Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE

AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Cazarea turistica in cadrul s.c. resib s.a., hotel ” parc” sibiu: studiu de caz

Turism

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PROIECT DE CERCETARE A COMPETENTELOR IN TURISM - PROMOVAREA TURISMULUI IN JUDETUL VALCEA
TURISMUL SI IMPORTANTA IN PROMOVAREA VALORILOR SALE PRIN INTERNET
SERVICIILE TURISTICE
VALEA PRAHOVEI – CEA MAI IMPORTANTA DESTINATIE TURISTICA DIN ROMANIA
TURISMUL SI ROLUL LUI IN VIATA OAMENILOR
Coduri de etica in turism
ARHITECTURA POPULARA - BAZINUL SUPERIOR AL SOMESULUI MARE
Distributia electronica a hotelurilor mici si a intreprinderilor turistice
Tehnici de negociere constructiva
Turismul montan in Piatra Craiului

TERMENI importanti pentru acest document

: situatia turistica in cadrul unui hotel :

CAZAREA TURISTICA IN CADRUL S.C. RESIB S.A.,  HOTEL ” PARC” SIBIU: STUDIU DE CAZ

1. Prezentarea  generala a societatii

Societatea RESIB S.A. Sibiu a fost infiintata prin Decizia nr. 2/07.01.1991 emisa de Prefectura Judetului Sibiu, in baza Legii nr. 15/1990 privind organizarea unitatiilor economice ca regii autonome si societati comerciale, prin reorganizarea I.C.S.A.P Sibiu. Initial S.C. RESIB S.A. a avut capital social subscris in valoare de  6. 688 RON.

Privatizarea societatii s-a realizat prin preluarea pachetului majoritar de catre persoane fizice, actionar majoritar devenind o persoana fizica.

Capitalul social al societatii subscris si varsat este de 107.779 RON, constand atat in natura cat si in numerar.

Actiunile detinute sunt nominative in suma de 107.779 RON detinute de 122 actionari.

Societatea are sediul social in Sibiu str. Scoala de Inot nr 1- Initial, obiectul de activitate a fost  inchirierea si subanchirierea bunurilor imobiliare proprii, ulterior schimbandu-se in activitate hoteliera.

Activitatea hoteliera detinand in prezent 98% din totalul activitatii, restul de 2% fiind alimentatie publica respectiv baruri de noapte, activitate ce se desfasoara in incinta „Hotelului Parc”.

Reorientarea activitatii s-a realizat in anul 2004 cand societatea incheie un contract de asociere in participatiune cu S.C. B.T.T. S.A. Bucuresti, prin care S.C. Resib S.A. preia de la aceasta Hotelul Parc din Sibiu pe o perioada de 20 de ani. Cotele de participare la asociere stabilite prin contract sunt de 54% Resib S.A. si 46% S.C. B.T.T. S.A., societatii Resib S.A. revenindu-i conform contractului si atributul de administrator al hotelului. Cu toate ca S.C. B.T.T. S.A. este proprietarul hotelului, cota de 46% s-a stabilit de comun acord avand in vedere slaba dotare, precum si uzura fizica si morala a acestuia ( avea 20 de ani de functionare, fara ca proprietarul sa mai efectueze investitii in acest activ). Prin contractul de asociere s-a stabilit ca S.C. Resib S.A. sa efectueze toate investitiile necesare pentru a readuce hotelul la un standard corespunzator de confort si ambient.

         Astfel investitia 6.137.938 RON a constat in efectuarea unei reparatii capitale, precum si dotarea camerelor si anexelor cu mobilerul aparatura necesara.

La preluarea hotelului acesta era incadrat conform legislatiei in vigoare la 2**.

Lucrarile de investitii efectuate la un inalt nivel calitativ au marit gradul de confort al acestuia. S-a extins capacitatea de cazare cu 15 camere, s-a constituit o sala de conferinte, un club de agrement cu jocuri si bar 3*** ceea ce a dus la clasificarea hotelului la categoria 3***. Modernizarea a urmarit lucrari care sa corespunda cerintelor actuale de cazare, de comunicare, organizarea de evenimente, club , agrement, petrecerea timpului liber, telefonie internationala , internet, cablu T.V.

Sibiul este un oras de tranzit , prin amenajarea  si modernizarea hotelului s-a urmarit cresterea indicatorului „numar de innoptari” de la 1,10% in anul 2004 la un procent de 1,26% in anul 2006, 1,28% in anul 2007, 1,27% in anul 2008 si 1,20% pentru anul 2009.

        Necesitatea efectuarii de investitii

Asocierea in vederea cresterii eficientei economice a fost o necesitate avand in vedere situatia economico-financiara, respectiv evolutia C.U.C. in perioada 1990-2009.

B.T.T. Sibiu

Hotel Parc (initial):

·       hotel 2**                -  120 locuri;

·       restaurant ctg.1      -  150 locuri;

·       bar de zi cu terasa  -    80 locuri;

·       discoteca                -  150 locuri;

Evolutia indicatorului C.U.C. in perioada 1990-2009:

                                                       

Anul

1990

1991

1992

1993

1994

Grad de ocupare

65.80%

49.80%

46.70%

410%

41.20%

Anul

1995

1996

1997

1998

1999

Grad de ocupare

42.30%

40.60%

41.70%

40.90%

39.80%

Anul

2000

2001

2002

2003

2004

Grad de ocupare

40.30%

38.60%

37.80%

35.60%

34.80%

         Anul

2005

2006

2007

2008

2009

Grad de ocupare

14,72%

55,28%

67,77%

60,38%

34,57%

Figura 2.1 – Diagrama evolutia indicatorului C.U.C

 

         Evolutia indicatorului C.U.C. urmeaza cursul general al utilizarii capacitatilor de cazare din turismul romanesc din perioada analizata.

1990 – cel mai bun an din turism dupa revolutie.

Pentru  hotel Parc Sibiu, indicatorul pune in evidenta urmatoarele:

·       scaderea anuala a C.U.C. datorata:

§       politicii generale a B.T.T. de a folosi baza materiala numai pentru tineri pana la 31 ani si in special pentru grupuri (nu individual);

§       tarifelor mari practicate pentru turistii care depaseau varsta de 31 ani ( dupa anul 1994 au avut acces si cei peste 31 ani);

§       politici de reducere a investitiilor;

§       politici de aprobare centralizata a lucrarilor de reparatii, investitii si directionarea preferentiala a fondurilor;

§       modificarea succesiva a staffului de conducere la nivelul societatii, numirea pe criterii politice si incadrarea unor persoane lipsite de experienta pe aceste functii;

§       modalitatea greoaie de comunicare , instituita, in relatia sucursale-societate;

§       degradarea treptata a starii bazei materiale (necesitatea efectuarii unei  reparatii capitale o data la 8-10ani), datorata unei proaste gestionari si neimplicarii conducerii in realizarea unei eficiente economice.

 Din aceste cauze rezulta necesitatea modernizarii si atragerii de fonduri astfel ca in anul 2004 prin incheierea unui contract de asociere in participatiune intre cele doua entitati economice, S.C.Resib S.A. Sibiu si S.C. B.T.T. S.A. Bucuresti, se realizeaza un proces de restructurare, efectuarea unei reparatii capitale si modernizarea hotelului Parc.

Nu este relevant a se analiza volumul incasarilor din activitatea de cazare intrucat volumul incasarilor a crescut (urmare a majorarii succesive a tarifului de cazare) in timp ce C.U.C. a scazut. 

2. Structura organizatorica la Hotel Parc

Hotelul Parc este situat in zona centrala a orasului Sibiu, intr-o zona de traditie pentru posibilitatile de petrecere a timpului liber si agrement in Parcul Sub Arini, in imediata vecinatate a terenului de tenis, Bazinul Olimpia,  patinoarul, a Stadionului si a Salii Polivalenta ”Transilvania”. Pozitionat la intrarea in Parcul „Sub Arini” unde incepe padurea ce se prelungeste pana in Dumbrava Sibiului, complexul ofera conditii de recreere, odihna sau sedere.

