Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE



AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


CE ESTE TURISMUL? - Turismul in Romania

Turism

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Prezentarea Complexului de Servicii Comunitare „CRISTINA”
Hotel “COZIA” 2* - CALIMANESTI-CACIULATA
Animatia turistica
Reguli de comportament
Castelul Edinburg, Scotia
Hotel “ELITE” 3* - HERCULANE
Vila “PALAS” 2*+ SLANIC MOLDOVA
Palatul Brancoveanu
Regiunea turistica a Muntilor Alpi
Hotel “PRESIDENT” 4* - MANGALIA

TERMENI importanti pentru acest document

: ce este turismul : ce este turismul sportiv : bibliografie turismul in romania : potentialul turistic faunistic si aportul sau asupra dezvoltarii turismul in repblica moldova :

CE ESTE TURISMUL?

ARGUMENT

            Structurata in doua capitole, lucrarea intitulata Rezervatii naturale si elemente ocrotite din Romania” are ca scop descrierea si enumerarea rezervatiilor si elementelor ocrotite in Romania, din punct de vedere turistic.

            Primul capitol este intitulat “ Ce este turismul?”. Acest capitol este structurat la randul lui in mai multe subcapitole. In cadrul acestui capitol sunt descrise si enumerate cateva tipuri de turism, forme si tipuri de turism rural. Aici mai sunt prezentate rezervatiile si parcurile din Romania. De astfel enumerate si cateva rezervatii si parcuri ocrotite ale Romaniei.

            In capitolul al doilea este prezentat si descris un parc national al Romaniei, acesta fiind o zona ocrotita de lege, acesta intitulandu-se Parcul National Retezat.

Turismul reprezentand calatoriile de placere, pentru recreere. Aceasta a fost extinsa in ultimii ani pentru a include orice calatorie in afara zonei in care cineva traieste sau munceste, de la calatorii de o zi pana la vacante in strainatate.

            Pe langa aceste capitole, lucrarea mai contine si anexe, bibliografie.

            Structurarea capitolelor permite crearea unui mod de gandire sintetic, informatiile prezentate fiind usor de asimilat.

            Aceasta lucrare ofera informatii importante si usor de retinut, permitand realizarea unor competente specifice in domeniul turistic.

            Consider ca aceasta lucrare imi va fi utila dupa ce voi termina liceul deoarece informatiile acumulate imi vor fi de folos, mai ales daca voi urma o cariera in turism.

CE ESTE TURISMUL?

Turismul reprezinta calatoriile de placere, pentru recreere. Aceasta a fost extinsa in ultimii ani pentru a include orice calatorie in afara zonei in care cineva traieste sau munceste, de la calatorii de o zi pana la vacante in strainatate.

Turismul se numara printre cele cateva fenomene ce s-au impus in epoca contemporana, dezvoltarea sa spectaculoasa constituind o trasatura caracteristica secolelor XX si XXI.

Din punct de vedere etimologic, cuvantul „turism” provine din termenul englez „tour” (calatorie), care a fost creat in Anglia in jurul anilor 1700, pentru a desemna actiunea de a voiaja in Europa, in general, si in Franta, in special. Acest termen a fost ulterior preluat de majoritatea limbilor europene, cu sensul de calatorie de agrement.

Asadar, prin turism se intelege, in primul rand, ansamblul de activitati prin care omul isi petrece timpul liber calatorind in alta localitate sau tara pentru a vizita oameni si locuri, monumente si muzee, pentru a-si imbogati cunostintele generale, pentru a se distra si a face sport, pentru odihna sau tratament etc., iar in al doilea rand industria creata pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turisti la locul de destinatie, la un inalt nivel calitativ, si in conditiile protectiei si conservarii resurselor turistice, in special, si a mediului inconjurator, in general.

Pe plan international turismul a devenit o afacere de miliarde de dolari, cu multe economii nationale care depind de el. In tarile dezvoltate creste anual mai rapid decat cresterile medii ale economiei. Aportul la PIB al veniturilor din turism ajunge la (sau chiar depaseste) 30%.

Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfasurata in alte sectoare-chei din economia mondiala (industrie, agricultura, comert).                  

Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umana, cade sub incidenta studiului interdisciplinar, antrenand deopotriva economisti , geografi, psihologi si sociologi. Primele mentiuni privind preocuparile de a voiaja, apar in antichitate in operele geografului Strabon.    

Descrierile lasate de Marco Polo cu ocazia periplului sau asiatic (secolul al XIII-lea), cele ale lui Arthur Young (secolul al XVIII-lea) sau, mai aproape de noi, ale lui Henri Monfreid au jalonat preocuparile viitoare privind practicarea calatoriei.

Turismul devine un complex fenomen de masa la sfarsitul secolului al XIX-lea fiind puternic articulat in mediul inconjurator.

Privit ca un fenomen social-economic creator de benifici, turismul a fost defint in variante dintre cele mai felurite: “arta de a calatori pentru propria placere” (M. Peyromarre Debord); “activitate din timpul liber care consta in a voiaja sau locui departe de locul de resedinta, pentru distractie, odihna, imbogatirea experientei si culturi, datorita cunoasteri unor noi aspecte umane si a unor peisaje necunoscute” (Jan Medecin); “fenomen al timpurilor noastre, bazat pe cresterea necesitati de refacere a sanatati si de schimbare a mediului inconjurator, cultivare a sentimentului pentru frumusetile naturi ca rezultat al dezvoltari comertului, industriei si al perfectionari mijloacelor de transport” (Guy Freuler).

            Activitatea turistica este bine sustinuta de un valoros potential turistic – natural antropic – diferentiat de la tara la tara, in functie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Mai cunoscute in practica turismului mondial sunt: turismul balnear maritim, cu o larga dezvoltare in teritoriu, practicat pentru cura helioterma sau climaterica sau avand alte motivatii terapeutice; turismul montan si de sporturi de iarna, practicat pe arie larga pentru drumetie, cura climaterica si practicarea sporturilor de iarna; turismul de cura balneara, prin care se valorifica insusirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termal si minerale, namoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de arta, cultura si a altor realizari ale activitati umane; turismul comercial expozitional, a carui practicare este ocazionata de mari manifestari de profil (targuri, expozitii), care atrag numerosi vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de manifestari cultural-artistice (etnografice, folclorice) nationale sau internationale; turismul sportiv, de care cunoastem o mare extindere pe plan national si international, avand ca motivatie diferite competitii pe discipline sportive, interne si internationale , pana la manifestari sportive de amploare (olimpiade, competitii sportive regionale, campionate mondiale etc.); turismul de vanatoare (safari), practicat de tarile occidentale, in general pe teritoriul Africi, al Americi Latine, in teritoriile artice si antartice. Este o forma de turism “distractiv”, a carui dezvoltare – marcata de spectaculos si inedit – aduce mari prejudicii echilibrului ecologic al planetei, amenintand cu diminuarea sau, dupa caz cu disparitia unor specii extrem de valoroase ale patrimoniului faunistic al Terrei.

Turismul prezinta ansamblul de masuri puse in aplicare pentru organizarea si desfasurarea unor calatorii de agrement sau in alte scopuri, realizate fie prin intermediul unor organizatii, societati sau agenti specializati, fie pe cont propriu, pe o durata limitata de timp, precum si industria care concura la satisfacerea nevoilor turistice.

Potentialul turistic este influentat de o serie de factori: factori naturali (care raman, in general, neschimbati) si factorii economici, demografici, politici, psihologici (ce sunt caracterizati printr-o dinamica accentuata dar si cu posibilitati de dirijare in sensul dorit).

1.1.Tipuri de turism

Tipurile de turism de diferentiaza de la tara la tara, asigurand varietatea si, prin acesta, atractia asupra turistilor autohtoni si straini.

Factorii naturali au rol hotarator in practicarea turismului; formele de relief, reteaua hidrografica, clima, flora, fauna diferentiaza turismul in: turism montan, turism de litoral, de schi, de vanatoare etc.

Unii factori influenteaza turismul pe perioade lungi de timp. Acesti factori sunt: cresterea populatiei globului, cresterea veniturilor populatiei, cresterea timpului liber, modernizarea mijloacelor de transport si comunicatii.

Dupa provenienta turistilor, deosebim turism intern si turism extern, iar in functie de sensul circulatiei turistice deosebim turism emitent sau receptor.

In functie de provenienta turistilor, curentele turistice si durata de sejur, turismul se poate clasifica:

1.1.1.      Turism national

Acest turism se subdivide in: de sejur (de lunga durata (peste 30 zile); de durata medie (4-30 zile); de scurta durata (1-3 zile)); de circulatie (itinerant); de circumstanta. 

1.1.2.      Turism international:

 

- receptor: de sejur: (de lunga durata, de durata medie si de scurta durata); de circulatie; de tranzit;

-emitent: de sejur (de lunga durata, de durata medie si de scurta durata); de circulatie; de tranzit si vizite de o zi.

In functie de potentialul turistic si baza de servire sunt organizate diferite tipuri de turism: turism montan si de schi (drumetii, turism climateric, sporturi de iarna); turism maritim-balnear (cura climaterica, helioterapie, bai de mare, namol terapeutic); turism balnear (ape minerale, termale); turism de vanatoare (safari) - raspandit mai ales in Africa, dar ai in: Canada, SUA, unele tari europene; turism cultural (monumente istorice, arhitectonice, muzee); turism sportiv (legat de marile competitii sportive); turism festivalier; turism comercial (targuri, expozitii).

1.1.3. Turismul in Romania

Turismul mondial a suferit un mare salt de dezvoltare in cea de a doua jumatate a secolului XX. Acesta se datoreaza preponderent evolutiei modalitatilor de transport, dar si a cresterii nivelului de trai, precum si sperantei de viata a oamenilor.

In decembrie 1989, Romania a devenit din nou natiune libera, astfel poate primi turisti din intreaga lume pentru a se bucura de bogatiile ce le ofera.

Romania are multe de oferit din punct de vedere turistic. Din punct de vedere cultural, tara este extrem de diversificata - se pot vizita fortarete medievale, manastiri bizantine, casteluri si case taranesti decorate dupa specificul regional. De asemeni, Bucurestiul interbelic era numit pe buna dreptate “Micul Paris”, cu arhitectura si viata culturala demne de capitala franceza.

Potentialul turistic remarcabil al Romaniei este dat atat de resursele naturale (varietatea reliefului, clima, flora, fauna, hidrografia), cat si de resursele antropice (vestigii arheologice, monumente istorice si arhitectonice, muzee, case memoriale ).                                                

Cei mai multi turisti straini care viziteaza Romania provin din Europa ( in special din R. Moldova, Italia, Germania si Anglia).                        

O parte importanta a ofertei turistice o constituie resursele turistice antropice. Vestigiile arheologice sunt legate de formarea si continuitatea poporului roman, vechile cetati de pe litoralul Pontului Euxin, ruinele de la Orastie. Monumentele istorice si arhitectonice au valori deosebite pe plan mondial: manastirile si bisericile din Bucovina (Moldovita, Voronet, Putna), cu fresce exterioare, bisericile din lemn din Maramures, cetatile si castelele din Transilvania, monumentele din orasele foste capitale ale Tarilor Romanesti. La toate acestea se adauga elementele de folclor, satele turistice (cu specific etnofolcloric, cultural-istoric, peisagistic), muzeele si casele memoriale care sporesc atractivitatea zonei.  

Mai mult decat atat, aceste obiective pot fi vizitate si cu beneficiul unor hoteluri si restaurante amenajate conform standardelor occidentale.

Pentru cei ce vor sa evadeze in locuri ferite de mana omului, acestia pot opta pentru drumetii pe traseele turistice ce strabat Carpatii romanesti – un lant de munti primitori in toate anotimpurile, atat pentru trasee montane vara, cat si pentru facilitatile oferite iubitorilor de sporturi de iarna.

Toate aceste trasaturi fac din Romania o tara cu obiective turistice specifice unei zone temperate cu expunere la o coasta litorala si la o creasta montana. Insa, Romania este cunoscuta mai ales pentru particularitatile geomorfologice unice in lume.

Potentialul natural si caracterul carpato-danubiano-pontic al tarii determina varietatea formelor de turism care se pot practica: turismul de litoral, turismul in Delta Dunarii, turism montan, turism balnear, alte forme.

 

1.1.4. Turismul pe litoral

 

Desi activitatea turistica din aceasta zona se caracterizeaza printr-o sezonalitate puternica, turismul de litoral este considerat cea mai importanta forma de turism din Romania. Litoralul ofera, pe langa resursele naturale: plaja, apele marii si resurse balneare (ape termominerale, namoluri sapropelice). Pe litoralul romanesc al Marii Negre (244 km) sunt amenajate 12 statiuni turistice (Navodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costinesti, Neptun, Olimp, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn), cu o capacitate de cazare de 126.900 locuri , reprezentand 43,3 % din spatiile de cazare, locuri situate in peste 260 hoteluri de diferite categorii.

1.1.5.Turismul in Delta Dunarii

Valoarea de exceptie a acestei zone nu este valorificat, la adevaratii sai parametri. Anual, Delta Dunarii este vizitata de 150.000 turisti, din care 20.000 turisti straini. Potentialul natural, exoticul florei si faunei ofera Deltei Dunarii un caracter de unicat in Europa.

1.1.6. Turismul montan

Acest tip de turism are traditie in Romania. Primele cabane au fost construite la sfarsitul secolului XIX in Muntii Fagarasi (Bucegi, Cindrel).           Turismul de munte s-a dezvoltat mult, fiind amenajata o baza materiala deosebita, unitati de cazare (hoteluri, vile, campinguri, cabane etc.), unitati de alimentatie, baze de agrement, partii de schi (aproximativ 80 km), mijloace de transport prin cablu (aproximativ 60 km de telecabine, telescaune, teleschiuri). Statiunile de munte detin 13,9 % (1993) din capacitatea de cazare, iar numarul turistilor cazati in unitati specializate a fost de 14,8 % din total si 1,1% din turistii straini care au vizitat tara.                                                                      Principalele obiective turistice din Carpatii Orientali sunt: Poiana Brasov, Lacul Rosu (lac de baraj natural), Lacul Sf. Ana (in crater vulcanic), Durau, Izvorul Muresului; din Carpatii Meridionali sunt mai importante statiunile din Masivul Bucegi (Sinaia, Busteni, Paraul Rece, Predeal), iar in Carpatii Occidentali: Semenic, in Muntii Banat, Scarisoara.

1.1.7. Turismul balnear

 

Primii care au valorificat proprietatile terapeutice ale apelor minerale Geoagiu-Bai si Herculane au fost dacii si romanii. In prezent, exista peste 160 statiuni si localitati cu factorii naturali care au proprietati curative. Potentialul terapeutic este dat de proprietatile apelor minerale si carbogazoase, ale apelor minerale termale, ale lacurilor cu ape sarate, ale namolurilor sapropelice, ale salinelor etc. Principalele statiuni balneare sunt situate in Muntii Carpati.   

In Carpatii Orientali, statiunile importante datorita proprietatilor terapeutice si dotarilor materiale sunt: Sangeorz - Bai, Vatra Dornei, Borsec, Slanic Moldova si Baile Tusnad. In Carpatii Meridionali intalnim statiunile: Moneasa, Calimanesti, Olanesti, Geoagiu - Bai etc. Pe langa aceste statiuni traditionale, care imbina turismul montan cu cel curativ, trebuie adaugate si urmatoarele statiunile balneare: Baile Felix (ape geotermale), Govora (ape minerale), Lacul Sarat, Lacul Amara (cu ape sarate si namoluri sapropelice).

1.2. Forme si tipuri de turism rural

1.2.1. Agroturismul

Agroturismul este acea forma de turism in care persoana (sau grupul) se deplaseaza, cazeaza si isi desfasoara activitatea intr-un cadru natural, in mediul rural.

Agroturismul este capabil sa valorifice excedentul de cazare existent in gospodaria taraneasca prin implicarea turistilor in viata gospodariei si furnizarea acestora de servicii si activitati (masa, cazare, interactiune cu mediul socio-natural) proprii gospodariei taranesti, fara a-i conturba acesteia specificul.
          Se desfasoara in zone naturale puternic modificate de om, in care sectorul primar este cel mai evident. Include cazare, servicii pentru servirea mesei, oferite de catre agricultorii implicati in aceasta forma de turism.
          La fel ca si turismul rural, agroturismul este o activitate economica complexa, cu o larga sfera de cuprindere, care pune in evidenta printr-un mecanism propriu, circulatia turistica rurala.
          Prin dezvoltarea serviciilor de gazduire si valorificare a produselor proprii si locale, agroturismul ofera o solutie pentru gospodariile rurale. El este capabil sa valorifice excelentul de cazare existent in gospodaria taraneasca, pregatit si amenajat special pentru primirea de oaspeti si sa ofere o serie de activitati care graviteaza in jurul gospodariei taranesti spre consumul persoanelor care, pe o perioada determinata, vin in mediul rural pentru relaxate, odihna si agrement, cure terapeutice, tranzactii sau afaceri pentru satisfacerea unui hobby, initiere in arta mestesugurilor traditionale, pentru studii si documentare, precum si alte activitati specifice.
         Agroturismul reprezinta un sistem complex, iar elementele sale se afla intr-o stransa relatie de interdependenta. El poate fi privit ca un sistem cibernetic deschis asupra caruia se exercita numeroase influente din mediul extern si care la randul lui influenteaza mediul extern.

1.2.2. Ecoturismul

Unii specialisti din domeniul turismului considera ca ecoturismul a fost sectorul cu cea mai rapida dezvoltare de pe piata turismului. Acest lucru poate fi valabil, dar in acelasi timp, este un produs de nisa. Ecoturismul poate fi definit in termini generali ca turismul din zonele naturale. Este un produs de nisa care se bazeaza pe o filozofie a turismului precum si pe o etica de mediu. Ecoturismul s-a dezvoltat ca o modalitate de a pastra biodiversitatea si le-a oferit oamenilor a caror conditii de trai necesitau distrugerea zonelor naturale solutia alternativa, si anume, aceea de a face bani. Ramane de vazut daca ecoturismul si-a atins obiectivul de conservare a mediului natural.

Produsele de ecoturism au cel putin urmatoarele caracteristici:

*     Turism in zonele naturale si acolo unde se poate in zonele naturale protejate

*     Impact negativ minim asupra comunitatilor umane si naturale

*     Grupuri mici de turisti

*     Interpretarea si educatia de mediu reprezinta o componenta majora a unui ecoturism bun

*     Cazarea se face cu scopul minimalizarii impactului asupra mediului, este de aici mici dimensiuni si compatibila cu traditiile si peisajul

*     Sunt sprijinite legaturile locale astfel incat comunitatea sa beneficieze de cheltuielile de turism

*     In aceasta experienta pot fi introduse si elementele culturale, dar nu intotdeauna deoarece ecoturismul se concentreaza asupra naturii

Agentiile care se ocupa de ecoturism tind sa duca turistii in zonele naturale exotice, cum ar fi padurile tropicale, ecosistemele din zonele montane inalte, rezervatiile de animale salbatice, recifurile de corali si sanctuarele oceanice.

Cateodata ecoturismul se concentreaza pe zona Noua Zeelanda si Australia. Ecoturismul din Europa este relativ limitat datorita preponderentei activitatii umane. Totusi, in anumite parti din Transilvania exista o viata salbatica abundenta, zone intinse de paduri si munti inalti. Desi interpretarea este minima si cazarea nu este in mod necesar ecologice in anumite parti din Transilvania. Totusi ecoturismul atrage turistul sofisticat care este interesat sa invete de la specialisti si sa vada zone naturale si salbatice de exceptie.

1.2.3. Turismul de aventura

In ultimii douazeci de ani au aparut doua forme de turism de aventura: aventura usoara si aventura dura. Aventura dura se caracterizeaza prin activitati exterioare de mare provocare, cum ar fi alpinism, catarat pe blocuri de gheata si stanca, cu pluta si caiacul pe apa, schi si schi pe placa extrem si alte sporturi de exterior, dar destul de dure care necesita putere imensa, energie si indemanare. Turismul de aventura dura este riscant si intereseaza un numar relativ mic de turisti.

Pe de alta parte, turismul de aventura usoara este in interesul unui segment mult mai mare din populatia totala a turistilor, in mod special daca i se adauga mersul pe jos, drumetia, plimbarea cu blicicleta, mersul cu pluta, canoe si caiac, mersul pe lacuri, inotul, calaritul, schi fond, schi si schi pe placa, pe partii usoare sau moderate.

Turismul de aventura usoara se poate concentra pe un singur sport sau poate include activitati polisportive. Acest tip de aventura este in interesul persoanelor de toate varstele, chiar si persoanele cu varste de pana la 80 de ani. Multe dintre persoanele interesate de turismul de aventura se aseamana cu cele interesate de ecoturism intr-o varietate de moduri. In general aceste persoane manifesta respect pentru natura si sunt interesate sa invete unele lucruri despre locurile pe care le viziteaza. In plus acest segment de piata este interesat sa sprijine intreprinzatorii locali si sa guste din bucataria locala.

Toate aceste denumiri sunt utilizate cu referire la un gen de turism in care sunt folosite zonele naturale cu caracteristici concrete pentru practicarea unor sporturi 'riscante sau de aventura', principalul scop al acestui tip de turism fiind practicarea sportului.

1.2.4. Turismul rural

Turismul rural este definit ca fiind turismul ce are loc in zonele rurale. Poate sa insemne turism de masa sau turism de ferma de mici dimensiuni. In zona muntilor Apuseni turismul rural descrie cel mai adesea turismul de mici dimensiuni in cadru caruia se viziteaza peisaje naturale si culturale si cateodata se participa la activitati rurale traditionale. Nisa turismului rural se concentreaza pe viata din comunitatile rurale. Turismul rural, cateodata numit si agroturism sau ferme turistice, atrage turistii care adesea cer cazare modesta cu arhitectura traditionala, mancare autentica, vizite la locuri istorice si culturale si care cauta privelisti frumoase.

1.2.5. Turismul cultural

Turismul cultural se concentreaza pe aspecte culturale cum ar fi, traditii, festivaluri, artizanat si arta mestesugareasca, muzica si activitati religioase. Locurile istorice si muzeele sunt si ele incluse in mod obisnuit in turismul cultural. Locurile istorice pot include campuri de lupta, structuri religioase importante si case sau birouri unde au trait si mucit oameni de seama. Turismul cultural se concentreaza si pe evenimente culturale contemporane, cum ar fi festivaluri, teatru si dans. Adesea turistii pot participa la evenimente culrurale. Persoanele interesate de turismul cultural sunt persoane carora le place sa invete in timp ce calatoresc si acest lucru il au in comun cu turistii ecologici. Diferenta este ca turismul cultural si excursiile se adreseaza mai mult celor interesati de partea umana, decat celor interesati de zonele naturale si salbatice.

1.2.6. Turismul cu voluntari – Grupuri de studenti / Grupuri religioase

Studentii care calatoresc cu profesorii formeaza un segment mare in cadrul pietii turismului de grup, in special in lunile de vara. Grupurile de studenti tind sa calatoreasca cat mai ieftin posibil, ei cer distractie si pot fi greu de gestionat. Totusi, adesea ei sunt energici, dornici sa invete si interesati sa fie responsabilizati social si in legatura cu mediul. Grupurile de studenti pot participa la activitati de voluntariat care pot reprezenta o experienta buna pentru studenti precum si pentru oamenii locului care lucreaza cu agentii de voluntari.

Grupurile de studenti reprezinta o modalitate excelenta de a dezvolta deprinderile si cunostintele necesare pentru a reusi pe piata turismului de grup. Studenti nu sunt atat de exigenti ca si turistii mai in varsta si, prin urmare, vor tolera mai putina acuratete si calitate a produselor si serviciilor oferite. Adesea cand studentii au o experienta deosebita ei isi incurajeaza familia si prietenii sa calatoreasca in zona pe care au vizitat-o ei.

Unele din activitatile de voluntariat care pot fi dezvoltate pentru grupuri de studenti si grupuri religioase cuprind experiente tematice concentrate pe urmatoarele :

*     Programe de mediu

*     Programe sociale si educationale

*     Programe medicale si de reabilitare

*     Programe de constructii

Turismul cu voluntari este un mare avantaj pentru agentiile care lucreaza cu astfel de programe.

1.3. Parcurile si rezervatiile

 

            Parcurile nationale si rezervatiile sunt locuri unice,de pamant sau de apa dintr-o tara stabilite de catre guvern pentru a proteja ecosistemul,specii de plante si animale,cascade in lant,formatiuni geologice sau locuri istorice si arheologice.

1.3.1. Rezervtiile naturale

Sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic.

Rezervatiile naturale sunt localizate in interiorul sau in apropierea parcurilor nationale.Acestea sunt create de catre guvernele tarilor pentru protejarea vietii salbatice sau cercetare stintifica si nu pentru recreere si ofera „laboratoare vii” in care cercetatorii observa speciile de plante si animale in habitatul lor natural.

Rezervatia naturala PIETROSUL MARE (M-tii Rodnei) 

 

Situata in jurul Vf. Pietrosul  (2303 m) pe teritoriul administrativ al orasului Borsa si al com. Moisei, are o suprafata de 3.300 ha compusa din gol de munte si zona impadurita. Rezervatia are un caracter complex, prezinta o mare importanta stiintifica, si peisagistica.

            Rezervatia naturala IZVORUL ALBASTRU AL IZEI (izbucul + pestera)

            Este situata pe raza com. Sacel. Pestera s-a format la zona de contact dintre sisturile cristaline a muntilor Rodnei si zona calcaroasa, avand o lungime de 2500 m. Apa iese la suprafata printr-un izbuc, unic ca debit si frumusete.

            1.3.1.1. Rezervatia stiintifica

Ocroteste suprafete naturale de teren si acvatice destinate cercetarilor stiintifice de specialitate si conservarii fondului genetic autohton.

1.3.1.2. Rezervatia peisagistica

            Cuprinde asociatii vegetale sau forme de relief de mare valoare estetica, peisagistica, prin a caror conservare se urmareste integritatea frumusetilor naturale.

            1.3.1.3. Rezervatia biosferei

Rezervatiile biosferei sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor zone de habitat natural si a diversitatii biologice specifice.

 Rezervatiile biosferei se intind pe suprafete mari si cuprind un complex de ecosisteme terestre si/sau acvatice, lacuri si cursuri de apa, zone umede cu comunitati biocenotice floristice si faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea traditionala a teritoriului, ecosisteme modificate sub influenta omului si care pot fi readuse la starea naturala, comunitati umane a caror existenta este bazata pe valorificarea resurselor naturale pe principiul dezvoltarii durabile si armonioase.
            Nu inlocuieste parcurile nationale sau rezervatiile naturale, dar le include, le intregeste cu noi regiuni, unde activitatea umana nu este exclusa. Ele au aparut, ca urmare a dezbaterilor stiintifice din cadrul M.A.B. (Omul si Biosfera), la care a aderat si Romania prin omologarea a trei rezervatii ale biosferei (Parcul national Retezat, Rezervatia naturala Rosca-Letea, din Delta Dunarii si Rezervatia naturala Pietrosul Rodnei, ce include rezervatiile preexistente: Codrul secular Saltioara si Tinovul Poiana Stampei).

Aceste rezervatii sunt zone ecologice tipice, unde se studiaza si se experimenteaza problemele ocrotirii naturii, modalitatile de evitare a conflictelor dintre aceasta si avantul economic. Pot contribui la dezvoltarea satelor, modernizarea agriculturii traditionale, la introducerea unei noi surse de hrana, dezvoltarea industriei locale, la imbunatatirea vietii locuitorilor.

Refugii ale naturii salbatice (N.W.R.) sunt rezervatii de intindere redusa, ce ocrotesc anumite specii. Au aparut, ca urmare a initiativelor particulare, cum ar fi Societatea Nationala Audobon din S.U.A.

1.3.1.4. Alte rezervatii:

Rezervatia de cocos de mesteacan CORNU NEDEII - CIUNGII BALASINII situata in M-tii Maramuresului avand o suprafata de 800 ha, se afla pe teritoriul administrativ al orasului Borsa.

Stancariile calcaroase SALHOI - ZAMBROSLAVII - si rezervatia botanica SALHOI - cuprinde 2 mici suprafete de teren pentru protectia plantei cochlearia pyrenaica var. borzeana are o suprafata de 5 ha care cuprinde stancariile calcaroase SALHOI - rezervatie geologica.

            Rezervatia de gorunet RONISOARA - rezervatie forestiera situata pe raza Ocolului Silvic Sighetu Marmatiei in perimetrul com. Rona de Sus - in suprafata de 62 ha.  

Rezervatia de larice COSTIUI - are o suprafata de 0,7 ha apartine Ocolului Silvic Sighetu Marmatiei cu exemplare viguroase de larice.

Rezervatia POIANA BRAZILOR - situata in hotarul com. Sapantei avand o suprafata de 4 ha, caracteristica sa principala fiind prezenta jneapanului (pinus mugo) la cea mai joasa altitudine (970 m).

Rezervatia PADUREA CRAIASCA - arborele de gorun si larice situata in vecinatatea Statiunii balneo-climaterice Ocna Sugatag, in suprafata de 44 ha, se afla, in administratia Ocolului Silvic Mara.

Rezervatia TAUL MORARENILOR - lac natural, aflat pe raza satului Breb, in versantul nord a muntilor Gutai, ocrotit pentru flora specifica de mlastina.

Rezervatia PESTERA IALOMITEI este situata in zona Cocora si batrina si cuprinde padurile de molid cu exemplare de larice si zambru. Tufarisurile de jneapan si multe plante endemice (ghintura, nepticoasa, secara de munte, etc.). Se adauga relieful carstic de pe vaile Ialomitei si Horoabei.

Rezervatia botanica VARFUL OMUL contine asociatiile de tundra alpine cu o serie de ierburi endemice pentru Carpatii Meridionali.

Rezervatia ZANOAGA se intinde pe versantul sudic si vestic al muntelui Zanoaga si pe versantul drept al Cheilor Zanoaga Mare. Conserva unele specii termofile, submediteraneene sau baltice, frecvente pe abrupturi calcaroase si grohotisuri, ,precum si padurea seculara de molid.

TURBARIA LAPTICEI se afla pe stanga Ialomitei, intre Cheile Coteanului si Tatarului. Detine o asociatie de muschi, bumbacarita si rogoz, alaturi de care mai vegeteaza doua specii de salcie pitica.

Rezervatia forestiera si geologica CHEILE TISIEI se afla pe cursul inferior al vaii Tisitei (2,5 km aval de localitatea Lepsa - Muntii Vrancei), cu monumentalele sale chei. Constitutia geologica variata, structura geologica complicata a formatiunilor , precum si tectonizarea intensa, au condus la aparitia unui microrelief aparte, reprezentat prin polite situate la diferite inaltimi, pereti stancosi, surplombe, jgheaburi, povirnisuri concave, etc. De asemenea rezervatia mai cuprinde si valoroase elemente floristice si lemnoase.

Rezervatie Cheile Turzii complexa, geologica, floristica si faunistica, cu o suprafata de 175,70 ha, sunt situate in Podisul Pordeiului (M-tii Trascau), in apropiere de Turda.
          Cheile reprezinta o despicatura adanca de 350 m, care se intinde pe o lungime de 3,5 km, ce au luat nastere prin adancirea treptata a vaii paraului Hasdate, incepand din Pliocen.
          De-a lungul cheilor se cunosc cca 60 de pesteri, arcade si firide, dintre care opt depasesc lungimea de 20 m, cea mai mare atingand 120 m. Aceste interesante fenomene carstice s-au format in calcare de varsta Jurasica (Tithonic), ce se marginesc spre est cu tufuri porfirice de varsta Triasica, iar spre vest cu sisturi marnoase, marne calcaroase, gresii conglomerate, reprezentand depozite ale Cretacicului Inf.
          Cheile Turzii sunt remarcabile si prin vegetatia lor, bogata si interesanta, cu relicte tertiare, glaciare, elemente stepice, balcanice si mediteraneene.Flora acestei regiuni cuprinde cca 1000 de specii de plante, unele fiind relicte tertiare :scorusul-Sorbus dacica si usturoiul de stancarii-Allium obliqum.
          Fauna reprezinta o alta bogatie a acestor chei. Entomologii au intalnit aici numeroase specii de fluturi (Dysaurex, Heterogynis, Eublema).
          CHEILE RAMETULUI situate in estul Mun­­­­­­­­­­tilor Trascau, pe cursul mijlociu al piriului Rimet, cheile Rimetului au o lungime de aproximativ 100m si reprezinta o rezervatie geologica, paleontologica si speologica.
         Anterior momentului inceperii modelarii cheilor, in zona vaii Rimetului au avut loc procese de captare dinspre Valea Muresului, unde miscarile de subsidenta au generat un nivel de baza mai coborat decat al Ariesului (in zona Salciua). Astfel, un afluent al Muresului a captat in zona actuala a cheilor un rau care se indrepta dinspre actuala depresiune Mogos (intre Muntii Metaliferi si Muntii Trascaului) spre Aries.

Captarea s-a produs la 950 m altitudine, nivel care se racordeaza cu pesterile din versantul stang al cheilor.
          Geneza cheilor Rimetului este legata in faza a doua de existenta unei lentile de calcare jurasice si de dezvoltarea proceselor endocarstice. Pe lungimea cheilor exista urme ale unei vechi pesteri, care avea forma unui tunel. Prabusirea treptata a tavanului pesterii a favorizat aparitia si evolutia ulterioara a cheilor. Foarte dezvoltate sunt marmitele, situate la nivelul apei sau suspendate, care reprezinta etape ale adancirii cheilor in calcare (exemplu cele din zona 'La cuptoare').

Se mai gasesc versanti in form, de V, cu turnuri, stalpi, diaclaze si grote.
          In apropiere se afl, manastirea Rimet care detine si o casa de oaspeti. Pe valea Rimetului se mai afla si 47 de pesteri si numeroase doline, lapiezuri si turnuri. (Pestera Ornesului, Pestera Stearpa)

Rezervatia DOISPREZECE APOSTOLI adaposteste statui - martori de eroziune - cu forme zoo- si antropomorfe, stanci de piatra modelate de catre natura dealungul timpului. Sunt alcatuite din aglomerate vulcanice mai rezistente la actiunea proceselor exogene.

Relieful cu stanci cu forme curioase a luat nastere prin actiunea de eroziune a apelor de siroire si cu regim torential, care au compartimentat placa de aglomerate vulcanice in fragmente din ce in mai mici. S-au adaugat procese de inghet-dezghet (cu actiunea apei din fisuri), descompunere chimica, precum si eroziunea eoliana.
          Dintre stancile mai importante se pot cita: Mosul (cu 3 fatete distincte, dar toate cu chip uman), Mucenicul, Lucaciu, Maresalul, Ramses II,Godzila.                          Aglomeratele vulcanice au generat cele mai fantastice forme, acolo unde eroziunea a fost foarte activa, reusind sa modeleze materialele rezultate din eruptii vulcanice. Astfel, apar stanci uriase (40 - 50 m inaltime), pereti verticali, stanci cu aspect de turnuri sau piramide, stanci cu forme fantastice – ciuperci, figure bizare, asemenea unor stanci.

LACUL ROSU este cel mai tipic lac de baraj prin surpare si alunecare din Romania, fiind situat in Carpatii Orientali, pe valea Bicazului, inainte de a intra in cheile cu acelasi nume.
          Lacul s-a format in 1837, in urma declansarii unei surpari de pe pantele varfului Ghilcos. Materialul alunecat s-a oprit la baza varfului Suhard de pe partea opusa a raului. Aceasta alunecare a fost corelata cu un cutremur produs in regiunea Vrancea in aceeasi perioada. Prin formarea lacului in spatele barajului a fost inundata padurea care se gasea in fundul vaii. Trunchiurile brazilor se mai pastreaz, si astazi in depresiunea lacului, care strapung apa iesind la suprafata ca niste sulite, amplificand misterul lacului si intarind denumirea lui de ucigas.

Numele de Lacul Rosu vine de la aluviunile roscate care sunt transportate de cel mai important afluent – paraul Rosu. Prezenta lacului in mijlocul Carpatilor Orientali, la jumatatea distantei dintre Gheorghieni si Bicaz, peisajul variat, dar inzestrat cu numeroase raritati cum sunt Cheile Bicazului – moment al naturii – a dus la dezvoltarea unei frumoase statiuni de odihna , Lacul Rosu.

Suprafata lacului este de 12,6 ha si adancimea maxima de 10,5 m.

BABELE SI SFINXUL Bucegilor reprezinta martori de eroziune, in care factorul geologic raspunzator este eroziunea eoliana, manifestat prin procese de distrugere (eroziune), transport si sedimentare a materialului rezultat. Procesul este coraziunea sau roaderea pietrei sub actiunea vantului, rezultand forme ciudate de stanci si pietre. Roaderea se datoreaza particulelor de praf sau nisip existente in suspensie, in masa de aer ce loveste necontenit asupra stancilor. Slefuirea rocilor se manifesta in special in zonele aride, unde vanturile au in general directii constante. Datorita faptului ca unele roci sun alcatuite din particule cu duritati diferite sau neomogen cimentate, apar forme variate de relief ce poarta denumiri diferite in functie de aspectul morphologic pe care il prezinta.

Se intalnesc destul de frecvent pe crestele inalte si golase ale muntilor, ciuperci si sfere eoliene, stalpi eolieni, ace, ziduri, saltele, nise, buzunare 9i faguri eolieni. Ciupercile eoliene amintesc prin aspect de ciupercile adevarate, intalnite in general in roci dure de tipul gresiilor si conglomeratelor, iar in formarea lor se explica prin roaderea mai intensa la baza stratelor, acolo unde aerul are la dispozitie mai mult material in suspensie cu care sa actioneze. Cele mai cunoscute sunt ciupercile din Bucegi (Babele si Sfinxul), create in timp de zeci sau chiar sute de mii de ani.

 In tara noastra ciupercile eoliene se mai intalnesc in Platoul Mehedinti, in gresiile din bazinul Transilvaniei si mai ales in cele din Carpatii Orientali. Alte forme de stanci aparute in urma eroziunii eoliene in aria Carpatiilor romanesti sunt: Sfere eoliene in gresiile de Tarcau, de Kliwa si de Fusariu in Carpatii Orientali, stalpi si coloane eoliene in andezitele din lantul vulcanic Oas – Gutai – Tibles – Calimani – Harghita, in Ceahlau, acele eoliene Acul Cleopatrei din Muntii Fagaras si Pietrele Doamnei din Rarau.

            1.3.2. Parcuri nationale

Parcurile nationale sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor esantioane representative pentru spatiul biogeografic national cuprinzand elemente naturale cu valoare deosebita sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic, sau de alta natura, oferind posibilitatea vizitarii in scopuri stiintifice, educative, recreative si turistice.

Parcurile nationale sunt amenajate si pentru recreerea publicului, oferind locuri exceptionale unde vizitatorii pot admira viata salbatica si se pot bucura de imprejurimi. In general aceste locuri protejate sunt in afara zonei de vanatoare, extragerii de gaze naturale, mineritului si a altor activitati de exploatare a resurselor. Careva parcuri comemoreaza evenimente istorice importante ca de exemplu: Parcul National Militar Gettysburg creat in anul 1895 in Pennsylvenia in memoria razboiulu civil American.

1.3.2.1. Parcul National Ceahlau – elemente generale

Acopera o suprafata de peste 7.742,5 ha (din cele 38.448 ha cat ocupa ariile naturale protejate din judet) fiind, dupa Parcul Forestier Vanatori, cea mai mare rezervatie naturala. Parcul National Ceahlau este situat in Muntele Ceahlau din Carpatii Rasariteni, batranul rege al Carpatilor Moldovei, considerat de daci ca salas al zeului Zamolxis, neintrecut in frumuseti peisagistice si floristice.

Situat in apropiere de lacul de acumulare de pe Bistrita, Muntele Ceahlau este format din roci sedimentare, cu un relief in trepte ca un amfiteatru, impadurit de molid si fag. Dintre culmi, se inalta varfurile Toaca (1404 m) ca o piramida, si Panaghia, ca un turn urias.

In padurile acestor Munti Ceahlau, se intalnesc palcuri de jnepeni, ienuperi, smirdari. afini si merisori. Cele mai pitoresti. in zona, sunt culmile paralele cu Obcinele Bucovinei, ceva mai putin inalte (1000 m) in care se intalnesc arboretele cu Zada (Larix decidua var. polonica); palcuri din acest conifer rar la noi, uneori sunt in amestec cu molid, brad, fag, paltin. La Cheile Bkazului, pe un brau de piatra, suspendati deasupra prapastiei, stau copacii de zada ca sageti gigantice infipte in calcar, cu varful spre cer, cu smocuri din 30-40 de ace cazatoare, cu lujeri mici, sferici, acoperiti cu solzi subtiri, rigizi. In zona, zada se numeste si 'crin' astfel ca vizitatorii pot admira 'Polita cu crini' pe o suprafata de aprox. 90 ha, declarata monument al naturii (la Piatra Detunata, Piciorul Maicilor s.a.). ,

Pentru un turism organizat, in Masivul Ceahlau functioneaza 3 cabane: Izvorul Muntelui, Dochia si Fantanelele. La acestea se adauga un complex hotelier (statiunea Durau) si numeroase pensiuni. De asemenea, nu putem sa nu amintim de posibilitatea efectuarii de croaziere de agrement cu vaporul pe lacul de acumulare “Izvorul Muntelui”.

Pe cuprinsul Parcului National Ceahlau sunt aprobate, amenajate si marcate 7 trasee turistice, care traverseaza in intregime aria protejata.

 

1.3.2.2. Parcul National Cozia – elemente generale

Se afla in zona centrala a Romaniei, in Carpatii Meridionali. Parcul National Cozia este traversat, de la nord la sud, de raul Olt. Totodata, este strabatut de drumul european E81, aflandu-se la aproximativ 200 de kilometri de Bucuresti.

Arealul Parcului National Cozia se circumscrie aproape in intregime masivului Cozia si se prelungeste la vest de Olt in culmea Narutu din Muntii Capatanii. Este usor accesibila doritorilor de drumetie si admiratorilor de frumuseti naturale, caci ea este situata in imediata vecinatate a complexului balneoclimateric Calimanesti-Caciulata.

Masivul Cozia, cu altitudini de peste 1600 m, se desfasoara intre valea Salatrucelului la est si sud, valea Baiusului la nord si valea Oltului la vest, sau mai corect spus, intre depresiunea Jiblea la sud si depresiunea Lovistea la nord. inaltimea sa maxima este inregistrata in varful Cozia (Ciuha Neamtului, 1668 m).

Alcatuit din gnaise si sisturi cristaline, Masivul Cozia a oferit camp larg desfasurarii proceselor de dezagregare care au contribuit la formarea spectaculoaselor abrupturi petrografice si a haosului de forme, dintre cele mai bizare ca aspect (turnuri, creste, porti, figuri comparabile cu diferite vietati sau profiluri antropomorfe). Lor li se adauga diversitatea speciilor vegetale (ierboase sau lemnoase) ce alcatuiesc covorul vegetal al acestui munte.

Infiintata in anul 1962, Rezervatia din Muntii Cozia ocupa circa 17000 ha, din care rezervatiei stiintifice propriu zise ii revin doar 5 000 ha. in cuprinsul rezervatiei, cea 4 467 ha sunt acoperite cu padure, in care predomina fagul (40%), urmat de gorun (20%), rasinoase (10%) si alte specii (10%), iar circa 567 ha reprezinta stancarii.

Datorita importantei sale stiintifice deosebite, reprezentata prin numeroase endemisme si raritati floristice si faunistice pe care le adaposteste, Rezervatia din Muntii Cozia a fost propusa sa devina din anul 1981 „Parcul National Cozia' cu o suprafata de 21 400 ha.

Parcul National Cozia concentreaza o diversitate de microforme de relief pe care le putem admira pe oricare din traseul ales pentru a patrunde in arealul ei. „Chipuri de piatra', ce apar ca stanci izolate, au dimensiuni variabile, de la cativa metri la cateva zeci de metri.

Intalnim aici „Sfinxul Coziei', „Ciobanasul', „Baba Coziei', „Haiducul', „Dochia fara cojoace', „Ursul', „Capul dintre brazi', „Tatarul', „Animale preistorice', „inteleptii' etc. Formelor antropomorfe sau zoomorfe li se pot adauga portalurile de piatra ori coloanele create prin dizolvarea si alterarea rocilor. Pot fi admirate: „Poarta omului', „Poarta Mioarelor', „Poarta Stanisoarei', „Poarta Vulturilor', „Turnul lui Tepes', „Acul Pustnicului din Salbaticu', „Varful Bulzu' etc.

De fapt pastorii numesc in Muntii Cozia „bulz' orice roca izolata lipsita de vegetatie, cu un microrelief particular. Multa vreme s-a vehiculat ideea ca aceste forme se datoreaza activitatii oamenilor din neolitic sau geto-dacilor. Ele sunt insa rezultatul unor procese fizico-chimice petrecute in natura si la baza carora au stat gnaisele oculare.

Aceste forme au uneori dimensiuni mai mari (1—3 m) si aspectul unor grote; asa sunt „Pestera din Cale', pe drumul spre Manastirea Stanisoa-ra, „Grota Haiducului' din „Coltii lui Damaschin', „Grota Ursilor de sub varful Ciobanu' etc. Nu lipsesc din Cozia nici cheile si cascadele, rezultat al actiunii de veacuri a piraielor ce-si afla obirsia in centrul masivului. Sunt demne de admirat cascada „Gardului' de pe valea Gardului, cu inaltimi de circa 20 m, cascada „De sub incuietori', pe mai multe trepte, pe paraul Bulzului, cascada „Patestiului' pe paraul Patesti etc. intre cele mai frumoase chei retin atentia Cheile Bulzului, Cheile Ciuhei Mari si Cheile Rosiei.

Multitudinii microformelor de relief din Parcul National Cozia—Narutu li se adauga covorul multicolor al plantelor si spectaculozitatea arborilor.

                        

1.3.2.3. Zona Portile de Fier – elemente generale

A fost declarata parc national datorita variatiei biologice, combinata cu o mare diversitate morfologica si climatica, aceasta variatie biologica a contribuit in mare masura la infrumutesarea peisajului.

            Pe teritoriul Portile de Fier se intalneste o bogata, abundenta creata de diferitele specii de plante. Doar in portiunea dintre Insula Simana si Orosva cuprinde 1253 de specii, la care se adauga 841 de specii din Defileul Dunarii, mai mult de jumatate din numarul total de specii din Romania.

            Muntele Domogled, este o veritabila gradina botanica, fiind socotit locul cu cea mai mare flora din Europa.

Padurile au un rol deosebit, in zona Portile de Fier, deoarece ele dau imagini estetice de mare valoare acestei zone, la fel ca si liliacul care la inceputul lunii mai acopera toti versatii muntilor Mehedinti, dandu-i un aspect liliachiu.

            In zona turistica Portile de Fier caracteristici sunt padurile terofile, iubitoare de caldura ca mojdreanul, artarul trilobat, alunul turcesc, pinul de Banat etc. In vaile si depresiunile adapostite creste fagul balcanic, iar pe versantii cu expunere sudica creste stejarul pufos, care aminteste de padurile din sudul Europei. Interesant de semnalat aici este faptul ca teiul sta in floare 25 de zile. Pe versantii umbriti ai muntilor se afla paduri de fag in amestec cu carpen si fag de Caucaz.

            Padurile din imprejurimile Bailor Herculane, influenteaza conditiile climatice, prin atenuarea vitezei vanturilor, filtrarea aerului de impuritati, reducerea intensitatii luminii solare si atenuarea extremelor de temperatura.

            Datorita varietatilor formelor de relief si conditiilor de mediu, pe teritoriul Portile de Fier exista o fauna bogata, cele mai multe animale de interes cinegetic.

            Astfel in regiuni inalte ale muntilor Cernei si muntii Godreanu nu se intalnesc capra neagra,lupul si ursul in locurile stancoase, jderul de piatra, iar in padurile de foiase, lupul, mistretul, caprioara si iepurele.

Prin crearea lacului de acumulare de la Portile de Fier s-a modificat mult mediul inconjurator, atragand o vegetatie palustra si o fauna ornitologica acvatica, printre care egreta mare si egreta mica, gaste si rate salbatice, si mai rar cufundatorul.

In defileul Dunarii si pe valea Cernei se intalnesc o multime de fluturi mari si mai intens colorati decat in vestul tarii.

            Padurile adapostesc o bogata fauna cinegetica alcatuita din 20 de specii, cum ar fi : caprioara, cerbul, mistretul, vulpea, jderul etc.

Dintre pesti amintim: scobarul, clenul, obletul, stiuca, crapul, somnul, moioaga, mreana, mihaltul si pastravul.

            Zona Portile de Fier contine 20 de rezervatii naturale din care amintim :

            1. Rezervatia mixta Domogled care este situata la est de Baile Herculane si cuprinde zona calcaroasa a muntelui Domogled.

Aici traiesc peste 1300 de specii de fluturi, din diferite zone geografice si alte elemente faunistice ca scorpionul carpatin si vipera cu corn.

            2. Rezervatia naturala Cazanele Dunarii include versantii muntilor Ciucarul Mare si Ciucarul Mic, aici este dezvoltata o flora specifica prin varietatea speciilor si frumusetea lor sporesc atractia acestui sector al Dunarii. Aceasta rezervatie este mixta si cuprinde o suprafata de 115,80 hectare.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 673
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved