Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


INTERNET-UL SI IMPORTANTA LUI IN TURISM

Turism



+ Font mai mare | - Font mai mic



INTERNET-UL SI IMPORTANTA LUI IN TURISM

1. Consideratii generale privind aparitia, structura si dezvoltarea Internet-ului



Conceptul modern de "sistem" a aparut in cursul anului 1940 provenind din diverse domenii, cele mai semnificative fiind biologia, matematica, fizica, ingineria si gestiunea Bazele "Teoriei Generale a Sistemelor" au fost puse de Van Bertalanffy (General System Theory) al carei scop fundamental a fost acela de a emite o serie de principii explicative, care considera realitatea formata dintr-o multitudine de sisteme, cu ajutorul carora aceasta poate fi modelata si interpretata.

Ulterior, cibernetica si teoria sistemelor si a informatiei s-au extins asupra problematicii intreprinderii. In 1961, prof. Jay W. Forrester introduce conceptul de "dinamica industriala", cadru in care considera intreprinderea ca sistem cibernetic, ce tinde prin simulare sa prevada comportamentul acesteia. Mai tarziu, in anul 1971 Forrester isi extinde studiul asupra sistemelor si creeaza o noua disciplina - "Dinamica Sistemelor".

In literatura de specialitate definitiile notiunilor de sisteme sunt numeroase si ele au evoluat de-a lungul timpului, cunoscand diferite interpretari. Astfel, potrivit lui Bertalanffy, "prin sistem se intelege observarea unui ansamblu de elemente in interactiune, capabile sa functioneze, care se organizeaza si transforma energia materiala si informationala pentru atingerea unor finalitati (obiective), dintre care una este aceea de mentinere a propriei sale organizari".

Astazi, toata lumea vorbeste despre Internet, dar cei mai multi nu stiu ce este acesta. Unul dintre motive este faptul ca Internet-ul arata diferit in functie de modul cum il accesam si il utilizam. Alt motiv este faptul ca lumea vorbeste despre el ca si cum ar fi o retea, ca orice retea dintr-un birou oarecare sau chiar o uriasa retea globala asemenea retelei compuse. Internetul este o modalitate de comunicare a calculatoarelor. Cat timp un calculator sau o mica retea poate "vorbi" limba Internet (sau protocol) cu alte calculatoare, atunci este "in Internet".

Internet-ul este, de asemenea, o suma de moduri de comunicare si stocare a informatiei intr-o forma recuperabila.

Pentru a naviga prin reteaua Internet este nevoie de:

un browser;

de un motor de cautare;

si categoric de un scop, un interes pentru o notiune, pentru un domeniu care sa fie explorat.

Un browser Web este un soft (un ansamblu de programe) pentru manevrarea informatiilor bazate pe grafica si text (Internet Explorer, Netscape Navigator). Pentru browser unitatea elementara de informatie este pagina Web, un document care contine o combinatie de texte, imagini si alte elemente printre care si in primul rand, asa-numitele <legaturi> sub forma de texte, pictograme sau grafice, care apar marcate. Legaturile conecteaza paginile Web intre ele, permitand navigarea efectiva in Internet. Cand se ajunge la o <legatura> sageata mouse-ului se transforma in aratator ceea ce inseamna ca se poate "executa clic" pe ceea ce indica el, pentru a vizita acea pagina. Fiecare pagina are o adresa unica, numita URL (Uniform Resource Locator), care este alcatuita din: indicatorul de continut si localizarea.

De regula identificatorul este: https:// (Hyper Text Transfer Protocol), dar majoritatea browserelor accepta si alte protocoale precum: ftp:// (transfer fisiere) sau telnet:// (legare la distanta) iar localizarea contine numele domeniului sau gazdei si numele unei anumite resurse.

Internet-ul este cel mai nou suport media, cu un potential de dezvoltare incredibil. El se bucura de avantajele de prezentare a mesajului publicitar ale televiziunii, avand in plus capacitatea de personalizare a mesajului, de selectare si tinere precisa a audientei. Pe langa acestea, Internet-ul permite interactionarea cu publicul, respectiv desfasurarea unui dialog reciproc avantajos. Ca neajuns, cel putin in prezent, este audienta, inca redusa in anumite tari, categorii largi ale populatiei nedispunand de computer sau de Internet.

Internet-ul - ca si canal de transmitere a mesajelor publicitare: reprezinta o retea a retelelor informationale, care se extinde la nivel global, conectand un numar impresionant, in permanenta crestere, de calculatoare. Prin extinderea conexiunilor in afara granitelor Statelor Unite, Internet-ul a capatat o dimensiune adevarat globala. Numarul calculatoarelor conectate a continuat sa creasca: 6,6 milioane in 1995, 16 milioane in 1997, peste 200 milioane, in prezent. Internet-ul reprezinta un mediu de afaceri deosebit de avantajos. Caracterizat prin rapiditate, ubicuitate (eliminarea barierelor de spatiu si timp), interactiune si flexibilitate.

Utilizatorii Internet-ului au libertatea de a alege mesajele promotionale sau informatiile pe care doresc sa le acceseze; astfel, implicarea lor in procesul pre-tranzactional este mult sporita.

Internet-ul ofera posibilitatea obtinerii unui feed-back instantaneu din partea utilizatorilor, fiind extrem de eficient in prestarea serviciilor cu efecte directe asupra fidelitatii consumatorilor, datorate si pretului foarte scazut comparativ cu alte canale. Web site-urile ofera mai multe informatii asupra companiilor si a produselor oferite, in comparatie cu instrumentele clasice de informare comerciala (brosuri, afise, reclame). In plus, informatiile de pe Internet pot fi modificate extrem de usor.

Internet-ul reprezinta un mediu comercial privilegiat pentru incheierea tranzactiilor comerciale directe. Produsele digitale pot fi transmise direct prin reteaua informatica, de la producator la cumparator, iar multe alte produse pot fi transportate prin serviciile postale. Astfel, utilizarea Internet-ului este deosebit de eficienta pentru organizatiile comerciale al caror produs sau serviciu incorporeaza un volum important de informatie prelucrata. Este cazul companiilor producatoare de software, biotehnologie, inginerie si proiectare electronica, precum si al organizatiilor din sfera turismului, asigurarilor, serviciilor bancare si financiare.

Pe Internet, situatia este complet diferita. Comunicarea nu mai are loc printr-un canal, ci printr-o retea complexa. Oricine poate crea mesaje pe Internet: companii, grupuri de interes, organizatii guvernamentale, sau consumatori. In plus, toti acesti participanti pot interactiona cu altii in mod complex si rapid. Internet-ul a oferit nu doar posibilitatea de comunicare aproape instantanee, la orice distante si in orice moment, dar a oferit si posibilitati de imbogatire a continutului informational, prin utilizarea aplicatiilor multimedia. Membrii audientelor sunt in mod potential conectati unii cu altii. Consumatorii pot interactiona nu numai cu firma si cu informatiile extistente pe Internet, dar pot cu usurinta comunica si unii cu altii, prezentand sfaturi, intrebari si raspunsuri. Consumatorul poate cu usurinta sa utilizeze aplicatii software specializate pentru a cauta surse de informatii multiple si variate.

Aspectele introduse de Internet pot fi considerate ca o posibila oportunitate, sau ca o amenintare. Totul depinde, de fapt, de interpretarea fiecarei firme, de pozitia adoptata cu privire la evolutia tehnologica, si la capacitatea de a utiliza noi canale de comunicare in avantajul organizatiei si a clientilor sai.

Internet-ul este un mediu a carui dezvoltare abia a inceput. Forta sa consta in avanajele potentiale oferite, si in modificarile impuse asupra mediului comunicational si de afaceri. Firmele care vor sti si vor reusi sa se adapteze cel mai bine la aceste schimbari vor fi firmele de succes ale secolului XXI.