Hotelul Parc este dispus pe 7(sapte) nivele construit si finisat intr-un elegant si rafinat stil clasic, hotelul ofera excelente conditii pentru un turism de calitate fiind o locatie de referinta pentru Municipiul Sibiu, cu o capacitate de cazare de 142 locuri repartizate dupa cum urmeaza:

A         6 camere single;

A         53 camere duble din care :   - 19 camere cu pat matrimonial;

                                        - 34 camere cu 2 paturi;

A         10 apartamente;

A         5 garsoniere.

Hotelul are in dotare o spalatorie proprie ultramoderna cu tehnologie de ultima generatie, situata la subsolul cladirii.

Incalzirea este realizata cu ajutorul unui numar de 5 (cinci) centrale termice care deservesc diferentiat etajele si anexele putand fi folosite in functie de gradul de ocupare si dispunerea turistilor in camere, pe etaje. Aceasta strategie este aplicata de conducerea societatii pentru a economisi energie termica si electrica. Punctul termic este situat la subsolul imobilului.

Hotelul este dotat si cu un generator de curent electric care intra in functiune in momentul in care din motive independente de vointa societatii este intrerupta furnizarea energiei electrice, asigurand clientilor hotelului energie electrica si implicit caldura si apa calda.

Totodata subsolul este dotat cu magazii pentru inventarul moale , grupuri sociale si magazii de alimente. Scara interioara face legatura intre subsol si cele 7etaje ale hotelului.

La parter se situeaza holul de primire , receptia, restaurantul. Restaurantul este unul clasic, are o capacitate de 90 locuri la mese de 4 si 6 locuri.

Bucataria este dotata cu aparatura moderna de ultima generatie , deservind atat restaurantul cat si terasa.

Tot la parter, hotelul are un Casino Electronic, unul din cele mai moderne din Sibiu, dotat cu  9 mese de biliard, o ruleta electronica ,10 aparate video electronice cu castiguri si un bar.

Sala de conferinta cu o capacitate de 120 locuri este dotata cu tehnologie audio-video moderna , poate gazdui conferinte si seminarii. Terasa, ca o prelungire a salii este locul perfect pentru pauzele de cafea.

Birourile societatii sunt situate la etajul 1 al hotelului, dotate cu mobiler si birotica, tehnologie  necesara desfasurarii activitatii in cele mai bune conditii.

Scopul organizarii in cadrul societatii este repartizarea activitatilor pe lucratori,  asigurarea coordonarii acestora precum si adaptarea masurilor corespunzatoare pentru realizarea obiectivelor propuse .

Sarcinile fiecarui lucrator sunt concretizate in fisa postului.

La nivelul societatii sunt precizate in structura organizatorica urmatoarele componente :

Ø         Structura manageriala reprezentata de administratorul asocierii, directorul general. Deciziile fiind luate  de catre cele doua persoane.

Ø         Structura operationala formata din directorul hotelului care are atributiuni directe de aprovizionare si verificare directa a personalului de deservire din departamentele din subordine, front office si housekeeping, financiar contabil, juridic, restauratie, asa cum sunt prezentate in figura nr.2.2.

Organization Chart


                      Figura 2.2.  Organigrama hotel

                                                         

Ø         Societatea are incheiate contracte de prestari servicii pentru organizarea si conducerea evidentei contabile, reparatii instalatii, reparatii mobilier, zugravit si alte servicii;

Directorul de hotel, are competente manageriale si de marketing. Selecteaza personalul la angajare, se ocupa de instruirea lui permanenta, de tinuta si comportamentul acestuia, planifica activitatile personalului din subordine si il verifica, se implica in procesul de vanzare si publicitate, supravegheaza calitatea serviciilor si rezolva eventualele reclamatii. Supravegheaza, indruma si verifica modul de lucru al receptiei in intocmirea documentelor specifice gestiunii hoteliere. Cum tinta – obiectiv a fiecarui manager de hotel - este extinderea mixtului de clienti, este preocupat permanent de a gasii solutii si o politica consistenta de produs/pret si strategii  particulare de marketing hotelier.

