Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Calitatea mediului ambiant in orasul baile olanesti

Turism

+ Font mai mare | - Font mai mic






DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CERCETARE DE TEREN - AGENTII DE TURISM
Tehnici de prezentare si discutare a ofertelor turistice
Hotel “FAGET” 2* - SOVATA
Motivatia turistica
Piata turistica
Industria hoteliera
Serviciile turistice de cazare
Analiza circulatiei turistice in statiunile balneare din romania
RESURSELE TURISTICE
ITINERARUL I. BUCURESTI — PLOIESTI —VALENII DE MUNTE — SLANIC — BAICOI — SINAIA — BRASOV — FAGARAS — SIBIU — RIMNICU-VILCEA — PITESTI — CIMPULUNG — TI

CALITATEA MEDIULUI AMBIANT IN ORASUL BAILE OLANESTI

Impurificarea atmosferei este o problema deosebit de actuala si controversata, care preocupa atat organizatiile sociale si conducatorii de state, cat si mase largi ale cetatenilor simpli.                                                                                     Prin poluarea aerului se intelege prezenta unor substante straine de compozitia sa naturala sau variatia importanta a componentilor (dioxidul de carbon) si care pot produce direct sau indirect alterarea sanatatii omului (Vlaicu,1996).                                                                                                                     Importanta poluarii aerului si a protectiei atmosferice se datoreaza numeroaselor domenii care pot fi afectate de aerul poluat. In domeniul sanatatii publice, acest aspect este ilustrat in primul rand de rolul deosebit pe care il prezinta aerul pentru organismul uman. O parte din ce in ce mai mare a populatiei urbane este afectata acum de actiunea aerului poluat. Pe langa actiunea directa a aerului poluat asupra organismului, cu consecinte asupra sanatatii,  nu trebuie ignorate nici implicatiile de ordin psihologic privind crearea unei ambiante de disconfort, degradarea cladirilor, distrugerea vegetatiei, etc.                                                      Primele procese de degradare a calitatii aerului au avut loc fara interventia omului si s-au datorat antrenarii de catre vant a pulberilor de pe sol, a gazelor rezultate din procesele biologice petrecute in sol, a emanatiilor vulcanice, etc. Impurificarii naturale a aerului i s-a adaugat, ulterior, poluarea artificiala legata de activitatile umane, prin utilizarea focului, a tehnologiilor industrial, etc. (Vlaicu,1996).


1. SURSE DE POLUARE A ATMOSFEREI IN ORASUL BAILE OLANESTI

1.1. Surse naturale

Sursele naturale de poluare a aerului si principalii poluanti specifici sunt:

§       omul si animalele, care, prin procesele fiziologice evacueaza CO2, virusi;

§       plantele- impurifica atmosfera prin raspandirea polenului, substante organice si anorganice;

§       solul- prin virusi si pulberi;

§        apa- prin aerosoli incarcati cu saruri;

§       descompunerea materiilor organice vegetale si animale- prin metan, hidrogen sulfurat, amoniac;

§       incendii - prin cenusa, oxizi de sulf, azot, carbon;

§       descarcari electrice -  prin ozon;

§       furtuni de praf si nisip, prin pulberi terestre.

1.2. Surse antropice

Sursele artificiale de poluare ale aerului sunt rezultatul activitatiilor umane, care conduc la evacuarea in atmosfera a unor substante poluante.                                  Poluantii degajati au o influenta puternica asupra sanatatii populatiei, mai ales sub forma de gaze si vapori. Toxicitate mare este data de ei insisi, cat si de interactiunea cu alti poluanti.                                                                                                        In cazul poluantilor slabi,  nebiodegradabili, care se afla chiar in concentratii mici in mediul ambiant, are loc o acumulare, prin intermediul lanturilor trofice, catre organismele situate la nivelele trofice cele mai ridicate. Si cum omul se gaseste prin excelenta la cel mai inalt nivel al lanturilor trofice, ajunge ca, prin poluarea ecosferei, sa sufere un fel de „ efect de bumerang”, sa fie victima propriilor sale actiuni (Rauta si Carstea,1979).

Cresterea productiei de energie, industria, circulatia rutiera, arderea gunoaielor, sunt cauzele care fac ca in ultimul timp, sa devina tot mai acuta poluarea atmosferei. Aceasta poate sa apara fie datorita cresterii concentratiei in aer a unor constituenti normali ai atmosferei (dioxid de carbon, peroxid de azot, ozon, etc), fie prin patrunderea in atmosfera a unor compusi straini acestui mediu (elemente radioactive, substante organice de sinteza, etc).

1.2.1. Mijloacele de transport

Intensificarea circulatiei auto constituie o sursa importanta a poluarii aerului atmospheric - direct,  prin aportul de gaze de esapament si indirect, prin revehicularea pulberilor. Emisiile de poluanti ale autovehiculelor prezinta doua particularitati. In primul rand, eliminarea gazelor de esapament se face foarte aproape de sol, ceea ce contribuie la obtinerea de concentratii ridicate de poluanti foarte aproape de sol. In al doilea rand, emisiile de poluanti se fac pe intreaga suprafata a localitatiilor, diferentele de concentratie depinzand de intensitatea traficului si posibilitatiile de ventilatie a strazii. Ca substante poluante, pe primul loc se situeaza gazele de esapament. Dintre substantele eliminate in atmosfera, considerate caracteristice acestui tip de poluare: monoxidul de carbon (CO), oxizii de azot (NOx), hidrocarburile, suspensiile, antioxidantii, lubrifiantii, anticorozivii, detergentii.                                                                                                                             Mijloacele de transport elimina 6,10 m³/zi gaze de esapament in functie de puterea motorului. La motoare cu ardere combustibil, pentru arderea unui litru de benzina, se consuma 11600 litri de aer (15 kg de aer). Fata de cantitatea de gaze emise de aceste motoare, CO reprezinta 1,2%, NO reprezinta 0,2%, iar CO2 reprezinta 13%. In urma arderii unei cantitati de 1 litru de benzina, in atmosfera se elimina 275 g CO, 13,5 g NO si 3000 g CO2. In urma arderii unui litru de motorina, rezulta ca in atmosfera se emit 7 g CO,  25 g NO si respectiv 3,1 g CO2.



Poluarea aerului cu plumb (Pb) provine de la motoarele cu aprindere prin scanteie si rezulta din tetraetilul de plumb care se adauga  in benzina (4,4 g/l) ca mijloc de imbunatatire a combustiei si reducere a detonarii, rezultand saruri de plumb halogenate. Pe strazi, concentratia de plumb din atmosfera, variaza proportional cu densitatea traficului, atingand concentratia de fond a regiunii respective la 50-100 m de la linia fluenta carosabila maxima (Buchman si Bud,2004).                                                                                                                                                  In localitatea Baile Olanesti, intensitatea traficului rutier, international pe DN64A, amplifica poluarea atmosferica, rezultata in urma arderii carburantilor din motoarele autovehiculelor.

1.2.2. Instalatiile de incalzire

O forma de poluare care trebuie luata in considerare, mai ales in timpul iernii, o constituie fumul, cenusa, funinginea si gazele evacuate de cosurile caselor. Incalzitul caselor, realizat prin diferite sisteme individuale sau centrale, favorizeaza poluarea aerului din incaperi si a atmosferei, in general, eliminandu-se dioxidul de sulf, hidrogen sulfurat, etc. Inaltimea redusa a cosului, ca si instaltiile de ardere (sobe) cu randament scazut, impiedica eliminarea in atmosfera a poluantilor, marind foarte mult potentialul de degradare a aerului din oras.                          Folosirea petrolului si a motorinei la incalzitul locuintelor duce la cresterea poluarii. Asigurarea necesarului de caldura in localitatile componente se face in sistem local, cu sobe functionand cu combustibil solid ceea ce duce la poluarea mediului. In localitatea Baile Olanesti, prezenta celor doua centrale termice (CT1- putere termica instalata 2 Gcal/h care deserveste blocurile de locuinta din zona, sediul Politiei si Vila Plopul; CT2- putere termica instalata de 1,95 Gcal/h, deserveste blocurile de locuinte din zona, sediul SC Edilitara, SC Universul si CEC), care asigura necesarul de caldura folosind combustibili lichizi CLU3, duce la poluarea mediului .

1.2.3. Gospodarirea comunala

O alta sursa de poluare din cadrul orasului Baile Olanesti, o constituie pulberile stradale care pot provenii din urmatoarele conditii:                                     - din uzura imbracamintii asfaltice datorata circulatiei;                                     - din particulele de nisip si argila, smulse si aspirate din pavaj  de catre anvelopelele autovehiculelor;                                                                                                        - din particulele aduse de vant si de vehiculele din mediul inconjurator (existenta constructiilor urbanistice, a gunoaielor, precum si cenusa aruncata de locatarii caselor situate la periferia orasului).        

2.SURSE DE POLUARE  A APELOR  IN ORASUL BAILE OLANESTI

2.1. Poluarea apelor

         Poluarea apei reprezinta alterarea caracteristicilor normale, fizice, chimice, biologice si bacteriologice ale acesteia, in urma carora devine necorespunzatoare folosirii si daunatoare populatiei, vegetatiei si solului.                                                  In ansamblu, poluarea apelor este determinata de trei mari grupe de agenti: biologici, chimici si fizici. Aceasta este, in general, consecinta unor fenomene antropice, si, foatre rar, consecinta unor fenomene naturale.

2.1.1. Poluarea naturala

          Polarea naturala a apei determina o alterare pasagera a proprietatilor apei prin reziduuri organice descompuse, resturi vegetale, nisip, clorura de sodiu de pe terenurile salifere, cadavre aduse de apele de precipitatie. Nu mai putin periculoase, sunt apele uzate, provenite de la cresterea animalelor in marile complexe agroindustriale, caracterizate printr-o foarte mare concentrare a animalelor pe spatii inchise,  restranse. Principalele conditii in care se produce poluarea naturala a apelor sunt:

- trecerea apei prin zone cu roci solubile;

- trecerea apelor de suprafata prin zone cu fenomene de eroziune a solului (provoaca impurificari cu particule solide antrenate),

- vegetatia acvatica intensa (conduce la fenomene de impurificare variabile in timp, in functie de perioadele de vegetatie);

- vegetatia de pe maluri (prin caderea frunzelor, a plantelor intregi, putrezirea si descompunerea lor);

Poluarea naturala duce la scaderea concentratiei de oxigen, modificarea ecosistemului acvatic, moartea pestilor, descompunere anaeroba, cu formarea de metan si hidrogen sulfurat, etc.

2.1.2. Poluarea antropica

        Poluarea antropica este exclusiv legata de activitatiile umane si se datoreaza cel mai frecvent apelor uzate care s-au incarcat cu substante straine. Poluarea antropica poate fi: chimica, fizica, biologica si radioactiva.                               Poluarea chimica - rezulta din deversaea in ape a diversilor compusi ca: nitrati, fosfati si alte substante folosite in agricultura, a unor reziduuri si deseuri provenite din industrie sau din activitati care contin: plumb (evacuarile unitatiilor industriale, gazele de esapament ale autovehiculelor, cupru, zinc (provenit din ape cu continut sporit in zinc, incinerarea accidentala a unor saruri sau oxizi de zinc din vopsele, deseuri sau scapari industriale), crom, nichel, mercur (provenit din deseuri industriale), hidrocarburi (provenite din gazele de esapament ale autovehiculelor, scurgerile de titei, gudroanele de fum, arderea incompleta a combustibililor fosili, fumul de tigara), pesticide (pulverizari aeriene, spalarea substantelor de catre apa de ploaie de pe terenurile agricole tratate), detergentii (proveniti din apele uzate menajere, industriale, publice). (Buchman si Bud,2004). Substantele chimice rezultate din procesele industriale, imprima miros, gust particular, diferite culori, creste turbiditatea si duritatea, scad oxigenul dizolvat, modifica pH-ul, avand astfel repercursiuni asupra calitatii biologice a apei, putand genera intoxicatii acute sau cronice.                                                                                                                                Poluarea fizica – apare ca urmare a evacuarii in apa a materiilor minerale solide, insolubile, depunerii si deseuri radioactive, evacuari de ape termale, a lichidelor calde provenite de la racirea instalatiilor industriale sau a centralelor termoelectrice. (Buchman, A.,Bud,M.,2004)                                                              Poluarea biologica – este un rezultat al dezvoltarii populatiei si al gradului de civilizatie. Se realizeaza prin organisme vii: bacterii, virusi, protozoare, helmiti, ciuperci, care determina si intretin patologia hidrica infectioasa.                          Poluarea radioactiva – se datoreaza utilizarii substantelor radioactive.




 2.2. Surse de poluare a apelor

2.2.1. Surse permanente de poluare.

        Sursele permanente de poluare a apelor sunt reprezentate prin reziduurile lichide ale colectivitatiilor umane. Aceste surse cuprind urmatoarele categorii de poluanti:                                                                                                                                       - apele reziduale comunale, din locuinte, institutii publice. Se caracterizeaza prin incarcatura microbiana importanta si prin substantele chimice utilizate in gospodarii (detergenti, insecticide), acestea prezentand un risc infectios important;        - ape reziduale industriale, contin substante chimice potential toxice (reziduuri de petrol, fenoli, amoniac) si microorganisme (industria alimentara), prezentand risc toxic. (Buchman si Bud,2004).

2.2.2. Surse de poluare accidentala

        Sursele de poluare accidentala a apelor au caracter temporar, nefiind intotdeauna cunoscute si ca atare mai dificil de stapanit. Acestea pot fi reprezentate de unitatiile piscicole sau de apele meteorice infectate (reprezentand ape de precipitatii, care vin in contact cu terenul unor zone sau incinte amenajate, sau al unor centre populate, care in procesul scurgerii antreneaza sau dizolva substante minerale si organice). Apele meteorice se pot incarca cu substanse straine in cursul scurgerii lor pe teritorii pe care se gasesc deseuri de diferite tipuri, sau pe teritorii pe care s-au utilizat substante chimice, in activitatiile agricole sau silvice.       

2.3. Poluarea apei in orasul Baile Olanesti

Resursele de apa existente in zona sunt constituie din ape de suprafata - raul Olanesti, paraul Rapuroasa si ape subterane - izvoare captate prin drenuri.               Alimentarea cu apa potabila a orasului Baile Olanesti, se realizeaza prin intermediul unor captari din sursele raului Olanesti si paraul Rapuroasa. Apa este pompata pana in rezervorul de 750 mc, iar de acolo este condusa, prin cadere libera, spre statia de tratare. Din statia de tratare apa este pompata in doua rezervoare de 500 mc, iar din rezervoare ajunge, prin cadere libera, spre reteaua de distributie. Statia de tratare este amplasata in punctul GLOD (Tangiu) si este compusa din 2 regulatoare, 2 decantoare, bazin de clorinare si statia de pompare. Aductile de la rezervoare se realizeaza prin conducte de otel, cu diametrul nominal 150 mm si 279 mm. Conductele de distributie sunt executate din teava de otel. In orasul Baile Olanesti apa uzata este in general colectata in sistemul de canalizare a orasului si este filtrata prin statia de epurare. Reteaua de canalizare a orasului este intr-o stare avansata de  degradare, urmeaza a fi revendicata. Poluarea apei in oras se datoreaza reziduurilor organice descompuse, resturilor vegetale, nisip, cadavrele aduse de apele de precipitatie cat si datorita localnicilor  care arunca diferite obiecte, resturi menajere,  mai mult sau mai putin biodegradabile, in apa. 

 3. SURSE DE POLUARE A SOLURILOR IN ORASUL BAILE OLANESTI      

Ca si aerul si apa, solul este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii. El se afla in stransa corelatie cu pozitia geografica a unei regiuni, atat prin configuratia, natura, cat si prin structura sa. De calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa de suprafata si subterane. Solul determina cresterea si dezvoltarea vegetatiei, influentand astfel, in mod direct, alimentatia omului. „Normele de calitate a solului au ca principala menire demarcarea limitei superioare de concentratie a poluantilor, limita deasupra careia pot fi afectate sanatatea umana si echilibrul ecosistemelor.” (Buchman si Bud,2004).      Constientizarea unor riscuri importante, prin depasirea pragului de admisibilitate, stabilit conform normelor de calitate, reprezinta primul pas in prevederea poluarii. Legea fondului funciar prevede reglementari privind recuperarea terenurilor agricole, care prin degradare si poluare, si-au pierdut partial sau total capacitatea productiva. In legislatia romaneasca, normele tehnice de protectie a solului se limiteaza la prezentarea concentratiilor maxime admise doar la unele saruri usor solubile si pentru unii ioni cu potential ridicat de mineralizare.         

3.1. Surse de poluare a solului



         Poluarea solului reprezinta orice modificare nedorita a caracteristicilor fizice, chimice sau biologice, cu implicatii directe asupra vegetatiei, animalelor, sau asupra starii de sanatate a omului.                                                                                      Solul reprezinta unul dintre factorii de mediu, care, prin functia sa, joaca un  rol epidemiologic important in transmiterea unora dintre germenii patogeni. Microorganismele care se intalnesc in sol apartin, fie speciilor saprofite proprii solului, fie speciilor patogene sau conditionat patogene, provenind de la om sau animale, si ajunse aici odata cu excretiile, secretiile, sau cu cadavrele acestora. In general, in sol microorganismele patogene nu gasesc conditii de inmultire, ci numai de conservare, de supravietuire, un timp mai mult, sau mai putin indelungat, datorita influentei compozitiei chimice a pamantului, insusirilor fizice ale acestuia, temperaturii, prezente florei microbiene telurice si concurentei microorganismelor antagoniste, care pot elabora substante antibiotice, precum si prezentei bacteriofagilor.(Teodorovici,1978)        

Calitatea solului este mult influentata de degradare si poluare. Cauzele degradarii solului pot fi:                                                                                                              - cauze naturale: eroziunea, alunecarea, deflatia, aluvionarea, prabusirea, salinizarea, etc;                                                                                                                                   - cauzele datorate activitatii umane: defrisarea padurilor, desecarile, aratul necorespunzator, exploatarea intensiva, folosirea excesiva a ingrasamintelor si pesticidelor, pasunatul excesiv etc;                                                                                   Principalele surse de poluare a solului sunt reziduurile. Tinand seama de provenienta lor, ele pot fi clasificate in:                                                                               - reziduuri menajere, rezultate din activitatea zilnica a oamenilor in locuinte si locuri pubilice. Din acestea fac parte: diverse resturi alimentare, sticla, tesaturi, ambalaje, materiale plastice;                                                                                                            - reziduuri industriale, provenite din diverse procese tehnologice, care pot fi formate din materii brute, finite sau intermediare. Au o compozitie variata, in functie de ramura industriala si de tehnologia utilizata.                                           Elementele poluante ale solului pot fi de natura biologica sau chimica. Elementele biologice sunt reprezentate de microorganisme (bacterii, virusi, paraziti), eliminate de om sau animale, fiind in cea mai mare parte patogene. In anumite soluri, unele microorganisme se pot chiar inmulti, cum este cazul bacteriei carbunoase. Daca majoritatea speciilor care prezinta numai forme vegetative supravietuiesc in sol un timp limitat (3-30 zile), germenii sporulati, aerobi si anaerobi, pot persista ani de zile.(Teodorovici,1978).                                      Elementele chimice care polueaza solul sunt in cea mai mare parte de natura organica. Cele mai importante elemente chimice poluante ale solului sunt insa substantele toxice, prezente aproape exclusiv in reziduurile industriale. Mai frecvent sunt intalnite metalele grele, pesticidele, detergentii, colorantii etc.                     Solul constitue locul de intalnire al tuturor poluantilor: pulberile din aer, gazele toxice dizolvate de ploaie in atmosfera care se intorc in sol, apele de infiltratie care impregneaza solul cu poluanti atenuandu-i spre adancime, raurile poluate care contamineaza solurile inundate sau irigate, aproape toate reziduurile solide depozitate sau aruncate pe sol.                                                                                          In concluzie, poluarea solului constituie sau poate cauza un pericol potential pentru sanatatea omului, deteriorarea resurselor biologice, a ecosistemelor, a bunurilor materiale, un obstacol in calea utilizarii legitime a mediului

3.1.1. Poluarea biologica

        Poluarea biologica a solului reprezinta infestarea cu germeni patogeni. Aceasta se datoreaza microorganismelor si helmitilor patogeni, care ajung pe sol cu diferite reziduuri organice: dejecte depuse direct pe sol, irigari cu ape fecaloid - menajere insuficient epurate, care pot produce diverse imbolnaviri.                       In sol se pot gasi germeni patogeni variati: bacilul tific, bacilii dezinterici, vibrionul holeric, bacilul Koch, leptospirele. Dintre virusi se intalnesc: virusul febrei aftoase, virusul poliomelitic, etc. Se mai gaseesc si oua, larve si spori de fungi patogeni. Agentii patogeni prezenti in sol pot contamina omul fie direct, fie indirect, prin intermediul apei sau al zarzavaturilor nespalate si intrebuintate in stare cruda. Teodorovici,1978)                                                                                  Agentii patogeni de poluare a solului orasului Baile Olanesti pot fi calsificati astfel:        - organisme patogene excretate de om;                                                                       - organisme patogene excretate de animale;                                                                - organisme prezente in mod natural in sol.

3.1.2. Poluarea chimica

  Dintre cauzele antropice de poluare a solului, poluarea chimica se considera a fi cea mai importanta. Dintre sursele de poluare potentiala a solului orasului Baile Olanesti  mentionam:                                                                                        - surse de poluare de tip industrial: poluanti atmosferici rezultati de la centralele termice;                                                                                                                          - surse de poluare de tip urban: gestionarea deseurilor, salubrizarea strazilor, gestionarea deseurilor stradale si traficul rutier.                                                                          In oras, una din principalele surse de emisii atmosferice, care pot polua direct sau indirect solul, este traficul rutier, pe drumul national DN64A. De asemena, tinand cont de amplasarea terenurilor agricole in imediata vecinatate a drumurilor, poluantii rezultati din traficul rutier, pot ajunge in sol si pot determina poluarea acesuia, in principal cu metale grele (plumb si compusi cu plumb,etc.).









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1179
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site