prognozat.
Numarul mediu al salariatilor programat si realizat la pensiunea 'TOUR IMEX' in perioada analizata este prezentata in tabelul de mai jos,pe baza caruia se va analiza un alt indicator deosebit de important in exprimarea eficientei economice.
|
Anul |
Total programat/realizat |
Din care Permanenti |
Din care sezonier |
Productivitatea muncii planificata s-a notat cu Wo si productivitatea muncii realizata s-a notat cu W1,veniturile totale cu V si numarul de salariati cu N.
Formulele pentru determinarea productivitatii muncii:
W0 = Vo/No si W1 = V1/N1
Anul 2001: W0 = 182 000/7=26 000 mii lei;
W1 = 193 624/7 = 27 661 mii lei;
Anul 2002: W0 = 190 000/7 = 27 143 mii lei;
W1 = 199 626/7 = 28 518 mii lei;
Anul 2003: W0 = 195 000/7= 27 857 mii lei;
W1 = 205 322/7 = 29 332 mii lei;
Intrucat in toti anii numarul salariatilor care au lucrat in pensiune a fost nemodificat,este evident ca productivitatea muncii a crescut si fata de programat,dar si fata de realizatul anului precedent,pe baza influentei factorului 'venituri'.Aceasta situatie evidentiaza o buna eficienta economica,in perioada analizata.
6.2.1.4. Elaborarea planului financiar pe anul 2003,pentru pensiunea 'TOUR IMEX'
In vederea fundamentarii unui plan financiar real,credibil,dar si mobilizator,pentru anul 2004,'S.C TOUR IMEX' S.R.L.,proprieatara pensiunii,s-a bazat pe realizarile medii anuale ale anilor 2001,2002,2003,ai caror indicatori principali de eficienta au fost analizati in acest capitol si de dezvoltarea altor servicii suplimentare cu plata.Pentru anul 2004 s-au stabilit urmatoarele niveluri programate ale indicatorilor economici ai pensiunii:
capacitate de cazare = 14 locuri;
perioada de functionare = 360 zile
gradul de ocupare = 82%;
tariful mediu/zi turist = 58 000 mii lei;
numar salariati = 7 persoane;
venituri prognozate din cazare = 74 390 mii lei;
In aceste conditii,planul financiar pentru anul 2004 arata astfel:
|
Indicatori |
Nr.rd. |
Realizari medii anuale pe perioada 2001,2002, |
Program anul 2004 |
Anul 2004 fata de media anilor 2001,2002, 2003 |
|
I.VENITURI TOTALE,din care: | ||||
|
1.Venituri din exploatare-total din care: | ||||
|
1.1.Venituri din cazare | ||||
|
1.2.Venituri din alte servicii suplimentare | ||||
|
2.Venituri financiare-dobanzi | ||||
|
II.CHELTUIELI TOTALE,din care: | ||||
|
1.Cheltuieli pentru exploatare-total,din care: | ||||
|
1.1.Cheltuieli materiale | ||||
|
1.2.Cheltuieli cu personalul total,din care: | ||||
|
1.2.1Salarii brute | ||||
|
1.2.2.Contributia la asigurari sociale | ||||
|
1.2.3.Ajutor somaj | ||||
|
1.2.4.Contributia la asigurarile sociale de sanatate | ||||
|
1.2.5.Alte cheltuieli cu personalul | ||||
|
1.3.Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele | ||||
|
1.4.Cheltuieli cu protocolul | ||||
|
1.5.Chelt.reclama-publicitate | ||||
|
1.6.Cheltuieli cu sponsorizarea | ||||
|
1.7.Alte cheltuieli din care: | ||||
|
1.7.1.Redeventa concesionare teren | ||||
|
2.Cheltuieli financiare | ||||
|
3.Cheltuieli exceptionale | ||||
|
III.REZULTATUL BRUT | ||||
|
IV.FOND DE REZERVA | ||||
|
V.ALTE CHELTUIELI DEDUCTIBILE STABILITE POTRIVIT LEGII | ||||
|
VI.ACOPERIREA PIERDERII DIN ANII PRECEDENTI | ||||
|
VII.IMPOZIT PE PROFIT | ||||
|
VIII.PROFITUL NET |
La fundamentarea indicatorilor prognozati pentru anul 2004 s-a avut in vedere,atat in ceea ce priveste tariful mediu/zi turist,cat si in ceea ce priveste cheltuielile,o rata a inflatiei ,prognozata de Guvern de 27%.
Deoarece profitul se gestioneaza de societate,repartizarea lui pe destinatii se infaptuieste de asociatul unic,care este si administrator si realizeaza si atributiile adunarii generale.
Ca urmare,si eventualele investitii care se stabilesc sa se realizeze in cadrul pensiunii este tot atributul asociatului unic (administratorul).Pentru ca in anul 2003 s-au realizat modernizarile necesare sporirii confortului,in anul 2004 nu s-au aprobat investitii.
In continuare se vor determina si alti indicatori de eficienta din programul anului 2004 si ii vom compara cu realizarile medii anuale pe perioada 2001-2003.
Se noteaza cu:
0 = prognoza pe anul 2004;
m = realizari medii anuale pe perioada 2001,2002,2003.
a.Productivitatea muncii:
Wo = Vo/No = 252 000/7 = 36 000 mii lei/persoana.
Wm = Vm/Nm = 199 524/7 = 28 503 mii lei.
Wo-Wm = 36 000 - 28 503 = + 7 497 mii lei.
Crestarea cu 7 479 mii lei pe anul 2004 a fost previzionata pe seama cresterii veniturilor totale,numarul salariatilor ramanand nemodificat.
b.Cheltuieli la 1000 lei venituri:
Che0/1000 = Che0/V0 x 1000 = 205 000/252 000 x 1000 = 813,49%
Chem/1000 = Chem/Vm x 1000 =168 064/199 524 x 1000 = 842,32%
Che0/1000 - Chem/1000 = 813,49% - 842,32% = - 28,83%
Determinarea influentelor factorilor:
Influenta cheltuielilor:
Iche = (Che0/Vm - Chem/Vm) x 1000
=(205 000/199 524 - 168 064/199 524) x 1000
= ( 1,027 - 0,842) x 1000
= + 185 %-influenta pozitiva.
Influenta veniturilor:
Iv = (Che0/V0 - Che0/Vm) x 1000
=(205 000/252 000 - 205 000/199 524) x 1000
= ( 0,813 - 1,027) x 1000
= - 214 %-influenta negativa.
Influenta pe total
Iv + Iche = -214% +185% = - 29 %
c.Rata rentabilitatii determinata pe baza veniturilor totale:
rvo = Po/Vo x 100 = 47 000/252 000 x 100 = 18,65 %
rvm = Pm/Vm x 100 =31 460/199 524 x 100= 15,77 %
rvo - rvm = 18,65% - 15,77 % = + 2,88%
Determinarea influentelor factorilor:
influenta profitului
Ip = ( Po /Vm - Pm/Vm) x 100
= (47 000/199 524 - 31 460/199 524) x 100
=(0,2356 - 0,1577) x 100
= + 7,79%-influenta pozitiva
Influenta veniturilor:
Iv = ( Po/ Vo - Po/Vm) x 100
= (47 000/252 000 - 47 000/199 524) x 100
=(0,1865 - 0,2356) x 100
= - 4,91% -influenta negativa.
Influenta pe total:
Ip + Iv = +7,79 % +(-4,91)%
= + 2,88%
d.Rata rentabilitatii determinata pe baza cheltuielilor totale:
rcheo = Po/Che0 x 100
= 47 000/205 000 x 100
rchem = Pm/Chem x 100
= 31 460 /168 064 x 100
= 18,72%
rcheo - rchem = 22,93% - 18,72%
= + 4,21%
Determinarea influentei factorilor:
influenta profitului
Ip = ( Po/Chem - Pm/Chem) x 100
= (47 000/168 064 - 31 460/168 064) x 100
=(0,2797 - 0,1872) x 100
= +9,25%-influenta pozitiva.
Influenta cheltuielilor:
Iche = (P0/Che0 - P0/Chem) x 100
= (47 000/205 000 - 47 000/168 064) x 100
=(0,2293 - 0,2797)
= - 5,04%-influenta negativa.
Influenta pe total:
Ip + Iche = +9,25% +(-5,04)% = + 4,21%
e.Cheltuieli cu personalul la 1000 lei venituri totale:
CheNo/1000=CheNo/Vo x 1000 =155 820/252 000 x 1000
=618,3%
CheNm/1000=CheNm/Vm x 1000 = 123 480/199 524 x 1000
=618,9%
CheNo/1000 - CheNm/1000 = 618,3% - 618,9% = -0,6%
Determinarea influentelor factorilor:
influenta cheltuielilor cu personalul
IcheN = (CheNo/Vm - CheNm/Vm) x 1000
=(155 820/199 524 - 123 480/199 524) x 1000
= (0,7810 - 0,6189) x 1000
= + 162,10%-influenta pozitiva.
influenta veniturilor:
Iv= (CheNo/Vo - CheNo/Vm) x 1000
=(155 820/252 000 - 155 820/199 524) x 1000
= (0,6183 - 0,7810) x 1000
= - 162,70%-influenta negativa.
influenta pe total:
IcheN + Iv= + 162,10 % +(-162,70)%
= - 0,6%
Analiza comparativa a acestor indicatori este prezentata in tabelul urmator:
|
Indicatori |
Nivelul mediu nual realizat in perioada 2001,2002,2003 |
Nivelul prognozat pentru anul 2004 |
Anul 2004 fata de media anilor 2001,2002,2003 |
|
Productivitatea muncii (mii lei/sal) | |||
|
Cheltuieli la 1000 lei venituri totale | |||
|
Rata rentabilitatii determinata pe baza veniturilor totale (%) | |||
|
Rata rentabilitatii determinata pe baza cheltuielilor totale (%) | |||
|
Cheltuieli cu personalul la 1000 lei venituri totale |
Concluzii:
Datele prezentate arata ca:
desi productivitatea muncii prognozata creste fata de realizarile perioadei anterioare,cheltuielile cu personalul scad,ceea ce nu este o situatie tocmai normala,fiind determinata de cresterea mai rapida a veniturilor decat a salariilor,dar din punctul de vedere al proprietarului situatia este buna;
cheltuielile la 1000 lei venituri totale prognozate sunt mai mici decat cele realizate anterior,ceea ce pune in evidenta o mai buna folosire a mijloacelor materiale.
Capitolul 7
Concluzii
Turismul reprezinta astazi,prin continutul si rolul sau,un domeniu distinct de activitate,o componenta de prima importanta a vietii economice si sociale a oricarei tari.
Prin vastul potential uman si material pe care il antreneaza in desfasurarea sa,ca si prin efectele benefice asupra domeniilor de interferenta,turismul actioneaza ca factor stimulator al progresulu,al dezvoltarii.
Multiplele sale conexiuni si implicatii in plan economic,social,cultural si politic,rolul sau activ in societate,pe de-o parte si transformarile sale ca fenomen,pe de alta parte,argumenteaza actualitatea preocuparilor pentru cunoasterea continutului turismului,a sensibilitatilor si incidentelor sale,pentru descifrarea mecanismelor de functionare.
Turismul este considerat,in primul rand,o forma de recreere alaturi de alte activitati si formule de petrecere a timpului liber.El presupune miscarea temporara a oamenilor spre destinatii situate in afara resedintei obisnuite si importanta,daca nu cea mai importanta a activitatii de turism.
Principalele tendinte ale activitatii de hotelarie sunt:
realizarea unei calitati superioare a serviciilor;
obtinerea unui raport mai bun calitate/pret,prin restrangerea spatiilor de folosinta comuna,ceea ce implica utilizarea echipamentelor 'self-service',cu precadere la nivelul camerei;
un spor al ofertei,pe de o parte pe seama hotelurilor de categorie foarte inalta,care ofera spatii de cazare tip apartament,pe de alta parte pe seama hotelurilor de clasa economica,mai mici,clasa in care se include si pensiunile.
Managerii structurilor de hotelarie trebuie:
sa aplice strategii de imbunatatire a calitatii serviciilor,pornind de la investigarea psiho-sociala a clientelei turistice care are motivatii si preferinte ce pot fi foarte variate intr-o vacanta;
sa imbunatateasca continuu dotarea tehnico-materiala pe baza unor analize de eficienta economica a investitiilor;
sa adopte masuri de restructurare si modernizare;
sa aplice noi forme de colaborare si acordare de avantaje agentiilor turistice pentru impulsionarea fluxurilor potentiale ale turistilor neorganizati.
sa apeleze la noi forme de reclama si publicitate (panouri,pliante,afise,spoturi publicitare,plicuri cu antetul hotelului,motelelui sau pensiunii respective,carti postale,calendare cu fotografii de ansamblu,dar si a spatiilor de cazare,autocolante,etc.)
sa duca o politica continuua de selectare,pregatire si initiere a personalului,pentru ca acesta sa stie cum sa se comporte cu turistii,cum sa rezolve diferitele probleme care apar;
sa-si stabileasca un sistem de organizare si conducere fiabil care sa functioneze fara deficiente,in conditii de functionare prestabilite la capacitatea maxima oferita de resursele materiale,financiare,umane si naturale;
sa acorde o atentie deosebita protectiei mediului inconjurator,utilizand tehnici nepoluante de curatenie,intretinere si sa identifice si sa aplice cele mai eficiente masuri de combatere a factorilor poluanti;
In vederea fundamentarii unor decizii economico-sociale,oportune si realiste managerii din activitatile de hotelarie trebuie:
sa stabileasca adevaratele cauze ale rezultatelor favorabile si nefavorabile pe baza unor analize competente de diagnosticare generala a unitatii;
sa efectueze studii de marketing asupra cererii turistice prin care se vor cunoaste dorintele,motivatiile,preferintele,gusturile viitorilor turisti si se vor anticipa eventualele modificari in optiunile de viitor ale acestora.
CAPITOLUL 8
ORIENTARI SI PROPUNERI PRIVIND CRESTEREA EFICIENTEI ECONOMICE SI IMBUNATATIREA CALITATIVA A REZULTATELOR ECONOMICO-FINANCIARE PENTRU AGENTIA DE TURISM 'GRANTOUR' SI PENSIUNEA 'TOUR IMEX'
In actuala conjunctura economica a unei puternice si prelungite crize de materii prime,a deosebitelor probleme legate de echilibrarea balantei de plati,turismul international poate juca un rol important pe linia aportului valutar in economia Romaniei.
Cresterea rolului turismului si,in special,al turismului international in cadrul relatiilor externe ale Romaniei,se poate amplifica atat sub raportul numarului de turisti sositi in tara noastra,dar mai laes,prin modificarea structurii acestui numar,prin sporirea volumului de incasari pe zi sau turist.
Problema definirii concrete,si mai ales,a calcularii si a exprimarii cu exactitate a eficientei economice trebuie sa tina seama de specificul fiecarei activitati in parte.Ansamblul de masuri luate pe linia privatizarii,liberalizarea prevederilor si a legislatiei adoptata in ultimii ani,au un rol deosebit de important in asezarea pe noi principii a agentiilor de turism si a intreprinderilor cu profil de cazare,pentru realizarea si depasirea indicatorilor preconizati atat cantitativ cat si calitativ.Toate aceste masuri,determina cresterea raspunderii manageriale si stimularea colectivelor de salariati pentru administrarea mai eficienta a unitatilor din turism.
Din practica societatilor de turism si a intreprinderilor cu profil de cazare s-a observat necesitatea concentrarii asupra unor probleme mai importante.
Astfel,se cer oferte de produse si servicii de calitate superioara,in concordanta cu cerintele turismului international si intern.De asemenea este nevoie sa fie introduse noi produse si servicii,sa fie elaborate programe de masuri care sa asigure realizarea ritmica a fiecarei prevederi din planul economico-financiar,prin imbunatatirea siatemului informational,evaluarea si reevaluarea activitatilor.
Agentia de turism 'GRANTOUR' acorda o mare importanta cresterii eficientei economice a societatii.Privit ca o activitate economica,turismul include o gama variata de activitati,si anume:servicii de informare,vanzare de calatorii turistice,transport,cazare,tratamente in statiuni balneare,actiuni cu rol de agrement si divertisment,organizarea de excursii.
In scopul atragerii de turisti straini,trebuie avuta in vedere dezvoltarea judicioasa a bazei materiale pentru punerea in valoare a potentialului turistic al tarii,a retelei comerciale,a mijloacelor de agrement si a celor de transport,precum si folosirea la maximum a capacitatilor de cazare si transport.Este necesara si practicarea unei politici de preturi externe,in functie de concurenta.Nu mai putin importanta este perfectionarea permanenta a cadrelor care lucreaza in acest domeniu,dar si efectuarea unei propagande externe si interne in perioade optime,cu mijloace moderne si variate.Activitatea de contractare trebuie perfectionata si imbunatatita continuu,atat la contractele interne,cat si la cele externe,astfel incat calitatea produsului turistic sa fie in continua crestere,aceasta ducand la sporirea incasarilor,indicator care exprima global si aproximativ rentabilitatea activitatii de turism.
Ca forma de petrecere in mod placut a unei parti din timpul liber,care presupune utilizarea unor servicii si produse conexe,turismul a ajuns sa reprezinte o componenta a nivelului de trai,si,in consecinta,a calitatii vietii unui numar mare de oameni din tarile cu un anumit nivel de dezvoltare economica.
Pentru mentinerea,dar,mai ales,pentru majorarea numarului de turisti care apeleaza la agentie,'GRANTOUR' isi propune sa diversifice gama serviciilor si produselor,prin infiintarea in viitorul apropiat a unor noi compartimente,si anume:
Ticketing;
Rent-a-car;
Asigurari medicale.
Compartimentul de ticketing va oferi turistilor posibilitatea de a-si rezerva si cumpara bilete de avion de la orice companie aeriana.Pentru aceasta trebuie achizitionat un sistem informatic de ticketing,care sa permita accesul direct la toate zborurile internationale,in scopul vizualizarii orarului de operare al fiecarei curse aeriene (in ceea ce priveste compania,numarul de locuri disponibile,zilele),pentru rezervarea locurilor si,in final,pentru emiterea biletelor de avion.
Zborurile operate de companiile aeriene sunt pe curse regulate,sau la cerere,curse charter.Cursele regulate au puncte fixe de decolare si aterizare,rute,dar si escale programate inaintea zborului.Cursele charter se adreseaza unui grup organizat ai carui membrii beneficiaza de un avantaj privind transportul aerian,conditionat de apartenenta la grupul respectiv si de scopul turistic al calatoriei.
In scopul promovarii vanzarii biletelor de avion pe cursele straine, companiile aeriene pot oferi un bogat material promotional,constand in autocolante,brosuri,mape,pixuri si brichete cu insemnele companiei.
Compartimentul 'Rent-a car' va oferi turistilor spre inchiriere autoturisme proprii,precum si o serie de microbuze,autocare,incheriate de la societatile de transport.Parcul auto propriu va include o gama diversa de autoturisme, de dimensiuni si modele diferite.Solicitantii vor trebui sa indeplineasca o serie de conditii,legate de varsta,asigurare,toate acestea fiind discutate la incheierea contractului,cand se va discuta si despre modalitatile de plata,incarcarea cu combustibil,inchirierea cu sofer sau fara,etc.
Autoturismele se vor putea inchiria de la orice agentie 'GRANTOUR', returnarea facandu-se,de asemenea,la orice agentie.Autoturismul nu va putea parasi teritoriul Romaniei.
In stabilirea pretului inchirierii se va tine cont de categoria de autoturism inchiriat,numarul de zile solicitat,limita de Km/zi,inchiriere cu sofer sau fara, iar la microbuze,autocare,pe langa acestea,un rol hotarator il va avea numarul de persoane.
Nu mai putin important este compartimentul care va fi infiintat in scopul protejarii turistilor,si anume compartimentul de asigurari medicale.Acesta va putea oferi turistilor posibilitatea de a fi reprezentati in caz de accidente,prin intocmirea de polite de asigurare pentru cei care calatoresc in strainatate.
Toate acestea se inscriu in contextul 'dreptului omului',in cadrul protectiei consumatorului,pentru securitate,protectie economica,printr-o informare adecvata cu mijloace moderne reusind sa ne inscriem si noi in randul firmelor care ofera cel mai bogat sortiment de servicii si produse.
In aceste conditii,prin infiintarea acestor noi compartimente,agentia de turism 'GRANTOUR' va avea urmatoarea structura prezentata in organigrama .
8.2.Propuneri pentru pensiunea 'TOUR IMEX'
Conjunctura de piata privind activitatea de prestari servicii este destul de nefavorabila la acest moment,pe fondul reducerii continue a puterii de cumparare si implicit a cererii de servicii turistice.Cu toate acestea,turismul de afaceri,de week-end,pentru varsta a treia,ca forme moderne ale sectorului turistic sunt in plina expansiune.
De asemenea,pot fi creeate premisele unei cresteri continue si a unei diversificari a gamei de servicii suplimentare.
De aceea pentru mentinerea pensiunii 'TOUR IMEX' la categoria de trei stele,conform noilor norme metodologice si criteriilor privind clasificarea pe stele si categorii a structurilor de primire turistice -(OMT 56/1995) se impun unele modeficari nu numai in ce priveste dotarea (cu mijloace fixe si obiecte de inventar) ci si in structura acestuia.
Sunt necesare lucrari de:
Amenajarea a unor spatii pentru pastrarea bagajelor;
Montarea de suporturi pentru sapun,prize electrice pentru aparate de ras in grupurile sanitare din camere si inlocuirea obiectelor sanitare;
Amplasarea unei centrale telefonice cu minim 8 linii care sa rezolve mai bine satisfacerea necesitatilor de comunicare ale tuturor turistilor in conditii de un real confort in primul rand si apoi ar conduce la cresterea operativitatii desfasurarii tuturor activitatilor din pensiune si nu in ultimul rand la cresterea incasarilor prin comisioanele practicate la efectuarea convorbirilor telefonice.
In ceea ce priveste cresterea calitatii serviciilor oferite,aceasta s-ar materializa prin:
Dotare corespunzatoare atat cu materiale de buna calitate cat si cu aparatura necesara efectuarii ei (un aspirator industrial,inlocuirea presei de calcat);
Continuarea pregatirii personalului,absolut necesara in conditiile actuale cand cea mai ieftina si chiar eficienta reclama a pensiunii este realizata de 'clientii casei';
Cresterea gradului de confort se poate realiza prin:
Inlocuirea actualelor frigidere cu altele de capacitate mai mica;
Dotarea camerelor cu aparat de radio si telefon;
Cresterea volumului incasarilor si implicit a eficientei activitatii unitatii analizate este posibila prin:
Comunicarea cu agentiile de turism prin internet in vederea cresterii gradului de ocupare si a perioadei de functionare;
Extinderea spatiilor de cazare in alte spatii care in prezent sunt utilizate ineficient;
Diversificarea serviciilor oferite (introducerea centralei telefonice,dotarea cu o masa de biliard);
Extinderea barului propriu si diversificarea gamei de produse comercializate la adaos comercial stimulativ dar si acoperitor;
Cresterea numarului de mese festive si de protocol.
BIBILOGRAFIE
1.I.O.Snak -Economia si organizarea turismului,Editura Sport-Turism 1976
2.GH.Basanu,D.Fundatura-Management-Marketing,Editura Diacon Coresi,1993.
3.O.Nicolescu,i.Verboncu-Management,Editura Economica,1996.
4.O.Nicolescu-Strategii manageriale de firma,Editura Economica,1996.
5.C.Rusu-Management,editura Expert,1996.
6.G.Stanescu,G.Tigu-Tehnica operatiunilor de turism,Editura All Beck,1999.
7.N.Lupu-Hotelul-economie si management,Editura All Beck,1999.
8.F.Vellas-Turismul-tendinte si previziuni,Editura Walfosth,1996.
9.V.Olteanu-Marketingul serviciilor,Bucuresti,1996.
1o.D.T.Epure-Resursele umane in turism,Editura Vasiliana,Iasi,2000.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2840
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