Departamentele lucreaza in interconditionare intre ele, asigurand totodata o ambianta de lucru armonioasa si eficienta. Compartimentul cazare este format din serviciile front-office si etaj (housekeeping). Activitatile specifice serviciului de front-office se desfasoara la nivelul holului de primire, punct central catre care converg toate serviciile din hotel.

Receptia (front-desk), este situata la parter. Organizarea serviciului de hol se face sub forma compartimentului concierge. Postul cheie al  compartimentului este lucratorul concierge, receptionerul, care sta la dispozitia clientului de la sosire si pana la plecare. Receptionerii, 4 la numar, cu program de lucru  in ture de 12 ore, asigura programul non-stop al hotelului. Lucreaza in spatele front-desk-ului, primesc clientii si le atribuie camerele (check in), preiau rezervarile facute direct la receptie, prin fax sau  telefonic si le inregistreaza in sistemul informational. Se opereaza in programul Sitel, datorita acestui program de gestiune hoteliera angajatii beneficiaza de disponibilitatea imediata a datelor referitoare la toate serviciile oferite, compania putand astfel sa asigure servicii competitive in vederea satisfacerii clientilor. De asemenea, permite transmiterea situatiilor operative (rezervari, grad de ocupare, realizari, disponibil, etc.).

In programul de gestiune hoteliera Sitel, receptionerul inregistreaza clientul conform fisei de anuntare a sosirii si plecarii fisa cu regim special conform H.G. nr. 237/2009,  care se memoreaza in profiluri (individuale si de firme), ce pot fi folosite ulterior, pentru comoditatea clientului. In hotelul Parc, clientul poate servi masa in restaurant si se va emite nota in cont (din restaurant se inregistreaza in contul camerei clientului), la fel ca si alte servicii suplimentare (spalat-calcat, telefon, etc.). La momentul check-out, receptionerul va emite factura si bonul fiscal, (emise automat de programul de gestiune conform soldului camerelor), ca mod de plata clientul poate alege numerar, plata cu card Visa sau Master Card, virament bancar (in conditii de comanda ferma, scrisa sau contract).

        Hotelul are contracte de inchiriere pentru cazarea delegatilor diferitelor companii sau agentii de voiaj (Compa,  Siemens, Eduard Hartmann, Cet Telemarkt, Eximtur, Sobis Tourism, Aero Travel, etc.) cu discounturi preferentiale si confidentiale, cu plata la  15 zile.

Tarifele de cazare afisate, includ contravaloarea micului dejun, taxa locala si T.V.A., valabile pentru clientii pe cont propriu, la data de 01 mai 2010, pentru fiecare tip de camera din hotel:

 Tabel nr. 2.1. Tarife de cazare afisate la receptie     

Nr. crt.

Tipul camerei

Tarif de cazare ( lei )

Camera single

185

Camera double

240

Garsoniera

285

Apartament

320

 Categoriile de clienti: - pe cont propriu;

-        prin agentii – individual;

         - grup organizat – peste 10 persoane;

-        compani;

-        weekend – discount 10% din tariful afisat

           Cazarea incepe si se termina la ora 14, in functie de disponibilitatea hotelului cazarea poate fi efectuata la solicitarea clientului la orice ora.