In practica se folosesc mai multe tipuri de modele de implementare a unei strategii de promovare folosind Internet-ul:

modelul informational, care ofera firmei posibilitatea de a dialoga unidirectional companie-client prin intermediul unui afis sau brosura electronica ce contin informatii diverse, dar limitate;

modelul comunicational ofera in plus o legatura electronica directa (e-mail) ce apare sub forma unei pagini electronice in care se inregistreaza datele principale ale utilizatorului, permitand colectarea unor date despre clientii potentiali sau cei actuali;

modelul operational ofera posibilitatea utilizatorilor de a incheia tranzactii comerciale direct pe Internet; exista posibilitatea de a lansa o comanda prin Internet, de a lansa comanda si de a plati, de a lansa comanda, de a plati si a primi produsul prin Internet.[5]

Utilizarea tehnologiilor Web a facut posibil ca in interiorul unei organizatii informatiile sa circule mult mai bine intre salariati, departamente; sa permita salariatilor societatii sa poata accesa resursele puse la dispozitie, precum date; de asemenea sa comunice mai bine cu clientii.

Un alt avantaj al Web-ului este acela ca publicarea informatiilor este mult mai usoara, deoarece fiecare pagina Web poate sa contina text, grafica, sunet, animatie si alte elemente multimedia. In esenta fiecare pagina este publicata multimedia interactiva de asemenea se pot crea si pagini mai complexe, cum ar fi pagini ce contin tabele. Pagini dintr-un intranet, ca si cele din Internet, sunt construite utilizand limbaje de marcare, precum HTML sau mai recent XML.

Intr-un fel, server-ele Web dintr-un intranet lucreaza in acelasi fel ca si cele din Intranet. Astfel, amandoua primesc cereri specificate de la browser-ele Web si amandoua trimit inapoi paginile rezultate utilizand protocolul TCP/IP.

La inceput de mileniu III, termenul de Internet este pe buzele tuturor, de la copii prescolari la oamenii de afaceri si specialisti din toate domeniile vietii socio-economice.

Comertul electronic pe Internet reprezinta un domeniu multidisciplinar, care se afla la intersectia dintre tehnologiile de comunicatie, programe, algoritmi, criptografie, drept, comert, marketing, finantare etc.

Exista 4 cauze care au dus la dezvoltarea Internet-ului, si anume:

actualul Internet este construit pe o tehnologie a altei epoci: largirea benzii de transport de 64 Kbps, IPv4, router-e, comutatoare de circuite - pagini ale istoriei comunicatiilor din vechea garda;

piederea monopolului lumii anglo-americane in utilizarea Internet-ului, care implica crearea de zone Internet in limbi specifice tarilor respective, creandu-se astfel un Internet propriu;

evolutia tehnologiilor de comunicatie creeaza posibilitatea de a utiliza Internet optic, Internet pe banda larga, Internet wireless, implicand structuri diferite, aplicatii video, protocoale pentru telefoane fara fir, protocoale optimizate, PDA-uri sau terminale dedicate accesului la Internet, instrumente specifice;

influienta politicii asupra Internet-ului; pana acum, cand monopolul Internet-ului era detinut in SUA, insa va fi o manifestare elistica a claselor conducatoare si a marilor corporatii.

Specialisti din toate domeniile, ivestitori financiari, antreprenori, furnizori de servicii, utilizatori de comunicatii considera ca tehnologiile Internet vor conduce lumea intr-o epoca a comunicatiilor, si nu a informatiilor, asa cum se credea.

In principal, exista doua motive pentru care o societate doreste sa se lanseze in comertul electronic pe Internet:

Posibilitatea de a-si largi clientela: pe Internet, oricine poate avea o prezenta globala, beneficiind de clienti din intreaga lume.

Reduceri drastice ale costurilor pentru distributie si servicii pentru clienti: Utilizarea Internet-ului aduce modoficari semnificative privind distribuirea informatiilor, acestea jucand un rol important in orice afacere. Un alt avantaj al costurilor mici de distributie este posibilitatea de a distribui mai multa informatie si actualizarea rapida a acesteia.

Aceste avantaje decurg din caracteristicile tehnice si economice ale Internet-ului, si anume:

interoperabilitatea - este asigurata prin utilizarea de protocoale standardizate pentru comunicatie si folosirea unui sistem standard de nume, adrese si rutere;

caracterul global

larga raspandire a World Wide Web-ului si usurinta in utilizare a browser-elor Web;

costurile scazute de conectare la Internet

Tabel 1. Sase nivele ale interactivitatii Internetului.

Nivel

Descriere

Caracteristici

Pagini statice de Web

Text, poze, rame (cadre).

Pagini semi-statice de Web

Harti, animatie, CGI.

Pagini active de Web

Inregistrari audio si video.

Pagini semi-interactive de Web

Detectarea utilizatorului, creare pagini.

Pagini interactive de Web

Imagini audio si video interactive.

Viitorul?

Recunoasterea vocii, realitate virtuala.

Sursa: adaptare din Bathory-Kitsz, D., Inventing the Internet presence, 1996.

Internet-ul - metoda de promovare a diferite servicii si oferte

Promovarea vanzarilor, serviciilor si ofertelor "a devenit cea mai frecvent utilizata metoda (de pe Internet)    de a incuraja repetarea vizitelor".

Strategia de promovare pe Internet: Site-urile de pe Internet contribuie la imaginea generala a firmei, in bine sau in rau. Un bun Web-site trebuie sa fie: informativ si distractiv, sa incurajeze loialitatea, sa fie interesant, sa fie usor de utilizat, sa asigure o legatura permanenta cu consumatorii, sa se conformeze simplitatii impuse de HTML (Hyper Markup Language).

Realizarea si implementarea site-ului de Internet cuprind:

Stabilirea obiectivelor de promovare si vanzare pe Internet. Cunoasterea profilului exact al utilizatorilor este esentiala, pentru ca se va cunoaste ponderea pietei firmei in publicul Internet-ului.

Stabilirea resurselor financiare alocate acestui canal este un punct critic. Cheltuielile cu acest mediu sunt destul de mici (un web-site costa cca.500$).

Rezervarea numelui de site si crearea site-ului. Acest nume trebuie sa fie cat mai sugestiv, in cazul ideal exprimand chiar gama de produse oferita in site (de exemplu : www.accomodations.com ; sau www.travel.co.uk).

Regulile de creare a unui site atragator, credibil, util si incitant sunt asemanatoare reclamelor tiparite, cu mici modificari. Prima pagina de prezentare a firmei si a produselor sale este foarte importanta. Ea trebuie sa-l incite pe privitor sa caute alte imformatii si sa le gaseasca cu usurinta. Prezenta imaginilor poate avea un impact bun, la fel si surprizele grafice si coloristice si cele sonore.

Site-ul trebuie actualizat in permanenta, iar daca include si o adresa de e-mail, serviciul de corespondenta trebuie sa fie prompt.

Dezvoltarea promovarii cuprinde:

a.      Lansarea si promovarea site-ului si a numelui de site, atat pe Internet, cat si pe piata reala. Aceasta etapa este esentiala pentru succesul site-ului comercial. Principalul obiectiv al acestei etape il va construi cresterea popularitatii numelui de marca al site-ului in randul consumatorilor potentiali si chiar al marelui public. Pentru atingerea acestui obiectiv, firma va lansa o companie promotionala deosebit de atractiva, corelata adesea cu unele avantaje comerciale, ca de exemplu, reduceri de pret sau servicii personalizate. Pe de alta parte, o atentie deosebita trebuie acordata asigurarii unei calitati ridicate a serviciilor oferite, si modului de rezolvare a eventualelor reclamatii sau situatii de criza.

b.     b. Crearea propriului segment de consumatori:

Cu timpul, odata ce construirea si pozitionarea favorabila a numelui de marca, firma isi va crea un segment propriu de consumatori. Numarul lor va fluctua, desigur, in functie de mai multi factori, si este esential pentru firma sa incerce a spori fidelitatea lor pe termen lung, pentru a obtine o stabilizare a afacerii si cifrei de afaceri. Cunoasterea cat mai precisa a publicului este imperativul oricarei actiuni de promovare. O buna cale ar fi, stimularea tuturor vizitatorilor sa se inregistreze cu cateva date personale. Cei care au cumparat deja prin acest sistem vor intra automat intr-o baza de date.

Sporirea fidelitatii se poate realiza prin actiuni diferentiate, in 4 etape succesive, si anume:

A cunoaste si a intelege consumatorii:

- a cunoaste consumatorii cu orice pret (caracteristici, preferinte, nevoi);

- a obtine informatii in orice ocazie de interactiune a clientilor cu site-ul sau personalul firmei

- a se concentra pe clientii a caror nevoi, preferinte si caracteristici corespund ofertei de produse/servicii.

A comunica cu consumatorii:

- a trata fiecare consumator in mod individual;

- a idividualiza oferta de produse;

- a oferi informatii pe o baza directa, individualizata.

A permite clientilor sa defineasca singuri experienta cumpararii:

- controlul consumatorilor;

- a permite personalizarea interactiunii cu site-ul si cu informatiile expuse;

- a oferi oportunitati individualizate pentru clienti de a deveni activi.

A promova un sens de comunitate in randul clientilor :



- a construi o comunitate virtuala;

- a oferi clientilor posibilitatea de a intra in contact unii cu altii pe Internet;

- a oferi si promova valori colective;

- a pastra controlul fara a limita initiativele constructive.

Faza de diversificare:

Utilizand resursele obtinute de la baza stabila, fidela de consumatori, oferta de produse poate fi diversificata cu categorii de produse asemanatoare sau complementare, utilizand numele de marca deja popular si pozitionat pe piata.

Promovarea pe Internet:

Dintre metodele consacrate de marketing pe Internet si reclama on-line, promovarea site-urilor Web prin intermediul motoarelor de cautare s-a impus la ora actuala ca cea mai profitabila varianta de publicitate pe Internet, in primul rand datorita costurilor zero, in al doilea rand datorita vizitatorilor de calitate pe care ii garanteaza aceasta metoda de ridicare a audientei site-urilor Web.

Motoarele de cautare sunt programe special proiectate sa exploreze Web-ul, deplasandu-se automat de la un site Web la altul pe calea legaturilor existente intre site-uri. Nu exista interventia operatorului uman, in general intregul proces de investigare a Web-ului, culegere de informatii si clasificare a acestora realizandu-se prin mijlocirea robotului. Directoarele Web difera de motoarele de cautare prin aceea ca se constituie in fapt ca si colectii de site-uri investigate si clasificate de operatori umani. Regula valabila la inscrierea site-ului in directoare Web, respectiv motoare de cautare:

Ordinea de promovare a unei pagini Web (site) ar trebui sa fie mai intai inscrierea in directoarele Web, apoi in motoarele de cautare. Acest lucru deoarece este total nerecomandata utilizarea oricaror tehnici de optimizare mai mult sau mai putin artificiale atunci cand site-ul sau pagina urmeaza sa fie revizuite de un operator uman.

Dincolo de acest sfat cu caracter general, activitatea de marketing pe Internet axata pe procedee de optimizare pentru motoarele de cautare (in engleza 'SEM = Search Engine Marketing'), are ca scop final surclasarea site-urilor concurentei in clasamentele generate de motor la o cautare dupa un termen oarecare.

Printre elementele de pagina care trebuiesc luate in considerare in procesul de optimizare a paginilor unui site Web, se numara:

1. Alegerea corecta a domeniului:

Motoarele de cautare si directoarele Web considera numele de domeniu ca fiind extrem de relevant din punct de vedere al cuvintelor cheie relative la tematica site-ului. Este practic un element unic care nu se poate falsifica.

Alegerea corecta a titlurilor de pagina:

Majoritatea motoarelor de cautare acorda o atentie deosebita cuvintelor cheie continute in cadrul tagului titlu de pagina.

Exemplu:<TITLE>Accesorii telefoane celulare</TITLE>.

Titlul paginii Web este acela pe care motoarele de cautare il afiseaza in listingurile rezultate in urma unei cautari. Scopul propriu zis al optimizarii nu este motorul de cautare in sine ci sporirea sanselor ca site-ul sa fie gasit si vizitat(!) de catre persoanele interesate de informatiile si/sau produsele oferite.

Exista o regula de bun simt care ne spune sa limitam titlurile de pagina la 60 de caractere. Daca nu o facem noi, cu siguranta ca o va face motorul de cautare, trunchiind propozitia.

3. Strategii de alegere a cuvintelor cheie:

Este o etapa cronologica critica in proiectarea unui site de succes. Cuvintele cheie reprezinta insasi tematica site-ului. Ele vor fi incluse intr-o masura cat mai mare si intr-un mod cat mai divers in toate elementele de pagina, devenind astfel reprezentative pentru tematica site-ului.

Resurse de alegere a cuvintelor cheie: WordTracker, Google AdWords, Overture Inventory etc.

Notiuni suplimentare care trebuiesc avute in vedere la implementarea in site a tematicii reprezentate cu ajutorul cuvintelor cheie alese:

Proeminenta cuvintelor cheie.

Denistatea de cuvinte cheie.

Relevanta cuvintelor cheie.

4. Link-uri text:

<ahref=https://www.portal-stiri-romania.ro title= 'Catre portalul yahoo.com'> Portal cu stiri la zi din Romania</a>.

Un astfel de link contine cuvinte cheie atat in URL, cat si in titlu si mai ales in textul propriu zis al link-ului, contribuind in mod indirect la succesul site-ului vizat - aici www.portal-stiri-romania.ro.

5. Prima pagina (index.html) a unui site:

Daca pentru toate paginile site-ului toti factorii de clasament se situeaza la egalitate, pagina de index va avea intr-un listing de rezultate prioritate la afisare mai mare decat a tuturor celorlalte pagini din site. De aici rezulta imediat ca pagina de index constituie automat cea mai importanta pagina din site, deci centrul tuturor eforturilor de optimizare.

6. Imagini:

Tagul IMG nu este unul din tagurile preferate ale motoarelor de cautare. Acest lucru datorita faptului ca motoarele de cautare nu reusesc sa determine ce reprezinta o poza din punct de vedere al mesajului transmis utilizatorului si sa o claseze atfel mai mult sau mai putin favorabil relativ la continutul paginii. Se poate aloca insa un anumit grad de relevanta imaginilor prin utilizarea atributului ALT:

<IMG SRC='director_imagini/fiser-imagine.gif' WIDTH=40 HEIGHT=1 ALT='descriere'>

7. JavaScript, Flash, Cadre:

Asa cum motorul de cautare nu poate intelege fisierele imagine, la fel nu poate intelege JavaScript-urile sau Flash-urile. Practic nu exista - din punct de vedere al relevantei de continut - abordari utile ale acestor doua elemente, care sa acorde un surplus de relavanta paginii. Intrebuintate insa excesiv si fara o strategie de organizare, acestea pot chiar dauna. Cadrele de obicei sunt considerate o sursa de confuzie atat pentru motoare cat si pentru utilizator si in consecinta paginile in cauza nu sunt, in general, indexate.

8. Headere:

Motoarele de cautare acorda in general o relevanta mare textului si cuvintelor cheie gasite ca facand parte din taguri header. Tagurile header sunt tagurile: <H1>, <H2>, <H3>, <H4>, <H5>, <H6>. Acestea au de fapt rolul de marca subtitluri de diferite dimensiuni in corpul documentului Web.

9. Metataguri:

Pentru inceput trebuie explicat ca meta tagurile nu reprezinta altceva decat un text apartinand codului paginii HTML, care pe langa faptul ca nu este niciodata afisat utilizatorului, are drept scop oferirea unei descrieri sumare a continutului paginii pentru motoarele de cautare. De multi ani de zile insa, aceasta parte a unui document HTML este cu desavarsire ignorata de o buna parte a motoarelor de cautare de referinta pe Web.

Totusi, cele mai importante taguri meta sunt urmatoarele:

Descrierea meta : <meta name='description' content='Ultimele noutati'>

Cuvintele cheie meta: <meta name='keywords' content='telefoane celulare'>

Reguli pentru folosirea corespunzatoare a cuvintelor cheie in tagurile meta:

A se evita repetarea cuvintelor cheie in tagurile meta.

A se folosi numai cuvinte relevante pentru continutul tematic al site-ului.

A se evita cuvinte reprezentand marci inregistrate.

10. Tematica:

Indexarea tematica este un concept dezvoltat de catre echipele din spatele celor mai mari motoare de cautare din lume, acest lucru pentru a putea raspunde la interogari dintre cele mai complexe cu cele mai relevante rezultate posibil. Pana nu de mult, motoarele indexau fiecare pagina a unui site in mod individual, categorisind-o exclusiv din punct de vedere al continutului si codului ei. In cazul indexarii tematice insa, motorul de cautare va lua in calcul un numar mare sau foarte mare de documente inrudite (paginile site-ului in cauza plus paginile care trimit legaturi din exterior catre site-ul respectiv), identificand tot acest conglomerat de pagini cu un sistem de informatii structurate, caruia pe cat posibil ii va atribui o tema centrala, dedusa din analiza globala facuta. Raportandu-se la aceasta tema, fiecare pagina va fi mai apoi apreciata ca mai mult sau mai putin importanta in acest sistem, atat din punct de vedere al temei centrale cat si al subiectelor particulare derivate de la aceasta.

Elementele de optimizare prezentate fac parte dintr-un amplu procedeu de pregatire a site-ului in vederea unui comportament ireprosabil in clasamentele motoarelor de cautare precum Google, Yahoo, MSN, etc. O campanie de marketing pe Internet va trebui sa inceapa si sa se termine cu tehnici dedicate obtinerii unor clasamente favorabile in listing-urile motoarelor. Procesul nu este nici unul simplu si nici unul rapid, iar in cazul unui site de mari dimensiuni poate fii extrem de laborios, trebuind sa garanteze ca peste cateva luni site-ul nu cade in clasamente trebuind relocat, reproiectat, relink-uit. Dincolo de asta, activitatea de SEO (Search Engine Optimization) poate asigura succesul unui site pe Internet si prosperarea on-line a afacerii intr-un mod pe care o simpla publicitate platita nu o va face niciodata.

1. Tranzactiile pe Internet - o piata in expansiune

Informatizarea societatii a atras dupa sine un numar impresionant de dinamizator in cadrul societatilor industrializate, Internet-ul a devenit un factor major al dezvoltarii la scara globala al regulilor si mecanismelor economiei de piata.

Internet-ul inlocuieste clasicul "mers la cumparaturi" cu o noua modalitate de achizitionare a bunurilor de orice fel - comertul electronic (e-commerce). Astfel, clientul care detine un calculator, o conexiune la Internet si o carte de credit poate face cumparaturi direct de acasa.

Magazinele virtuale reprezinta o formula de comercializare frecvent adoptata de catre firme, datorita avantajelor oferite, dintre care cel mai important ar fi acela ca permit o reducere a costurilor operationale aproximativ 80%.

Ponderea diferitelor tari in totalul vanzarilor prin Internet difera: Germania si Marea Britanie cumuleaza impreuna 60% din total (in anul 2001).

Varietatea ofertei pe Net constituie un factor mult mai important pentru consumatorii europeni decat pentru cei americani, iar pretul este, pentru ambele categorii de consumatori, un factor mai putin important in decizia de cumparare prin Internet.

Produsele si serviciile comercializate prin Internet. Conform previziunilor, serviciile de intermediere financiara si serviciile turistice vor avea ponderea cea mai mare in e-commerce. In cazul produselor, potentialul de vanzare pe Internet depinde de mai multi factori. Vanzarile acestor produse vor creste daca consumatorii nu considera necesar sa atinga produsul, sa-l probeze; daca achizitionarea produsului, in magazin, nu este agreabila.[10]

Produsele care fac obiectul vanzarilor prin Internet sunt cartile, produsele de informatica, muzica (CD, DVD), jucariile, florile, anumite articole de imbracaminte si unele produse alimentare.

Strategia de e-commerce

Dezvoltarea si implementarea cu succes a unei strategii de e-commerce presupun parcurgerea urmatoarelor etape:

Identificarea proceselor, a domeniilor de afaceri si a produselor care pot face obiectul unei tranzactii prin Internet;

Stabilirea produselor ce vor fi comercializate prin Web;

Definirea partilor implicate in tranzactiile de comert electronic: stabilirea consumatorilor-tinta este importanta deoarece sta la baza identificarii componentelor necesare derularii tranzactiei: stabilirea canalelor de distributie, formarea fortei de vanzare, alocarea resurselor financiare;

Evaluarea strategiilor firmelor concurente;

Integrarea canalelor de distributie electronice in reteaua de comercializare a firmei;

Alocarea competentelor firmei in activitatea de e-commerce: tranzactiile de comert electronic presupun noi cunostinte si experienta in ceea ce priveste strategia firmei, tehnologia si creativitatea.

Contul de comerciant (Merchant Account) permite firmelor de distributie specializate in e-commerce acceptarea platii prin carti de credit sau de debit, ca forma de plata electronica. O data cu obtinerea contului de comerciant, se obtin un numar de identitate (Merchant ID) si un terminal la punctul de vanzare (POS).

POS trimite informatiile si detaliile tranzactiei catre institutiile autorizate sa proceseze plata (VISA, AMEX, MASTERCARD sau la banca emitenta - pentru un card de debit).

In tranzactiile prin Internet, procedura legala prevede expedierea marfurilor catre destinatar, inainte de incasarea sumei corespunzatoare de pe cardul de debit/credit al clientului. Autorizarea incasarii este obtinuta insa inainte de expedierea produsului, pentru a avea confirmarea ca exista fonduri disponibile. Transferul bancar are loc numai dupa ce produsul este in drum spre consumator.

E-intelligence reprezinta valoarea adaugata sub forma informatiilor care ajuta firmele sa-si sporeasca profiturile din operatiunile de e-business. Acest nou concept permite initierea si mentinerea de relatii reciproc avantajoase cu clientii, pe baza intelegerii mai profunde a comportamentului acestora, ceea ce permite un raspuns personalizat. Ca rezultat, e-intelligence imbunatateste rata de transformare a vizitelor pe site-urile Web in vanzari sau alte tranzactii si organizeaza informatia care duce la incheierea tranzactiei in asa fel incat sa fie accesibila cu un numar minim de click-uri.

Internet-ul ofera o infrastructura de comunicare cu costuri relativ reduse si deschide noi piete atat pentru cumparatori, cat si pentru vanzatori.

Rentabilitatea in alocarea timpului. Notiunea de comoditate se regaseste in principal in castigul de timp ce rezulta din utilizarea comertului on-line. Acesta permite: evitarea deplasarii catre un spatiu concret de vanzare (magazin); personalizarea ofertei (site-ul contine profilul de cumparare al utilizatorului); flexibilitatea privind livrarea si facturarea (adresa de facturare poate sa difere de cea de livrare).

Preferintele utilizatorilor privind livrarea electronica:

livrarea gratuita;

preturi reduse;

returnare gratuita in caz de neconformitate;

garantarea termenului de livrare;

asigurarea impotriva fraudei privind cardurile;

navigarea rapida;

informatii privind produsele;

livrarea rapida;

navigare usoara in cadrul paginii Web;

un mai bun inteles al conceptului de virtual/posibilitatea de percepere a produselor;

posibilitatea de a interactiona cu serviciul clienti pentru a solicita ajutorul;

utilizarea cardurilor exclusiv pentru tranzactii pe Internet.

O data cu aparitia, dezvoltarea si diversificarea tranzactiilor prin Internet se produc transformari in modul de organizare si de gandire a afacerilor internationale. Extraordinara extindere a interconectivitatii calculatoarelor utilizand Internet-ul, in toate segmentele societatii, a condus la o tendinta tot mai evidenta a companiilor de a folosi aceste retele pentru a desfasura un nou tip de comert.

In ciuda unor campanii promotionale de anvergura derulate in occident, cu exceptia cardurilor de credit nici una din noile metode de plata promovate nu a atins masa critica. Cardurile de credit vor ramane mijlocul de plata preferat pentru 99% din cumparaturile on-line.

Tranzactiile on-line care folosesc plata cu carduri sunt protejate cripto-grafic, iar modalitatea concreta de criptare asigura faptul ca numai banca sau furnizorul de servicii pentru carduri va putea citi numarul cardului, nu si comerciantul.

O parte din procesul de plata implica incheierea unor aliante cu institutii financiare, in timp ce din punct de vedere tehnic presupune utilizarea unor tehnologii avansate de criptare si autentificare pentru securizarea mesajelor trimise via Internet.

Posibilitatea de a comanda si plati produse prin Internet poate revolutiona comertul international. Totusi, problema majora care contribuie la crearea unei perceptii rezervate a firmelor asupra acestui mod de afacere o constituie lipsa de incredere in securitatea sistemului.

Criptarea este un procedeu informatic generat pentru a ascunde un mesaj si a-l face ilizibil pentru orice persoana neautorizata sa acceada la informatie. Acest procedeu este esential pentru securizarea platilor electronice, coordonatele bancare transmise in retea constituind o atractie importanta pentru piratii acestor tranzactii.

Furnizarea de servicii si informatii clientilor:

Relatia dintre o companie si un client poate continua si dupa achizitionarea produsului de catre client prin furnizarea de asistenta din partea furnizorului. Compania furnizoare are obligatia sa asigure toate informatiile necesare clientului pentru utilizarea produsului achizitionat si sa raspunda la intrebarile si comentariile clientului prin e-mail, fax sau Web.

Comertul electronic simplifica distribuirea informatiilor si produselor, schimba relatia dintre client si furnizor, si ofera noi oportunitati on-line pentru firme (afaceri) si persoane. Utilizarea Internet-ului pentru tranzactiile tip afacere - afacere este mult mai rentabila decat utilizarea retelelor private oferite pentru transferul electronic al informatiilor si pentru banci.

Avantajele oferite de comertul electronic pot fi atat pe termen scurt, cat si pe termen lung. Printre aceste avantaje se numara:

crearea de noi piete;

atragerea unor noi categorii de clienti;

afacerile cu clientii existenti se pot face mai repede si mai usor;

sistemele bazate pe retele pot reduce volumul de acte necesare inchirierii unei afaceri traditionale si se concentreaza mai mult pe cerintele si nevoile clientilor.[12]

Licitatiile electronice

Licitatiile reprezinta proceduri standardizate, guvernate de reguli specifice prin intermediul carora partenerii interactioneaza. Din punct de vedere empiric exista o multitudine de tipuri cu diferite obiective comerciale, reguli de acces ale participantilor si tehnici de instruire.

Incepand cu anii '80 s-au dezvoltat licitatiile electronice atat in directia distribuirii de informatii privind obiectul comercializat prin intermediul comertului electronic cat si executarea intregului proces cu ajutorul calculatorului.

Internet-ul a facilitat scaderea costurilor in ceea ce priveste organizarea si participarea la licitatii pentru ofertanti, ceea ce a condus la cresterea numarului de utilizatori. Se poate afirma ca licitatiile on-line tranzactioneaza sute si zeci de milioane de dolari anual inregistreaza o crestere lunara cu cel putin 10%.

Exista o multitudine de cauze care au dus la accelerarea si raspandirea utilizarilor in diverse domenii:

Proliferarea Internet-ului din intreaga lume;



Declinul costurilor in telecomunicatii;

Cresterea vizibila a ofertelor on-line;

Aparitia unor motoare de cautare mai mult sau mai putin specializate care listeaza si ruleaza sute de licitatii.

Licitatiile pe Internet reprezinta o varianta a licitatiilor clasice, prezentand o serie de asemanari cu acestea: incep si se termina dupa un orar bine stabilit; ofera o varietate de mijloace de vanzare; pretul final i-l reprezinta oferta cea mai mare (in majoritatea cazurilor).

Reglementarea notiunii de vanzare la licitatie este realizata de fiecare tara in parte, definitiile fiind destul de aseamanatoare. De exemplu, statul francez intelege prin aceasta toate formele de vanzare realizate pe baza unei oferte de pret superioare celei precedente. Este vorba de mobilizarea unui proces care permite utilizatorului urmarirea in timp real a evolutiei licitatiei.

Pentru ca o vanzare sa fie considerata licitatie publica, ea trebuie sa indeplineasca trei conditii esentiale, atat pe Internet, cat si in realitate: sa fie explicita, sa se refere la bunuri mobile, sa fie publica.

Licitatiile electronice oglindesc in cel mai evident mod felul in care Internet-ul modeleaza Noua Economie. In absenta barierelor temporale si spatiale, mecanismul conduce la realizarea unei serii de avantaje pentru cele doua parti implicate in tranzactionare: vanzatorul si cumparatorul. Ele au devenit o parte importanta a portofoliului, conducand la o noua structura a pietei.

In ceea ce priveste securitatea tranzactionarii pe Net, exista perceptia clasica conform careia in timpul desfasurarii licitatiei cei doi participanti se afla permanent in atentia opiniei publice, demersurile desfasurandu-se intr-o transparenta totala. Desi intr-un studiu realizat de Internet Fraud Watch s-a descoperit ca acest gen de frauda a devenit numarul doi in cadrul utilizatorilor de Internet, se considera ca fiind cel mai usor de pedepsit.

Multi oameni pun semnul egal intre Internet si World Wide Web, dar trebuie spus ca licitatiile aveau loc inca dinainte ca Web-ul sa fie utilizat.

Site-urile de licitatii: reprezinta locul in care agentii isi pot desfasura activitatea.

Exista numeroase site-uri de licitatii ce utilizeaza un model similar, dar nici unul dintre acestea nu s-a apropiat ca marime de eBuy. Acesta pare sa fie numarul unu pe piata, profitand de oportunitatile oferite si realizand economii de scala: vanzatorii prefera sa listeze propriile marfuri pe site-ul cel mai vizitat de cumparatori, iar acestia prefera sa viziteze site-urile cu cea mai bogata paleta de marfuri oferita.

Competitia intre agentii de licitatie a generat recent interesul a numerosi teoreticieni, Internet-ul reprezentand o sursa potentiala bogata atat pentru acestia, cat si pentru empiristi.

Exista diferite clasificari ale licitatiilor electronice in functie de anumite criterii precum: participanti, modul de intermediere, gama de produse tranzactionate, mecanismul de stabilire a pretului. In general, regulile de licitare sunt guvernate de raspunsurile la urmatoarele intrebari: cand pot fi facute oferte?; ce valoare trebuie oferita?; ce pret va trebui sa plateasca castigatorul ?.

Conditii necesare sunt: dependenta mutuala - daca una din parti este dependenta de cealalta, atunci ea nu poate decat sa reactioneze la miscarile acesteia; trebuie sa fie asigurat un schimb de informatii preferentiale intre cei doi participanti.

Conditii suficiente: negocierea se poate realiza daca proprietarul nu doreste sa fixeze pretul, acesta putandu-se reglementa prin intermediul pietei.

Licitatiile pe piata electronica reprezinta interactiunea dintre furnizor si cumparator pentru determinarea pretului. Pretul rezervat, care este identificabil in cadrul procesului de pregatire din cadrul fazei de acord, reprezinta pretul de pornire intr-o licitatie. Deschiderea licitatiei se face printr-un anunt public, oferta fiind cunoscuta tuturor participantilor. Negocierea se realizeaza printr-o serie de oferte pana cand este aleasa cea mai avantajoasa posibilitate. Odata terminat acest proces, licitatia se incheie cu realizarea partii de logistica.

Web-ul are o importanta deosebita asupra desfasurarii licitatiilor electronice, el reprezentand rezultatul cercetarilor IT in numeroase domenii precum: arhitectura avansata a server-ului client, aflarea costurilor reduse cu infrastructura de comunicare, platforma independenta a softu-lui, etc. Toate acestea reprezinta o importanta deosebita in difuzarea procesului de licitare:

Infrastructura de comunicare cu milioanele de potentiali utilizatori faciliteaza vizualizarea globala a ofertelor si ofera posibilitatea selectarii unor grupuri de clienti;

Mecanismele standardizate pentru reprezentantii de comert hiper-media au crescut din punct de vedere economic fezabilitatea complexa a produselor electronice descrise;

Dezvoltarea si raspandirea mecanismelor standardizate de cautare faciliteaza interactiunea dintre vanzator si cumparator;

Mecanismul de plati sigur incurajeaza clientii sa opteze pentru licitatii electronice.

Exista numeroase site-uri de Net specializate in licitatii electronice. Licitatiile tranzactionale sunt la fel cu cele clasice, exceptand faptul ca, in loc de realizarea intalnirii intre vanzator si cumparator intr-un spatiu geografic bine definit, acum Internet-ul reprezinta spatiul de mediere.

In prezent, toate site-urile de licitatii electronice par sa functioneze dupa acelasi mecanism. Ele ruleaza licitatii de tip open cry si se caracterizeaza prin acordarea increderii totale in agentul de licitatie.

Regulile de licitatie sunt cele ce determina contextul semantic al mesajului, avand autoritatea de a stabili anumite criterii de admitere sau retragere a utilizatorilor, precum si individualizarea tipurilor de licitatii.

