| CATEGORII DOCUMENTE |
| Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
| Transporturi | Turism | Zootehnie |
COMUNA CEFA.
1. Scurt istoric al omunei Cefa.Atestarea documentara
Localitatea Cefa este centrul de comuna, iar sate apartinatoare sunt Ateas si Inand. Ca in orice localitate rurala istoria locurilor a fost transmisa din generatie prin viu grai. In comuna Cefa s-a luat initiative notabila de a se realize o monografie stintifica destinata cefanilor sau turistilor care zabovesc mai mult sau mai putin in comuna.
Numele localitatii Cefa provine probabil de la un antroponim. Acesta ar fi dupa unele pareri, Stefan, de la care s-a ajuns la forma Chephan si apoi la Cefa. Tot ipotetic, se considera ca toponimul Cefa a rezultat din numele apostolului Petru (Kepha, Chepha, Chyfa). Materialul arheologic scos la iveala cu prilejul unor lucrari edilitate de utilitate publica probeaza ca vatra satului si imprejurimile au fost intens locuite din epoca pietrei.
-7 octombrie 1302, Cefa apare intr-un document sub numele de Chepha. Este prima atestare documentara sigura a localitatii.
-1332 Cefa este amintita ca o asezare cu drept de targ. Piata sa, deschisa in ziua de joi era atat de frecventata incat acolo se citeau anunturile autoritatilor vremii si hotaririle judecatoresti. In 1421 Cefa avea statut de targ, asezare intermediara intre sat si oras, fiind si punct de vama. Pe baza unei conscrieri se poate estima ca in anul 1552 Cefa avea 48 de gospodarii. Stapanii de pamant ai locului erau nobili din familia Csaky.
-1712 satul este locuit de 34 de familii, judele satului fiind Petru Vidican.
-1731, diaconul Ioan Muncaceanu copiaza la Cefa ''CARTEA ROMANEASCA DE INVTATURA''a lui Varlaam. Manuscrisul se afla la Muzeul National de Istorie din Bucuresti.
-1735 intre localitatea Inand si Cefa incepe un " razboi al pepenilor" pentru dreptul de folosinta asupra prediului Chisteleac. Recolta de pepeni a inandenilor a fost atunci distrusa.
-1760 imparate asa Maria Tereza ii confirma localitatii Cefa dreptul de targ. Targul se tinea de trei ori pe an .
-1842 potrivit unor date oficiale Cefa avea 1026 locuitori, care dupa confesiune erau: 915 ortodocsi, 97 romno-catolici, 5 uniti, 6 reformati calvini si 3 reformati luterani.
-1886 in cadrul comitatului Bihor, Cefa era resedinta plasei cu acelasi nume, unitate administrativ-teritoriala care cuprindea 18 localitati si 18 predii.
-1 mai 1899 s-a jucat in Cefa prima piesa de teatru. Intre 1902-1904 in hotarul satului s-a construit Canalul Crisurilor care leaga Crisul Repede de Crisul Negru.
-1905 pe teritoriul familiei nobiliare Tisza se amenajeaza prima crescatorie sistematica de crap de pe teritioriul Romaniei in 1914 in prediul Pispec, a fost deschis intamplator un tezaur monetary de argint.
-1934 a luat fiinta, caminul cultural care mai tarziu a primit numele de ,,Ioan Costa ".
-1940 ca urmare a aplicatiilor prevederilor de la Viena, Cefa a facut parte din teritoriul cedat de Romania Ungariei din noiembrie 1944 pana in martie 1945 localitatea sa aflat sub adunarea militara sovietica.
-in martie 1945 prin aplicarea reformelor agrare din 23 martie, pamantul fermei Tisza-Radvani se imparte taranilor. In 1963 este finalizata electrificarea localitatii.
-1968 prin reorganizare teritoriala comunele Sanicolau Roman si Gepiu au fost alipite comunei Cefa.
In secolul XIX, Cefa s-a dezvoltat si mai mult, motiv pentru care devine CENTRU DE PLASA.
Asezare in zona geografica, cai de acces si de legatura.
Comuna Cefa ete situata in partea de vest a tarii si in sud vestul judetului Bihor, in Campia Crisurilor, fiind comuna cu localitati de frontiera.
Teritoriul administrativ al comunei Cefa este delimitat de comuna Madaras la sud, de comuna Husasau de Tinca la est, de comuna Nojorid la nord-est, de comuna Sanicolau-Roman la nord si de Republica Ungara la vest.
Evolutia in timp a comunei datorata amplasamentului ei in Campia Crisurilor la circa 3,5 km de granita fiind una dintre comunele importante din judetul Bihor.
Comuna este strabatuta in partea de est de Soseaua Nationala(DN 79) Satu-Mare-Oradea-Arad-Timisoara, iar de la nord la sud de Drumul Judetean(DJ 797)Oradea-Santandrei-Girisu de Cris-Roit-Sanicolau Roman-Berechiu-Cefa-Inand.
Drumul National DN 79 Oradea -Arad-Timisoara traverseaza comuna prin unul din satele ei, Inand, comuna fiind situata la 34,5 km de resedinta de judet, municipiul Oradea si la 15km de municipiul Salonta.
Fig. 1 Pozitia geografica a comunei CEFA (sursa: prelucrare dupa www.comunacefa.ro)
Caile de acces la localitatile componente ale comunei.
1.Cefa Centrul de comuna.
Ateas-Localitate de frontiera, situata in vest la 9 km de Cefa, legata de ea de
DC 89.
3.Inand -Localitate situata la sud-est de Cefa la o distanta de 4 km, legata de aceasta prin intermediul DJ 767.
Localitatea Cefa are legatura feroviara, Gara CEFA fiind la 1,5 km de centrul comunei.
Fiind gara departe de satele Cefa si Inand (fiind la jumatatea distantei dintre cele doua sate) cetatenii prefera sa se deplaseze cu autobuzele in orasele Salonta si Oradea, satul Inand fiind strabatut de soseaua nationala Oradea-Arad-Timisoara cetatenii din satul Inand se deplaseaza cel mai des la oras cu masini de ocazia.
Drumurile de importanta nationala si judeteana sunt modernizate, cu platforma carosabila de 7 m.
Pe raza comunei Cefa in satul Inand sunt doua parcari.
Trotuarele exista pe toate strazile satelor, dar nu sunt toate utilizate deoarece cetatenii circula si pe marginea soselelor.
Mijloacele si caile de comunicatie
Pe teritoriul administrativ al comunei Cefa exista doua tipuri de circulatie :
-rutiera (dominanta)
-feroviara (secundara)
Principalele drumuri in ordin descrescator a importantei lor sunt:
-DN 79 Satu Mare-Oradea-Arad-Timisoara .
-traverseaza comuna de la nord-est la sud in localitatea Gepiu si Inand.
-DJ 797 Oradea-Santandrei-Girisu de cris-Roit-Sanicolau-Roman-Berechiu-Cefa -Inand.
-traverseaza comuna de la nord trecand prin localitatile Roit, Sinicolaul-Roman, Berchiu, Cefa si Inand si se leaga pe teritoriul localitatii Inand de DN 79.
-DC 89 Cefa-Ateas
-leaga Cefa de Ateas traversand zona de pescarie a Cefei .
Al doile-a tip de circulatie este cea ferovoiara si anume calea ferata Oradea-Arad cu statiile
-Halta Gepiu
-Gara Cefa
situate la distante de 1 km respectiv 1,5 km de centrele localitatilor respective.
3.CADRUL NATURAL
Geologie
Din punct de vedere geotehnic se pot mentiona urmatoarele:
Campiile din aceasta zona sunt mlastinoase avand ca si specific lipsa orizontului pietrisurilor. In campia joasa (Cefa Ateas) sunt prezente depozite nisipoase care cantoneaza si primul nivel freatic. In campia glacisurilor (Inand) lipsesc depozitele nisipoase sau ale orizonturilor pietrisurilor iar primul nivel freatic se situeaza in depozitele prafoase loessoide si are aceeleasi cote ca in terasele fluviatile de la nordul si sudul compartimentului. Campia joasa aluvionara poarta denumirea in aceasta zona de Campia Salonta,iar campia glacisurilor de Campia Miersigului. Tot din punct de vedere geotehnic se disting urmatoarele straturi:
-un strat de o grosime de 2,5-3,0 m alcatuit din argile prafoase care fac parte din categoria pamanturilor bune de fundare;
-urmatorul strat este alcatuit din nisipuri fine argiloase sau prafoase amorsate, afanate sau cu indesare medie care fac parte din categoria pamanturilor dificile de fundare.
Roca de baza este alcatuita din argile cenusii, plastic vartoase si se situeaza la adancimi variabile de 8-10 m.
Relieful
Teritoriul administrativ al comunei Cefa este situat in partea vestica a judetului Bihor la limita cu granita tarii, in campia joasa de divagare a Crisurilor.
Altitudinea variaza intre 80-100 m iar relieful se caracterizeaza prin larga dezvoltare a campiilor dintre luncile Crisurilor Repede si cel Negru, campii mlastinoase dotate cu canale colectoare si prin larga raspadire a lacurilor care insumeaza o suprafata de apa de 693 ha.
Clima
Clima este cea de contact intre clima continentala si clima mediteraneana.
Teritoriul este deschis in totalitate maselor de aer de la vest. Valorile medii termice lunare se mentin intre 20 si 21,5 grade C in luna iulie si de -1,5 si 2 grade C in luna ianuarie.
Temperatura medie anuala este de 10 grade C.
Precipitatiile sunt cuprinse intre 550-650 mm anual.
Majoritatea vanturilor au directia nord-sud.
Hidrografia
Reteaua hidrografica a localitatii Cefa se rezuma la suprafata lacurilor si baltile din partea de vest a localitatii unde sunt amenajate pescariile si zonele turistice care se intind pe o suprafata de 693 ha.
Apele subterane sunt cantonate in stratul de nisip la adancimi variabile intre 2,5-3,0 m mai mici.
De la nord la sud, teritoriul comunei este srabatut de canalul colector al Crisurilor, care trece prin extremitatea vestica a localitatii Cefa.
Extravilanul comunei si intravilanul localitatilor este brazdat de la est catre vest de numeroase vai: Valea Gepiului cu afluentul principal Valea Bicaciului si in sud Valea Mare si Valea Mica; Valea Inandului, Valea Gepiu are prezente pe cursul sau doua baraje de retentie.
De asemenea pe teritoriul comunei sunt prezente sisteme de desecare, drenaj si un sistem de irigatie zonal (pe teritoriul localitatilor Cefa-Inand) in prezent nefunctional.
Toate localitatile din comuna Cefa, dispun de alimentare cu apa prin retele locale, apele potabile fiind aduse la suprafata de statii de pompare cu hidrofor.
Trebuie mentionat ca retelele de apa alimentare cu apa nu sunt instalate pe toata lungimea satelor din comuna. In satul Ateas aceste retele de alimentare cu apa nu au functionat niciodata de la instalare si nici in prezent nu functioneaza, populatia alimentandu-se cu apa de la cismelele publice.
Pe teritoriul comunei se mai gaseste si un izvor termal situat in extremitatea vestica a localitatii Cefa, care pana in prezent nu este exploatat.
Canalul Colector este principalul curs de apa artificial de pe teritoriul comunei Cefa, el unind Crisul Repede la N de Crisul Negru la S, avand o lungime de 61,2 km.
A fost construit in perioada 1896-1905, cu scopul de a prelua apele mari in perioada viiturilor de primavara, iar din 1906 este folosit pentru alimentarea cu apa a Pescariei Cefa.
La Cefa se gasesc cele mai importante amenajari piscicole (helestee) din tara, construite pentru cresterea intensiva a pestelui, avand o suprafata de 700 ha, din care 640 ha luciu de apa.
Fig. 2 Balta Cefa ( sursa: documentare proprie )
Solul
Textura solurilor din comuna Cefa este diversificata. Exista soluri cu un foarte bun potential in humus (pana la 7,5%) precum si soluri slabe cu un potential agricol scazut (sub 3,5 %-pasunile).
Ponderea solurilor in comuna o au pamanturile bogate in humus:
-cernoziom levigat ph=7,5-6 %
-brun roscat de padure ph=6-5%
-aluviuni fertile ph=5-4%
-podzoluri ph=5-4,5%
Pe raza comunei predomina cernoziomul. Pamanturile alcaline (pasunile) au nevoie de tratamente (amendare) in fiecare an pentru stabilirea neutralitatii solului.
Loessul ocupa o suprafata sub 5% din cele 13.872 ha teren arabil ale comunei.
Vegetatia
Vegetatia caracteristica in comuna Cefa este cea de stepa si silvostepa. Pe campurile si in padurile comunei traiesc unele animale salbatice cum sunt: iepuri, capre salbatice, mistreti precum si unele pasari: prepelite, potarnichi, fazani.
In cadrul campiei joase intre localitatile Cefa si Ateas se intind peste 690 ha de amenajari piscicole. Tot in aceasta zona se intind 230 ha padure-Padurea Radvani-formata din stejaris.
Covorul vegetal este format din mezofite, xerofite, hidrofite, higrofite si halofite predominand elementele xerofite si halofite caracteristice stepelor si saraturilor continentale.
In Campia joasa a Cefei predomina vegetatia de stepa si silvostepa (Padurea Radvani-230 ha), iar in zona lacustra, Pescaria Cefa se intalneste o vegetatie acvatica si palustra.
Speciile de arbori mai des intalnite: stejarul, gorunul, frasinul, ulm, cerul, iar ca arbusti intalnim:alunul, macesul si porumbarul.Pe intinderile de ape ale amenajarilor piscicole intalnim:matasea broastei,sabiuta,irisul,stuful,papura.Nufarul Galben este una din plantele ocrotite ale zonei.Fundatia Licinium de la Inand lupta pentru ocotirea acestui peisaj. Pe teritoriul comunei se va infiinta un coridor de conservare a biodiversitatii, care va lega Parcul National Mures-Crisuri(Hu) de Parcul National Muntii Apuseni(Ro).
Fauna
Se compune dintr-o mare varietate de specii de pasari de apa care ierneaza aici sau o parte sunt in pasaj. Aici traiesc peste 130 de specii de pasari de apa ocrotite de lege, dintre care starcul cenusiu, starcul de noapte, egreta mare, egreta mica, soimul dunarean, gaste rosii, barza neagra, iar in pajistile din jurul satului Ateas au fost semnalate prezenta a 12 exemplare de dropii .Dintre mamifere: vidra de apa, bizonul, iepurele, caprioare, vulpea, harciogul, popandaul si soarecele de camp.
In Padurea Radvani, se gaseste o colonie de pasari acvatice (ARDEIDAE) care este rezervatie zoologica, o colonie ornitologica de starci, iar pe lacurile si baltile din Pescaria Cefa se intalnesc berze, gaste si rate salbatice, cormorani, starci.
Fig. 3 Fauna Cefa (sursa: documentare proprie)
Padurea Radvani
Rezervatia naturala Padurea Radvani din apropierea comunei Cefa
si zona helesteelor Cefa este o zona cu importanta
avifaunistica deosebita prin asigurarea conditiilor de pasaj, de
hranire si de cuibarit pentru un numar foarte mare de
pasari protejate pe plan European
si mondial.
Aceasta zona umeda avifaunistica se afla pe
culoarul de migratie a pasarilor Panono - Bulgar si de asemenea
se invecineaza pe frontiera cu aria protejata Biharugra, parte
componenta a Parcului National Koros - Maros din Ungaria.
Intinsele suprafete acvatice formate din helesteele pescaresti de la Cefa atrag numeroase pasari mai ales in perioadele de migratie intreaga zona constituind un loc de refugiu a avifaunei caracteristica biotopului umed, fiind un loc de popas si de cuibarit, datorita conditiilor trofice exceptionale pe care le ofera, dar si a asezarii geografice favorabile din punct de vedere climatic, prin izolarea relativa.
Fig. 4 Padurea Radvani ( sursa: documentare prorprie )
4.Populatia
Elemente demografice si sociale
Conform datelor recensamantului populatiei din anul 2002,comuna Cefa are 2355 de lociutori repartizati pe localitati astfel:
-Ateas 221 persoane
-Cefa 1275 persoane
-Inand 859 persoane
Pe grupe de varsta situatia se prezinta astfel:
-sub 16 ani -21,51%
-16-30 ani -21,20%
-30-60 ani -32,35%
-peste 60 ani -24,94%
Structura populatiei dupa religie
-ortodocsi -85%
-romano-catolici -0,5%
-baptisti -0,5%
-penticostali -0,3%
-alte religii -0,2%
Structura populatiei dupa nationalitate
- romani -82%
-maghiari -0,6%
-rromi -0,11%
-slovaci -0,1%
La recesamantul locuintelor si al populatiei din anul 2002 au fost inregistrate 645 case de locuit.
In localitatile comunei sunt dispuse astfel:
-Ateas -93
-Cefa -323
-Inand -229
In cadrul comunei Cefa resursele de munca sunt constituite mai ales la nivelul sectorului primar de activitate (agricultura,piscicultura) tertiar (comert,servicii,constructii).
Alte resurse se gasesc in localitatile invecinate cu rol polarizator (Salonta,Oradea) datorita industrializarii puternice existente, mai ales in Oradea.
Un numar mare de adulti, cat si elevi fac naveta zilnic la Oradea sau Salonta pentru a merge la munca, respectiv la licee si scoli profesionale.
Starea sanatatii populatiei este in general buna. In comuna exista 20 de persoane cu handicap grav care necesita ingrijire permanenta din partea altei persoane. Pe langa acestia mai exista 52 de persoane cu handicap usor.
Fig. 5 Ziua Comunei Cefa ( sursa:www.comunacefa .ro )
5.Economia
Suprafetele agricole ale comunei sunt de buna calitate. Pescuitul este preocuparea de baza, conditiile acesteia fiind asigurate de lacurile cu suprafete intinse.
Profilul agricol al comunei
Profilul comunei Cefa este cu preponderenta agricol, cea mai mare parte a populatiei fiind angrenata in muncile agricole din propriile gospodarii si asociatii datorita conditiilor naturale foarte bune.
Aceste terenuri agricole constituie 88% din suprafata totala a comunei. Pe langa acestea mai exista terenuri neagricole din care:
-paduri
-ape
-drumuri
-constructii
-neproductiv
Terenurile neagricole ocupa 12% din suprafata totala a comunei. In prezent agricultura este de tip privat, pamantul fiind lucrat particular sau asociativ. Principalele culturi in sectorul vegetal sunt culturile cerealiere, floarea-soarelui, sfecla de zahar, plante de nutret. Pe langa acestea unele asociatii cultiva mazare, rapita, mustar si soia.
Comuna Cefa are teren agricol cu instalatii subterane de irigatii, situate in Cefa si Inand care au fost abandonate. Repunerea acestor instalatii in functiune si folosirea lor ar duce la obtinerea unor productii mai mari in agricultura.
Comuna Cefa a dispus de un numar mare de animale: bovine, ovine, porcine si pasari in perioada 1990-1997. Incepand cu anii 1998, 1999 efectivele de animale au scazut datorita subvetiilor acordate de stat precum si a produselor necompetitive la produsele animaliere. Si in prezent numarul bovinelor, porcinelor, cabalinelor, ovinelor din gospodariile particulare este in continua scadere.
Sectorul zootehnic se poate redresa prin investitii serioase in retehnologizarea constructiilor zootehnice existente precum si prin realizarea unor investitii noi in industrializarea si comercializarea laptelui si a carnii.
In domeniul pisciculturii s-au inregistrat progrese, singura care s-a redresat puternic atat cantitativ cat si calitativ este S.C. PRO ACVA S.A. Cefa prin productie si comercializare.
Viticultura si pomicultura nu sunt dezvoltate pe teritoriul comunei, viile si livezile de pomi fructiferi apartin particularilor, iar foarte multe dintre ele au ramas nelucrate.
Activitati economice
Inainte de 1989, comuna dispunea de unitati puternice in agricultura (IAS Inand, SMA Cefa, Pescaria Cefa, CAP Cefa, Complexul Porcin Cefa si Baza de Receptie Cefa). Dupa Revolutia din Decembrie 1989, aceste unitati fie au disparut (CAP si Complexul Porcin) fie sunt in stare de lichidare SMA (Agromec Cefa) sau au fost privatizate (Pescaria Cefa a devenit SC Proacva SA Cefa si Baza de Receptie a devenit Comcereal Cefa). O alta unitate puternica, Avicola Cefa, datorita restructurarii a fost nevoita sa vanda la un investitor italian hala de crestere a ratelor si gastelor si statia de incubare. Acest investitor a amenajat trei hale pentru productie si incepand cu 2002 a inchiriat o hala la un alt investitor italian care a infiintat o fabrica de confectii textile (SC Pitiere SRL). Hala de crestere a puilor pentru carne a fost inchisa in 2001, iar in 2003 a fost vanduta la un investitor italian care a incercat sa continue activitatea, dar din cauza nerentabilitatii incearca sa o reprofileze pe producerea ciupercilor. In prezent, in comuna Cefa exista cateva unitati economice puternice:
-o moara taraneasca, doua brutarii moderne S.C. FIROPA S.R.L. si S.C. PANCHIS S.R.L.,o unitate de confectii S.C. PITIERE S.R.L., o distilerie pentru obtinerea alcoolui din cereale S.C. PRODESCARN S.R.L., un abator, o rampa de prelucrare a sfeclei de zahar, o baza de receptie a cerealelor apartinand S.C.ROMCEREAL S.A Oradea, o pescarie S.C. PRO ACVA S.A, in localitatea Cefa.
-o brutarie, o moara de cereale si o fabrica de incaltaminte S.C. ROMGLADYS S.R.L. in localitatea Inand.
Pe langa acestea in comuna se gasesc un numar mare de magazine de tip A.B.C. care desfac o gama larga de produse: (alimentare, metalo-chimice, textile,
imbracaminte, incaltaminte).
In centrul de comuna functioneaza un magazin de pompe funebre si un magazin
de piese auto atat pentru autoturisme,cat si pentru tractoare, masini si utilaje agricole.
Pe raza comunei exista cetateni care se ocupa cu impletitul cosurilor de nuiele
si confectionarea marfurilor de sorg. In localitatile Cefa si Inand exista gropi amenajate
pentru confectionarea caramizilor din pamant batut, ocupatie specifica cetatenilor de
etnie rroma. Agricultura se
desfasoara atat in sistem asociativ care cuprinde majoritatea
suprafetelor agricole, dar si in sistem individual. Cele mai mari
asociatii agricole din comuna sunt Cefana Cefa cu o
suprafata de 900 ha, Torja Inand cu o suprafata de 650 ha,
dar si alte cateva asociatii de tip familial cu suprafete mai
mici, precum si o asociatie care promoveaza cu succes
agricultura biologica - Asociatia Rat, cu produse certificate.
Lipseste sprijinirea financiara si informationala a
producatorilor agricoli, iar zootehnia care constituia o mandrie a comunei
Cefa a decazut drastic prin scaderea efectivelor de animale
datorita preturilor mici de preluare a carnii in viu sau
preturile foarte reduse la lapte si lana. Singurele
posibilitati de valorificare a excedentului de produse agroalimentare
si animaliere o constituie piata taraneasca din
Cefa, creata in 1998, moara de la Bicaciu (care preia o parte din graul de
la producatori) si abatorul de la Cefa infiintat in 200 In
PUD-ul realizat in 1999 pentru Piata din Cefa sunt prevazute
amenajarile necesare bunei functionari.
In comuna exista spatii care se preteaza la investitii
in domeniul incaltamintei, textilelor, mobilei si de
crestere a animalelor (bovine, pasari).
Suprafetele mari de pasuni si
fanete ar permite cresterea unui mare numar de bovine si
ovine.
In trecut, comuna a beneficiat de amenajari hidroameliorative pe
suprafete intinse care nu au mai fost utilizate dupa 1990, motiv
pentru care se afla intr-o avansata stare de degradare, fiind
necesare fonduri mari pentru repunerea lor in functiune.
Investitii
Investitii ale Consiliului Local:
-Statie de epurare Cefa
-Retelele de alimentare cu apa din localitatile comunei
-Piata taraneasca Cefa functioneaza in fiecare zi de sambata, avand doua sectoare
(profil agricol si vanzari animale si produse alimentare, mase plastice, imbracaminte)
Investitii private:
-Brutarii moderne Cefa,
-Ateliere de tamplarie Cefa,
-Moara taraneasca Cefa
-Fabrica de incaltaminte Inand
-Fabrica de confectii Cefa
-SC Pro-Acva-pescarie Cefa
-SC Prodescarn-distilerie Cefa
-Fabrica de nutreturi combinate
Investitii mixte
-Stadionul de fotbal din localitatea Cefa dat in folosinta la data de 1 septembrie 2002 cu ocazia sarbatoririi a 700 de ani de la atestarea documentara a localitatii.
6.Invatamant.Cultura si sport.Mediu inconjurator
Invatamant
In Comuna Cefa exista doua gradinite, la Cefa si
Inand cu un numar de 62 de prescolari si doua educatoare. Totodata, exista doua scoli cu clasele I-VIII
la Cefa si Inand si o scoala cu clasele I-IV la Ateas.
In total pe comuna, numarul elevilor din clasele primare este de 112, iar cadrele didactice sunt in numar de 7,
din care 6 calificate si una in curs de calificare la Ateas. In
clasele V-VIII sunt inscrisi un numar
de 108 elevi la Scoala Cefa si Scoala Inand, care
invata sub indrumarea a 15 profesori calificati in
specialitatile pe care le predau. Se remarca numarul mare de navetisti in randul
profesorilor (11).
Spatiile de scolarizare la Cefa si Inand sunt suficiente - unde
incepand cu anul scolar 2004-2005 s-a dat in folosinta un local nou de scoala cu fonduri primite prin
Banca Mondiala de catre Inspectoratul Scolar al Judetului
Bihor. S-au construit 5 sali de clasa, o cancelarie si un birou si grupul sanitar aferent, iar Consiliul Local
Cefa si Primaria Cefa a realizat de al bugetul local imprejmuirile,
incalzirea centrala, punctul administrativ, PSI si platourile de
acces. Pana la inceperea anului scolar 2005-2006 APL va asigura si realizarea terenului de sport necesar
activitatilor sportive si recreative ale elevilor.
Elevii din Ateas, dupa absolvirea clasei a
IV-a sunt nevoiti sa faca naveta la Cefa (10 km) pentru a urma
cursurile gimnaziale. Pe durata anului 2003-2004, transportul acestora a fost
asigurat prin bunavointa fabricii de confectii din Cefa SC
Pitiere SRL, care la solicitarea APL a efectuat
aceasta activitate gratuit.
Scoala cu Clasele I-VIII Inand a promovat colaborarea
transfrontaliera cu scoli din Belgia (Bethlem) si Ungaria
(Sarkadkerezstur si Mezogyan). Totodata a fost intocmit un proiect Comenius I care a fost declarat
castigator de catre Agentia Nationala Socrates,
dar care nu poate incepe in anul scolar 2004-2005 din cauza Agentiei
Nationale Poloneze Socrates, care nu a dat aviz favorabil proiectului
polonez. Tema proiectului este Educatia pentru
pace si coordonatorul italian doreste sa il promovam in
anul scolar 2005-2006.
In cadrul Cercului Micii Ecologisti de la Scoala
Inand se desfasoara activitati extracuriculare de
protectie a mediului si de cunoastere si popularizare a
zonei umede Cefa si a Coloniei de Starci de la Cefa.
Activitatile sportive nu se
desfasoara in conditii optime din cauza lipsei bazelor
sportive.
In satul Cefa s-a amenajat in 2002 un mic muzeu care
poate sa se constituie intr-un punct de atractie turistica. Alte
atractii turistice sunt 'Holumb' (fortificatie, turn din
epoca bronzului), 'Cimitir' si 'Movila cu pomi'
(asezare din epoca bronzului) - Ateas; 'La padure'
(asezare neolitic, cimitire epoca medievala si satul medieval
Radvani, amplasament de biserica din epoca medievala sec XVI ) - Cefa; 'Raturi' (asezare sec. XI-XVI)
- Inand; Biserica ortodoxa 'Sf. Arhangheli' (1852) - Inand.
Exista in intentia unor locuitori si fii ai satului realizarea
unei lucrari complexe gen monografie pentru promovarea
localitatii, insa aceasta initiativa asteapta
identificarea resurselor financiare necesare realizarii ei.
Cultura si sport
In comuna Cefa sunt doua camine culturale, la Cefa si Inand.La Ateas nu sunt asigurate conditiile minime necesare dezvotarii unei activitati culturale, desi exista spatiu in localul scolii. Cele doua camine au avut conditii bune pana in anul 2002, dar au devenit impracticabile in anul 2003 din cauza lipsei de interes a celor doua firme care le administreaza. In anul 2004 au inceput lucrarile de reparatii la Caminul Cultural Cefa.
Exista o Biblioteca Comunala, deservita de o persoana angajata cu jumatate de norma la Cefa si jumatate de norma la Sanicolul Roman. Numarul de volume aflate in dotarea biblioteci este de 12000, iar la bibliotecile scolare din Cefa si Inand se gasesc alte 3573 si respectiv 2960 volume.
In luna septembrie se organizeaza anual Zilele Cefei cu participarea intregii comunitati. Pana in anul 1990 in Inand se organiza Intalnirea fiilor satului Inand in prima duminica inainte de 23 august.
In comuna Cefa au existat inainte de 1990 formatii aristice de teatru, dansuri populare brigazi artistice ale femeilor, care au participat la faze nationale ale concursurilor. Din pacate dupa 1990 aceste formatii s-au destramat datorita plecarii unor cadre didactice care au fost insructori, dar si a lipsei de implicare a administratiei publice locale in imlicarea acestor activitati.
Activitatile sportive se bazeaza in principal pe fotbal, in comuna existand doua baze sportive: una de traditie la Inand si alta infiintata in 2002 la Cefa. La Cefa baza sportiva este privata, apartind fabricicii de alcool S.C. Prodescard S.R.L. Cefa, care are o echipa proprie de fotbal REGGIANA CEFA, ce activeaza in campionatul diviziei D de fotbal a judetului Bihor cu rezultate bune. Aceasta baza sportiva este formata dintr-un teren cu gazon bine intretinut, o imprejmuire exemplara, tribune pentru spectatori, dusuri, grupuri sanitare si vestiare pentru sportivi. La Inand exista o baza sportiva cu vechi traditii cu un teren cu gazon natural imprejmuit conform cerintelor campionatului judetean unde activeaza echipa de fotbal VOINTA INAND. Are vestiare modeste fara dusuri si grupuri sanitare alimentate cu apa, iar terenul nu este dotat cu tribune pentru spectatori. Echipa este sprijinita de localnici si sponsori.
Mediul inconjurator
In comuna Cefa, incepand din vara anului 2004 s-a instituit un sistem organizat de colectare a deseurilor din
gospodariile populatiei, printr-o firma specializata RER
Ecologic Oradea care le colecteaza periodic. Comuna nu dispune de o
groapa amenajata pentru depozitarea acestor deseuri, ele fiind
transportate la Depozitul Zonal din
Lipsa unui sistem de colectare a apelor uzate din
gospodarii, precum si lipsa unor fose septice adecvate provoaca
infestarea panzei freatice si crearea premizele aparitiei unor focare
de infectie si imbolnavire.
Cetatenii
comunei dovedesc lipsa unui simt civic responsabil privind pastrarea
curateniei in localitati si in afara acestora. In cadrul scolilor din comuna se organizeaza
activitati de educatie ecologica, iar elevii participa
la activitati de igienizare si infrumusetare.
In Cefa exista un mic parculet,
partial amenajat si intretinut in fata cladirii vechi
a Primariei. In satul Inand exista un
parculet frumos amenajat si intretinut de catre
proprietarul acestuia langa arena de fotbal, existand doua
locatii pentru amenajarea altor spatii verzi (la "
O sursa majora de poluare in satul Inand o constituie arderea
reziduurilor din piele de la fabrica de incaltaminte SC
Romgladys SRL.
In Inand exista doi stejari seculari (peste 200 de ani) care sunt
situati in curtea CIS Inand si pe Valea Inandului.
Infrastructura
Comuna este strabatuta in partea
estica de soseaua nationala DN79 Satu Mare- Oradea -
Trotuarele
existente pe strazi in intravilan sunt deteriorate, iar pe unele
portiuni acestea lipsesc, motiv pentru care cetatenii circula pe
carosabil, fiind expusi accidentelor auto.
Alimentarea
cu apa potabila: localitatile Cefa
si Inand dispun de alimentare cu apa prin retea care au fost
construite in 1987 la Cefa si 1995-1998-2004 la Inand. Satul Ateas nu
are retea de alimentare cu apa, desi
are put forat si hidrosfera aferenta. Este necesara
extinderea retelei de apa la Inand,
reabilitarea retelei de la Cefa si extinderea sa, precum si
realizarea unei retele la Ateas.
Canalizarea
la nivel de comuna este realizata doar pe o lungime de 1 km in satul
Cefa, unde exista si statie de epurare cu treapta
biologica, realizata in 1998, iar la Inand si Ateas,
canalizarea lipseste, fiind o piedica in atragerea
investitorilor.
Comuna Cefa
este strabatuta de o conducta de gaz metan care trece la o
distanta egala de Cefa si Inand, iar la aceasta
conducta sunt racordate doua unitati economice: Baza de
Receptie Cefa (Comcereal) - unde se afla si statia SRM
si incepand din 1999 cand in urma unui proiect intocmit pentru
introducerea gazului Cefa a beneficiat de repartitie de gaz la CJ Bihor
pentru 1999, oportunitate pentru legarea la retea a fabricii de alcool SC
Prodescarn SRL Cefa. Proiectul a fost realizat si prin
contributia localnicilor, dar nu s-au continuat demersurile pentru
transpunerea lui in viata dupa anul 2000.
Comuna Cefa beneficiaza incepand din 2000-2001 de telefonie
fixa digitala, la care sunt conectati peste 60% din locuitorii
comunei. De asemenea exista telefoane publice in
fiecare localitate.
Satele Cefa si Inand au televiziune prin cablu incepand
din 200
Toate cele trei sate ale comunei au Oficii Postale proprii.
7.Turismul
Peisajul este deosebit, lacurile si padurile adapostesc flora si fauna bogata.Locurile ocrotite se pot vizita numai cu autorizatie. In urma sapaturilor arheologice au aparut obiecte din neolitic pana in evul mediu.
Comuna Cefa dispune de locuri turistice apreciate cum ar fi:
-Barajul Gepiu si Padurea Gepiu
-Padurea Radvani
-Complexul arheologic de langa Padurea Radvani (o asezare neolitica din sec.XVI i.e.n)
-Popas Pescaresc CEFA dotat cu un motel cu 20 locuri de cazare, de langa padurea Radvani.
Fig. 6 Restaurant Pescaresc Cefa ( sursa: documentare proprie )
Comuna dispune de un potential
turistic ridicat, dar insuficient valorificat.
Unitati de alimentatie publica cu importanta
turistica sunt Restaurantul Pescaresc Cefa apartinator de
SC Proacva SRL si Popasul Pescaresc Cefa, unde exista si
posibilitati de cazare in 8 camere si un
apartament.
O mare oportunitate pentru dezvoltarea turistica a comunei o
reprezinta crearea culoarului transfrontalier de protectie a mediului
intre Parcul Natural Apuseni si Parcul Natural Sarvasz din Ungaria, care
include crearea unui centru de monitorizare a rezervatiei zona umeda
Cefa.
Au existat preocupari de promovare a zonei incepand cu anul 1997, iar in
1998 a fost alcatuit proiectul "Protectia mediului, a florei si faunei
in zona umeda Cefa - Biharugra Ungaria" depus spre finantare prin
programul Phare CBC, iar in 2003 acest proiect a fost prins in proiectul mare
Parcul Natural Apuseni, intocmit de Romsilva Oradea si finantat prin
programul Phare CBC. Pentru cunoasterea si vizitarea Coloniei de
Starci de catre elevi si turisti este
necesara amenajarea unei cai de acces catre rezervatie,
precum si a unui observator pentru a nu deranja pasarile in
perioada ecloziunii.
Zona pescariei si a Padurii Radvani poate deveni o zona
de educatie ecologica pentru elevi si studenti, mai ales
prin punerea in practica a PUD-ului prin care se doreste amenajarea
unei tabere ecologice cu programe specifice. Acest PUD a fost intocmit in 1999,
iar prin HCL s-a aprobat si terenul necesar in
suprafata de 2 ha. In apropierea acestui teren (100 m) exista un
put geotermal cu o temperatura a apei de 41 C si un debit de 42
l/s, care ar putea constitui sursa necesara incalzirii taberei
si utilizarii acestuia pentru nevoile igienico-sanitare. Totodata,
pe terenul vecin sunt conditii de amenajare a unui strand termal care
ar constitui o importanta sursa de venituri pentru APL. Dezvoltarea turismului, agro-turismului si a turismului de
week-end la Cefa ar permite locuitorilor sa-si vanda produsele
obtinute in gospodarii (lapte, oua, branza, fructe, legume,
vin, tuica) constituind o motivatie pentru amenajarea de
gospodarii agro-turistice.
In acest moment nu exista gospodarii amenajate
pentru agro-turism, fiind necesara o promovare a conceptului in comunitate.
Zona constituie o atractie deosebita pentru pasionatii de
pescuit, dar in zona s-ar putea promova si alte activitati
de recreare: hipism, hidrobiciclete, barci. Totodata
ar fi necesara crearea unor trasee pentru biciclete, trasuri,
plimbari hipice si pedestre.
Pentru promovarea comunitatii si a ofertei turistice este necesara infiintarea unui birou de informare
si publicitate precum si realizarea unor materiale promotionale,
site web de prezentare a comunei.
Parcul Natural Cefa
Un alt punct de atractie foarte important pentru comuna Cefa este Parcul Natural Cefa.
Parcul Natural Cefa (5002 ha) este situat in partea de vest a tarii, in Campia Crisurilor, pe teritoriul administrativ al comunelor Cefa si Sinnicolau Roman si invecinandu-se la vest cu granita romano-maghiara.
Criteriile in alegerea limitelor au fost distributia speciilor si a habitatelor, precum si invecinarea de partea cealalta a granitei cu Parcul National Koros Maros din Ungaria, care adaposteste acceleasi tipuri de habitate si speciile lor carateristice, constituind astfel un ecosistem complex, premizsa unei zone protejate transfrontaliere.
Fig. 7 Parc Natural Cefa ( sursa: documentare proprie )
Zonarea interioara a parcului tine seama de necesitatile de conservare si stabileste trei zone:
-Zona de protectie integrala (11 ha) include parcela de padure ce adaposteste colonia mixta de starci si cele mai multe dintre adaposturile de lilieci. Pentru protectia acestora, aici sunt interzise orice forme de exploatare a resurselor, iar vizitarea se va face numai in grupuri insotite de ghid.
-Zonele de management durabil cuprind restul parcelelor de padure, fanetele, pasunile si canalele din afara pescariei .
-Zone de dezvoltare durabila a activitatilor umane cuprind helestee si canalele dintre ele, terenurile arabile, intravilanul, cai de acces si retelele de alimentare cu energie electrica.
Helesteele (680 ha) la fel ca si cele de la Biharugra (parte din Parcul National Koros-Maros) au fost infiintate pe domeniile contelui Tisza, favorizate fiind de asezarea intr-o zona depresionara, supusa inundatiilor, lucru care a condus la formarea mlastinilor.
Pajistile utilizate ca pasuni si fanete in urma canalizarii si drenarilor, au suferit o salinizare, dand nastere la saraturi, care sunt raspandite insular pe tot teritoriul parcului, acoperite de vegetatie secundara halofila.
Terenurile agricole suporta o mare biodiversitate in special in sezonul in care nu se executa lucrari agricole si care corespunde cu perioada maxima de migratie a pasarilor.
Padurea Radvani, este un rest al vechilor stejarete de lunca, care acopereau Campia Crisurilor, in alternanta cu pajistile stepice.
Diversitatea mare a habitatelor, dispunerea lor in mosaic si gradul ridicat de integritate ecologica al acestora, permit adapostirea unui spectru larg de specii, din cele mai diverse grupe sistematice si ecologice.
Zona asigura conditii de pasaj, de hranire si de cuibarit pentru un numar foarte mare de pasari protejate pe plan european si mondial.
Padurea Radvani adaposteste o colonie mixta (cca 670 cuiburi) de starci cenusii Ardea cinerea, starci de noapte Nycticoraxnycticorax si egrete mici Egretta garzetta. De asemenea prezinta conditii si pentru cuibaritul mai multor specii de rapitoare de zi si de noapte, precum si pentru o multitudine de paseriforme. Padurea este adapost si loc de inoptare/reproducere pentru 12 specii de lilieci, precum si pentru alte specii de mamifere, reptile, amfibieni si insecte.
Cercetarile prin voluntariat au evidentiat penrtu Parcul Natural Cefa 604 specii de animale (mamifere 43, pasari 213, reptile 4, amfibieni 11, pesti 35, nevertebrate 298) si 648 specii de plante.
Zona prezinta un interes educativ deosebit pentru turistii naturalisti amatori de ''bird watching'', pentru acesteia fiind ridicate doua turnuri pentru observatii ornitologice in dreptul acelor helestee care sustin o biodiversitate mare.
Desi Parcul Natural Cefa este acum doar in faza de proiect, acesta va contribui decisive la dezvoltarea turistica a comunei prin:
-realizarea caii de acces spre colonia de starci
-construirea unui observator
-amenajarea unei tabere ecologice si crearea de programe educative specifice, cursuri pe teme de educatie ecologica pentru tineret si adulti.
Pescaria Cefa
Pescaria Cefa a fost infiintata in anul 1905. Fondatorii pescariei au fost Lakatos Iuliu si Korda Edmund. Daca pana in anul 1990 Pescaria Cefa era prorietatea statului, iar mai tarziu atat propritate publica, cat si privata acum tot ceea ce inseamna luciu de apa e proprietate privata. In incinta pescariei se gaseste restaurantul PRO ACVA, care ofera o gama larga de preparate, specifice fiind cele din peste.
Fig. 7 Lacuri Cefa ( sursa: documentare proprie )
Speciile de peste existente sunt: crap, caras, stiuca, somn, rosioara, biban.
Helesteele (680 ha) la fel ca si cele de la Biharugra (parte din Parcul National Koros-Maros) au fost infiintate pe domeniile contelui Tisza, favorizate fiind de asezarea intr-o zona depresionara, supusa inundatiilor, lucru care a condus la formarea mlastinilor.
CAP.3. ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE
Zona Cefa si imprejurimile sale se remarca printr-o accesibilitate usoara, fiind situata in vecinatatea unor importante artere rutiere si feroviare.
Evolutia in timp a comunei este datorata amplasamentului ei in Campia Crisurilor la circa 3,5 km de granita fiind una dintre comunele importante pentru dezvoltarea turistica a zonei propuse.
3.1.Structuri turistice existente
Posibilitatile de agrement in comuna Cefa sunt limitate, reducandu-se doar la pescuit, plimbari in aer liber si discoteca (la sfarsit de saptamana).Deoarece oportunitatile oferite de resursele turistice, naturale si antropice sunt multiple exista modalitati de dezvoltare si diversificare a agrementului.
Scopul acestei lucrari este tocmai de a evidentia solutiile de amenajare a teritoriului in scopul crearii unei oferte atractive, care sa extinda segmentele de clientela in zona.
Circulatia turistica
Analiza circulatiei turistice inregistrata in comuna Cefa este realizata pe principalii indicatori: numar de turisti, numar inoptari, durata medie a sejurului. Desi este o zona cu peisaj natural deosebit, circulatia turistica in zona Cefa este in acest moment deficitara. In zona Cefa turisti nu prea sunt, eventual elevii si studentii care vin aici la recomadarea profesorilor, de accea nu putem vorbi aici despre numarul de inoptari sau durata medie a sejurului.
Factori de risc
Zona nu este afectata de factori naturali de risc major.
Starea mediului natural
Datorita slabei dezvoltari a industriei, arealul Cefa si imprejurimile sale nu este afectat de poluare, adica zona este perfecta atat pentru recreere la sfarsit de saptamana, dar mai ales pentru sanatate.
3.Analiza comunitatii
Puncte tari
-asezarea
geografica aproape de municipiul
-relief de campie cu sol de campie bun pentru agricultura
-resurse de apa geotermala (doua puturi forate in 1976 dar neutilizate)
-conducta magistrala de gaz metan trece la jumatatea distantei dintre localitatile Cefa si Inand
-peisaj atragator (tip Delta Dunarii) la pescaria Cefa
-Padurea Radvani cu rezervatie ornitologica Colonia de Starci
-accesul la transportul pe calea ferata (Timisoara-Oradea-Cluj)
-accesul la transport rutier pe DJ 797 si DN 79
-telefonie digitala
-televiziune prin cablu
-potential uman si infrastructura de invatamant
-retea de apa potabila
-existenta Pietei Taranesti
-Pescaria Cefa
-existenta unui parteneriat intre Fundatia Licinium si Fundatia Grupul Verde Oradea
-diversitatea florei si a faunei
-reprezinta o zona ale carei resurse naturale si antropice pot deveni prin amenajari specifice un punct de atractie preferential pentru segmente importante de turisti romani si straini
-asocierea acestor resurse diverse pe care se pot grefa forme variate de turism creaza posibilitatea diversificarii ofertei si atragerea unui larg segment de clientela, unui flux sporit de turisti
Punctele forte care sustin si argumenteaza realizarea acestui proiect decurg din oportunitatea dezvoltarii turistice a zonei si sunt in principiu urmatoarele:
-existenta unor factori naturali
-capacitatea structurilor turistice (cazare,alimentatie) in conditiile amenajarii lor la un grad de confort superior satisface solicitarile actuale privind activitatea turistica
-existenta unui variat potential turistic natural (peisaje atractive, fond piscicol si de vanatoare) si antropic (vestigii arheologice)
-pozitia arealului, cu acces la importante artere rutiere europene si nationale (DN 79)
Puncte slabe
-slaba valorificare a potentialului turistic existent
-nevalorificarea apei geotermale
-lipsa canalizarii la nivel de comuna (exista doar o statie mica de epurare si un km de retea de canalizare construita)
-nerealizarea proiectului de introducere a gazului metan (datorita lipsei de fonduri)
-forta de munca disponibila si tanara din comuna nu este ocupata in totalitate (somaj mascat)
-starea proasta a drumului Cefa-Ateas
-inexistenta unui mijloc de transport in comun pe ruta Ateas-Cefa-Oradea
-inexistenta unor spatii amenajate pentru petrecerea timpului liber
-lipsa unei baze de date despre comuna si a unei pagini WEB
-slaba preocupare pentru valorificarea traditiilor populare
-nevalorificarea resurselor naturale traditionale existente in zona (impletituri din nuiele, papura si stuf)
-inexistenta specializarii fortei de munca pentru meserii din domeniul turismului
3.3.Oportunitatea amenajarii turistice a zonei Cefa
Atractivitatea zonei este data
de peisajul deltaic al Pescariei Cefa, de Padurea Radvani, de
intinderea mare de pasuni si fanete naturale cu elemente de
flora naturala pe cale de disparitie din multe locuri in Europa,
diversitatea si bogatia faunei si a pasarilor,
majoritatea ocrotite de lege. Padurea Radvani care se intinde pe 230
ha constituie o atractie datorita alcatuirii sale din specii de
stejar - raritate in zona de campie joasa, precum si faptul ca
ea adaposteste o zona protejata - Colonia de Starci -
rezervatie ornitologica de importanta nationala
si europeana, realizata in 1999 pe o suprafata de 3
ha.
Totodata, in satul Cefa
s-a amenajat in 2002 un mic muzeu care poate sa
se constituie intr-un punct de atractie turistica. Alte atractii
turistice sunt 'Holumb' (fortificatie, turn din epoca
bronzului), 'Cimitir' si 'Movila cu pomi' (asezare
din epoca bronzului) - Ateas; 'La padure' (asezare
neolitic, cimitire epoca medievala si satul medieval Radvani,
amplasament de biserica din epoca medievala sec XVI
) - Cefa; 'Raturi' (asezare sec. XI-XVI) - Inand;
Biserica ortodoxa 'Sf. Arhangheli' (1852) - Inand.
In conditiile actuale de imbunatatire si diversificare permanenta a ofertei turistice, mai ales pe plan international, s-a creat o puternica concurenta pe piata serviciilor data de calitatea produsului si serviciilor. Astfel ca pentru a face fata cerintelor sau noilor cerinte si pentru a se mentine intre destinatiile turistice preferentiale, zona Cefa trebuie sa-si adapteze produsul turistic la exigentele europene in domeniu, acordand o atentie deosebita si agrementului care poate determina motivatia alegerii segmentului de clientela caruia i se adreseaza.
Motivatiile care stau la baza propunerilor de dezvoltare si amenajare turistica sunt in principal urmatoarele:
-existenta unor structuri turistice (de cazare,alimentatie) care pot fi modernizate la un nivel ridicat de confort
-lipsa structurilor de agrement
-pozitia comunei, cu acces la principalele artere rutiere europene, nationale si feroviare
-cadru natural atractiv, recreativ, lipsit de factori de poluare
-existenta unui bioclimat benefic fara exces de temperatura
-prezenta unui potential turistic natural si antropic pe baza caruia se pot realiza programe de agrement variate
-dezvoltarea durabila a turismului in comuna Cefa va produce o revigorare socio-economica a zonei, prin dezvoltarea infrastructurii, crearea de noi locuri de munca, cresterea veniturilor incasate din turism
Pe baza acestor resurse s-a dezvoltat de-a lungul timpului o slaba activitate turistica, sustinuta si de construirea unor structuri de cazare (8 camere), alimentatie (2 restaurante).
In prezent capacitatea de cazare este nesatisfacatoare in ceea ce priveste numarul de locuri si are o slaba diversitate a tipurilor de unitati si a gradului de confort.astfel ca intr-o zona tip Delta Dunarii nu exista nici un hotel.
In structura de alimentatie ponderea este detinuta de cele 2 restaurante (Popas Pescaresc, langa Padurea Radvani si Restaurantul Pro Acva din incinta pescariei) care ofera o diversitate in ceea ce priveste originalitatea si specificul meniurilor.
In prezent zona Cefa se adreseaza unui segment restrans si bine individualizat de clientela si anume celor pasionati de pescuit indiferent de varsts, persoane active sau pensionari. Chiar si pentru aceasta categorie de populatie venita pentru pescuit nu exista posibilitati de recreere care sa le ocupe timpul liber din afara programului de pescuit. De aceea, motivatia celor ce aleg Cefa ramane strict in domeniul pescuitului. Pentru mentinerea interesului fata de aceasta zona pe plan intern, dar mai ales pe plan extern si pentru a face fata concurentei de pe piata turistica este foarte necesara diversificarea ofertei care sa conduca atat la largirea segmentelor de clientela carora li se adreseaza cat si la extinderea sezonului de activitate turistica.
Propunerile cuprind atat partea de cazare si alimentatie, cat si de agrement.
Amenajarea zonei Cefa si imprejurimi axata cu precadere pe agrement va oferi multiple posibilitati de petrecere a timpului liber pentru cei veniti sa se relaxeze in toate anotimpurile anului.
CAP.4. PROPUNERI DE AMENAJARE TURISTICA
4.1.Cazarea
Structurile de cazare propuse totalizeaza 230 locuri in unitati turistice de categorii de confort diferite, avand ca grupuri tinta segmente total opuse de clientela,adica un anume hotel de 3 stele destinat turistilor cu venituri peste medie si un sat de vacanta de 2 stele destinat turismului pentru tineret, deci turistilor cu venituri in general modeste, avandu-se in vedere dezvoltarea ofertei de agrement.
Hotel Cefa
Cladirea va fi amplasata in zona dintre canalul colector si restaurantul Pescaresc Pro Acva, avand o vedere panoramica asupra zonei Cefa.
Cladirea va avea maxim S+P+3 etaje, cuprinzand la subsol baza de tratament si spatii tehnice, la parter spatiile de receptie, alimentatie, agrement, iar la etaje unitatile de cazare.
Capacitatea totala este de 150 de locuri, repartizate astfel:
-118 locuri cu 59 camere cu 2 paturi
-16 locuri cu 16 camere cu 1 pat
-16 locuri in 8 apartamente cu 2 camere
S-au prevazut 5 oficii pentru cameriste.
Camerele vor fi dotate cu bai proprii cu cada, lavoar si vas WC, vor avea mobilier de calitate superioara si dotari multiple:televizor color, minibar frigorific, telefon, internet, instalatii de aer conditionat.
Hotelul va avea 2 piscine:-una special amenajata cu tobogane si jocuri de apa pentru copii cu o capacitate de 150 de locuri
-a doua pentru adulti cu o capacitate de 300 de locuri
Categoria de confort va fi 3 stele.
Sat de vacanta pentru tineret
Satul de vacanta va fi amenajat vis--vis de Padurea Radvani si va fi compus din bungalow-uri, platforma de campare, pavilion-grupuri sanitare, pavilion multifunctional pentru receptie, alimentatie si agrement, dotari sportive in aer liber.
Categoria de confort va fi 2 stele.
Capacitatea totala 80 de locuri din care:
-bungalow-uri: 40 de locuri
-campare: 40 de locuri(8 parcele)
Bungalow-urile vor fi constructii P+1(15 unitati) cuplate cu simplu tract, cu acces direct din exterior, pe scari si pasarele din beton.
Camerele vor fi dotate cu bai proprii cu dus, lavoar si WC, mobilierul va fi de calitate superioara.
Platforma de campare va fi formata din 8 parcele de 100 mp, din care 2 parcele dotate cu prize pentru rulote.
Grupurile sanitare ale campingului vor fi grupate intr-un pavilion parter, impartit pe sexe (3 lavoare cabine WC,3 dusuri), in exterior se vor amenaja spalatoare pentru vase, iar in apropiere mese fixe cu banchete din lemn.
4.Alimentatie
Structurile de alimentatie totalizeaza 420 de locuri in 6 unitati care vor fi amenajate pe langa cele doua deja existente, adica restaurantul Pescaresc Pro Acva si Hanul Pescaresc. Datorita existentei celor doua restaurante cu specific pescaresc, foarte bine dotate si frumos amenajate, consider ca nu mai este necesara amenajarea unui nou restaurant cu preparate bazate pe tot ceea ce inseamna peste.
Noile structuri de alimentatie vor avea 5 unitati diversificate de categorii diferite (I si II), 4 dintre acestea fiind aferente celor 2 structuri de cazare propuse, iar celelalte in unitati independente destinate completarii ofertei existente in comuna.
Profilul unitatilor acopera o piata larga de categorii: restaurant classic, restaurant cu specific vanatoresc, restaurant italian cu pizzerie, cofetarie, bar de zi, terase (acoperite si descoperite).
Unitatile de alimentatie aferente hotelului de 3 stele
Unitatile de alimentatie aferente hotelului de 3 stele totalizeaza 200 de locuri, categoria I, in urmatoarea componenta:
-bar de zi: 20 de locuri (situate in hotel la receptia complexului de agrement)
-restaurant clasic: salon principal 60 de locuri, salon separeu (sala mic dejun sau sala conferinte) 30 de locuri, terasa acoperita 20 de locuri
-braserie -berarie(salon mic dejun) 30 de locuri
-crama (situata la subsol si decorate rustic) 25 de locuri
-cofetarie -patiserie 30 de locuri
Blocul alimentar va deservi toate unitatile si va cuprinde oficiu, bucatarie, preparare carne ,peste si legume, spalatoare vase, laborator cofetarie-patiserie, depozite de alimente, camere frigorifice.
Anexele se vor compune din vestiare si grupuri sanitare pentru personal, birouri, ateliere si spatii tehnice (centrala termica, centrala ventilatie si conditionare aer, statie hidrofor).
Unitatile de alimentatie pentru satul de vacanta
Satul de vacanta cuprinde in cadrul pavilionului multifunctional urmatoarele unitati de alimentatie categoriile I si II, totalizand 110 locuri:
-bar de zi : 20 de locuri
-fast-food: 40 de locuri
-terasa descoperita: 30 de locuri
-braserie-berarie: 30 de locuri (categoria a II-a)
Unitatile sunt deservite de un oficiu, bucatarie calda si rece, preparari, spalatoare de vase, camere frigorifice, depozite de alimente, vestiare si grupuri sanitare pentru personal, spatii tehnice.
Restaurant cu specific vanatoresc
Unitatate independenta,categoria I,cu o capacitate toatala de 100 de locuri(salon 80 de locuri si terasa acoperita 20 de locuri) construita in stil rustic cu decoratiuni specifice (trofee de animale salbatice, blanuri, arme de vanatoare, elemente artizanale).
Restaurantul cu specific vanatoresc va fi amplasat intr-o zona impadurita, langa Padurea Radvani, unde se va construi si un pod de lemn deoarece aici exista un canal colector.
Restaurant Italian cu Pizzerie
Unitate independenta categoria I, cu o capacitate totali de 80 de locuri (salon 50 si terasa acoperita 30 de locuri) situate intr-o cladire parter amplasata in centrul statiunii, ce va oferi turistilor preparate specifice bucatariei italiene: diferite sortimente de pizza, spaghete, tortellini, lasagna, salate).
Cofetarie -patiserie
Unitate independenta, categoria I, cu o capacitate de 40 de locuri, amplasata in zona centrala a comunei Cefa.
4.3.Agrement
Zona Cefa este deficitara in clipa de fata la acest capitol deosebit de important in atragerea unui numar sporit de turisti si in special in extinderea segmentelor de piata. Oferta de agrement va fi diversificata, fiind prezenta atat in cadrul unitatilor de cazare propuse mai sus, cat si in unitati independente: sali de fitness, sauna, piscine, squash, billiard, bowling, Sali de jocuri, terenuri de sport multifunctionale, discoteci, patinoar, paint-ball.
Complex de agrement la hotelul de 4 stele
Complexul va fi amplasat la parterul hotelului propus, in vecinatatea barului de zi si va avea urmatoarea componenta: sala fitness(minim 10 aparate), sauna, piscine, vestiare, dusuri si grupuri sanitare pe sexe, sala jocuri mecanice, elecronice si de club.
In exterior se va amenaja un teren de sport multifunctional care va fuctiona ca patinuar in sezonul rece.
Club de agrement in satul de vacanta
Clubul va fi parte componenta a pavilionului multifunctional si va cuprinde urmatoarele: sala fitness, sauna, vestiare, dusuri si grupuri sanitare, discoteca (cca 100 de locuri), billiard, sala de jocuri mecanice si electronice.
In exterior se va amenaja un teren de sport multifunctional.
Club de dans evenimente importante pentru comuna Cefa
Caminul Cultural Cefa esta situat in centrul comunei. Aceasta sala va fi amenajata in incinta Caminului Cultural, care desi a fost recent renovat mai are nevoie de unele utilitati in ceea ce priveste interiorul.
Ca in orice comuna, Caminul Cultural a fost folosit de sateni pentru organizarea petrecerii de nunta si in cazul unui deces pentru pomana mortului. Dupa reamenajare si utilare completa noua locatie va fi folosita ca si sala de dans, cinematograf, nunta, botez inmormantare si pentru ca este dotata cu scena aici vor fi organizate diferitele evenimente importante din comuna Cefa: Zilele Cefei, Intalnirea Fiilor Satului, formatiile artistice.
Paint-ball
In zona impadurita (Padurea Radvani), in vecinatatea hotelului de 3 stele, se va delimita si amenaja un teren pentru paint-ball, cu o suprafata de cca 2 ha, care va avea la intrare un pavilion cu vestiare, dusuri, grupuri sanitare si un spatiu de depozitare.
Plimbari cu calul sau trasura
Pentru amatorii de plimbari cu calul sau trasura se vor organiza excursii pe trasee tematice in care sa se viziteze helesteele, canalele cu nuferi galbeni, se vor face plimbari prin fanete si pasuni. Dupa vizitarea traseului propus turistii pot sa poposeasca la stana traditionala de oi si sa deguste produsele locale.
Plimbari cu barca pe helestee
Se pot organiza plimbari cu barca pe helestee si se pot vedea demonstratii de pescuit traditional cu setca, vintir, prostovol si varse. Astfel turistii vor avea ocazia sa vada peisajul minunat si indeletnicirea principala a localnicilor. Pentru ca in zona exista deja barcile necesare pentru plimbarile mentionate mai sus, se vor achizitiona hidrobiciclete.
Cursul de echitatie
Pe proprietatea privata a Pescariei Cefa exista o ferma de cai foarte frumos amenajata,unde se vor organiza cursuri de echitatie pentru turistii dornici sa cunoasca tainele acestui sport.
Se vor amenaja trasee pentru hipism,cicloturism si turism pedestru
4.4.Servicii. Amenajari. Infrastructura
In zona centrala a comunei Cefa se va amenaja un centru de informare-documentare turistica va cuprinde urmatoarele functiuni: sala de asteptare cu un punct de informare, un magazin de suveniruri si materiale de promovare (harti, pliante, casete video, dvd-uri, ghiduri turistice).
Amenajari
Zona Cefa nu a fost promovata deloc in ultimii ani in ceea ce priveste turismul din aceasta cauza marcajele turistice sunt inexistente.
Se vor face marcaje turistice pe traseele din zona spre principalele destinatii de interes turistic.
In zona vor fi amplasate indicatoare vizibile si explicite la intersectii cu presemnalizari la 1 km si 500m.
Infrastructura
-modernizarea drumului Cefa-Ateas
-repararea trotuarelor si construirea altora noi
-extinderea retelei de apa la Inand
-reabilitarea retelei de apa de la Cefa si extinderea sa
-realizarea canalizarii la nivel de comuna
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 5052
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