            Pentru atribuirea camerelor este necesara cunoasterea in orice moment a starii fiecareia, respectiv: ocupata, disponibila pentru inchiriere, eliberata si necuratata, curatata si necontrolata, blocata pentru rezervare, scoasa din functiune sau cu defectiuni. Acest lucru este posibil si este efectuat permanent de catre guvernanta, care tine legatura cu receptia, dar si prin evidenta programului de gestiune hotelieraSe face confruntarea situatiei de pe teren (facuta de guvernanta) cu cea din evidenta receptiei, zilnic, la ora 12. Guvernanta este cea care planifica (prin careul zilnic), supravegheaza si verifica activitatea serviciului de etaj, respectiv  intretinere, amenajare, curatare zilnica a spatiilor de folosinta personala si comuna din hotel. Verifica starea lenjeriei si  a prosoapelor, modul in care sunt spalate, dezinfectate si calcate. De asemenea verifica  starea echipamentelor si consemneaza eventualele defectiuni in Registrul de defectiuni. Impreuna cu echipa de intretinere vegheaza ca instalatiile electrice, sanitare si mobilierul sa fie in perfecta stare de functionare si daca este cazul dispune remedierea sau inlocuirea si verifica modul in care s-a efectuat. Tot in sarcina serviciului de etaj (housekeeping) revine intretinerea si curatenia parcarii si a zonelor verzi .

            Cameristele asigura curatenia si igiena, verifica inventarul si functionalitatea elementelor din dotare si raporteaza defectiunile, preda/preia lenjeria de la depozitul de lenjerie. Lenjereasa gestioneaza ,,inventarul moale’’ al hotelului, inclusiv uniformele, preia lenjeria folosita si o preda la spalatorie iar lenjeria uzata sau deteriorata o preda la croitorie pentru reparatii ori transformari.

           Analiza indicatorilor de volum a activitatii hotelui „Parc” din Sibiu

         

       Dupa cum am prezentat in subcapitolele anterioare, S.C. Resib S.A. a efectuat investitia la hotelul Parc in scopul cresterii performantelor economice, a realizarii de profit in scopul reinvestirii acetuia in extinderea si dezvoltarea activitatii hoteliere.

       Cele precizate mai sus se regasesc in indicatorii economico-financiari realizati de catre societate in urma exploatarii obiectivului in anii urmatori punerii in functiune la intreaga capacitate a investitiei.

        Redau mai jos indicatorii sintetici specifici activitatii de cazare realizati la hotelul Parc in perioada analizata 2005 - 2009:

Anul 2005 nu este reprezentativ in analiza economico-financiara intrucat a constituit anul de realizare a investitiei si data de inceperea a activitatii a fost 01.12.2005, motiv pentru care consider ca analiza comparativa a indicatorilor prezentati mai sus este relevanta perioadei 2006 – 2009. 

           Tabel nr. 2.2. Indicatorii sintetici necesari analizei:

       Anul

Cifra de afaceri (lei)

Profit    ( lei )

2006

2.858.316

258.276

2007

4.125.014

469.639

2008

36864

382.943

2009

1.750.857

192.594

Figura 2. – Diagrama cifra de afaceri

 


Tabel nr. 2. Volumul incasarilor in perioada 2006-2009    

                                                                             

Anul

Cazare (lei)

Serv. supli.

(lei)

Realizari hotel (lei)

Alte servicii (lei)

Total realizari (lei)

1

2

3

4 (2+3)

5

6(4+5)

2006

2.461.874

328.809

2.790.683

67.633

2.858.316

2007

637.984

409.159

4.047.143

77.871

4.125.014

2008

2.950.979

339.545

290.524

7339

36864

2009

1.505.007

171.166

1.676.172

74.685

1.750.857

1.Se poate constata o crestere substantiala a veniturilor realizate in anul 2007 fata de anul 2006 cu 1.266.698 lei, in procente reprezentand o crestere cu 44,32%, iar  anul 2008 cu 505.548 lei comparativ cu anul 2006, in procente reprezetand o crestere  cu 17,68%  si cu 1.445.972 lei in procente reprezentand o crestere cu 48,5% fata de 2009 datorita efectelor crizei economice.

           Din punct de vedere economic anul 2007 fiind un an special, datorita actiunilor desfasurate sub egida „Sibiu capitala cultural Europeana”, fluxul de turisti si oameni de afaceri a determinat o utilizare a capacitatii de cazare a hotelului de la 55,28% in anul 2006 la 67,77% in anul 2007 , 60,38% in anul 2008 si 34,57% in 2009.

Totodata trebuie avut in vedere si faptul ca in Sibiu un C.U.C. ridicat asemanator anului 2007 nu se preconizeaza a se mai realiza in urmatorii ani datorita cresterii numarului de hoteluri, ceea ce duce la o crestere a capacitatii de cazare, implicit a ofertei de servicii hoteliere.

2. Alt indicator reprezentativ pentru industria hoteliera este gradul de ocupare, exprimat procentual, masurandu-se prin raportul intre camerele ocupate si numarul de camere disponibile, reprezentat in tabelul nr. 2.4. ( redam in tabelul nr. 2.4. evolutia indicatorului in perioada 2006-2009):

Tabel nr. 2.4. Gradul de ocupare intre 2006-2008  

                                                                                     

Anul

Gradul de ocupare %

Numar de locuri

2006

55,28

142

2007

67,77

142

2008

60,38

142

2009

34,57%

142

        Figura 2.5. –   Diagrama gradului de ocupare

 


 Raportul dintre volumul investitiei si cifra de afaceri in primul an de functionare 2006 este :

= = 2,15

valoarea inregistrata este realizata de serviciul de cazare, care a generat un nivel al rezultatului brut din exploatare superior.

4. Durata medie de sedere  reprezentat prin raportul dintre numarul de innoptari la numarul de sosiri de turisti in perioada analizata:

                 Tabel nr. 2.5. Durata medie de sedere

                                                                              Anul

Durata medie de sedere

2006

1,28

2007

1,47

2008

1,36

2009

1,20

     Figura 2.6.  – Diagrama durata medie de sedere

 


Se observa o crestere a duratei medii de sedere a turistilor in anul 2007 fata de anul 2006 cu 14,84%, iar in anul 2008 fata de anul 2006 cu 6,25%  respectiv o descrestere cu 7,5% in anul 2009 fata de anul 2008.

5. Structura cifrei de afaceri

      Tabel nr. 2.6.  Structura cifrei de afaceri

                                                                                           

Anul

Cazare servicii suplimentare (lei)

Alte servicii

(lei)

TOTAL

(lei)

2006

2.790.683

67.633

2.858.316

2007

4.047.143

77.871

4.125.014

2008

290.524

7339

36864

2009

1.676.172

74.685

1.750.857

Figura 2.7.    Diagrama structura cifrei de afaceri

 


S-a constatat o crestere a cifrei de afaceri in anul 2007 fata de anul 2006 cu 1.266.698 lei, iar in anul 2008 cu 505.548 lei, cresteri reflectate si determinate de gradul ridicat de ocupare al capacitatii de cazare si cererii mari de spatii de cazare . Datorita crizei economice in anul 2009 s-a constatat o scadere considerabila a cifrei de afaceri fata de anul 2008 cu 1.61007 lei, fata de 2007 cu 2.374.157 lei, fata de 2006 cu 1.099.459 lei.

6. Numar de turisti

               

             Tabel nr. 2.7. Ponderea turistilor tinand cont de tara

Anul

Romani

Straini

TOTAL

2006

5.947

3204

9151

2007

7.171

5.227

12.398

2008

7.061

4.204

11.265

2009

4.114

6.204

10.318

In topul turistilor straini care s-au cazat la Hotel Parc ponderea este urmatoarea:

1.     Germania     41%

2.     Italia             14%

3.     Austria           8%

  Figura 2.8. – Diagrama numar de turisti straini

 


ceea ce se explica prin numarul mare de oameni de afaceri de origine germana aflati in Sibiu, precum si numarul mare de societati comerciale cu capital german.

Sibiul prezinta interes pentru etnia germana datorita convietuirii ce a avut loc intre sasi si romani in judetul nostru de-a lungul sutelor de ani.

         

           7. Indicele de frecventare – ofera informatii despre numarul mediu de clienti care stau  intr-o camera ocupata la un moment dat, se calculeaza ca raport intre numarul de innoptari si numarul de camere ocupate. Sintetic, acest indicator a avut urmatoarea evolutie in perioada 2006 – 2009.                                                                                                                                  

                                                                                      

 Tabel nr. 2.8. Numarul de innoptari raportat la numarul de camere ocupate 

 

Anul

Nr. mediu de clienti 

2006

1,47

2007

1,76

2008

1,65

2009

1,20

     Figura 2.9. – Diagrama indicelui de frecventare

 

       

In vederea cresterii eficientei activitatii de cazare, se are in vedere realizarea

unui coeficient optim de utilizare a capacitatii de cazare, clientul trebuie sa plece multumit pentru a reveni cu placere in acest hotel si chiar sa mai aduca cu el alti clienti. Din punct de vedere al profesionistului in ospitalitate, orice demers strategic trebuie sa aiba la baza o cercetare temeinica a premiselor de urmat, care sa fundamenteze viitoarea strategie, indiferent ca vorbim de nevoi individuale sau de un demers national. Erorile de concept si functionare au impact negativ sever asupra cotei de piata, numarului clientilor si cifrei de afaceri. Hotelul Parc isi propune sa aiba un produs hotelier viabil, o strategie de piata inteligenta si tarife competitive, sa promoveze si sa dovedeasca optimizarea serviciilor, ofertelor si mesajelor hotelului, catre un numar si o tipologie cat mai diversificata de clienti.   

           Din dorinta de a satisface cerintele clientilor, serviciul marketing a conceput un chestionar, pus in fiecare camera, aceste chestionare se analizeaza periodic la nivel de conducere a societatii si au rolul de a verifica si de a face eventualele imbunatatiri acolo unde este necesar.


CONCLUZII SI PROPUNERI

        Din datele teoretice si practice prezentate rezulta faptul ca Hotelul Parc se numara printre societatiile care s-au preocupat sa asigure prestatii de servicii apreciate atat pe piata interna cat si pe piata externa. Acest lucru a dus la fidelizarea unui numar important de clienti, la cresterea an de an a veniturilor obtinute din incasari ca urmare a adaptarii serviciilor la cererea de pe piata.

         Practica demonstreaza ca gradul de satisfactie simtit de un turist, in urma unei consumatii turistice, depinde de armonizarea urmatoarelor elemente:

-        existenta unor conditii adecvate pentru prestarea serviciilor solicitate (conditii naturale, baza materiala, echipamente si alte dotari necesare), va creste gradul de satisfactie a consumatorilor;

-        amabilitatea profesionala a personalului de servire va ridica la un nivel competitiv (printr-o amprenta individuala si printr-o succesiune stiintific dozata) calitatea prestatiilor turistice;

-        capacitatea organizatorilor de a oferi la locul si la momentul oportun serviciile necesare unui turist, va creste cota de piata a hotelului;

-        participarea activa a turistilor la consumul de servicii.

        Procedand la o analiza mai atenta a acestor elemente, desprindem cu usurinta concluzia ca, in functie de natura si continutul diferitelor forme de turism, respectiv a diferitelor categorii de prestatii de servicii, ponderea participarii active a clientului turist la realizarea consumului variaza considerabil.

       Revenind la traditia de mai multe secole a ospitalitatii cu restrictiile unei gestiuni performante, activitatea hoteliera oscileaza intre artizanal si high-tech, intre serviciu si industrie. In ultimele decenii activitatea hoteliera s-a apropiat tot mai mult de caracteristicile unei veritabile industrii, formula ,,industrie hoteliera’’ depasind tot mai mult stadiul de figura de stil. Unii autori au ajuns sa se intrebe daca este intr-adevar vorba despre o industrie sau mai degraba despre o arta, aceea de a oferi ospitalitate. Realitatea pare a fi a unui conglomerat turistic industrial si comercial.

Prin numarul important de locuri de munca, direct si indirect create, activitatea hoteliera se dovedeste a fi o ,,industrie a mainii de lucru’’, precum si o sursa de devize.

        Prezentul si viitorul activitatii hoteliere e marcat de un fenomen important: locul clientelei regionale si nationale a fost luat in cursul ultimelor decenii de o clientela din ce in ce mai cosmopolita, cu preferinte bine definite, cunoscatoare a tipurilor de servicii si a nivelurilor de confort pe care marile lanturi le pun la dispozitie. In astfel de situatie, atata timp cat nu promoveaza si nu dezvolta o imagine de marca, hotelurile independente nu pot repurta un succes notabil pe piata.

      Dovada acestui fenomen, o face o pondere tot mai mare pe care o au turistii straini din totalul clientilor de hotelul Parc. Imbunatatirea echipamentelor si confortului se afla permanent in atentia  profesionistilor. Ceea ce conteaza in cele din urma este insa perceptia clientului.

         In urma realizarii investitiei cu scopul de a mari gradul de confort, ambient al clientilor, hotelul a fost reclasificat de la 2 stele la 3 stele, ceea ce a dus la cresterea economica realizata in perioada analizata, precum si la o prognoza pozitiva in urmatorii ani. Avand in vedere dotarile existente, gradul de pregatire profesionala ridicat al personalului precum si elasticitatea managementului, indicatorii economici vor inregistra daca nu o crestere substantiala, o mentinere la nivelul anului 2007.  Hotelul Parc in Sibiu la categoria de 3 stele detine  monopolul turistic prin marimea si oferta serviciilor, echipamente si dotari.

         Un grad de ocupare competitiv este pentru manageri si echipele hoteliere, un vis de zi cu zi, care poate deveni si ,,cosmar’’ uneori in absenta unei politici consistente de produs/pret si a unei strategii particulare de marketing hotelier, care sa aiba tinta finala extinderea mixtului de clienti ai hotelului.

         Segmentele-tinta de beneficiari ai serviciilor hoteliere difera in functie multiple criterii si caracteristici psihografice, reactionand diferit la produsele hoteliere propuse, la canalele de distributie folosite, la formele de promovare si concepere a ofertelor si nu in ultimul rand, la pret.

        Pe langa trasaturile intrinseci si de comportament ale consumatorilor de servicii hoteliere si turistice, hotelul trebuie sa introduca in ecuatia atragerii si extinderii tipurilor de clienti, motivatiile de calatorie ale acestor potentiali vizitatori intr-un spectru din ce in ce mai larg astazi si mai rapid in schimbari.

         Prin urmare ,,seductia’’ consumatorilor de servicii hoteliere, mizeaza, intre altele, pentru explicarea, exprimarea, promovarea, dovedirea, optimizarea serviciilor, ofertelor si mesajelor hotelului, catre un numar si o tipologie cat mai extinse de beneficiari potentiali, avand insa la baza un produs hotelier viabil, o strategie de piata inteligenta si tarife competitive.

BIBLIOGRAFIE

COSMESCU IOAN- Economia turismului partea I-II, Editura Alma Mater, Sibiu 1999

COSMESCU IOAN- Economia Turismului-Principii si Mecanisme, Editura Universitatii ,,Lucian Blaga’’ din Sibiu 1998

MIHAELA DIACONU- Management-Marketing in Turism, Universitatea ,,Constantin Brancoveanu’’, Editura Independeta Economica 1998

NICOLAE NEACSU-ANDREEA BALTARETU- Economia Turismului-Lucrari Practice, Statistici, Reglementari, Editura Uranus, Bucuresti 1999

ILIE NITA-CONSTANTIN NITA-Piata Turistica a Romaniei-Realitati-Mecanisme-Tendinte, Editura A Doua 

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 163
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved