ASPECTE
GENERALE PRIVIND REPUBLICA MOLDOVA
Spatiul
Modovei istorice aflandu-se in partea de sud a Europei Centrale, invecinat cu
aria peninsulei Balacanice, modest ca suprafata a fost intotdeauna
accesibil pentru toti cei care au dorit sa-l viziteze. Teritoriul
Moldovei prezinta un interes turistic foarte mare pentru
cetatenii locali (care doresc tot mai mult sa-si
cunoasca plaiul natal), pentru conationalii nostri din Tara si de pe alte meleaguri, precum
si pentru oaspetii straini. Atractivitatea acestui spatiu
se explica prin varietatea si contrastul elementelor natural
intalnite aici pe o suprafata relativ mica, precum si prin
istoria bine cunoscuta a poporului roman.
1.
Scurt istoric al tarii
In antichitate,
teritoriul Moldovei era locuit de daci. Situata pe o ruta
strategica intre Asia si Europa, Moldova a fost invadata pe
parcursul istoriei de diverse popoare, printre care amintim locuitorii Rusiei
kievene si mongolii.
In Evul Mediu viitoarea
provincie Basarabia (care cuprindea initial sudul actualei Basarabii
cunoscut si ca Bugeac), apoi partea dintre Prut
si Nistru a Moldovei si Tinutul Hertei) constituia partea estica a Tarii
Moldovei. In secolul al XVI-lea,
Principatul Moldova a trecut sub suveranitatea Imperiului Otoman. Ulterior, prin Tratatul de la Bucuresti din 1812,
Basarabia a intrat in componenta Imperiului Rus.
Prin Tratatul de la Paris din 1856, pentru a
inlatura Rusia de la gurile Dunarii, marile puteri europene restituiau
Moldovei doar sudul Basarabiei cu cele trei judete: Cahul, Ismail, Bolgrad. La
24 ianuarie 1859, se puneau bazele statului national roman, prin unirea
Moldovei cu tara Romaneasca sub
domnia unica a lui Alexandru Ioan Cuza. Noul stat cuprindea si sudul
Basarabiei.
Prin Tratatul de la Berlin (1878),
marile puteri obliga Romania sa cedeze Rusiei sudul Basarabiei, in
schimbul Dobrogei si a recunoasterii, de jure, a independentei
Romaniei fata de Imperiul Otoman. Lucrul acesta a adancit
resentimentele romanesti la adresa Rusiei.
In ianuarie 1918, dupa
Revolutia Rusa, Basarabia si-a proclamat independenta, iar
la 9 aprilie s-a unit cu Regatul Romaniei.
Ulterior, in iunie 1940, in contextul
pactului Molotov-Ribbentrop, Romania a fost fortata de URSS (Rusia)
sa cedeze Basarabia si Bucovina de Nord. La 2 august 1940, a fost
constituita Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca,
care cuprindea cea mai mare parte a provinciei istorice Basarabia, dar si
un teritoriu in stanga Nistrului. Herta, Bucovina de Nord si Bugeacul
au fost incorporate in RSS Ucraineana. In iunie 1941 Romania, aliata
cu Germania, declara razboi URSS,
recupereaza Basarabia. La 24 august 1944 trupele sovietice ocupa din
nou Basarabia.
La 27 august 1991 in timpul
prabusirii imperiului sovietic, Republica Moldova si-a declarat
independenta, devenind un stat-membru al ONU Organizatia
Natiunilor Unite.
Imediat dupa proclamarea
independentei, a aparut o miscare care sprijinea reunificarea cu
Romania, dar un referendum desfasurat in martie 1994 a aratat
ca marea majoritate a votantilor prefera independenta.
Asezarea geografica si
caile de acces
Republica
Moldova este un stat situat in estul Europei, intre Romania
(vest) si Ucraina (est) (anexa 1),
cu suprafata de 33843,5 km2,
cu capitala Chișinau (anexa
2). Granita cu Romania urmeaza aproape in intregime raul Prut
si pe o distanta foarte scurta Dunarea.
Figura
nr. 1: Localizarea geografica a
Republicii Moldova
Sursa: www.ro.wikipedia.org
Lungimea totala a hotarului
national constituie 1389 km, inclusiv 939 km – cu Ucraina, 450 km – cu
Romania. Cel mai de nord punct al tarii este satul Naslavcea (480 21'
N 270 35' E), iar cel mai sudic – Giurgiulesti
(450 28' N 280 12' E), care e si unica localitate pe malul Dunarii.
Punctul cel mai de vest este satul Criva (48 0 16' N 26 0 30' E), cel mai de
est – satul Palanca (460 25' N 300 05'E).
Numarul
populatiei stabile al Republicii Moldova a constituit 3572,7 mii persoane,
din care 1476,1 mii (41,3%) – populatia urbana si 2096,6 mii
(58,7%) – cea rurala.
Republica
Moldova are un teritoriu in stanga Nistrului (Transnistria), locuit in majoritate de moldoveni
(42%), si in proportii relativ egale de rusi si ucraineni.
Aceasta este o ramasita a RSSA Moldovenesti din
perioada interbelica. In 1990, odata cu izbucnirea conflictului din
Transnistria, autoritatile de la Chisinau au pierdut
controlul acestei regiuni, care si-au autoproclamat independenta sub
numele de Republica Moldovenesca Nistreana.
Republica Moldova face parte din grupul
tarilor bazinului Marii Negre. Cu acestea, precum si cu
statele dunarene, intretine strinse legaturi comerciale reciproc
avantajoase. Hotarul ei de sud se intinde pina aproape de Marea
Neagra, iesirea la mare deschizindu-se prin limanul Nistrului si
fluviul Dunarea.
Pozitia fizico-geografica a
Republicii Moldova a determinat variatele particularitati ale
conditiilor ei naturale.
Caile de acces
In 2002, principalele
cai de transport in Republica Moldova erau cele feroviare (1 138
km), rutiere (12 719 km in total, printre care 10 977 km suprafata
pavata) si cele aeriene (6 aeroporturi pavate din care unul
international).
a) Transportul aerian
Moldova
dispune de patru aeroporturi, dintre care trei sunt civile Chisinau,
Balti si Cahul, iar unul Marculesti este mixt (militar
si civil). Toate patru dispun de statut de aeroport international.
Dar numai aeroportul Chisinau, corespunde unui aeroport de clasa
internationala, are zboruri regulate planificate catre si
dinspre anumite destinatii internationale. Aeroportul este deschis 24
de ore, dispune de control vamal, verificari ale securitatii
aeriene si echipament de supravietuire aeriana.
Aeroportul din
Balti este certificat si deschis pentru transporturile de
calatori si marfuri, dar in prezent este utilizat doar
pentru zboruri neregulate unice. Aeroporturile din Cahul si
Marculesti se afla in proces de certificare de catre
Administratia de Stat a Aviatiei Civile (ASAC).
Principalul operator aerian in
Republica Moldova este Compania Aeriana de Stat „Air Moldova” care a asigurat transportul a 51,8% de
calatori din totalul de 483,7 mii, transportati in 2005, ce este
in crestere cu 14,7% comparativ cu 2004. Pe langa „Air Moldova”, mai
sunt licentiati in vederea efectuarii operatiunilor de
transport aerian alti 13 operatori aerieni.
Principalul
aeroport al tarii este Aeroportul International Chișinau. La inceputul lui 2006, aeroportul Chișinau
oferea zboruri directe spre destinatii internationale precum
Bucuresti-Henri Coanda, Timisoara-Traian Vuia, Atena, Bologna,
Budapesta, Istanbul, Kiev, Larnaca, Lisabona, Moscova, Praga, Roma, Tel
Aviv, Verona,Londra si Viena.
Calea
aerului devine o modalitate dintre cele mai preferate pentru turistii
straini care viziteaza tari. Companiile aeriene ale
Republicii Moldova, impreuna cu companiile straine, presteaza
servicii de transport pasageri prin curse regulate si charter, asigurand
legaturi directe cu circa 20 de destinatii, iar cu transbordari
- cu majoritatea tarilor lumii. In ultimii ani s-a observat o
reducere a numarului de destinatii si de curse catre
tarile CSI, insa este evidenta tendinta de
crestere a numarului de destinatii si servicii prestate
tarilor din Europa de Vest si de Sud.
b) Transportul feroviar
Sistemul retelelor constituie un fragment al
fostelor retele ale URSS cu mici modificari
cantitative, in sensul micsorarii lor. Pana in prezent este
folosit acelasi tip de vagoane, locomotive, acelasi sistem de
semnalizare, de edificare a retelelor etc.
Caile ferate ale Republicii Moldova
dispun de 2214 km de retele de cale ferata, dintre care in exploatare
se afla 1163 km, inclusiv 13,9 km de retele cu latimea de
1435 mm (ecartament european). Asigurarea Republicii Moldova cu reteaua de
cai ferate de folosinta generala alcatuieste 2,7
km la 10 mii locuitori, densitatea medie a ei fiind de circa 33 km la 1000 km
In luna octombrie a fost lansat tronsonul
de cale ferata Revaca – Cainari, care a legat magistralele europene
CE 95 si E560, care sunt parti ale Acordurilor europen AGC si respectiv AGTC.
Principalele joncțiuni
feroviare ale Republicii Moldova se afla in Chișinau, Tighina, Ungheni, Ocnita,
Balti si Basarabeasca. Legaturile externe directe cu Odesa
(in Ucraina) la Marea Neagra si cu orasele romanesti
Iasi si Galati interconecteaza reteaua
republicana. Prin aceste conexiuni, rutele feroviare moldovenesti se
diversifica si cuprind urmatoarele destinatii: Rusia (Moscova
si Sankt Petersburg), Belarus (Minsk), Ucraina (Kiev, Odesa, Nikolaev,
Cernauti, Herson, Ivano-Frankovsk, Krivoi Rog etc.), Romania (Bucuresti,
Iasi, Brasov, Cluj-Napoca, Constanta etc.), Turcia (Istanbul),
Bulgaria (Sofia), Republica Ceha (Praga) si Germania (Berlin). Multe dintre aceste rute sunt zilnice.
Nu
sunt intreprinse actiuni in vederea electrificarii caii ferate,
dar la acest capitol suntem unica tara din regiune care nu are linii
de cale ferata electrificata. Conform calculelor efectuate de
specialistii in domeniu,
economia realizata in urma trecerii la tractiunea electrica, la
aceleasi volume transportate de marfuri si calatori,
va constitui nu mai putin de 20 mil. dolari SUA, adica
investitiile efectuate pentru realizarea electrificarii vor fi
rambursate intr-o perioada de cel mult 5 ani.
c) Transportul rutier
Drumurile pe care se transporta
peste 70 % din volumul de marfuri reprezinta un element esential
al potentialului economiei nationale a tarii, pe ele se
transporta cea mai mare parte a materiei prime, materialelor,
marfurilor, produselor agricole, fortei de munca, atat locale
cit si la nivel national si international.
Comparativ
cu tarile Uniunii Europene, dezvoltate din punct de vedere a
infrastructurii transportului rutier, Moldova a continuat sa se
mentina pe o treapta inferioara in ce priveste densitatea retelei
de drumuri publice, calitatea acestora, atat si in asigurarea fondurilor
necesare pentru intretinerea si reparatia drumurilor. Astfel,
statistica mentioneaza ca an de an asigurarea fondurilor a fost
sub limita celor necesare pentru activitatea de drumuri.
In 2001
Fondul Rutier a constituit 76
mln. Lei, in 2002 – 80 mln. Lei, in 2003 – 96 mln. Lei, in 2004 – 121 mln. lei,
in 2005 – 150 mln. Lei, iar pentru 2006 au fost stabilite prin Legea bugetului
doar 170 mln. Lei. In aceiasi perioada costurile materialelor a
crescut cu 50-60%, iar a combustibilului cu 55%. Anual din cauza finantari
insuficiente ajung in stare foarte proasta si se distrug sute de
kilometri de drumuri auto.
Reteaua publica de drumuri din Republica Moldova
este de 12 719 km, dintre care 87% cu suprafata pavata. Din acest
total 3 669 km formeaza drumurile nationale, iar 6 834 km sunt drumuri
locale, calitatea lor, insa, nu corespunde standardelor
internationale.
Drumurile publice, principala cale de
transport intern, leaga orasele mari ale Moldovei. Acestea,
insa, se afla intr-o stare generala proasta. In plus,
lipsa de combustibili ingreuneaza transportul auto interurban. Deplasarea
pasagerilor pe teritoriul republicii se face in cea mai mare parte prin curse
regulate de autobuze si microbuze (aproximativ 17 mii).
d) Transportul naval (fluvial)
In
prezent Republica Moldova dispune de 74 mijloace de transport naval, dintre
care 39 navigheaza pe raurile Nistru si Prut, 28 pe raul Dunare
si 7 de tip rau-mare navigheaza in Marea Neagra si Marea
Azov.
Asigurarea Republicii Moldova cu reteaua de cai navigabile
navale ramane insuficienta si alcatuieste – 556 km,
dintre care cu adancimi garantate – 85 km, din 1200 km posibile.
Exista 4
porturi: Giurgiulesti (pe raul Dunare) si Ungheni (pe raul
Prut), care sunt sub controlul autoritatilor centrale si
porturile de pe raul Nistru Bender si Rabnita aflate sub controlul
autoritatilor separatiste nerecunoscute.
Pentru intretinerea sectorului tehnic
Ungheni, au fost efectuate lucrari de adancire si indreptate a albiei
raului Prut doar pe sectorul 385-405 km.
In ultimii ani a continuat
amenajarea raului Nistru si Prut pentru navigatie in baza Acordului
european privind principalele cai navale interne de importanta
internationala, dar din insuficienta de surse nu a fost
posibil de realizat toate lucrarile necesare.
Principalele
marfuri transportate raman a fi materialele de constructie.
Transportul naval se realizeaza in principal pe sectoarele
Cosauti – Dubasari si Tighina – delta raului Nistru - cale
navigabila interna de importanta internationala E
90-03 si pe sectorul Ungheni – delta raului Prut – cale navigabila
interna de importanta internationala E 80-07, inclus
in coridorul VII – Dunare a programului TACIS.
In Republica Moldova raurile Nistru si Prut
sunt navigabile, insa transportul naval joaca un rol prea putin
important in sistemul de transport republican. In 1990 doar 317 milioane de
tone-kilometri de marfa au fost transportate pe apele interne, in
comparatie cu 15 007 milioane tone-kilometri pe cai ferate si 1
637 milioane tone-kilometri pe reteau de drumuri.
Pe Nistru se organizeaza excursii
turistice spre Odesa, cu vapoare de capacitate medie (200-400 de locuri)
si diferite nave rapide si salupe.
Republica
Moldova
are acces la Dunare prin portul Giurgiulesti, unde in 2006 a fost
finalizata constructia unui terminal petrolier.
Importanta
transporturilor pentru Republica
Moldova este prezentata de cativa factori determinanti printre
care:
-
fiind o
tara mica, cu costuri de producere scazute, comertul
international este esential, care poate fi realizat numai prin
intermediul transportului;
-
economia
tarii este bazata in special pe agricultura si
industrie agricola, care este foarte dependenta de buna
functionare a industriei transporturilor si o infrastructura
calitativa, ce ar asigura accesul producatorilor agricoli la
piete;
-
comertul exterior
al Moldovei este preponderent cu Rusia si Ucraina (cu extindere
treptata spre Europa de Vest si Sud-Est), produsele de baza
fiind produse agricole si produse alimentare foarte sensibile la costul
transporturilor, acesta este un tribut platit pozitiei geografice a
tarii unde sunt utilizate in special transporturile rutiere si
feroviare mult mai scumpe ca cele fluviale sau maritime;
-
solicitare
ridicata de transport de calatori datorita faptului
dispersarii localitatilor rurale si necesitatii
deplasarii cetatenilor la serviciu, servicii sociale sau
administrative;
-
cu exceptia
transporturilor rutiere si cateva companii aeriene, sectorul este dominat
de companii total sau partial de stat;
La momentul de fata
infrastructura atat rutiera cat si cea feroviara este foarte
grav deteriorate, majoritatea drumurilor si cailor ferate sunt intr-o
stare depasita de exploatare si necesita renovare.
Sistemul de transport ocupa un loc
important in dezvoltarea economica a Republicii Moldova. Procesele ca au
loc in acest domeniu corespund dezvoltarii economice a tarii. In
prezent transporturile reprezinta in jur de 9% din PIB si cota lor
este in continua crestere (in special transportul rutier si
aerian).
3.
Resursele turistice
In
perioada postbelica in Basarabia s-au facut primii pasi in
cunoasterea, aprecierea si valorificarea patrimoniului national
natural si istorico-cultural in scopuri turistice si de agrement. Se
mentiona ca mai multe obiective naturale, cum ar fi mendrele
Nistrului, izvoarele cu ape minerale care contineau pucioase, numite
“Burcute”, sectoarele de vegetatie silvica foarte variate, peisajele
naturale de o rara frumusete, salba de cetati de la Hotin,
Soroca, Tighina, Cetatea Alba, Chilia, renumitele podgorii, cum erau cele
de la Cazanesti, Romanesti, Calarasi,
Suruceni, Sabo cu intreprinderile lor de producere a vinurilor naturale
sampanizate, faimoasele livezi din judetele Lapusna, Orhei,
Tighina etc, ar avea o atractivitate turistica nu mai mica decat
obiectivele naturale si antropice din multe alte tari europene.
2.3.1.
Fondul turistic natural
Republica
Moldova dispune de un valoros potential turistic natural, care se impune
prin atractii de un pitoresc deosebit, constituind unul dintre cele mai
bogate resurse turistice.
Ariile naturale protejate din Moldova (anexa 3) sunt prezentate in calitate de 5 rezervatii stiintifice (cu o
suprafata totala de circa 19,4 mii ha) 63 rezervatii naturale silvice, de plante medicinale si mixte
(peste 8009ha), 288 de monumente ala naturii – geologice si paleontologice,
hidrologice, botanice (2906 ha), 32 arii cu management multifunctional
reprezentate de sectoare cu vegetatie de stepa, de lunca,
perdele forestiere de protectie (peste 1000 ha), o gradina
botanica (105 ha) si o gradina zoologica (20 ha). In afara
de acestea, in republica exista 433 arbori seculari luati sub
protectia statului si 269 specii de animale si plante, incluse
in Cartea Rosie a Republicii Moldova.
Elementele reprezentative ale
potentialului natural, care pot conferi o calitate necesara
dezvoltarii turismului, sunt:
Relieful tarii
reprezinta o campie deluroasa, inclinata de la nord-vest spre
sud-est cu altitudinea medie de circa 147 m deasupra nivelului marii. In
partea centrala a ei se afla Codrii, regiunea cea mai ridicata,
cu altitudinea maxima de 429,5 m (dealul Balanesti, raionul
Nisporeni) si puternic fragmentata de vai si valcele.
Procesele erozionale si alunecarile de teren au conditionat
formarea hartoapelor, care prezinta niste amfiteatre in spatiul
carora sunt situate localitati rurale. Pitorescul peisaj al
codrilor, care e foarte asemanator cu o regiune premontana, a
fost numit de catre geomorfologul si pedologul rus Vasili Dokuceaev “Elvetia
basarabeana”. Sud-vestul tarii si teritoriul de pe
cursul inferior al Nistrului au relief de campie mai putin
fragmentata.
Invelisul de sol al Moldovei este
manos si variat, fiind constituit din peste 745 de
varietati de soluri. Cernoziomurile alcatuiesc circa 75% din
suprafata teritoriului tarii. Solurile brune si cenusii
de padure ocupa 11%, iar cele aluviale, adeseori salinizate si
inmlastinite – 12%.
Resursele minerale
ale Republicii Moldova sunt reprezentate preponderent de roci sedimentare, cum
ar fi calcarul, creta, ghipsul, nisipul, gresia, bentonita, tripoli si
diatomita, care pot fi folosite la constructii, la producerea cimentului
si a sticlei, in industriile alimentara, chimica,
metalurgica etc. Pe teritoriul Republicii Moldova au fost identificate
minerale nemetalice ca grafitele, fosforitele, zeolitele, fluoritele, baritele,
iodurile si bromurile, precum si unele metale industriale ca fierul,
plumbul, zincul si cuprul. Moldova poseda si depozite mici de
lignite, petrol si gaz natural.
Clima
Republicii Moldova este temperat continentala,
caracterizandu-se prin lungi perioade fara inghet, ierni scurte
si blande, veri lungi si calduroase, precipitatii modeste
si lungi perioade secetoase la sud. Temperatura medie anuala
creste de la 8-9 oC la nord pana la 10-11 oC la
sud. Precipitatiile medii anuale variaza intre 600-650 mm la nord
si centru si 500-550 mm la sud si sud-est.
Flora
Republicii Moldova, variata si bogata, cuprinde peste 5,5 mii
specii de plante salbatice. Diversitatea botanica a tarii
este conditionata de pozitia geografica, de
caracteristicile sale topografice si de clima. La nivel de
landsaft, teritoriul ei este situat in trei zone naturale: padure,
silvo-stepa si stepa. Predomina padurile de foioase,
specifice Europei Centrale. Cele mai intinse masive forestiere sunt situate in
centrul tarii, fiind reprezentate prin rezervatiile “Codrii”
si “Plaiul Fagului”. Ecosistemele forestiere ale tarii
contin 45 specii bastinase de copaci, 81 specii
bastinase de arbusti si 3 specii native de liane
arboricole. Printre cele mai raspandite specii native de plante lemnoase
care se intalnesc in padurile noastre sunt stejarul comun (Quercus
robur), gorunul (Quercus petraea), stejarul pufos (Quercus
pubescens), frasinul European (Fraxinus excelsior), carpenul
european (Carpinus betulus), ulmul comun (Ulmus laevis),
artarul sicomor (Acer pseudoplatanus), teiul comun (Tilia
cordata), mesteacanul european (Betula pendula) si fagul
european (Fagus sylvatica).
Potentialul de recretie al obiectivelor naturale silvice al
Republicii Moldova este destul de modest. Astazi spatiile
impadurite ocupa mai putin de 9 % din suprfata republicii,
fata de 25 % in trecut. Padurile propriu-zise ocupa o arie
si mai mica. Predomina padurile cu frunza lata de
tipul celor din Europa centrala, componenta floristica a
carora este destul de diversa, enumarand circa 100 specii de
arbori si arbusti. Cea mai raspandita specie este stejarul,
care ocupa aproximativ 2/3 din suprafetele impadurite.
Cu toate ca in Basarabia suprafata
spatiilor impadurite este redusa, aici s-au mai pastrat
unele paduri si parcuri pretioase luate sub protectia
statului, care pot fi incluse in rutele turistice. Cea mai importanta arie
este zona Codrilor Bacului, in care s-au pastrat sectoare de padure
naturala. Pentru organizarea rutelor turistice pot fi folosite toate
rezervatiile naturale, padurile si sectoarele de padure.
Obiective atractive din acest punct de vedere sunt
si parcurile din
localitatile Republicii Moldova, care majoritatea sunt folosite ca
zone de odihna de scurta durata.
Selectiile dentrologice ale parcurilor cuprind pest 200
specii si forme de diferiti arbori si arbusti, inclusiv
plante exotice aduse din diferite tari ale lumii. In aceste parcuri
pot fi intalnite astfel de specii rare, cum sunt bradul de balsam, bradul alb,
molidul intepator, molidul de Arizona, tisrul, duglasul verde, zada,
deverse specii de artar, tei, scorus etc.
In Republica Moldova s-au pastrat peste 400 de
arbori seculari, majoritatea carora au o varsta de la 150 ani in sus.
Evidenta acestor arbori in calitate de monumente ale naturii a inceput
inca cu 60 de ani in urma. Prin Hotararea Consiliului de
Ministri al Romaniei din anul 1937, de rand cu alte monumente ale naturii,
au fost evidentiati doi stejari si un par din parcul de la
Manzar.
Peste jumatate din numarul total al arborilor
seculari sunt reprezentati de stejarii pendunculati (58,0 %), o
buna parte – de fagi (8,9 %) si pini de padure (5,6%). Cei mai
numerosi arbori seculari luati la evidenta se afla in
Codrii Bacului si Ichelului (120 sau 28 % din numarul lor total),
regiunea Nistrului inferior (107 sau 24,9 %) si in municipiul
Chisinau (87 sau 20,3 %).
Deosebit de atractive pentru turisti pe la
sfarsitul primaverii – inceputul verii pot deveni locurile unde cresc
plante melifere (copaci,
arbusti, plante anuale). In calitate de exemplu poate fi adus salcamul, floarea lui. In scopul
admirarii si savurarii mirosului puternic si placut al
florii de salcam, in timpul infloririi acestui copac (pana la inceputul
lui iunie), cand spre aceste arii pot fi organizate rute speciale pentru
turisti, in special pentru cei straini, preferabil veniti din tarile situate mai
la nord spre Republica Moldova, unde acest copac nu creste. Atractivitatea
turistilor spre aceste obiective poate fi marita mult pe seama
organizarii degustarii mierii de salcam de la prisacarii locali
si realizarea acestui produs.
Sunt de perspectiva in acest sens si rutele
spre locurile (mai putin evidentiate) unde cresc teii, livezile de
meri, prini, visini. Podgoriile cu vii, campurile unde se cultiva
plante oleaginoase si medicinale in timpul infloririi lor.
Incepand cu mijlocul verii si indeosebi toamna, viile si livezile devin
atractive pentru recolta lor.
Astfel Republica
Moldova poate deveni o adevarata Californie Europeana a
fructelor, strugurilor (anexa 4), vinului, mustului de vin si de fructe,
mierii de albine. Aceste produse delicioase cu calitati
gustative de exceptie, pot deveni si mai valoroase pentru
sanatate si apreciate, daca vor fi recunoscute si se
vor realiza ca produse ecologic pure.
Fauna
Republicii Moldova este relativ bogata si variata. In
tara vietuiesc peste 15,5 mii specii de animale, inclusiv 461
specii de vertebrate si peste 15.000 specii de nevertebrate. Dintre
vertebrate se intilnesc 70 specii de mamifere, 281 specii de pasari,
14 specii de reptile, 14 specii de amfibieni si 82 specii de pesti.
Cele mai raspindite specii native de mamifere sint liliacul urecheat (Plecotus
auritus), ariciul comun (Erinaceus europaeus), cirtita
europeana (Talpa europaea), chitcanul comun (Sorex araneus),
nictalul (Nyctalus noctula), veverita comuna (Sciurus
vulgaris), iepurele comun (Lepus europaeus), tistarul european (Citellus
citellus), tistarul patat (Citellus suslicus),
soarecele domestic (Mus musculus), sobolanul sur (Rattus
norvegicus), soarecele de padure (Apodemus sylvaticus),
soarecele de cimp (Apodemus flavicollis), vulpea comuna (Vulpes
vulpes), caprioara (Capreolus capreolus), mistretul (Sus
scrofa), bursucul (Meles meles), jderul de piatra (Martes
foina), dihorele european (Mustela putorius) si nevastuica
(Mustela nivalis).
Reteaua hidrografica
include peste 3000 de rauri si raulete, dintre care 10 au lungimea de
peste 100 km. Principalele rauri sunt Nistru (1352 km, pe teritoriul
tarii – 657 km), Prut (976 km, pe teritoriul tarii – 695
km), Raut (286 km), Cogalnic (243 km, pe teritoriul tarii – 125
km), Bic (155 km), Botna (152 km).
Lacuri naturale
in Republica Moldova sunt numai cateva (Beleu,
Manta, Antonesti in cursul inferior al Prutului si Bac, Crasnoe in ValeaNistrului)
si ele sunt mici, fiind folosite pentru pescuit.
Republica Moldova dispune de o retea de peste 1600 de
lacuri de acumulare (artificiale),
majoritatea carora au o arie de pana la 20-30 ha. Din ele 22 au
suprafete de peste 100 ha fiecare. Luate impreuna aceste lacuri
ocupa o suprafata totala de aproape 25 mii ha, acumuland
peste 1 miliard m3 de apa. Cele mai mari din aceste lacuri
sunt situate la Costesti pe
Prut (7700 ha), la centrala
hidroelectirca de la Dubasari (6750 ha), Centrala termoelectrica Cuciurgan (2800 ha),
Taraclia (1129 ha), Ghidighici (900ha) si Ialoveni (708ha).
In mai multe din aceste lacuri se cresc pesti de calitate
superioara, cum ar fi crapii argintii solicitati pretutindeni.
O insemnatate considerabila pentru
recreatie au izvoarele in
numar de peste 3000, indeosebi cel cu ape minerale. In 1965 pe teritoriul
republicii au fost atestate peste 70 izvoare cu ape minerale, dupa
componenta lor chimica de 27 tipuri, folosite inca destul de
modest pentru tratarea diferitelor maladii. Catre finele anului 2002 in
republica existau 45 zacaminte cu ape minerale
tamaduitoare de mai toate varietatile, cu exceptia
apelor carbonizate gen „Narzan”.
Cele mai importante concentrari de ape minerale se gasesc in zona nistreana (indeosebi in sectorul de la Varnita pana la
Olanesti) si in
zona pruteana (din preajma oraselor Ungheni si Cahul).
Mai valoroase pentru tratament sunt apele minerale din vreo 20 izvoare,
inclusiv de la Cahul, precum si cele de la Harjauca, Camenca si
Vulcanesti. Apele din izvoarele de la Chisinau si
Varnita se comercializeaza in calitate de apa potabila.
Rezervatii si monumente
ale naturii
Cele mai impresionate obiective si monumente
naturale de interes turistic din Republica Moldova sunt situate in ariile, cu
statut diferit, protejate de catre stat. Aceste arii sunt prezentate in
calitate de rezarvatii stiintifice, parcuri nationale,
monumente ale naturii (geologice si paleontologice, botanice),
rezervatii naturale, rezervatii peisagistice, rezervatii de
resurse, arii cu management multifunctional (sectoare cu vegetatie de
stepa, de lunci etc), rezervatii biosferice, gradini botanice,
gradini dendrologice, monumente de arhitectura peisagistica
si gradini zoologice.
In Republica Moldova
sunt prezentate aproape toate aceste categorii de arii naturale protejate, cu
exceptia parcurilor nationale si rezervatiilor biosferice
care se afla in curs de organizare.
Pe
spatiul ariilor protejate in mod individual sunt instituite regiuni
speciale de protectie, cu indicatii de folosire a acestora in scopuri
de recreatie, turism si economice. Cele mai interesante si
atractive din punct de vedere turistic sunt parcurile nationale,
apoi rezervatiile
stiintifice.
Un loc
de asemenea deosebit il ocupa rezervatiile peisagistice,
dupa care urmeza celelalte categorii.
Monumentele
naturale propriu-zise, cum ar fi ”Toltrele
Prutului” (anexa 5 ) se
afla in ariile diferitor rezervatii naturale, precum si in afara
lor, inclusiv in perimetrul localitatilor. Numarul total al
obiectivelor si monumetelor enumerate in Republica Moldova este de 446 (fara
spatiile mici sau nu prea mari, ocupate de peste 100 de arbori seculari,
aflati in afara ariilor naturale protejate – in scuaruri, pe straazi,
la marginea drumurilor etc). Ele ocupa o suprafata totala
de 66,5 mii ha sau aproximativ 2% din teritoriul republicii. Suprafetele
terenurilor silvice in cadrul ariilor protejate ocupa aproape 18 mii ha,
sau 5% din intreaga suprafata a fondului forestier.
Deosebit de impresionante sunt
monumentele geologice si
paleontologice luate sub ocrotire in numar de 86 cu o
suprafata totala de peste 2681 ha, inclusive aflorimente
geologice (15 obiecte), rape (23), amplasamanete de fauna fosila (6),
stanci (3), movile recifale (5), valcele (3), defile (7), cariere (6), fracture
tectonice, falii tectonice, profiluri si sectiuni geologice, pante
si maluri abrupt, chei, coline, pestere, palnii carstice, grote,
meandre, praguri, terase, compkexe geologice, soluri fosile, hartoape, argile
etuliene (cate un obiectiv).
O mare valoare
stiintifica si practica o au in Republica Moldova
o serie de monumente si obiecte paleontologice incluse in fondul turistic natural.
Din punct de vedere paleontologic teritoriul republicii este unul din
cele mai bogate si unice in Europa. Subsolul intregului
spatiu basarabean de fapt reprezinta un muzeu natural gigant al
organismelor si plantelor pietrificate din diferite epoci geologice. Multe
acumulari de organisme si plante au fost cercetate, devenind pe larg
cunoscute in literatura stiintifica. Unele din ele au fost luate
sub ocrotirea statului, fiind declarate monumente naturale. Studierea
obiectivelor paleontologice permite cunoasterea istoriei de dezvoltare a
lumii animale si vegetale pe plaiul nostrum, conditiilor climaterice
care au existat in trecutul geologic. Ramasitele
pietrificate ajuta la determinarea varstei relative a depunerilor
continentale si maritime vechi si pot servi ca indici de orientare in
cautarea si gasirea substantelor minerale utile.
Pe
teritoriul republicii se afla cateva sute de astfel de amplasamente,
puncte sau concentrari de monumenete, multe dintre care au o mare
insemnatate stiintifica si turistica. Din
numarul lor, in primul rand trebuie mentionate sirul de stanci
calcaroase recifale cu defilee pitoresti, care se intind langa
si in apropierea Prutului, de la asatul Tetcani pana aproape de
localitatea Balatina. In acest sistem deosebit de interesnate sunt stancile
si grotele de la Corjeuti, Trinca, Buzdujeni, Branzeni, Duruitoarea,
Butesti si Cobani.
In nord-estul Republicii Moldova, pe malul si in
apropierea Nistrului, deosebit de atractive sunt monumentele din zona Nistrului de Mijloc, cum ar fi cele de la Naslavcea, Cosauti, Bursuc,
Climautii de Jos, Raspopeni, Pripicenii-Razesi,
Pocsesti (din dreapta raului) si Rascov, Ofatinti (din stanga lui).
In sudul republicii se evidentiaza cuiburile fosiliere de la Taraclia, Cimislia, Lucesti, Gavanoasa, Valeni,
Cismichioi, Etulia si altele.
Pe baza pietrelor gasite in perimetrul acestora
si a altor monumente au fost completate fondurile muzeelor respective din
Chisinau, Moscova, Odesa, Bucuresti, Iasi etc.
Locuri turistice
sunt si cunoscutele zone de agrement. Cele mai importante din ele se
afla in lungul Nistrului ( la
Soroca, camenca, Dubasari, Vadul lui Voda, Tighina-Tiraspol), in aria
Codrilor (la Ivancea, Condrita) si la marginea acesteia (Ghidighici,
Danceni) si altele.
O valoare turistica au si panoramele
impresionante pe alocuri ale unor localitati, care se deschid in
fata ochilor datorita contrastului amplitudinilor de
inaltimi si formelor de relief, peisajelor imenselor
plantatii de vii si livezi, neobisnuite pentru oaspetii din
tarile nordice sau muntoase, unde astfel de privelisti lipsesc.
In cursul de mijloc al bazinului raului Nistru
un deosebit interes prezinta peisajul Saharna, situat
langa satul cu acelasi nume (anexa 6). Obiectele
lui principale sunt masivele rifogene calcaroase stancoase
strabatute de defileurile fermecatoare ale rauletelor
Saharna si Stahna. Cel mai frumos si pitoresc este defileul
Saharna, a carui adancime este de 175 m si care isi face
impresia unei prapastii fioroase. In albia rauletului Saharna
s-au format 22 de cascade care provoaca zgomotul lui zgomotos. Una dintre
aceste cascade are inaltimea de 4 m, latimea de 6 m si
a sapat in piatra o adancitura de circa 10 m. Versantii
verticali ai defileului, sub actiunea proceselor de dezagregare, carstice,
eroziunii, vantului, sunt marcati de numeroase nise si pesteri
care au servit pentru omul primitiv drept adaposturi naturale. In prezent
aici vietuiesc lilieci, pasari rapitoare, jderul de
piatra, vulpi, bursuci, care ziua sed in ascunzisuri, iar
noaptea ies la vanat. In multe locuri versantii stancosi sunt
acoperiti de paduri: stejari seculari, artar tataresc,
gorun, visin turcesc, din arbusti se intalnesc scumpia,
paducelul, alunul, cornul. In aceste paduri vietuiesc
caprioare, cerbi, bursuci, vulpi, jderi.
Pe
teritoriul acestui peisaj s-au inregistrat o serie de vechi asezari
omenesti din perioada antica si medievala. In stancile
landsaftului se observa si astazi ruinele unor manastiri
din secolele XII-XVII.
“Valea adanca”
ocupa valea raului cu acelasi nume, afluent stang al Nistrului. Valea
se dezvolta in calcare rifogene de varsta sarmatiana, are forma
de canion cu adancimea de 150-180 m.Versantii abrupti preporosi,
pe alocuri stancosi ai vaii sunt fragmentati de pesteri,
palnii carstice. De pe acesti versanti isi iau inceputul multe
izvoare care se scurg in albia raului, dar aici apa dispare din cauza
raspandirii formelor carstice. De aceea valea raului are o albie
seaca. Cea mai mare parte a versantilor si a luncii inguste a
vaii este impadurita. Predomina padurile de stejar in
amestec cu frasin, tei, carpen, artar. Pe alocuri pe stancile golase
se intalneste visinul turcesc; din arbusti cresc scumpia si
dracila, iar din ierburi rare-imortela, sardina, drobisorul, sofranelul.
“Tipova” este situat in
cursul de mijloc al bazinului raului Nistru intre satele Tipova si
Horodiste (jud.Orhei). El include terasele Nistrului si valea
rauletului Tipova si are forma de canion cu adancimea de
150-200 m. In albia rauletului s-au format multe cascade. Pe
versantii canionului se intalnesc forme eoliene de relief, forme carstice:
pesteri, palnii carstice. Aici s-au pastrat ruinele unei
cetati getice, iar in apropiere de satul Tipova - ale unei
manastiri in piatra. In
padurile noastre se intalnesc arbori care se caracterizeaza prin
dimensiuni impresionante si printr-o varsta exceptionala ca
stejarul lui Stefan cel Mare din satul Cobalnea (jud.Soroca).
Figura nr.
2: Tipova
Sursa: http://moldovenesc.blogspot.com/2008/04/manastirea-tipova.html
Se
intalnesc unele monumente geologo-paleontologice cu renume european:
ramasitele numeroaselor fosile de animale care au
vietuit in perioadele neogena si cuaternara. Ele au fost
descoperite in depozitele unor ravene din preajma localitatilor
Cimislia si Taraclia (jud.Lapusna si Taraclia), Calfa
(jud.Tighina), valceaua Colcotov de langa Tiraspol.
Rezervatia 'Codrii',
cea mai veche rezervatie stiintifica din Moldova 'Codrii'
se gaseste in preajma comunei Lozova, cca 50 km de
Chisinau, si a fost infiintata la 27 septembrie 1971.
Rezervatiile stiintifice au cel mai inalt
grad de protectie si sunt impartite in trei zone functionale:
zona strict protejata, zona de tampon si zona de tranzitie
Natura
de aici impresioneaza prin abundenta de forme si specii, unele
dintre ele sunt rare sau pe cale de disparitie.
In rezervatia 'Codrii' sunt puse
sub protectie ca 1000 specii de plante, adica jumatate din
numarul speciilor florei Moldovei, 43 specii de mamifere, 145 specii de
pasari, 7 specii reptile, 10 specii de amfibii si peste 10 mii
de specii de insecte.
Figura
nr. 3: Rezervatia Codrii
Sursa:
http://www.turism.md/rom/topheritage/63/
Principalele
specii de arbori in padure sunt stejarul pedunculat, gorunul si
fagul. In perimetrul rezervatiei mai exista o zona
reprezentativa de lunca si functioneaza un bogat 'Muzeu
al naturii'.
Parcul
Taul, cel mai mare parc din Moldova se
gaseste in mijlocul satului Taul, la cca 200 km nord de
Chisinau. Parcul a fost amenajat la inceputul sec. XX in preajma
conacului familiei Pommer. Parcul reprezinta una dintre cele mai reusite
lucrari ale arhitectului-peisagist, apreciat de societatea inalta de
atunci, I. Vladislavschi-Padalco.
Figura
nr. 4: Parcu Taul
Sursa:
www.turism.md
Teritoriul parcului a fost proiectat intr-o asa
maniera, incat principalele compozitii se succeda parca in
trepte rand pe rand de-a lungul aleelor, ce duc linistite intr-o vale
pitoreasca spre un lac mic. Colectia dendrologica
reprezinta circa 150 de specii de arbori, arbusti si liane,
dintre care peste 100 de forme sunt exotice.
Parcul conventional este impartit in
partea superioara, unde se gaseste resedinta
rurala a boierului Pommer, o retea deasa de alei cu
compozitii floristice diferite, si partea de jos, care aminteste
mai degraba o padure cu palcuri de arbori caracteristici diferitor
zone geografice. Fiind cel mai mare din Moldova, parcul Taul are si o
retea impresionanta de alei, cararui si drumuri de
peste 12,5 km. Accesul vizitatorilor in parc este liber.
Suta de Movile. Urmand drumul din valea Prutului, intre
satele Branesti si Cobani, la circa 200 km de
Chisinau, intalnim o mica, dar curioasa subunitate
naturala ce poarta numele de „Suta de Movile”, ce
prezinta un fenomen unic in spatiul dintre Prut si Nistru. In
realitate movilele sunt mult mai multe decat o suta, peste 3500, ocupand o
suprafata de circa 1072 ha, cu o lungime de peste 8 km si 2,3
km. Inaltimea lor variaza intre 1,5 si 30,5 m. (ultima
numita „Movila Tiganului” ) si sunt dispuse
paralel cu lunca Prutului.
Prima atestare
documentara a acestui peisaj o gasim in 1716, in cunoscuta lucrare „Descrierea
Moldovei”, a lui Dimitrie Cantemir, care il numeste „Centum
monticulli”.
In anul 1927 s-a facut
pentru prima oara o cercetare si o descriere detaliata a complexului,
pentru a explica formarea acestor movile. Unii savanti constata
ca „Suta de Movile' este unicul loc din Europa, unde sunt concentrate
intr-un numar atat de mare recife submarine ale Marii Mediteraneene -
bazin de apa tertiar, ce acoperea cu vreo 20 de milioane de ani in
urma teritoriul de azi al Republicii Moldova. Alti savanti
considera ca movilele s-au format datorita alunecarilor de
teren si prabusirilor care s-au produs, detasand repetat, sub
forma de valuri, pachete de roci mobile ce constituiau initial versantul
terasei Prutului, iar inundatiile sezoniere ale Prutului au modelat
periodic movilele dandu-le forma respectiva.
Aceasta ordonare
a movilelor a nascut o multime de legende care fac trimitere la
civilizatiile demult apuse. Sustinute de cateva descoperiri
arheologice, ele au creat mituri ca ar fi in totalitate morminte ale
geto-dacilor. Bastinasii cred ca movilele sunt ridicate demult,
„de pe vremea turcilor, cand a fost o batalie prin aceste locuri”.
Cercetarile de ultima ora au reliefat insa realitatea
ca ele sunt de fapt un fenomen natural, deocamdata neelucidat in
toate aspectele sale. Intre aceste movile se acumuleaza apa freatica
si cea din precipitatii atmosferice, formand pe alocuri mici lacuri.
Pe teritoriul unde
sunt amplasate movilele si-au gasit refugiul si multe specii de
plante deosebit de rare: ruscuta de primavara, tartanul sau varza
tatareasca, deditelul, stanjeneii, diverse specii de in,
garofitele de camp, zambila, etc. Incepand cu primele flori timide
prevernale si pana in zilele toride de iulie, multimea plantelor
de stepa infloresc esalonat, oferind in fiecare zi noi culori, noi
aspecte, bucurand ochiul si sufletul cu farmecul lor.
Pestera
'Emil Racovita', una
dintre cele mai mari pesteri din lume se gaseste in
rocile de gips din satul Criva, judetul Edinet (cca 265 km nord de
Chisinau). Are o lungime a galeriilor subterane de peste 89000 m
si e dezvoltata in cateva nivele. Acest fapt o plaseaza pe locul
trei printre pesterile din gipsuri si pe locul 8 in topul general al
subteranelor gigantice de pe planeta. Pestera a fost descoperita
in 1959 in urma unei explozii in cariera de gips de la Criva. Dupa ce s-a
eliberat de apele subterane caverna a fost cartografiata de speologi. Ei
au descoperit aici sali foarte mari: 'Sala Cenusaresei',
'Sala cu coloane', 'Sala Daciei', 'Sala de o suta de
metri' si galerii numeroase, ce alcatuiesc adevarate
labirinturi subterane, in care te poti pierde lesne, ca pana la
urma sa gasesti cu greu unica iesire spre lumina
zilei. In caverna sunt doua fantani mari care fac legatura dintre
diferite nivele subterane, unele galerii fiind inundate permanent de apele
abundente in pestera.
Au mai fost descoperite circa 20 de lacuri subterane: 'Lacul
albastru', 'Lacul Dinozaurilor', 'Lacul Nautilus' etc.,
apa carora, dupa cum au aratat analizele hidro-chimice, au un
continut bogat de saruri minerale care au un efect curativ asupra
organismului uman. Inca o
curiozitate inexplicabila a pesterii 'E. Racovita'
este si faptul ca fiecare sala si galerie subterana este
captusita cu argile fine de diverse nuante de culori:
verde, albastru, rosu, negru, alb etc. Speologii amatori au facut pe
anumite trasee subterane figurine ciudate din argila, care mai servesc
si drept indicatoare ingenioase spre diferite sali si
labirinturi interesante pentru vizite.
Pestera poate fi vizitata in grupuri mici numai
cu ghid-speolog experimentat. Fiecare persoana trebuie sa fie dotata
cu echipament speologic. Traseele
subterane nu sunt marcate.
De aici
rezulta ca, Republica Moldova dispune de un valoros potential
turistic natural, care se impune prin atractii de un pitoresc deosebit,
constituind unul dintre cele mai bogate resurse turistice.
2.3.2.
Fondul turistic antropic
Nu mai putin
impresionant din punct de vedere cantitativ, structural si atractiv este
si fondul monumentelor antropice al Republicii Moldova. In anult 2003 in
republica au fost atestate circa 15 mii de monumente de istorie si cultura, aproape 6 mii dintre care sunt luate sub protectia statului,
inclusiv 891 edificii de cult, 2 cetati, 17 conace-parcuri, circa 700
monumente de arhitectura urbana si populara. Celelalte in
majoritate sunt monumente arheologice de importanta europeana,
nationala si locala si monumente comemorative.
Cea mai mare parte a
monumentelor antropice, cu exceptia celor arheologice, sunt situate in
localitati si in apropierea lor. Monumentele arheologice sunt destul de variate. Din cele 2676
monumente de acest fel, inregistrate catre 1993, cea mai mare parte o
formau asezarile vechi preistorice (60 %), statiunile (5,6 %),
cetatile (0,1 %), cetatuiele (2,7 %), orasele
medievale (0, 07 %), horodistile (0,1 %), necropolele (3,2 %), mausoleele
(0,03 %), cimitirele (0, 4 %), tumulii (27,4 %) si valurile (0,4 %).
Unitatile
ocupate de tumulii in foarte multe cazuri reprezinta de monumente de acest
fel, care intrunesc de la 2-5 pana la 15-20 si chiar peste 35 de
obiecte.
Cele mai numeroase monumente arheologice (circa 2/3)
sunt situate in partea de nord a Republicii Moldova, cu mult mai putin
(1/3) – in partea centrala si foarte putine (aproximativ 4 %) in
partea de Sud. Interes turistic prezinta in primul rand marile si
variatele grupuri de monumente arheologice din judetele Edinet,
Soroca, Balti si Orhei. Unele grupuri situate pe spatiile
anumitor localitati si pe mosiile lor din aceste
judete intrunesc mai multe obiective de diferite tipuri, printre care pot
fi mentionate complexele de monumente de la Corpaci, Horodiste,
Varatic, Naslavcea (cate 10), Tetcani (12), Branzeni (24) din
judetul Edinet; Rionaesti, Soroca, Trifauti,
Varvareuca, Floresti, Rascov (9-12), Rudi (14) din judetul Soroca;
Prepelita (11), Fundurii Vechi (15), Sangerei (25), Iablona (46) din
judetul Balti; Trebujeni (17) si Branesti (20)
din judetul Orhei.
Un monument arheologic de cea mai mare valoare a istoriei
nationale din acesta categorie este Orheiul Vechi – unica
asezare urbana medievala moldoveneasca de pe teritoriul
dintre Prut si Nistru.
Monumentele de importanta foarte mare sunt
si locurile istorice, unde au avut loc luptele
stramosilor nostri pentru independenta si
libertate, care se intalnesc in afara de vestitele noastre
cetati de pe Nistru. Astfel de locuri de afla in apripierea comunei
Lipnic (Ocnita) unde Stefan cel Mare i-a distrus pe
tatari, la Codrul Cosminului de langa Cernauti, unde tot
acest viteaz domnitor a castigat victoria deplina asupra
navalitorilor poloni.
Din obietivele de cea mai mare valoare istorico-culturala
fac parte cetatile medievale moldovenesti in numar de 12, dintre care cele
mai importante sunt cele fortificate aflate pe Nistru: Hotin, Soroca, Tighina si
Cetatea Alba (prima si ultima astazi aflandu-se in afara
granitelor Republicii Moldova).
Numeroase sunt monumentele de arhitectura
bisericeasca, ce au fost si sunt nu numai lacase
purtatoare de credinta, ci si simboluri nationale
purtatoare de traditii isorice si culturale. In anul 2003 pe
teritoriul Moldovei activau peste 1135 de biserici otodoxe, peste 40 de
manastiri, 7 schituri, 11 biserici romano-catolice, 5 singogi. Din
numarul oficial de manastiri, 6 erau in stanca. Cea mai
mare concentrare a manastirilor se afla in regiunea centrala
si centrala de est.
Al doilea loc in aceasta privinta ii
revine partii de nord a republicii. Majoritatea
manastirilor sunt situate in afara localitatilor, in locuri
pitoresti inconjurate de paduri, aproape de izvoare si de ape
curgatoare. Cele mai vechi sunt manastirile Capriana,
Harjauca, Harbovat, Tiganesti, Condrita, Suruceni,
Saharna. Un interes deosebit pentru turisti prezinta manastirile
rupestre de la Tipova, Butuceni, Saharna, Socola.
Manastirea
Capriana. Intr-o zona pitoreasca de codru, la
40 km nord-vest de Chisinau, se gaseste una dintre cele mai
vechi manastiri din Moldova – Capriana (intemeiata in
1429). Ea a fost timp indelungat resedinta mitropolitului Moldovei, a
fost ctitorita de domnitori, printre ei si Stefan cel Mare, aici
au trait cronicarul Eftimie si unul dintre primii poeti a
Moldovei - Chiprian.
La inceput
manastirea era construita in totalitate din lemn, ca mai tarziu,
in 1545 sa fie inaltata in piatra biserica de vara
'Adormirea Maicii Domnului'. In 1840 este
inaltata biserica 'Sf. Gheorghe' si la 1903 “Sf.
Nicolae”.
Figura nr. 6: Manastirea Capriana
Sursa: www.turism.md
La Capriana a existat
si cea mai mare biblioteca manastireasca din Moldova cu
pretioase daruri domnesti. Fiind inchisa si devastata
in anii postbelici, ea se redeschide printre primele in 1989, devenind foarte
curand un simbol al renasterii nationale.
Bisericile sunt amplasate mai uniform in spatiul
republicii, in mare parte repetand sistemul localitatilor urbane
si al celor rurale, cu o retea mai rara in sudul ei si
indeosebi in regiunea transnistriana. Cele mai vechi biserici de pe
teritoriul Moldovei sunt bisericile de la Causeni (sec. XV-XVIII)
si Orhei (1636).
In afara de bisericile construite in stiluri
arhitectonice moldovenesti, in republica se intalnesc si lacase
inaltate in stil rusesc (Chisinau, Ungheni,
Drochia), grecesti (Chisinau, Balti), poloneze
(Chisinau, Balti, Rascov, regiunea
Transnistreana), amenesti, germane, evreesti.
In Republica Moldova monumente ale victimelor celui de al
doilea razboi mondial sunt foarte numeroase. Astfel de monumente
exista peste 1170, situate in vreo 950 de localitati (57 % din
numarul total de localitati din republica). La acestea se
mai adauga monumente ridicate in memoria victimelor regimului totalitar
sovietic. In 156 de localitati au fost ridicate cate 2-3 si
chiar 4-7 astfel de monumente memoriale.
Numeroase sunt monumentele de arhitectura civila,
care, ca si bisericile, deseori au specific national, ce
determina si varietatea lor. Aceste monumente sunt concentrate, de
regula, in orasele mari Chisinau, Balti, Tighina,
Tiraspol, Soroca, Orhei, precum si unele localitati rurale din
regiunea Codrilor, zona de nord.
Ca adevarate
carti de vizita in multe localitati se prezinta
monumentele personalitatilor preominente ale neamului – ale
domnitorilor, scriitorilor, savantilor etc.
Din numarul monumentelor
istorico-culturale fac parte si muzeele. In Republica Moldova
functioneaza 73 muzee, dintre care 51 sunt istorice si
etnografice, 13 – comemorative, 6 – de studiere a tinutului natal, 1 – de
studiere a artelor, 2 – profesionale al caror fond include circa 670 mii
piese (exponate).
Monument ”Lumanarea
Recunostintei”. Acest monument
ridicat pe stanca, deasupra batranului Nistru, la marginea Sorocii,
este una din cele mai importante zidiri in istoria moderna a Moldovei.
Aici zac, varsate in temelii, legate piatra in piatra,
suferintele, sperantele si truda multor generatii ale
compatriotilor nostri. Aceasta
epopee extraordinara este consacrata tuturor monumentelor distruse
ale culturii moldave.
Lumanarea
Recunostintei”, crescand din adancurile
trecutului nostru, reprezinta un omagiu adus tuturor eroilor anonimi, care
au pastrat cultura, limba si istoria Moldovei in paleta
policroma a civilizatiei umane, invesnicind totodata si
memoria marelui poet anonim, autorul baladei „Miorita”.
Figura nr.3: Monument ”Lumanarea recunostintei”
Sursa: www.turism.md
Ideea de a ridica acest monument
ii apartine renumitului clasic al literaturii moldovenesti, Ion
Druta care a lansat-o acum 15 ani. Insa proiectul in cauza
a fost realizat si inaugurat abia la 27 martie 2004.
Gratie tuturor
celor ce-au participat cu truda, cu credinta, cu banul la
faurirea acestui monument, pe care scriitorul a numit-o „Lumanarea
Recunostintei”, pot fi ridicate astazi cele sase
sute de trepte ce urca de la apele Nistrului pana in piscul unui deal de la
Soroca, in varful caruia isi face aparitia o capela in
forma de lumanare de 29,5 m, lumina careia pe timp de noapte
strabate pana in Otaci si Camenca. Din acest varf de deal poate
fi admirata o priveliste pitoreasca de neasemuit.
Acest monument
national, simbol al poporului moldovenesc, care ramane necules de
ochii trecatorilor, cu certitudine, ar putea intregi cartea de vizita
a Moldovei.
Obiective
atractive pentru turisti, constituie teatrele, salile de
concerte, salile de expozitii, mai rar bibliotecile
si institutiile de invatamant, cele stiintifice si
altele. De asemena mai functioneaza 15 teatre profesionale, 3
organizatii concertistice, 12 colective muzicale si coregrafice
cuprinzand aproximativ 1000 de perosane. Se evidentiaza 4 sali
de concerte, vreo 15 biblioteci stiintifice si
stiintifico-didactice, printre care Biblioteca Nationala,
Biblioteca Academiei de Stiinte, bibliotecile
institutiilor de invatamant superior.
Atractive pentru turisti sunt localitatile
in care predomina constructii cu arhitectura
populara
unde sunt multi mesteri iscusiti si s-a pastrat
artizanatul. Sate cu arhitectura specifica “ taraneasca”
sunt judetele Chisinau, Ungheni, Lapusna, Cahul, cu
arhitectura populara moderna – in judetul Edinet.
Un anumit interes pentru turisti pot avea articolele
mesterilor populari. In Moldova activeaza Uniunea Mesterilor Populari (U.M.P)
si Sectia mestesuguri populare artistice a Institutului
de Arheologie si Etnografie a A.S.M. Societatea
mentionata intruneste peste 200 de mesteri, care activeaza
in peste 100 de localitati rurale si urbane, inclusiv cu
specializarile: prelucrarea artistica a lemnului – 74 persoane,
prelucrarea pietrei – 3, prelucrarea tinichelei – 1, prelucrarea metalelor – 1,
prelucrarea pielei – 2, impletitul in lozie 15, impletitul in fibre vegetale –
14, arta ceramicii -13, broderie, cresetare-tricotare – 81,
floristica, goblen – 2, diverse (masca populara, bijuterii
feminine, fotogalvanoplastica) – 4.
O deosebita insemnatate pentru dezvoltarea
turismului are viticultura si vinificatia. Fiind unul din
principalele state vinicole din Europa, Republica Moldova si-a creat o
buna imagine din lume cu vinurile sale. Vestitele beciuri de vinuri de la
Cricova, Milestii Mici, Branesti, Cojusna, cu
alte circa 150 de intreprinderi vinicole din republica vor sta la baza
crearii mai multor variante ale Rutei turistice a Vinului. La propagarea
vinurilor moldovenesti contribuie si Sarbatoarea
Nationala a Vinului ce are loc anual pe la mijlocul lunii octombrie.
Vinaria
Cricova. Cele
mai mari beciuri din lume, fara
indoiala, se gasesc in Moldova, la doar cativa kilometri spre
nord de Chisinau, in localitatea Cricova. Aici se gaseste in subteran un adevarat oras
al vinificatorilor, cu strazi, sali de degustare, depozite etc. Pe
strazile subterane 'Cabernet', 'Feteasca',
'Pinot' se pot deplasa autobuze cu turisti,
insotiti de ghizi experimentati.
Figura nr.4. Sala de degustare din vinaria Cricova
Sursa: www.turism.md
Lungimea
totala a galeriilor de la Cricova
depaseste 60 km in subteran in roci calcaroase, cu o
temperatura constanta de cca +12 oC si o umeditate de
97-98%. Acestea sunt conditii ideale pentru pastrarea celor peste
30.000.000 litri de vinuri de marca.
In Cricova sunt
produse vinuri spumante, respectandu-se cu strictete tehnologia
clasica franceza. Astfel Cricova a devenit o veritabila
carte de vizita a Moldovei.
Au fost, sunt si vor fi intotdeauna atractive pentru
turisti formatiunile artistice profesioniste si cele de
matori, ele fiind una din principalele carti de vizita
ale republicii. Cele mai cunoscute si apreciate sunt colectivele artistice
ale Filarmonicii de Stat: capela Corala Academica,
Orchestra Simfonica, Orchestra de Muzica Populara, Ansamblul
Academic de Dansuri Populare, cateva ansambluri vocal-instrumentale si
altele.
Obiective turistice sunt si statiunile balnear
aflate atat pe teritoriul Republicii Moldova, cat si pe teritoriul
Ucrainei. In spatiul Republicii
Moldova astefel de statiuni exista la Cahul, Harjauca (jud.
Ungheni), Vadul lui Voda (jud. Chisinau) si Camenca
(regiunea Transnistreana). Pe malul Marii Negre al regiunii Odesa,
republicii ii apartin oficial 4 statiuni de tratament si
odihna – la Sergheevca, Bugaz, Zatoca si in orasul Odesa.
Fondul turistic natural si cel antropic al
republicii Moldova, impreuna cu ariile nationale instrainate ale
Moldovei istorice, nu poate fi privit aparte de cel al Romaniei.