Tabelul Situația site-urilor de licitație electronice

Cele mai mari site-uri de licitatii electronice in 2003

Site

Venituri lunare ($)

EBuy

First Auction

Onsale

Ubid

Going-Going-Sold

Auction Vine

Encore Auction

Sursa: Mihaela Belu, Dorel Paraschiv, Ana Maria Comanescu - Tranzactii pe Internet Ed. Economica, Bucuresti 2004.

In 2007 si 2008 cele mai importante site-uri de licitatii sunt:

EBuy, Aukro.ro, Dailybusiness.ro, Huper.dynodas.com, Bidbuy.ro, LicitatiaPublica.ro, Internetics.ro.

Site-uri de licitatii si lucruri folosite:

www.ebay.com - Acesta este cel mai popular site de licitatii de pe Web si vinde aproape orice.

auctions.yahoo.com - eBay a fost o lovitura atat de mare incat Yahoo s-a hotarat sa se tina si el de licitatii.

www.priceline.com - Acest site vinde bilete pentru liniile aeriene, camere de hotel, masini noi si alte articole cu preturi mari. Nu e in realitate o licitatie; specificati pretul pentru ce doriti si ei il accepta sau il resping.

www.uce.com - UCE este un "birou global de deconectare pentru cumparatorii si vanzatorii de echipament de calcul nou si folosit".[14]

3. Achizitiile electronice: (e-procurment)

Internet-ul datorita noilor instrumente pe care le promoveaza, prezinta prin utilizare un avantaj comparativ pentru toate companiile participante. Achizitia de marfuri si servicii on-line sau e-procurment reprezinta un astfel de avantaj, apreciindu-se ca comertul de tip B-2-B va inregistra o crestere anuala procentuala de cel putin 33%, atingand o cota de cel putin 2,8 trilioane de dolari pe an.

Utilizarea paginilor de Web sub forma canalelor de vanzare este bine cunoscuta, dar o data cu aparitia si utilizarea e-procurement-ului se va trece la inregistrarea a numeroase economii.

S-au dezvoltat trei modele de achizitii: vanzator, cumparator si piete electronice.

In domeniul comertului electronic s-a prezis faptul ca, cu cat o companie isi automatizeaza o mai mare parte a activitatii, cu atat mai mult ea isi va extinde retelele de achizitii. Implementarea unui sistem de cumparare on-line reprezinta o provocare atat pentru vanzatori, cat si pentru clientii lor, ce va trebui sa-si adapteze infrastructura IT la cerintele actuale.

E-procurement-ul reprezinta utilizarea Internet-ului pentru a pune in contact si facilita tranzactiile de achizitii intre cumparatorii si vanzatorii de bunuri si servicii, focalizandu-se asupra relatiilor de tipul B2B si B2C.

Achizitiile on-line, dupa cum s-a mai spus, isi gasesc o larga utilizare atat in domeniul privat, cat si in cel public, aprovizionarea institutiilor guvernamentale facandu-se in majoritatea statelor lumii prin intermediul Internet-ului. Datorita numeroaselor facilitati pe care le ofera fata de sistemele traditionale, acesta incepe sa fie utilizat la o scara cat mai larga, impunandu-se chiar anumite obligativitati in domeniu.

In anul 2002, companiile care utilizau Internet-ul se regaseau in urmatorul clasament: Intel (10,5 bilioane$), Cisco System (9,5 bilioane$), IBM (8,8 bilioane$), Dell Computers (6,1 bilioane$) si Federal Express (5,6 bilioane$). Aceste companii se numara printre primele beneficiare ale achizitiilor electronice, realizand faptul ca acestea reduc costurile pentru utilizatori si cresc eficienta prin utilizarea la nivel global. Cumparatorii gasesc mai eficient sa comande bunuri si servicii prin intermediul sistemului, iar furnizorii, dupa un amplu proces de reducere a costurilor de operare, vor trece la o noua etapa, si anume la cresterea productiei prin marirea ratei de penetrare a pietei.

Majoritatea companiilor aplica o politica de reducere a costurilor si crestere a profiturilor prin aplicarea sistemului electronic de aprovizionare cu bunuri sau servicii.

Pietele electronice reprezinta intermediari de baza ai Internet-ului ce faciliteaza realizarea schimburilor comerciale intre mai multi vanzatori si cumparatori. In principal, se pot evidentia trei tipuri de astfel de sisteme:

Piete electronice independente de tip public (spre exemplu E-Steel, BandX);

Consortiu public de piete electronice condus de un grup larg de corporatii (Covisint, Transora, Elemica);

Piete electronice private sau retele de comert private (BPChemicals Direct, Cisco e-Hub).

Exista mai multe sinonime pentru denumirea de piata electronica precum: schimburi de tip B-2-B, portaluri, comunitati de comert, e-hub sau Value Chain Integrators.

Numeroase companii care ofera sisteme de programare IT pun la dispozitia clientilor si spatii de negociere si cumparare electronica a produselor sau serviciilor, precum pietele electronice. Ei ofera hub-uri verticale, care ofera marfuri specializate, si hub-uri orizontale care expun marfuri de interes general, dar si mai ales cele utilizate de oamenii de afaceri. Pietele electronice atrag cumparatori calificati care vor sa achizitioneze un anumit tip de bunuri, ei reprezinta o binecuvantare pentru furnizorii care nu doresc sa-si iroseasca resursele in cautarea altor clienti. In acelasi timp, pentru cumparatori acest spatiu electronic reprezinta posibilitatea de a achizitiona rapid si ieftin marfurile dorite.

Pietele electronice sparg toate regulile comerciale, conducand la finalizarea unor tranzactii mult mai avantajoase. Fondurile necesare realizarii oricarei tranzactii vor fi transferate in mod direct fara nici o interventie din partea unei institutii financiare eliminandu-se costurile legate de piete si comisioane.

Prin procesul sau specific de desfasurare, facilitand automatizarea tranzactiilor si aducand impreuna numerosi vanzatori si cumparatori, pietele electronice extind oferta si ofera posibilitatea vanzatorilor de a castiga noi clienti, precum si reducerea costurilor de tranzactionare pentru toti participantii.

Proprietarii pietelor electronice pot percepe taxe asupra fiecarei tranzactii, precum in cazul pietei NASDAQ, sau a fiecarui serviciu oferit. Tinand cont de faptul ca tehnologia de utilizare are la baza un program de tip soft, se apreciaza o reducere a costurilor cu investitia in cazul proprietarilor.

Evolutia pietelor publice on-line:

Cele mai multe piete electronice incearca sa inglobeze cat mai multe servicii pentru a se adresa domeniului industrial cu o gama de oferte cat mai larga. Se deosebesc trei zone de activitate:

Schimbul de marfuri: inregistrandu-se un volum mare de produse si marfuri tranzactionate;

Servicii de integrare a lantului de valori, promovand link-uri cu activitatea industriala;

Servicii de facilitare a afacerilor: de exemplu, serviciul logistic si financiar.

Pietele financiare incearca sa ofere toate aceste trei tipuri de servicii.

Beneficiile furnizorilor:

Din punct de vedere strategic, pietele on-line par sa ofere mai multe beneficii cumparatorilor decat furnizorilor. Decizia de a activa in cadrul unui astfel de sistem pentru un vanzator este dificila si greu de urmat. Multe companii se confrunta cu intrebari precum: "Este necesara activarea intr-un spatiu electronic?"; "Voi fi capabil sa activez in acest spatiu?"; "Aceasta participare imi va creste vanzarile?".

Chiar daca la o prima analiza nu se dovedeste a fi eficienta intrarea pe o piata electronica, cu toate acestea, exista numeroase beneficii pentru cei care utilizeaza acest sistem.

Protocoale de cumparare:

Modalitatile de efectuare a tranzactiilor de comert electronic sunt guvernate de reguli de acceptare de toti participantii la actul de comert.

In cadrul protocolului sunt definite regulile de efectuare a platilor utilizand carti de plata.

La deschiderea unui cont se genereaza o cheie de criptare, furnizata utilizatorului o data cu numarul contului. O tranzactie de plata consista din valoarea platii, identificatorii de cont si banca si un termen de efectuare a platii. Banca pastreaza inregistrari pentru fiecare cont. O astfel de inregistrare contine cantitatea si tipul valutei din cont, o lista de transferuri asupra contului, cheia de criptare, numarul celei mai recente tranzactii si lista numerelor de tranzactii neutilizate, mai mici decat numarul celei recente.

Protocoale de comert electronic deschise:

Existenta unei varietati atat de mari de protocoale de plata electronica conduce la dificultati in asigurarea interoperabilitatii sistemelor de comert electronic. Aceasta problema fiind sesizata, in 1997, cand s-a infiintat un consortiu format din 28 de firme (IBM, Oracle Corporation, Sun Microsystems, Netscape, Nokia, HP, AT&T, Fujitsu, VeriFone, etc.), cu scopul de a defini o suita de protocoale deschise care sa reglementeze intregul proces de comert electronic si care sa poata incapsula cele mai importante protocoale de plata electronica si de asigurare a securitatii schimbului de mesaje de comert.

Numele acestei initiative este OTP - Open Trading Protocol - [OTP98].

Avantajele protocoalelor de comert deschise

Abordarea OTP se adreseaza proceselor de afaceri, furnizand reguli pentru conducerea negocierilor comerciale, metode de vanzare si metode de cumparare prin invocarea unor protocoale de plata suport.

OTP vizeaza dezvoltarea unui mediu de comert complet pentru "cumparaturi la distanta" pe retele neprotejate.

Site-uri de achizitii electronice:

www.iecc.com/airline - site destinat liniilor aeriene si agentiilor de calatorie on-line.

Carti si altele asemenea:

www.cartionline.com

www.amazon.com

www.bn.com - Barnes and Noble este unul dintre cele mai mari lanturi de librarii, iar libraria lor on-line este de asemenea mare, completa si bine facuta.

www.borders.com - Borders este lant excelent de carti cu o librarie excelenta bazata pe Web si cu o livrare extrem de rapida.

www.cdnow.com - Selectie enorma de CD-uri cu muzica.

www.reel.com - Vinde benzi video si DVD-uri.

Imbracaminte:

www.landsend.com

www.rei.com - Echipament de sport si haine de exterior.

www.gap.com

www.quelle.com - Cel mai mare magazin on-line de imbracaminte si pret-a-porter si nu numai.

Calculatoare:

www.dell.com - Acest site are un catalog surprinzator de comenzi on-line si cu configurarea sistemului de calculator in conformitate cu dorintele clientului.

www.ibm.com - Magazinul on-line vinde orice, de la PC-uri pana la manuale tiparite si sisteme medii pentru afaceri.

www.store.apple.com - Site-ul Apple are o multime de informatii despre produsele Apple, iar acum are si o linie de cumparare on-line a sistemelor si pentru upgradari.

www.pcconection.com - Pentru livrare hardware, software si accesorii.

www.cdw.com - Site destinat compararii preturilor si specificatiilor tehnice ale diferitelor sisteme de calculatoare.

Mancare:

www.creamery.com - Acest site ofera cea mai buna branza din New York. Ei vand si inghetata la www.cybericecream.com.

www.cabotcheese.com

www.kitchenlink.com - Dau reteta perfecta, iar dumneavoastra cumparati ingredientele.

www.peapod.com

www.reteteculinare.org - Ofera tuturor celor interesati un spatiu recreativ care sa le permita sa-si puna in valoare inspiratia culinara sau sa raspunda provocarilor ce le sunt adresate de catre membrii mai curajosi si foarte multe retete culinare.

O lista de verificari pentru cumparatorul on-line:

Cateva probleme pe care cumparatorul trebuie sa le tina minte cand face cumparaturi on-line:

Descrierile sunt destul de limpezi pentru a sti ceea ce comanda?

Preturile sunt competitive, atat cu alte magazine on-line, cu cele prin posta sau cele obisnuite?

Magazinul are produse in stoc sau ofera o data ferma de expediere?

Magazinul are o reputatie buna?

Puteti returna bunurile nesatisfacatoare?[17]



4. Lansarea afacerilor pe Internet

O afacere poate fi definita, in general, ca o forma de activitate ce presupune utilizarea unor resurse (umane, materiale, financiare) in scop lucrativ, adica pentru obtinerea de castig (profit).

Legatura cu consumatorii evolueaza de la informatii statice simple la a avea un rol interactiv, adica face legatura dintre informatiile interne si clienti sau parteneri. Functionalitatea unei afaceri incepe cu procese simple (publicarea de informatii despre produse pe Web), continua cu inregistrarea clientilor si produselor prin e-mail si formulare Web si ajunge la realizarea afacerii prin Internet.

Afacerile cele mai evoluate de pe Internet integreaza interactiuni in timp real cu baza de date pentru a realiza un comert tranzactional. Comertul tranzactional consta in folosirea informatiilor destinate utilizatorilor pentru a indruma realizarea tranzactiilor dintre companie si clienti in timp real.

Odata cu dezvoltarea Internet-ului si a site-urilor Web, se extind si rolurile intermediarilor si ale integratorilor. Activitatilie pe care le realizeaza intermediarii furnizeaza valori si informatii atat cumparatorilor, cat si vanzatorilor, adica ambelor parti implicate intr-o afacere.

O comunitate de afaceri poate fi:

asociatie simpla, cum ar fi parteneriatul dintre doua afaceri;

un aranjament complex unde un grup de afaceri formeaza un consortiu pentru indeplinirea unui scop;

corporatie (societate pe actiuni) virtuala cu scopul de indeplinire a unei anumite sarcini formata prin coordonarea echipelor din cadrul diferitelor companii sau a grupurilor de subcontractori.

Pentru sprijinirea comunitatilor de afaceri pe Internet, sistemele de informare trebuie sa fie sigure si cu accesare usoara.

Dezvoltarea propriei afaceri lansate de acasa pe Internet, implica aceleasi probleme pe care utilizatorul le intampina atunci cand lanseaza orice tip de aventura comerciala:

Trebuie sa inteleaga specificul pietei;

Trebuie sa aiba cunostinte despre tipul de afacere in care intra;

Trebuie sa invete sa isi puna ideile in practica;

Trebuie sa aiba un plan de actiune;

Trebuie sa stie care sunt instrumentele de care are nevoie;

Trebuie sa aiba o strategie de marketing;

Trebuie sa invete cum se fac vanzarile pe Internet.

Navigand prin Web lansatorul afacerii nu este niciodata sigur:

Lansarea unei afaceri pe Internet este o operatie solitara, dar mai sunt si alti utilizatori care incearca acelasi lucru in cyberspace. Utilizatorul poate primi sfaturi si asistenta practica gratuita si intstrumente pentru expedierea anunturilor - pentru care nu se percepe taxa. Acesta este avantajul extraordinar al operarii ca networker international.

Facilitatile primite gratuit in cazul lansarii unei afaceri pe Internet:

programe de distributie autorizata;

sisteme electronice de comanda;

unelte pentru construirea unui site Web;

birouri virtuale;

expedieri postale masive prin e-mail;

instrumente pentru trimiterea anunturilor.

Idei pentru lansarea unei afaceri pe Internet de la domiciliu:

https://www.rjcampbell.com/

https://www.marketingtips.com/domains.html

https://unclaimeddomains.com

https://www.AssociatePrograms.com

https://www.SuccessArsenal.com

https://www.cgi101.com

https://www.leads4insurance.com

https://www.afaceri-online.com/freebook.html

https://www.venit-online.com/html[20]

Realizarea unei afaceri pe Internet implica reunirea mai multor conditii: interactiunea agentilor economici si incheierea de intelegeri/tranzactii (business deals); crearea unor structuri care sa permita mobilizarea si dirijarea resurselor in scopuri lucrative (firme - business firms); asumarea riscului privind rezultatele viitoare ale afacerii, in conditiile caracterului complex al mediului.

Afacerea poate fi clasificata, in functie de obiect, astfel:

afacere industriala;

afacere comerciala;

afacere financiara.

Afacerile pot fi clasificate si in functie de mediul in care se desfasoara:

interne;

internationale.

Derularea unei afacei pe Internet presupune parcurgerea urmatoarelor etape: prospectarea pietei, ce implica activitatea desfasurata de catre vanzator/ cumparator in vederea identificarii potentialilor parteneri de afaceri; negocierea in vederea ajungerii la un acord, concretizat in contractul de vanzare - baza juridica a operatiunii; contractarea, activitatea ce are ca rezultat redactarea clauzelor contractuale; logistica, componenta importanta a mecanismului tranzactional, avand ca finalitate deplasarea fizica a produselor de la vanzator la cumparator; plata, ultima etapa a derularii tranzactiei, ce consta in transferul unei sume de bani de la vanzator la cumparator.

3. Reclama/Publicitatea prin intermediul Internet-ului

Reclama/Publicitatea este un mijloc de atragere si persuasiune a publicului, dar in acelasi timp o manifestare a libertatii de expresie a ofertantilor si un camp de exercitare a facultatilor critice ale consumatorilor. Eficacitatea ei este conditionata de fundamentarea strategiei publicitare pe studiul comportamentului uman sub actiunea fluxurilor internationale.

Informatiile furnizate prin reclama trebuie sa fie relevante pentru public, sa raspunda trebuintelor si asteptarilor consumatorilor, pentru ca in felul acesta sa dea o satisfactie receptorilor, sa le recompenseze efortul de parcurgere a mesajului publicitar.

Reclama poate fi definita ca un ansamblu de masuri si de procedee puse in aplicare pentru a difuza o informatie si a determina astfel un cerc de consumatori potentiali sa adopte o atitudine favorabila fata de produsele si serviciile oferite spre comercializare.[22]

Potrivit sondajelor, in 1997, s-au cheltuit 900 milioane $ pe reclama de pe Internet. In 1998, vanzarile de publicitate de pe Internet au crescut cu 240% fata de 1997, depasind televiziunea prin cablu.

In prezent, jumatate din afacerile europene pe Internet, fac reclama electronica si vizeaza cresterea veniturilor cu mai mult in urmatorii ani. O cercetare facuta de Activ Media, in 2000 a aratat ca in 1999 aproape 50% din Web-site-uri s-au dovedit profitabile, si 30% urmau sa devina pana in 2001. Marea atractie este data de posibilitatea combinarii interactivitatii cu reclama.

Internet-ul a creat o piata virtuala, in care companiile inovative si creative pot sa intre.

Astazi, Web-site-urile sunt canale de distributie ca si canale de comunicare, Internet-ul are toate facilitatile televiziunii, plus inca altele.[23]

Internet-ul a devenit, in ultimii ani, un important mediu publicitar prin facilitatile pe care le ofera pentru transmiterea de informatii catre cercurile de afaceri sau consumatori individuali. Din ansamblul de informatii care se vehiculeaza prin aceasta retea, mesajele publicitare se particuleaza prin faptul ca urmaresc un scop comercial, respectiv sa induca oferte de cumparare (comenzi) din partea publicului.

Publicitatea on-line se diferentiaza de publicitatea traditionala prin spatiu, timp, crearea imaginii, directia de comunicare si interactivitate. In cazul publicitatii on-line, spatiul este nelimitat si ieftin, spre deosebire de publicitatea traditionala, unde spatiul reprezinta un produs care se cumpara. Prin intermediul Internet-ului pot fi formulate mesaje pentru diferite categorii de consumatori: cum ar fi de exemplu, cei care cauta informatii, cei care cauta cel mai bun pret etc.

Publicitatea on-line apeleaza la imagini create cu informatii. Spre deosebire de publicitatea traditionala, care presupune transmiterea de mesaje si imagini unor persoane care fie stau pasive si asculta, fie ignora mesajul, publicitatea on-line presupune o comunicare interactiva cu potentialii consumatori. Astfel se creeaza un flux de informatii care sta la baza deciziei de cumparare.

Exista mai multe suporturi de publicitate specifice Internet-ului: stindardul publicitar; buletinul informativ electronic; forumul de stiri sau discutii.

In practica, firmele au la dispozitie mai multe variante in ceea ce priveste tipul strategiei de publicitate ce urmeaza a fi adoptat. O prima posibilitate o reprezinta promovarea imaginii firmei si a produselor oferite in retea. De exemplu, firme ca Toyota si IBM listeaza adresele de Web si clipurile publicitare de la TV. Firmele pot recurge si la varianta promovarii pe site-uri complementare.

Firma poate recurge la plata unor comisioane catre alte site-uri pentru a da referinte vizitatorului si a-l directiona spre site-ul promovat.

In vederea realizarii publicitatii pe Internet, firmele opteaza pentru varianta retelelor de publicitate de tip link-exchange sau a retelelor de tipul agentiilor de media. In cazul retelelor de tip link-exchange, inscrierea firmei in retea este gratuita si se ofera reclama. In cazul retelelor de tip agentie de media, se negociaza cu site-urile care se inscriu in retea pentru a vinde spatiu publicitar, dar si cu site-urile care cumpara spatiu pentru reclama in retea.

Publicitatea on-line implica o plata numai pentru care citesc sau manifesta interes pentru produsul sau serviciul promovat. Astfel, costurile unei campanii publicitare on-line sunt bazate pe rezultate reale.

Totodata, se analizeaza in timp real impactul reclamei prin oferirea de informatii in legatura cu afisarile pe zile si ore, click-urile pe zile si ore, vizitatorii unici pe zile, afisarile si click-urile pe domenii Internet.

O alta facilitate oferita de publicitatea on-line o reprezinta analiza eficientei canalelor de promovare. Se ofera statistici in timp real despre repartitia afisarilor si click-urilor pe categorii de clienti potentiali, cele mai active si rata de click pentru fiecare categorie.



Informatica si Management - Ioan Radu, Minodora Ursaceanu, Dorian Vladeanu, Mihai Cioc, Sorin Burlacu, Ed. Universitara, Bucuresti 2005.

Primii pasi in Internet - Christian Crumlish (Trad. Radu Biris), Ed. All, Bucuresti 1997.

Internet si pagini Web - Marcel Andrei Homorodean, Irina Iosupescu, Ed. Niculescu, Bucuresti 2007.

Tehnici promotionale si specificul lor in turism - Olimpia Ban, Ed. Economica, Bucuresti 2007.

Marketing in turism - Dr. Mihaela Diaconu (coord.), Dr. Nina Hanciuc, Drd. Carmen Iordache, Ed. Independenta Economica, Pitesti 2003.

Comert electronic (suport de curs) - Gabriela Virlan, Ed. Fundatiei Academice "Danubius", Galati 2008.

Belch E.G; Belch M.A.,2001.

Tehnici promotionale si specificul lor in turism - Olimpia Ban, Ed. Economica, Bucuresti 2007.

https://www.roportal.ro/articole/90.html

Rosen, K. T.; Howard, A. L., E-retail: Gold Rush or Fools Gold?, "California Management Review", vol. 42, n. 3, 2003.

Tranzactii pe Internet - Mihaela Belu, Dorel Paraschiv, Ana Maria Comanescu, Ed. Economica, Bucuresti 2004.

Comert electronic (suport de curs) - Gabriela Virlan, Ed. Fundatiei Academice "Danubius", Galati 2008.

Tranzactii pe Internet - Mihaela Belu, Dorel Paraschiv, Ana Maria Comanescu, Ed. Economica, Bucuresti 2004.

Internet pentru amici - John R. Levine, Carol Baroudi, Margaret Levine Young, Ed. Tehnica, Bucuresti 2001.

"The Internet 500", Internet week, noiembrie 200

Tranzactii pe Internet - Mihaela Belu, Dorel Paraschiv, Ana Maria Comanescu, Ed. Economica, Bucuresti 2004.

Internet pentru amici - John R. Levine, Carol Baroudi, Margaret Levine Young, Ed. Tehnica, Bucuresti 2001.

Tranzactii de comert exterior - Ioan Popa, Ed. Economica, Bucuresti 2001.

Comert electronic (suport de curs) - Gabriela Virlan, Ed. Fundatiei Academice "Danubius", Galati 2008.

Lansati de acasa o afacere pe Internet - Jim Green, Ed. All, Bucuresti 2003.

Tranzactii pe Internet - Mihaela Belu, Dorel Paraschiv, Ana Maria Comanescu, Ed. Economica, Bucuresti 2004.

Marketing turistic - Gherasim Toader, Gherasim Daniel, Ed. Economica, Bucuresti 1999, 149 pp.

Tehnici promotionale si specificul lor in turism - Olimpia Ban, Ed. Economica, Bucuresti 2007.

Tranzactii de comert exterior - Ioan Popa, Ed. Economica, Bucuresti 2002, p.67.

Tranzactii pe Internet - Mihaela Belu, Dorel Paraschiv, Ana Maria Comanescu, Ed. Economica, Bucuresti 2004.





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2415
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved