Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Lucrare de licenta tursim - municipiul moreni, studiu geografic din perspectiva dezvoltarii durabile a spatiului urban

Turism

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Forta de munca in structurile turistice
Program turistic de iarna
CHECK-OUT-UL SI ACHITAREA CONTURILOR
Comunicarea in turism
Definirea conceptelor de turism si turist
Conceptul de rural - RURALUL-CONCEPT, CARACTERISTICI
Clubul Carpatin Roman
OFERTA DE SERVICII TURISTICE DE AGREMENT
Obiectivele politicii de dezvoltare regionala in Romania
CERCETASII

LUCRARE DE LICENTA



MUNICIPIUL MORENI

STUDIU GEOGRAFIC DIN PERSPECTIVA DEZVOLTARII DURABILE A SPATIULUI URBAN

I. MORENI – SPATIUL GEOGRAFIC

I.1. ASEZARE GEOGRAFICA

Text Box: Fig.1.1. 1 Pozitia judetului Dambovita in cadrul tarii

Text Box: Fig.1.1. 2 Pozitia municipiului Moreni in cadrul judetuluiJudetul Dambovita este situat in sudul Romaniei si se invecineaza cu judetele: Brasov la nord, Prahova la est, Ilfov la sud-est, Giurgiu si Teleorman la sud si Arges la vest. Se intinde pe o suprafata de 3 738 kmp, fiind unul dintre cele mai mici ca intindere judete ale tarii. Acesta cuprinde 2 municipii (Targoviste si Moreni), 4 orase si 76 comune cu 361 sate.

          Prima atestare documentara a Moreniului dateaza din timpul lui Petru Cercel, voievodul care in 1584, iunie, 18, intareste “Jupanesei Caplea si nepotilor ei, Badea si Calota postelnici, satele Draganesti si Moarile in urma unor judecati”[1]. Satul cu gospodariile lui, intra treptat in posesiunea manastirii Margineni de care se emancipeaza prin reforma marelui domnitor Cuza. In aceeasi perioada si mosia Stavropoleos este secularizata, locuitorii viitoarei comune devenind proprietari pe terenurile unde erau clacasi.

Administrativ, comuna Moreni apare in 1864. In 1968 in Moreni existau catunele, ca in 1876 sa existe si satele Neagra, Piscuri, Pleasa, Rapa, Tuicani. Din 1897 se stabilizeaza organizarea administrativa a comunei Moreni, avand in componenta sa satele Tisa, Stavropoleos, Tuicani si Pleasa. In 1931, comuna Stavropoleos este unitate administrativa de sine statatoare, incercarea de a schimba numele localitatii in „Aurul Negru” nefiind acceptata de autoritati.

Text Box: Fig. 1.1. 3 Intrarea in municipiul Moreni

La 17 septembrie 1947, prin unirea comunei Moreni cu Stavropoleos, apare orasul Moreni, care din 1968, in urma formarii judetelor, include in spatiul administrativ si cartierul muncitoresc Schela Mare.

Text Box: Fig. 1.1. 4 Sigla municipiului MoreniIn 2002, teritoriul administrativ Moreni este alcatuit din zona centrala a orasului si cartierele periferice „Schela Mare”, „Tuicani”, „Bana”, „Pleasa” si „Tisa”, iar pe data de 29. 06.2003 a fost declarat municipiu.

Municipiul Moreni este situat la limita central estica a judetului Dambovita, dezvoltat de-a lungul raului Cricov, unde terenul este stabil, prezentand o usoara panta dinspre zona colinara catre albia raului. Teritoriul administrativ al municipiului Moreni cuprinde o suprafata de 3 514 ha, iar in teritoriul acestuia nu mai exista alte localitati.

Localitatea Moreni este delimitata de urmatoarele coordonate geografice:

- paralelele de 44° 57’ 50” si 45° 00’ 09” latitudine N

- meridianele de 25° si 25° 39’ 10” longitudine E

cu consecinte directe asupra climatului, solurilor, vegetatiei si faunei.

            Vecinii municipiului Moreni sunt:

            - la nord, comuna Iedera, de care este legat Moreniul prin mai multe sosele. Soseaua asfaltata a drumului judetean 710A desparte satul Iedera de jos de Moreni pe o distanta de 6 km. Pe partea dreapta a raului, cartierul Stavropoleos – Tisa al localitatii Moreni este legat de satul Cricovul Dulce (Ciocoiesti) printr-un drum forestier care urmeaza vechiul drum “al sarii si petrolului”; Text Box: Fig. 1.1. 5 Poziția municipiului și localitaților invecinate in cadrul județului

            - la sud, satul Ghirdoveni (Cricoveni) parte a comunei I.L.Caragiale, apare ca vecin al Moreniului la o distanta de 6 km pe sosea;

            - spre est, satul Ditesti din comuna Filipestii de Padure (judetul Prahova) este legat de Moreni printr-o sosea asfaltata a drumului 720 Targoviste – Baicoi.

            - la vest, la o departare de 6 km, pe drumul judetean 720, se afla localitatea Gura-Ocnitei, vechi sat de pe mosia Draganestilor care in anumite etape istorice se intindea pana la valea Pascov, azi pe raza localitatii Moreni. Soseaua merge spre Targoviste, resedinta judetului;

                I.2. RELIEFUL SI CLIMA

            RELIEFUL

Text Box: Fig. 1.2. 1  Dealul ȚuicanilorS-a afirmat, pe buna dreptate, ca Subcarpatii reprezinta cea mai originala parte a Carpatilor romanesti care nu se repeta in nici o alta catena muntoasa europeana in forme asemanatoare. Cu toata evidenta lor in peisajul geografic al tarii, Subcarpatii nu au fost diferentiati ca zona aparte pana in ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, mai inainte fiind considerati ca parte integranta a muntilor. Azi, Subcarpatii constituie o arie complementara a muntilor care, fara indoiala, prezinta unele aspecte de relief prin care fac tranzitia spre tinuturile deluroase ce apartin unei alte categorii geografice.

Text Box: Fig. 1.2. 2 Harta generala a arealului municipiului Moreni

Text Box: Fig. 1.2. 3 Moreni  - imagine satelitara In zona dintre Prahova si Dambovita, Subcarpatii isi recapata extensiunea din Subcarpatii de Curbura, liniile anticlinale au o orientare est-vest corespunzand culmile, iar cele sinclinale, despartitoare, depresiunilor alungite. Trasatura specifica a acestui sector o da braul de inaltimi ce apartin geologic flisului, care incep inca de la est de Valea Prahovei si ajung pana in Valea Dambovitei. Este culmea pe care N. Popp (1939) a numit-o „anticlinalul marginal”[2] cu care se termina la sud „zona de interferenta carpato-subcarpatica” (in zona izvoarelor Cricovului).  Abia la sud de „anticlinalul marginal” incep Subcarpatii propriu-zisi; cu alcatuirea lor mio-pliocena, inaltati prin cutari recente, accentuate pe alocuri, pana la diapirism. Ceea ce trebuie subliniat este tectonica foarte recenta (cutarile valahice produse la sfarsitul pliocenului si inceputul cuaternarului) care a pus in evidenta, in interior, structuri ce puternica inclinare a stratelor, pana la diapirism, iar la marginea externa a unei zone de subzistenta o scufundare compensatoare fata de inaltarea si cutarea Subcarpatilor.

            Ceea ce frapeaza in primul rand este adaptarea reliefului la structura tectonica. Aceasta este tipica in zona externa. Aici inaltimile (dealurile) corespund cu anticlinale, iar depresiunile cu sinclinale. Printre culmile cu caracter tectonic tipice sunt acelea corespunzatoare anticlinalului Moreni – Gura Ocnitei. Avand in vedere faptul ca in Subcarpati acesia sunt afectate de miscarile tectonice si depozitele levantine, rezulta ca relieful este foarte tanar.

Text Box: Fig. 1.2. 4 Aspecte ale reliefului subcarpatic din nordul municipiului Moreni            Subcarpatii externi, formati din depozite miopliocene, mai putin dure formeaza o treapta mai coborata a acestei unitati de relief.

            Prezenta rocilor usor friabile (nisipuri, pietrisuri, marne, argile) a favorizat eroziunea si, ca rezultat al transporturilor masive de materiale de pe pante, s-au format o serie de agestre si vai largi, cu lunci bine dezvoltate, cum se intalnesc pe Cricov avale de Valea Lunga. Peisajul depresiunii este completat si de existenta a numeroase alunecari de teren, care vechi sau actuale (ultimele in 1980) scot din circuitul economic suprafete apreciabile de teren agricol distrugand chiar locuinte (6 in 1979). Subcarpatii externi sunt alcatuiti, in cea mai mare parte, din formatiunile mio-pliocene purtatoare de petrol si gaze si strabatute de o serie de cute diapire in care sunt prezente masive de sare. Pentru exploatarea acestor bogatii, padurile naturale au fost in parte defrisate, din care cauza organismele torentiale s-au dezvoltat foarte mult si contribuie la accelerarea fenomenului de degradare a terenului.

            In aceasta regiune, cele mai inalte varfuri ating 500-600 m. Anticlinalul Gura Ocnitei – Moreni este ultimul accident tectonic vizibil al Subcarpatilor externi. Cele mai mari inaltimi se gasesc in partea nordica a localitatii, pe formatiunile pliocen inferioare sau helvetiene, iar cele mai mici (sub 500 m) in partea sudica, pe formatiunile levantine.

Text Box: Fig. 1.2. 5 Campia piemontana a Cricovului Dulce  la sud de Moreni            In partea sudica este evidenta zona de „Campie Piemontana a Cricovului Dulce”[3] (Gh. Niculescu – 1960) cunoscuta sub numele de „Campia Magurei”[4] (V. Mihailescu – 1966) sau „Pintenul Magurii”[5] (G Vilsan – 1915) care se diferentiaza de zonele vecine, nu numai altimetric, dar si prin particularitatile fizico-geografice. Din punct de vedere genetic face parte din zona piemonturilor subcolinare.

Aceasta „campie” este evidenta in partea extrema sudica a localitatii, datorita unei denivelari de 100-150 metri fata de Subcarpatii de unde coboara, cu o panta lina, de la peste 400 m cat are in nord la 320 m cat are in sud.

            Din punct de vedere geologic, aceasta zona din sudul localitatii este alcatuita din depozite cuaternare care stau pe un fundament de argile, nisipuri si pietrisuri levantine. Fragmentarea reliefului este data de afluentii paraului Pascov si al raului Cricov separati prin cumpana de apa de pe dealul Tuicani – Pietris. Natura litologica a campiei nu permite existenta unor orizonturi freatice care sa poata fi folosite. In plus, existenta unor vai mici, inguste care fragmenteaza puternic aceasta zona, gradul de impadurire, explica de ce primii locuitori ai Moreniului s-au asezat pe dealuri si nu in aceasta vale a campiei inalte. Dealurile cele mai cunoscute sunt: „Viisorul” pe partea estica a localitatii si „Carlanul” situat intre vaile Dobrestilor si Pacuriei. In dreapta Cricovului este dealul „Fata”. In partea apuseana cele mai insemnate sunt „Pleasa”, „Mara”, si „Cristianul”. Piscul Lupoaia se afla deasupra cartierului Tisa; rapa Tuicanilor vestita pe vremuri pentru livezile sale de pruni, are la baza mersul lenes al paraului Frasin. Paraul Pacurile strabate dealul cu acelasi nume, iar de pe dealul Sangeris isi culege apele in timpul precipitatiilor abundente paraul Sangeris.

            Situat in zona de contact dintre zona colinara la nord si zona de campie piemontana la sud, teritoriul administrativ al localitatii Moreni cuprinde variate forme  și procese geomorfologice care au modelat relieful. Ca urmare a actiunii de eroziune, transport si sedimentare a raului Cricov si a retelei hidrografice secundare au rezultat urmatoarele forme geomorfologice:

            - zona colinara, ce ocupa cea mai mare parte din teritoriu, asupra careia au actionat o serie de factori climatici si hidrografici, modeland-o in microforme de relief;

            - zona de versanti abrupti, se dezvolta la contactul dintre terasa medie si zona Pintenul Magurii;

            - terasa inalta, apare sub forma de petice si se individualizeaza numai litologic fata de terasa superioara;

            - terasa superioara, se dezvolta la sud de dealurile Bana si Magura la contactul cu zona colinara – campia piemontana, iar la vest formeaza platoul Tuicani;

            - zona de racord terasa medie – culmi deluroase;

            - terasa medie, ocupa altitudinile joase ale depresiunii create de valea raului Cricov, dezvoltandu-se paralel, dar cu unele intreruperi, in zonele in care dealurile vin in contact direct cu albia majora;

            - terasa inferioara a raului Cricov, se dezvolta de o parte si de alta a raului cu latimi de 200 – 800 m cu precadere pe partea dreapta a acestuia;

Text Box: Fig. 1.2. 6 Albia majora a Cricovului in curs de amenajare            - albia majora a raului Cricov, delimiteaza cursul la zi al acestuia avand o extindere in latime 30 – 100 m, latimea maxima producandu-se in aval.

            Localitatea Moreni se dezvolta in zona subcolinara la limita sudica a dealurilor subcarpatice catre zona de campie inalta, piemontana - Pintenul Magurii.

            Moreniul apartine geomorfologic zonei dealurilor subcarpatice, zona caracterizata prin aparitia tuturor formelor de relief cu dezvoltarea localitatii cu precadere in zona de terasa si mai putin in zona de racord a acesteia cu culmile deluroase.

Geologic, zona localitatii Moreni se incadreaza avanfosei interne a Carpatilor Orientali, in perimetrul caruia s-a acumulat o patura groasa de depozite sedimentare miopliocene supuse cutarii si fracturarii sub influenta miscarilor orogenice.

            Tectonic, zona municipiului Moreni apartine zoeni cutelor diapire exagerate, localitatea insasi fiind situata in zona samburelui de sare din axul anticlinatului diapiric Gorgota – Moreni – Filipesti. Situarea orasului intr-o zona cu un subsol bogat in zacaminte de hidrocarburi, cantonate in formatiuni geologice de diverse varste, cu contrare maxima in jurul diapirului de sare ce are directie est – vest, a determinat exploatarea maxima acestor zacaminte.

         CLIMA

        

            Clima isi pune amprenta asupra tuturor componentelor invelisului geografic: vegetatie, soluri, ape, aspectul reliefului fiind la randul ei influentat de acestea. Prin pozitia sa geografica, la contactul dintre campia inalta si Subcarpati, avand culoarul larg al Cricovului spre zona muntoasa care creeaza o priveliste incantatoare in zilele senine, Morenii sunt situati intr-un climat temperat continental.

            Temperatura medie a lunii iulie la Moreni este cuprinsa intre 21-23°C, maxima putand atinge si 38 - 39°C, in anii cei mai caldurosi.

Text Box: Fig. 1.2. 7            Temperatura medie a lunii ianuarie este de 1-3°C, minimele putand cobori in anumite zile ale iernilor geroase pana la -25°C. Relieful zonei permite ca temperaturile medii din zona sudica a localitatii sa fie mai crescute decat cele din sudul piemontului, fapt reliefat si de temperaturile din nordul localitatii care sunt mai ridicate decat cele de la Izvoarele Cricovului. Diferentele dintre punctele extreme ale localitatii nu depasesc 1-3°C, in conditiile in care zonarea altitudinala si influenta curentilor joaca un rol insemnat. Temperatura medie anuala la Moreni a fost stabilita la  10 °C.

Text Box: Fig. 1.2.8             Pentru lucrarile agricole si pentru o serie de activitati economice, o importanta destul de mare o au fenomenele de aparitie si disparitie a inghetului.

            Urmarind data aparitiei primei zile de inghet se constata ca este posibil sa apara intre 10-20 octombrie, bruma putand fi semnalata si de la 15 septembrie, iar perioada cand se inregistreaza ultimele zile de inghet este 10-18 aprilie, rareori ultima decada a lunii aprilie.

Text Box: Fig. 1.2. 9

            Numarul total al zilelor senine este in medie de 110-130, aproximativ egal cu al zilelor cu nori, in ultima vreme inregistrandu-se o crestere a numarului zilelor cu cer variabil.


Temperaturile maxime, minime, absolute lunare si anuale

la statia meteorologica TARGOVISTE (1961 – 2000)

 

 

 

 

 

 

Lunile anului

 

 

 

 

 

 

    Absolute anuale

 

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

 

 

Maxima

17,0

20,3

23,4

26,0

33,9

34,0

36,0

34,4

31,9

31,0

24,2

20,8

 

 

Anul

1991

1994

1994

1989

1996

1994

1988

1989

1994

1991

1994

1989

36,0

6.VII.1988

Minima

-16,6

-20,0

-20,0

-3,2

-0,5

5,6

6,0

6,0

3,4

-8,0

-16,6

-17,0

 

 

Anul

1993

1991

1991

1995

1988

1988

1989

1988

1993

1988

1989

1996

-20,0

2.II.1991


            Precipitatiile atmosferice sunt cel mai puternic influentate de relief si de structura vegetatiei. Masivele impadurite din apropiere permit, in mod normal, valori de 700mm. La Moreni, comparabil cu Valea Ialomitei, unde aceeasi valoare este mult spre nord datorita lipsei padurilor.

Text Box: Fig. 1.2. 10            Luna cea mai ploioasa pentru aceasta zona este iunie, cand se atinge maximul (155 mm) dupa care valorile scad pana in noiembrie, in continuare urmand o curba ascendenta. Diferentieri importante se pot observa si in regimul zilnic al ploilor.

Text Box: Fig. 1.2. 11           

 Regimul vanturilor depinde de directie, frecventa si viteza de deplasare a principalelor mase de aer, precum si de conditiile locale de relief. Directiile principale ale vantului sunt de la N, NW, rareori S, cu viteze medii intre 1-3 m/s, cele mai mari fiind in luna aprilie, cele mai mici in luna iunie, mai mult de jumatate din an instalandu-se un timp calm. Vanturile cele mai cunoscute sunt Crivatul iarna si Baltaretul vara.

            Microclimatul este o modificare a climei care se datoreaza in special reliefului local, orientarii si deschiderii vailor. Astfel, versantii cu expozitie sudica se caracterizeaza printr-o cantitate mai mare de caldura si lumina si o cantitate mai mica de umezeala. Partea inferioara a versantilor se caracterizeaza printr-o cantitate mai mare de caldura vara, indeosebi in timpul zilei si o cantitate de caldura mai mica iarna si in cursul noptii, ca urmare a masarii aerului rece pe valea Cricovului.

Nr.
crt

Statia
meteorologica

N

NE

E

SE

S

SV

V

NV

Calm

1.

Campina

8,9

4,3

3,8

6,6

5,3

4,5

3,6

13,1

49,0

2.

Targoviste

5,7

8,6

7,5

2,4

3,3

6,8

9,8

19,2

36,7

Versantii cu expozitie sudica se caracterizeaza printr-o cantitate mai mare de caldura si lumina, mai ales in orele de dimineata. Versantii vestici desi sunt considerati ca si cei estici, totusi se deosebesc printr-un plus de umezeala.

Nr.
crt

Statia
meteorologica

N

NE

E

SE

S

SV

V

NV

1.

Campina

3,0

3,1

2,9

2,9

2,9

2,8

2,8

2,5

2.

Targoviste

2,1

3,2

2,9

2,4

2,2

2,8

2,9

2,2

Totodata, in zilele insorite, versantii vestici se caracterizeaza printr-un plus de caldura fata de cei estici, deoarece aici insolatia de dupa amiaza gaseste deja un mediu cald, pe cand in timpul diminetii, pe cei estici se consuma o parte din caldura prin evaporare. Noptile si iernile se caracterizeaza prin temperaturi scazute din cauza radiatiei terestre si a scurgerii aerului rece de pe culmi.

               I.3. RESURSE NATURALE

             Resursele subsolului au fost cele care au facut ca Moreni sa fie un centru cunoscut nu numai in tara, ci si peste hotare, ajungandu-se sa se afirme ca aici la Moreni s-au jucat pagini importante din politica externa a tarii. Amplasarea resurselor de subsol este foarte mult legata de litologie, structura si tectonica, iar natura acestora depinde de conditiile existente in perioada formarii lor. Rezervele de sare, petrol si gaze naturale sunt asociate sub forma structurilor petrolifere dispuse pe mai multe linii, diferentierea facandu-se pe baza departarii de zona Paleogena, cat si in functie de adancimea la care se gaseste formatiunea miocena de sare. In anticlinalul Gura Ocnitei – Moreni – Bana – Piscuri, masivul de sare apare la suprafata pe o lungime de 6 km. La Moreni intr-o sonda, sarea s-a intalnit de la 16 m pana la 449 m, dar cu multe intercalatii marnoase – argiloase sau de nisipuri. O alta sonda a mers, in aceste depozite de sare cu intercalatii de marne, de la 32 m pana la 885 m, ceea ce dovedeste rezervele de sare destul de mari, dar nu de buna calitate. Zacamintele petrolifere ale formatiunii productive sunt in dacian, meotian, helvetian, si, specific pentru Moreni in levantin, facand din Moreni un centru de importanta nationala si mondiala in exploatarile permanente, cu productii ridicate in ultimii cativa zeci de ani. Importante rezerve de carbuni au fost descoperite in partea nordica, iar spre est exploatarea miniera Filipesti a inaintat adanc pe traseul localitatii prin exploatarile subterane ce le realizeaza. Pe dealul Sangeris, marturii verbale preluate din batrani vorbesc de „izvoare tamaduitoare”, folosite de oameni in mod empiric cu zeci de ani in urma. Demne de remarcat sunt si apele de zacamant care pot ajunge la suprafata prin exploatare cu ajutorul sondelor, azi fiind folosite numai cele dinspre vestul localitatii pentru statiunea balneara Gura Ocnitei. In subsolul localitatii, exploatarile geologice au descoperit alte resurse de minerale ce vor fi date in exploatare in functie de necesitatile economiei nationale. In cadrul resurselor subsolului mai intalnim argile marnoase, pietrisuri si nisipuri intr-o zona puternic aluvionara, pietrisuri, nisipuri si argile in suprafata.

         I.4. HIDROGRAFIA SI SOLURILE

         HIDROGRAFIA

         Aceasta zona face parte din bazinul hidrografic al Ialomitei, in localitate principalul colector fiind raul Cricovul Dulce. Regimul hidrografic a fost influentat de fragmentarea reliefului, de clima, de geologie. Are o alimentare pluvio-nivala, cu ape mari de primavara rezultate din ploi si din topirea zapezilor si cu viituri de vara provocate de ploile cu caracter torential. Apele subterane depind de gradul de permeabilitate si de grosimea rocilor. Se remarca trei categorii de ape subterane: ape freatice, ape subterane de adancime, izvoare. Panza de apa freatica se intalneste la adancimi mari. In lunca Cricovului apa freatica este cantonata in aluviunile de terasa, dar alimentarea cu apa prin fantani nu se mai face datorita exploatarii petrolului si introducerii sarii in straturi. Criza de apa potabila a determinat Primaria municipiului Moreni sa foreze puturi si sa introduca aprovizionarea cu apa prin conducte. Dupa ce „la Tisa” s-au facut lucrari superficiale pentru aprovizionarea cu apa, in 12 decembrie 1943 „s-a pus piatra de temelie la casa noii statii de apa a comunei, in podei”[6]. Dezvoltarea economica a localitatii a determinat noi investitii, aprovizionarea cu apa facandu-se din lacul de acumulare Paltinu (de pe Doftana), lucrare executata dupa 1975 si din puturile de la Lazuri si Sacuieni (lucrare executata dupa 1980 pentru Schela de Productie si aprovizionarea cartierului Schela Mare). In 1987 se fac noi forari „la Tisa” si „in Podei” pentru a pune in functiune inca 8 sonde de extractie a apei potabile.

Sursele de alimentare cu apa a localitatii Moreni sunt: Iedera care asigura 14 l/s, pompand apa printr-o conducta de 300 mm in cele doua rezervoare de la Bana, care au o capacitate de stocare de 1 000 m3 ; Paltinul asigura 70 l/s printr-o conducta de 400 mm si Podeiul cu 10 l/s. Sursa Podei pompeaza apa intr-un rezervor de 30 m3  , in cartierul Plai, deservind partea de NE a localitatii.

Apele subterane de adancime sunt freatic existente doar in partea nordica a localitatii in zona sudica fiind inexistente datorita conditiilor geo-litologice care nu au facilitat acumularea si circulatia lor. Singurele aparitii de apa se manifesta sub forma de izvoare, cele mai cunoscute fiind „Fantana lui Tudor” si „Pascov” ce alimenteaza paraul cu acelasi nume, „Sangeris”, „Bana”,

„Dobresti”, „Pacurile”, ce se varsa pe stanga in albia Cricovului. Pe partea dreapta a Cricovului se afla paraul Tisa cu care merge paralel o buna bucata de timp captandu-l in zona nordica a localitatii.

Text Box: Fig. 1.4. 1 Cricovul Dulce la Moreni          Tot de pe partea dreapta Cricovul mai primeste „Faureasa” si „Frasinul”. In afara de apele acestor vai, Cricovul mai are o serie de vai de dimensiunile unor viroage cu importanta deosebita prin caracterul lor torential.

Text Box: Fig. 1.4. 2 Albia minora a Cricovului Dulce la MoreniDe asemenea in zona terasei medii din zona localitatii Moreni au loc stagnari ale apelor ce vin din zona versantului, datorita stratului deluvial argilos, impermeabil din suprafata acesteia si pantei mici sau inexistente (zona Stadionului, zona B-dul Republicii, zona Garii, la sud de strada Unirii). Orizontul acvifer freatic este cantonat in depozitele aluvionare fine si grosiere ale Cricovului, din baza teraselor, situandu-se la adancimi variabile functie de morfologia terenului. Astfel, la nord de Moreni acesta are bune caracteristici de potabilitate, in timp ce la sud datorita infestarii cu produse petroliere si cu ape de zacaminte, devin nepotabile. Straturile acvifere adancime s-au intalnit in zona Iedera pana la cote de -150 m cu bune caracteristici de potabilitate.  

Pe zonele in care diluviul este gros (terasa medie spre versantul Bana) freaticul se prezinta cu caracter slab ascensionar.

Straturi de adancime acvifere s-au interceptat in sinclinalul Ghirdoveni, insa apa are salinitate crescuta datorita prezentei diapirului de sare, in amonte. Directia de curgere a freaticului este conforma cu panta generala a terenului, el fiind drenat de albia Cricovului la nivelele minime ale apei pe acesta.

Text Box: Fig. 1.4. 4Text Box: Fig. 1.4. 3Eroziunea efectuata de Cricov se realizeaza atat pe verticala cat si pe orizontala. In special dupa ploi, se observa cum raul transporta materialul erodat si acolo unde panta este mai domoala (din centrul localitatii spre sud) o parte din acest material este depus sub forma de aluviuni. Pe tot parcursul Cricovului de pe raza localitatii Moreni se poate observa prezenta eroziunii laterale. Cricovul are un debit multianual de 2,60 m3/s, corespunzator unei suprafete de 544 km2 si a unei altitudini medii a bazinului hidrografic de 391 m, aproximativ altitudinii medii a localitatii.  

Ca o rezultanta a raportului dintre cantitatea de precipitatii si ansamblul conditiilor geografice scurgerea medie specifica este de 4 l/s km2 in Nord,  crescand nesemnificativ spre Sud datorita faptului ca aportul afluentilor este in general redus.                            

In ceea ce priveste fenomenele de iarna se constata ca ele dureaza 40- 60 zile anual, rareori realizandu-se inghetarea intregului curs al raului (in special cand iarna urmeaza unei toamne sarace in precipitatii).

           SOLURILE

           Solurile intalnite aici s-au format in conditii diferite de relief, roca, clima, vegetatii, etc. Din cauza precipitatiilor abundente, datorita reliefului si unui orizont argilos la diferite adancimi, putin permeabil, unele din solurile identificate prezinta fenomene de pseudoghizare la nivelul acestui orizont. De asemenea, in prezenta rocilor parentale la unele soluri, orizontul apare cu o culoare roscat-argintie, datorita faptului ca solurile sunt formate pe marne sau argile.

Solurile brune apar pe terenuri slab inclinate (pe culmi, fire de vale) pe materiale formate in general din argile, argile nisipoase si nisipuri argiloase.

Solurile brune podzolite se dezvolta pe versantii puternic inclinati, pe materiale formate din argile nisipoase.

Solurile brune acide se afla pe culmile cele mai inalte. Datorita aciditatii mari si a altitudinii care determina un climat mai rece, se recomanda fanete.

Pseudorendzine se intalnesc in zona fanetelor si islazelor. Sunt evoluate pe marne si marne argiloase.

Regosolurile sunt soluri erodate puternic. Formele cele mai avansate ale eroziunii de suprafata se intalnesc, in special, pe versantii insoriti cu expozitie sudica si estica, puternic inclinati, unde invelisul de sol a fost puternic indepartat. Au o fertilitate slaba si cu greu pot fi folosite in agricultura.

Solurile aluviale si aluvo-coluviale se intalnesc in lunca Cricovului. Lunecarile de teren sunt de tipul celor in valuri si brazde, mai rar de tipul alunecarilor curgatoare. Masa alunecata este foarte eterogena, cu stratificatia orizonturilor de sol deranjata a sedimentelor. Aceste alunecari sunt in general recente, marea majoritate fiind active sau reactivate. Propagarea lor se face destructiv, adica de la partea superioara a versantilor la cea inferioara, afectand si zonele de la baza versantilor mai slab inclinati (Pleasa).

Ravenele s-au format pe firele de vale unde friabilitatea rocilor a permis evolutia fenomenului de eroziune in adancime, astfel ca versantii laterali ai ravenelor uneori sunt foarte

abrupti (Piscuri). Rapele se gasesc in general localizate pe versantii foarte puternic inclinati a caror litologie a permis alunecari active de mare adancime (Tuicani).

 

                                      I.5. VEGETATIA SI FAUNA

           VEGETATIA

           Factorii climatici si de relief impun conditii de vegetatie deosebite. Vegetatia intregeste peisajul specific al localitatii, fiind bogata si variata pornind de la zonele cu predominarea vegetatiei ierboase caracteristica fanetelor naturale, trecand peste terenurile de cultura si ajungand la padurile de foioase care inconjoara ca un brau intreaga localitate.

Din punct de vedere floristic, Moreniul se gaseste in zona forestiera, actiunea antropogena de defrisari a vegetatiei lemnoase si instalarea treptata a regimului economic industrial producand modificari profunde atat in ambianta bioclimatica a regiunii, cat si in ciclul relativ al solurilor. Efectul cel mai daunator pe care l-a avut defrisarea vegetatiei lemnoase a fost dezlantuirea eroziunii, mergand pana la inlaturarea completa a orizontului de solidificare (Estul Tuicanilor). Pe specii cea mai mare suprafata este ocupata de pruni si meri, urmeaza parul, nucul si visinul in special in apropierea locuintelor. Pe lunca Cricovului se cultiva porumb, fasole, dovleac si cartof. In gradinile de legume se gasesc si rosii, ardei, ceapa si usturoi. Arbusti cultivati sunt foarte putini (zmeura, afin, coacaz).

Vegetatia pajistilor este data de graminee (ovaz, curio, golo mat, iarba vantului, paius, firuta), de leguminoase (trifoi, lucerna, coada soricelului, ochiul boului, sunatoare, papadie, macris). Pe alocuri intalnim arbusti: alun, catine, maces, lemn cainesc, sanger, mur, soc.

In padure predomina fagetele, mesteacanul, plopul, aninul alb si negru, carpen, gorun, frasin, tei, jugastru, paltin. Ca flora ierboasa de padure intalnim feriga, coada calului, ranunculacee, maseaua ciutei, ghiocelul, floarea pastelui, vioreaua, untisorul, matraguna, vinarita, pipiriga, ciubotica cucului, macris, urzica, curpen, calin. Ca muschi intalnim Catherina undulata. In lunci gasim plopi, salcie, anin, rachita.

Zona este plina de plante medicinale, acum folosite tot mai rar, chiar daca se incearca o popularizare stiintifica. Gasim astfel musetel, ciubotica cucului, potbal, brusture, coada soricelului, salcia, cimbrisor, plamanarica, soc, talpa gastei, patlagina, sunatoare, tei, frag, tintaura, pelin, iarba mare, coada calului.

In cele sase paduri principale din zona ce se intind si pe teritoriul administrativ al localitatii Moreni, ponderea o detin arborii foiosi, urmati de rasinoase si alte esente. Pe teritoriul administrativ al Moreniului (intravilan si extravilan) se gasesc importante suprafete cu livezi de pomi fructiferi, precum si gradini de legume si gradini de legume si zarzavaturi.

Toate aceste suprafete cu vegetatie isi aduc un mare aport la mentinerea si stabilirea unui climat agreabil pentru localitatea Moreni si reprezinta in prezent, dar mai ales pentru viitor, o sursa pentru loisir.

Padurea cu suprafata cea mai mare pe teritoriul administrativ al localitatii este Padurea Tisa (cca 460 ha.), formata in principal din arbori de foioase.

Padurea Pleasa formata majoritar din foioase cuprinde o suprafata de cca 184 ha.

Padurea Hula – Pascov are in componenta arbori foiosi si o suprafata de cca 184 ha.

Padurea Bana detine pe teritoriul administrativ al Moreniului suprafata de cca 397 ha. si cuprinde esente precum fagul, stejarul, carpenul si arinul.

Padurea Nisipoasa detine o suprafata de cca 157 ha. si este alcatuita din arbori foiosi.

Padurea Cervenia are o suprafata de cca 94 ha. si este compusa din arbori de foioase.

FAUNA

           Varietatea conditiilor geografice asigura raspandirea multor specii de animale de intens cinegetic si peisagistic, dar dezvoltarea economica a determinat retragerea din padurea a multor animale (cunoscut fiind ca sondele s-au raspandit pretutindeni). Animalele din increngatura vertebrate au cea mai larga raspandire. Astfel din clasa batracienilor intalnim salamandra, broasca de pamant, broasca de lac, din clasa reptilelor se intalnesc gusterul, soparla cenusie, sarpele de casa, naparca. Cel mai numeros reprezentata este clasa pasarilor prin: uliul, potarnichie, sitar, gugustuc, cuc, cucuvea, ciufurez, ciuf, lastun, ciocanitoare, pupaza, randunica, grangure, corb, cioara, cotofana, gaita, pitigoi, mierla, privighetoare, vrabie, etc. Din clasa mamiferelor pe raza localitatii se pot intalni arici, cartita, liliacul, iepure, veverita, sobolan de casa, soarece de padure, porc, mistret, nevastuica, dihor de de casa. Vulpea, cerbul, caprioara au parasit zonele locuite retragandu-se spre padurile intunecoase Ocnita.

In apa Cricovului si in lacul de agrement se pot intalni crap, mreana, lostrita, platica, rosioara, clean. Dintre nevertebrate amintim viermii lati si cilindri, rama, lipitori, melcul de livada, paianjenul, capusa, racul, urechelnita.

Din increngatura artropode mai remarcam insectele: lacustele, greieri, coropisnita, gandac, carabus, gandacul Colorado, gargarita, buburuza, croitor, buhai, albina, fluturi (coada randunicii, molia, fluture de varza).

Pozitia geografica a zonei Morenilor si in special bogatia si exploatarea petrolului au avut influente decisive asupra vietii si activitatilor umane in localitate. Ele au contribuit in trecutul nostru la modelarea asezarii, la stabilirea trasaturilor specifice locuitorilor din Moreni. Pozitia geografica, bogatia petrolului a dezvoltat mai mult insusirile pasive, cele active fiind rezultanta zecilor de mii de oameni veniti aici din toate colturile lumii.

Cu alte cuvinte, nu putem aprecia trecutul, prezentul sau viitorul acestei asezari decat in stransa interdependenta cu realitatile fizico-geografice si cu activitatea modelatoare a omului.

            II. ASEZARILE SI POPULATIA

II.1. ASEZARILE

Asezarile, ca organisme social-economice, au aparut in timp si s-au dezvoltat sub influenta factorilor demografici si a tot mai complexelor cerinte ale vietii materiale si spirituale.

La originea asezarilor au stat grupuri mai restranse de gospodarii, numite catune, denumire de origine dacica, pastrata pana in zilele noastre si asezari rurale mai mari care au primit denumirea latina de sat. Aspectul acestor asezari este greu de reconstituit deoarece materialele de baza pentru constructiile rurale au fost lemnul, lutul si paiele, putin durabile.

Satele cu gospodarii risipite in cuprinsul hotarului, au aparut pe raza localitatii Moreni, mai ales dupa 1864. Aparitia lor se leaga de necesitatea apropierii de terenurile agricole, pentru o mai buna ingrijire si valorificare a acestora, in conditiile in care situatia lor de clacas se modifica in proprietar de pamant, prin legea agrara a lui Cuza.

Satul cu gospodariile lui si terenul de cultura din cuprinsul satului, zis si extravilan, era pana la inceputul secolului al XX-lea producator de materie prima necesara atat lui, cat si mai apoi, numerosilor muncitori. Transformarea materiei prime se facea in sat, fiind nevoie de meserii ce se refera la uneltele si masinile simple pe care le intrebuinteaza pentru productie sau pentru putinele transformari ale materiei prime, cum ar fi fierarii, potcovarii, dogarii, morarii, caramidarii etc.

Gospodaria locuitorilor din satele morenare are in felul acesta multe diferentieri rezultat al cautarilor in vederea gasirii celor mai potrivite planuri, care sa ofere conditii cat mai bune desfasurarii activitatii gospodaresti si casnice. Au existat aspecte specifice modului de organizare a satului rezultate si din dezvoltarea industriala a comunei pana in 1947. Astfel, pana prin 1970 se mai gaseau in vatra orasului proprietati multe cu fasii lungi de terenuri, cu fatada ingusta la strada, rezultate prin succesiuni si dorite ca loc de casa. Pana la sistematizarea impusa dupa 1970, in Moreni mai erau unitati comerciale cu iesiri oblice fata de strada si constructii de un farmec aparte dar lipsite de orice gust estetic, avand la etaj sau in spate, locuinta.

Dupa 1970 noile constructii si ansamblurile de blocuri au schimbat aspectul rural al asezarii incepand cu partea centrala. Planul de sistematizare aprobat dupa 1985 si care urmarea transformarea Moreniului intr-o asezare urbana de tip socialist prevedea modificari in zonele „Bd Republicii”, strada „Victoria” pana la vechea primarie, colonia „Astra Romana”, actualul „Bd 22 Decembrie”. Schimbarea politica din 1989 a inlocuit planul de sistematizare cu o noua politica a constructiilor spre locuinte tip „case individuale”. In ultimul timp se incearca o reorganizare a activitatii urbanistice si a sistematizarii rezultate din schimbarea proprietatii fondului funciar si a necesitatii gasirii constructiilor adecvate unui „oras pentru mileniul III”.

In 1897 comuna Moreni este alcatuita din satele Moreni, Tisa – Stavropoleos, Tuicani si Pleasa, ca in 1912, prefectura Prahova sa indice ca in plasa Filipesti, comuna Moreni sunt urmatoarele localitati: Moreni, Pleasa, Stavropoleos, Tuicani, Tisa. Recensamantul inregistreaza in plasa Pucioasa, localitatea Tisa care se pare ca apartine de Gorgota – Stiubee si nu reprezinta satul Tisa de pe dreapta Cricovului. O harta din 1902 include Moreni-ul in comuna Iedera, alaturi de Colibasi, Stavropoleos, Ciocoiesti, Ruda, Tisa, Pleasa, Tuicani.

In 1930 catunul Tisa apartine satului Stavropoleos, care din 1931 devine comuna separata in judetul Prahova incluzand si satele Tisa, Tuicani si Pleasa.

La 17 septembrie 1947 prin unirea comunei Moreni cu comuna Stavropoleos apare orasul Moreni, avand sediul primariei in localul construit in 1936 in zona industriala a Stavropoleosului.

In urma modificarilor social-politice intervenite dupa ultima conflagratie mondiala mondiala, orasul Moreni devine resedinta plasei cu acelasi nume (1948-1950).

Hotararea C.C. al P.C.R. si a Consiliului de Ministri privind noua impartire administrativ-economica a tarii in regiuni si raioane decide ca orasul Moreni sa fie inclus in raionul Campina.

La 16 februarie 1968 Marea Adunare Nationala voteaza legea privind organizarea administrativa a teritoriului R.S.R, localitatea Moreni incluzand si cartierul munictoresc Schela Mare (pana atunci parte componenta a comunei Gura Ocnitei, raionul Targoviste), devenind al doilea oras ca importanta din judetul Dambovita. Statutul administrativ de atunci se mentine si in zilele noastre, eforturile disperate din perioada modificarii statutului administrativ al tarii, prin care se urmarea, argumentat, includerea Moreniului in judetul Prahova, fiind uitat de actuala generatie. Evolutia asezarilor din zona Moreniului fiind legata in special de factorul economic si demografic a rezultat in permanenta un element de curiozitate si analiza. Studiul atent al documentelor ar putea surprinde si alte aspecte interesante ale asezarilor ce alcatuiesc astazi Morenii.

  

                                                    II.2. POPULATIA

            Intocmirea periodica a unor bilanturi vrea sa consemneze rezultatele evolutiei populatiei si principalele tendinte demografice este o intreprindere justificata de mai multe ratiuni. In conditiile stransei relatii dintre populatie si dezvoltare, este de cea mai mare utilitate sa se examineze evolutia sistemului demografic in raport cu celelalte sisteme: social, economic, ecologic si sa se puna in evidenta influenta pe care contextul social-economic o exercita asupra populatiei si de asemenea sa se inventarieze consecintele pe care le genereaza evolutia populatiei asupra sistemelor sociale.



POPULATIA IN EVOLUTIA NUMERICA:

Pentru cei 22 506 locuitori, cat s-au inregistrat la recensamantul din 2002, municipiul Moreni se situeaza printre orasele mici ale Romaniei. Cu exceptia sporurilor si ritmurilor negative, care s-au datorat unor intamplari exceptionale (cum ar fi razboaiele mondiale), populatia Morenilor a crescut in permanenta, exceptand situatia din ultimii ani, cand grava criza din tara se reflecta si in Moreni. Aceasta crestere a populatiei inregistreaza insa, de-a lungul anilor, valori inegale ca urmare a modificarilor survenite in evolutia mortalitatii, a natalitatii si migratiunii populatiei. In ultimii ani   s-au inregistrat cresteri mai mari, dupa cum au fost ani cu scaderi ale populatiei (2002).

Grafic nr. 2.2 1

 

              Inaintea celui de-al doilea razboi mondial, natalitatea (59% in 1927) a fost ridicata in perioada interbelica, scazand aproape continuu pana la inceperea razboiului (21% in 1940). Mortalitatea a fost si ea ridicata (24% in 1927), asigurand cu toate acestea un spor natural relativ inalt.

 Perioada razboiului, scaderea productiei industriale (1956-1966 și 1992-2002), prezinta trasaturi specifice - scaderea natalitatii (25% in 1956 si 9,23% in 1943) si cresterea mortalitatii (14,75% in 1944) ceea ce a determinat in acest caz un spor natural scazut[7].

              Redresarea natalitatii in conditiile unor masuri ferme de politica demografica aplicate din toamna anului 1966 in domeniul limitarilor de sarcina, se reflecta in sporirea indicelui de natalitate, cu consecinte asupra sporului natural.

               Evolutia populatiei dupa 1990, reflectata in scaderea numerica treptata, este consecinta decaderii economice si planificarii numarului de persoane din familie prin masuri educativ-sanitare, scaderii indicelui de fertilitate.

                Caracterul crizei natalitatii care afecteaa Romania, inclusiv zona Moreni, reprezinta o mutatie generala a atitudinilor si preferintelor familiei, de a avea 1-2 copii.

                  Pericolul imbatranirii naturale a populatiei Moreniului este cat se poate de actual. Potrvit demografilor o colectivitate umana este considerata „imbatranita” daca persoanele care au peste 60 de ani reprezinta cel mult 6%. Dupa cum se constata, la nivelul Municipiului Moreni, fenomenul imbatranirii populatiei s-a accelerat in ultimii 10 ani.

Grafic nr. 2.2 2

              Natalitatea se afla in stransa dependenta cu fertilitatea feminina, exprimata prin numarul de nascuti vii la 1000 de femei de varsta fertila (15-49 ani). Element demografic de prima importanta, influentat de modernizarea societatii, de progresul cultural, de pozitia sociala a femeii, fertilitatea feminina cunoaste o curba cu tendinte asemanatoare celor ale natalitatii. In 2001, cei 197 de nascuti vii, raportati la 4485 de femei de varsta fertila, dau 43,92 0/00, o cifra scazuta, realizata in special de catre femei cu varsta cuprinsa intre 20 si 30 de ani.

            Mortalitatea generala este exprimata in aceeasi maniera cu natalitatea, prin valori brute: numarul de decese la 1000 de locuitori in timpul unui an. Scara dintre valorile maxime si cele minime este diferita in evolutia istorica8, osciland pentru ultimii 5 ani intre 9,7 0/00 si 5,7 0/00 evolutia in crestere, fiind influentata de structura populatiei pe varste, situatia social-economica.

            Indicele mortalitatii infantile exprima cu multa exaccitate influenta ansamblului de factori sociali, economici, culturali, sanitari din zona.

            Masura cea mai completa a nivelului mortalitatii este exprimata de durata medie a vietii, cu tendinta de scadere in Moreni (64,3 ani la barbati si 67 de ani la femei, in anul 2002)[8].

            Evolutia numerica a populatiei intr-o asezare omeneasca este influentata si de mobilitatea teritoriala a populatiei, migratii temporare diurne, adica ceea ce in mod curent numim „naveta”, se inregistreaza intre diferite localitati. Acest tip de miscare migratorie presupune ca locul de munca sa se afle in alta localitate decat cea de domiciliu. Reducerea continua a activitatii economice in Moreni a facut ca fluxul migratoriu din Moreni spre comunele apropiate sa nu depaseasca zilnic 800 de persoane, din care peste 300 elevi.

ANUL

1997

1998

1999

2000

2001

2002

Pop la 1.01

22530

22604

22607

22592

22628

22506

Nascuti vii

226

200

206

206

197

Decedati

200

208

179

158

165

Spor Natural

+26

-8

+27

+43

+32

Sositi in localitate

395

245

295

324

276

Plecati din localitate

303

318

294

324

292

Spor migratoriu

+92

-73

-9

0

-6

Casatoriti

153

130

131

128

116

Divortati

56

1

50

47

38

Tab. 2.2. 1

Se constata, asadar, ca la ora actuala, conditiile demografice sunt relativ stabile, neputandu-se estima pentru urmatorii 10 ani o crestere a populatiei in Municipiul Moreni.

         DENSITATEA POPULATIEI:

        Cresterea continua a populatiei Moreniului cu toata ritmicitatea ei diferita pe etape, a dus la cresterea densitatii populatiei care a ajuns la 58% in special prin cresterea numerica a populatiei. Raportand populatia orasului la suprafata construibila a localitatii, rezulta o densitate medie de 3712 locuitori pe km, situand localitatea in categoria oraselor cu densitate ridicata[9] (zona Centru unde sunt 130 de cladiri pe o suprafata de 27,9 ha, majoritatea cladirilor fiind P+4).

            Exista mai multe cauze care justifica deosebirile in raspandirea popuatiei pe suprafata Moreniului, printre care esentiale par a fi conditiile naturale (explicand deplasarea zonei locuibile de pe dealurile Piscuri pe terasele Cricovului), particularitati istorice (deplasarea centrului istoric de la fosta Primarie Moreni spre zona noii Primarii stabilite in Stravropoleos), industrializarii (determinand cresterea densitatii populatiei pe terasa inferioara a Cricovului, mai larga dinspre est)..

 

           STRUCTURA  NATIONALA:

          La ultimul recensamant efectuat in anul 2002, populatia din Moreni era in proportie de 91,3% de origine romana. Populatia de rromi (tigani), cunoaste cresterea cea mai insemnata, de la 230 la 343 de persoane (1,52% din populatia Moreniului).

Grafic nr. 2.2 3

          Restul populatiei, care se adauga celor 20552 de romani, era de nationalitate maghiara (15 persoane), germana (5 persoane), sasi ( 1 persoana), cetateni ce sunt urmasii migratiei industriale din perioada interbelica. Anul 2002 a adus si prezenta unor persoane din tari exotice (1 chinez), comercianti armeni ( 4 persoane), bulgari (2 persoane), investitori polonezi (2 persoane) si rusi (3 persoane).

            Unitatea si coeziunea locuitorilor din Moreni este in primul rand una de natura lingvistica, cvasitotalitatea cetatenilor vorbind romaneste.

          STRUCTURA POPULATIEI PE SEXE:

          Raportul dintre populatia feminina si cea barbateasca este determinat de caracteristicile existente la nivel national, de structura biologica a romanilor, de tendinta de echilibrare a sexelor. Realitatea mondiala prin care populatia de sex masculin este mai numeroasa la nastere se pune in evidenta si la nivelul Moreniului. Astfel ca la categoria de varsta 0-14 ani, persoanele de sex masculin sunt mai numeroase cu 1,32%. La celelalte categorii, se constata o preponderenta feminina cu valoarea maxima la categoria peste 60 de ani, cand diferenta este de +4,48%.

             In general populatia orasului, pe grupe de varsta si sexe nu prezinta dezechilibru major , evolutia ulterioara fiind ingrijoratoare prin imbatranirea populatiei.

Grafic nr. 2.2 4

           STRUCTURA RELIGIOASA:

           Ponderea populatiei ortodoxe este ridicata 90%, 10% alte religii:

Grafic nr. 2.2 5

            III. VIATA SOCIALA

III.1. SANATATEA

In cadrul complexitatii vietii unei comunitati, evolutia sanitara si evolutia starii de sanatate a populatiei ocupa un rol important in colectivitate. Starea igienica si evolutia starii de sanatate au cunoscut momente contradictorii. In 1962 se amintea de existenta aerului curat si sanatos, care permitea dezvoltarea unui fizic sanatos, deplangandu-se numarul de locuinte neincapatoare. Curtile si casele locuitorilor erau bine intretinute, curatenia publica se prezenta bine. Apa de baut nu lipsea si era curata.

            Nu la fel de optimist era un ziar local care amintea de boli ca: febra tifoida, sifilis, alcoolism, semn al unei vieti tumultuoase si pline de riscuri.

            In acest context, este interesant de vazut cum percepe directorul general al spitalului din Moreni viata oamenilor din zona, in perspectiva incadrarii cu personal de specialitate si a modului de functionare si organizare, de-a lungul timpului, a asistentei sanitare.

             *„Inainte de anul 1950, serviciul sanitar al orasului Moreni a functionat intr-o cladire rudimentara din padurea Tuicani (actualmente Camin – Spital pentru persoane in dificultate), unde se practicau medicina interna si chirurgie. Dupa cativa ani, aceste doua sectii au fost mutate in curtea Schelei Petroliere, fiind in subordonea Ministerului Petrolului.

            Au fost amenajate si Sectia Maternitate, Pediatrie si Policlinica, in subordinea Ministerului Sanatatii. In anul 1955 a fost demarata constructia primului tronson din cladirea actualului spital unde au fost mutate sectiile: Boli interne si Chirurgie. In anii ’70 au fost construite tronsoanele 2 si 3 ale actualei cladiri, modernizarea celei vechi, si construirea bucatariei, a spalatoriei, precum si a centralei termice actuale. Au fost construite Policlinica si apoi Baza de tratament balnear.

            Spitalul, Policlinica si Baza de tratament au trecut impreuna cu Pediatria si Maternitatea in subordinea Ministerului Sanatatii incepand cu anii ’80.

            Spitalul a fost structurat pe sectiile de baza: Chirurgie, Medicina interna, Obstretica-Ginecologie, Pediatrie si compartimentele: Anestezie, Terapie intensiva, Nou-nascuti, Balneo-fizioterapie si recuperare medicala.

            In anii ’90, compartimentul balneo-fizioterapie si recuperare medicala a fost transformat in sectie si mutat, in 1998, in cladirea noua.

            De asemenea a fost infiintat compartimentul, apoi sectia Cardiologie si sectia A.T.I.

            De-a lungul timpului, sectiile spitalului au fost incadrate cu personal inalt calificat, mentinandu-se un nivel de competenta crescut, ceea ce a determinat ca intreaga patologie a zonei sa fie rezolvata la nivel local.

            Dupa anul 1989, spitalul a trecut prin perioada de tranzitie, care a impus adaptarea din mers la necesitati, la noua legislatie, dotari moderne, reamenajari, restructurari de personal.

            A fost amenajat si dotat noul compartiment de Radiologie cu aparatura performanta. Blocul operator din sectia Chirurgie, laboratorul de analize medicale, Camera de garda, sectiile Cardiologie si Balneo-fizioterapie au fost reamenajate si dotate cu aparatura moderna. S-au reconditionat in intregime acoperisul cladirii principale si reteaua de oxigen. A fost modernizata incalzirea in sectiile Obstretica-Ginecologie si Nou-nascuti, precum si Balneo-fizioterapie.

            Patologia care se trateaza in Spitalul Moreni este variata, iar gradul de competenta a fost si se mentine la nivel de spital municipal.”[10]

            In interiorul municipiului Moreni mai functioneaza si caminul Spital Tuicani, care este amplasat in cartierul cu acelasi nume, aflat la o distanta de 2 km de orasul Moreni. In cadrul asezamantului traiesc 185 de asistati. Acestia sunt repartizati in spatiile de cazare pe sexe si categorii de varsta, precum si pe categorii de handicap.

           III.2. INVATAMANTUL

Se stie ca invatamantul apare in societate, de-a lungul timpului, in stransa legatura cu interesele si aspiratiile acesteia. Invatamantul reprezinta un factor fundamental de progres si o componenta dintre cele mai importante in patrimoniul spiritual al unei tari civilizate.

            Primele scoli satesti dijn Moreni dateaza din secolul al XIX – lea. S-au gasit date legate de invatamantul din perioada anterioara legii lui Cuza.

E de la sine inteles ca in primele timpuri ale infiriparii unei culturi romanesti, cat de rudimentara, in satele noastre nu ne putem asteptala scoli cu localuri proprii si dascali cu pregatire speciala. Dimpotriva, datoram recunostinta acelor inaintasi ai nostri care, avand oarecare cunostinte de cetire a slovelor si de socoteala, adunau in cate o odaita 3-4 baieti ai consatenilor si-i invatau cetirea si socoteala.

In 1914 s-a construit primul local de scoala in satul Moreni destinat numai acestui scop.In localitatea Stavropoleos scoala se infiinteaza mult mai tarziu, dupa 1900. Deci, in anul 1920, erau in Moreni doua scoli mixte: aceea din satul Moreni, cu patru posturi de invatatori si cealalta din Stavropoleos cu doua posturi. In 1922-1923 in Moreni se construiesc inca doua sali de clasa si o locuinta pentru invatatori la etaj. In 1924 s-a construit o scoala de fete, cladirea indeplinind cerintele inatamantului, fiind una din cele mai frumoase din judet. In 1926 incepe extinderea scolii din Stavropoleos.

In 1920 functiona in Schela Mare o scoala particulara, care avea un local inchiriat format dintr-o clasa, o cancelarie si camera invatatorului. Cu ajutorul donatiilor si cu sprijinul intreprinderilor, in 1932 se inaugureaza un nou local de scoala, care aste alcatuita din doua sali de clasa, cancelarie, sala de recreatie si locunta directorului.

Incepand cu 1920, intr-o casa inchiriata, se inaugura prima “gradina de copii” frecventata de copii intre 5 si 7 ani. Pe parcursul evolutiei invatamantului din Moreni, in perioada interbelica au aparut momente contradictorii a realitatilor social-politice, dar si a activitatii personalului didactic.

Astfel, in 1927 la scoala nr. 1 Moreni Stavropoleos s-a creat primul atelier practic de tesatorie, unde se faceau covoare persane cu motive nationale, perne cusute din lana si matase.  La scoala nr. 2 Schela Mare, incepand cu anul scolar 1928-1929 functioneaza o scoala de ucenici, ce isi continua activitatea pana dupa 1948.  In urma acestei activitati metodice desfasurate in scoala, in 1936 se constata ca gradina de   5 000 m2 se prezinta foarte bine sub aspectul culturii tuturor felurilor de zarzavaturi si legume, pomii fructiferi dau o ambianta deosebita, muzeul este unul dintre cele mai frumoase cu tot felul de produse si esantioane, scoala are cor pe 3 voci, cooperativa, biblioteca.

            Ultimii 50 de ani de invatamant morenar a surprins multe si inedite transformari. Localurile de scoala s-au modificat, facand de nerecunoscut cladirile din perioada interbelica.

            Scoala nr. 1 functioneaza intr-un local nou, aparut in perioada 1990-1994. In anul 1987, vechiul local a devenit impracticabil, ca urmare a unui incendiu devastator, astfel ca in 1994 s-a inaugurat noua scoala.

            Scoala nr. 2 Moreni se mareste de la 2 la 6 sali de clasa incepand cu anul 1952, reusind astfel sa satisfaca necesitatile invatamantului obligatoriu de 7 ani care a inceput sa functioneze din anul scolar 1949-1950. In 1976 localul scolii este extins prin primirea de la Schela de productie petroliera Gura Ocnitei a unei cladiri ce a fost amenajata pentru atelier de lacatuserie, tamplarie, sala de sport, etc.

            Scoala nr. 3 se extinde in 1982 cu inca 8 sali de clasa, atelier scolar si laborator. In 1983 la scoala 3 apare si o sala de sport.

            Scoala nr. 4 isi desfasoara activitatea in localul fostului Liceu teoretic, inaaugurat in 1964. In 1977 cladirea se extinde cu 8 sali de clasa si un laborator.

            Liceul nr. 1 (cunoscut si sub numele de Liceul industrial IAM) a aparut in 1976, beneficiind de un complex de invatamant format din local de scoala, ateliere de productie, cantina, doua blocuri de cazare a elevilor din alte localitati. Schimbarile economice rezultate prin scaderea componentei industriale a localitatii a modificat profilul liceului, care dupa 1990 devine teoretic. Cladirile sunt si ele transformate: cantina devine sala de sport, un camin se transforma in sali de curs, celalalt camin fiin transferat postului de politie.

            Liceul nr. 2 Moreni a fost de fapt Grupul Scolar Petrol aparut in 1965. In 1968 se construieste noul local de scoala. In 1978 se darama cladirea veche din 1924, puternic afectata de cutremurul din 1977, precum si cantina, lucru posibil deoarece in 1977 se daduse in functiune un modern atelier de productie transformat pentru un timp in sali de cursuri, o cantina si un camin.

            Invatamantul prescolar are constructii cu destinatie speciala pentru un asemenea proces instructiv educativ (Gradinita 4 sau 8) sau amenajari in foste locuinte particulare (Gradinita 2) sau a societatilor economice (Gradinita 6). Cadirea reprezentativa pentru invatamantul prescolar a fost Gradinita cu program prelungit nr. 4.

            In 1973 se inaugureaza in Schela Mare localul Casei Pionierilor si Soimilor Patriei (devenit Clubul Copiilor), o cladire unde au fost amenajate 8 sali de clasa si anexele strict necesare procesului de invatamant. In 1974 Clubul Copiilor se muta in actualul local cu 8 sali de clasa si numeroase anexe, renuntandu-se la cladirea din Schela Mare.

            De-a lungul timpului, scoala morenara a fost supusa unor transformari extrem de active in ceea ce priveste structura si continutul planului de invatamant, continutul si diversitatea manualelor scolare, pregatirea personalului didactic, masuri ce au condus la cresterea nivelului intelectual al locuitorilor orasului Moreni, numarul persoanelor cu studii superioare inregistrand o cifra semnificativa in totalul elevilor municipiului.

              III.3. MUZEE SI EXPOZITII

            O prejudecata destul de larg raspandita considera muzeul un loc al lucrurilor moarte ce nu mai au de mult nici o utilitate. Muzeul este o institutie stiintifica si culturala care colectioneaza, conserva si pune in valoare, prioritar prin expozitii, bunuri culturale in scopul instruirii, educarii si agrementului public. In anul 2004, la nivelul localitatii Moreni nu mai exista nici un muzeu. In spatiul Muzeului judetean Dambovita, din strada Muzeului nr. 4, este deschisa de 2 ani o expozitie de pictura, unde expun 10 pictori damboviteni. Vernisajul expozitiei si cuvintele adresate cu acest prilej intrezareau o mai atenta preocupare din partea judetului fata de manifestarile ce ar fi urmat sa se desfasoare in cele cinci sali ale fostului Muzeu al petrolistilor. Din nefericire, expozitia de pictura a intrat intr-un anonimat suparator. Este de subliniat existenta a doua lucrari de sculptura in piatra a  celui care a fost primul sculptor profesionist ce a muncit la Moreni, profesorul Marinescu Corneliu. Un excelent basorelief si o pictura pe perete, azi acoperita cu var, de acelasi autor, se afla la intrarea in incinta Scolii nr. 4 Moreni.

            Istoria unui muzeu incepe o data cu lacasul care adaposteste marturiile materiale ale conlucrarii dintre om si timp, obiecte muzeale.

            Cladirea actuala a muzeului scolar din Stavropoleos a fost inaugurata in 1994. In fapt, cladirea ce adaposteste muzeul este localul Scolii nr. 1 Moreni, acolo unde invata peste 500 de elevi din clasele I-VIII.

            Viata unui muzeu, valoarea sa, ratiunea existentei sale sunt colectiile, veritabile tratate sui generis, in care timpul nu are limite. Numai dimensiunile din aceste colectii, din care se desprind unele piese de o deosebita valoare, pozitia lor si modul de expunere permit exponatelor sa treaca din perimetrul ingust al propriei lor apartenente la universalitate.

                 PRESA

O societate nu poate evolua democratic in lipsa informarii cetatenilor sai. Participarea cetatenilor la viata societatii este conditionata de informarea lor corecta si permanenta.

            Presa din Moreni are o traditie interesanta. Publicatii ca „Moreni”, „Garda Morenarilor” prezentau aspecte din viata societatii morenare in perioada interbelica. Dupa 1989, presa si diferite media si-au redobandit libertatea, au crescut numeric si au obtinut informatii tot mai mari, contribuind la democratizarea informatiei. Asa au aparut publicatii locale ca „Jurnalul Republican”, „Cuvantul”, publicatii ce nu au rezistat timpului.

Din anul 2002, la Moreni a aparut publicatia „Muntenia Expres”, sub directoratul lui Gh. Nita. Confruntandu-se cu numeroase probleme, publicatia dispare la mijlocul anului, reaparand sub conducerea redactorului-sef Adrian Stanga, ca „saptamanal dambovitean independent care deranjeaza”.

            Scoala morenara de publicistica s-a facut cunoscuta la nivel national prin reprezentanti de frunte, ca de exemplu Ioana Lupea, redactor-sef la „Cotidianul”, Mircea Nita, directorul saptamanalului „Dambovita”, numerosi publicisti ai presei scrise sau vorbite (la Moreni exista postul local de radio „Minisat”).

            Presa scrisa se distribuie prin cinci puncte fixe apartinand trusturilor „Rompres” si „Artpress”, precum si prin abonamente. Cresterea preturilor ziarelor a facut numarul publicatiilor cumparate sa se afle in regres fata de sfarsitul mileniului trecut.

Presa vorbita este reprezentata de doua societati de transmitere a TV prin cablu, abonatii putand sa recepteze pana la 40 de canale TV.

  

III.4. SONDAJ DE OPINIE „STAREA SOCIALA A MUNICIPIULUI MORENI”

         Umarind cunoasterea opiniei si starii cetatenilor in legatura cu dimensiunile sociale ale municipiului, in decurs de doua luni de zile, am efectuat o ancheta in teren pe baza unui chestionar, chestionand  100 de persoane.

          Voi prezenta in continuare centralizarea opiniei populatiei din municipiul Moreni.

    1. Va rugam sa mentionati daca aveti:

Fig. 3.4. 1

In prima intrebare subiectii sunt rugati sa indice bunurile pe care le au in posesie. Astfel, in grafic, sunt marcate procentele obtinute. Diferentele pina la 100% reprezinta nonraspunsuri

2. Locuiti la:

Fig. 3.4. 2

            80% dintre subiecti locuiesc la bloc, 20% locuiesc la casa.

3. Din cate camere este compusa locuinta dvs.?

                                                   

Fig. 3.4. 3

4. Sunteti de acord sau nu, cu urmatoarele afirmatii?

Fig. 3.4. 4

             La aceasta intrebare marea majoritate a subiectilor sunt de acord cu afirmatiile facute, exceptie facand abandonul scolar unde 90% nu sunt de acord cu acesta. Un procent mare, la care subiectii nu sunt de acord, este inregistrat la afirmatia „reintegrarea sociala a delicventilor”, adica 12% din populatie nu este de acord ca aceasta categorie sociala sa fie reintegrata. Diferentele pana la 100% reprezinta non-raspunsuri.

5. Ati contribuit vreodata cu bani pentru copiii orfani institutionalizati?

Fig. 3.4. 5

                      In acest caz procentele sunt apropiate, dar totusi cei mai multi, adica 52% nu au contribuit cu bani pentru a ajuta copii orfani institutionalizati. Diferenta pana la 100% reprezinta nonraspunsuri.

          6. Cine considerati ca ar fi in masura sa le asigure copiilor o sansa pentru a se integra in societate? (mai multe variante de raspuns).

Fig. 3.4. 6

                   

          Cei mai multi dintre subiecti considera ca de acest aspect ar trebui sa se ocupe statul roman, adica 78%, dar intr-un procent destul de mare sunt implicate si autoritatile publice locale – 54%. Diferentele pana la 100% reprezinta nonraspunsuri.

7. Referitor la retelele de apa potabila si canalizare, ce parere aveti despre urmatoarele aspecte:

Fig. 3.4. 7

                   

      Cei mai multi sunt nemultumiti de „calitatea apei” (66%), dar si de „starea retelelor de canalizare” (65%). Cei mai multi, adica 87% se declara multumiti de „numarul orelor de distributie a apei” si un procent de 70% sunt multumiti de „presiunea apei”. Diferentele pana la 100% reprezinta nonraspunsuri.

8. Suferiti de o boala cronica?

Fig. 3.4. 8

          Din totalul persoanelor intervievate 17% se declara suferinzi de o boala cronica. Diferentele pana la 100% reprezinta nonraspunsuri.

9. Veniturile personale va permit sa beneficiati de tratamentul recomandat?

Fig. 3.4. 9

   Din cei care sufera o afectiune, la 87% nu le ajung veniturile pentru tratamente.

10. Sunteti multumit sau nemultumit de serviciile medicale din Moreni?

Fig. 3.4. 10

              In cazul asistentei medicale, cei mai multi sunt nemultumiti de “costurile medicamentelor” (91%), de “sumele practicate pentru consultatii” (80%), iar apoi de “conditiile de spitalizare” (72%) si “starea constructiilor ce gazduiesc institutiile sanitare” (70%). 51% sunt multumiti de “numarul medicilor specialisti”. Diferentele pana la 100% reprezinta nonraspunsuri.

11. Care considerati ca ar fi suma suficienta pe care ar trebui sa o castige o persoana, intr-o luna pentru a avea un trai decent?

Fig. 3.4. 11

                    Pentru a avea un trai decent, 25% considera ca ar avea nevoie de 5 000 000 lei si 19% sunt de parere ca ar avea nevoie de 10 000 000 lei lunar. 14% ar prefera sa aiba peste 10 000 000 lei, iar 13% considera ca s-ar descurca bine cu 6 000 000 lei.

12. Cum apreciati, in termeni de adevarat sau fals, urmatoarele aspecte despre mediul inconjurator in care traiti?

Fig. 3.4. 12

                    63% dintre subiecti considera ca nu sunt suficiente spatii verzi, 58% au parerea ca parcurile morenare nu sunt ingrijite,  iar 45% cred ca municipiul este curat. Parerea celor intervievati este ca nu exista poluare si nici degradare.

13. Ati participa ca voluntar in actiuni folositoare comunitatii locale?

Fig. 3.4. 13

                    49% dintre subiecti ar participa voluntari in actiuni folositoare comunitatii locale. 39% nu ar fi de acord cu acest lucru.

        14. Apeland la serviciile Primariei municipiului Moreni, va puteti rezolva problemele enumerate mai jos. Pentru care dintre ele ati solicitat sprijinul Primariei si care este gradul de multumire referitor la solutionarea lor?

Fig. 3.4. 14

(Valorile reprezinta procente din total raspunsuri valide). Dintre cei care au apelat la serviciile Primariei, 94% au fost multumiti cand au solicitat certificatul de casatorie, 87% au fost multumiti cand au fost solicitat eliberarea de certificate de deces, 74% au fost multumiti atunci cand au solicitat eliberarea adeverintelor pentru intocmirea dosarului de somaj.

                    Cei mai multi sunt nemultumiti de rezolvarea problemelor lor in urma prezentarii in audiente (47%).

Fig. 3.4. 15

Cifrele trecute pe axa graficelor, corespund serviciilor care apar in intrebare:

1.

Alocatiile de stat pentru copii

2.

Eliberarea certificatului de casatorie

3.

Eliberarea certificatului de deces

4.

Eliberare certificate de urbanism

5.

Eliberarea autorizatie de constructie

6.

Concesionare, inchiriere teren

7.

Eliberare autorizatii de functionare si avize de principiu

8

Eliberare carnet de producator

9.

Adeverinte pentru intocmirea dosarului de somaj

10.

Anchete sociale pentru ajutor social, ajutor de urgenta,

ingrijitori persoane cu handicap, ingrijitori persoane varstnice

11.

Inscrieri in audienta

12.

Rezolvarea problemelor dvs in urma prezentarii in audiente

13.

Intocmire acte pentru agenti economici individuali sau asociatie familiala

14.

Achitare diverse taxe

15. In momentul in care veniti la Primarie cu diferite solicitari, cum apreciati functionarii publici care va servesc?

Fig. 3.4. 16

           75% dintre subiecti considera ca functionarii publici ai Primariei sunt „priceputi”, iar 25% ii apreciaza ca „nepriceputi”.

Fig. 3.4. 17

            58% dintre subiecti cred ca functionarii publici sunt „corecti”, in timp ce 42% ii considera „corupti”.

Fig. 3.4. 18

            72% spun despre functionari ca sunt „binevoitori”, iar 28% dintre subiecti spun ca acestia sunt „rauvoitori”.

Fig. 3.4. 19

        71% cred ca functionarii publici sunt „comozi”, in timp ce 29% ii apreciaza ca fiind „saritori”.

Fig. 3.4. 20

58% considera functionarii ca fiind „amabili”, iar 42% spun ca acestia sunt „flegmatici”

16. Atunci cand aveti o problema de rezolvat, intampinati dificultati in:

Fig. 3.4. 21         

       Cei mai multi dintre subiecti (56%) intampina dificultati, atunci cand au de rezolvat o problema, in ce priveste diversitatea institutiilor la care trebuie sa apeleze in acest sens, apoi 32% au probleme in comunicarea cu functionarii institutiilor si 31% nu cunosc la ce institutii trebuie sa se adreseze pentru a-si rezolva respectiva problema. Diferentele pana la 100% reprezinta nonraspunsuri.

17. Cum apreciati serviciile de utilitati publice care isi desfasoara activitatea in muncipiul Moreni?

Fig. 3.4. 22

                   

            In privinta serviciilor de utilitati publice, 78% dintre cetateni sunt nemultumiti de “repararea strazilor din cartiere”, 73% sunt nemultumiti de cum a fost rezolvata problema cainilor comunitari, 71% sunt nemultumiti de “numarul cosurilor de reziduuri amplasate in locurile publice”. 51% dintre cetateni sunt multumiti de infrumusetarea spatiilor verzi din oras, 47% sunt multumiti de marcajul strazilor din Moreni. Diferentele pana la 100% reprezinta nonraspunsuri.

                                                                                                                                                                 

Au raspuns chestionarului 52% persoane de sex feminin si 48% persoane de sex masculin.

                    Varsta persoanelor din esantion a fost impartita in mai multe categorii. Cei mai multi dintre cei care au raspuns chestionarului au varsta cuprinsa intre 35 si 44 de ani (24,4%), 22,9% dintre subiecti au varsta cuprinsa intre 25 si 34 de ani, 21,4% au varsta cuprinsa intre 45 si 54 de ani.

        IV. ECONOMIA SI IMPACTUL ECOLOGIC

Text Box: Fig. 4. 1 Fabrica de confectii S.C. COMO SA MoreniMunicipiul Moreni a fost pana la sfarsitul secolului al XIX –lea o asezare eminamente agricola.       Inceputul secolului al XX – lea aduce o schimbare profunda in economia localitatii, in aceasta perioada luand nastere la nivelul tehnicii de epoca, exploatarile petroliere. Inca de la aparitia primelor exploatari in domeniul petrolier, profilul localitatii a fost determinat de prezenta schelei de extractie a titeiului modernizata continuu.

La inceputul secolului al XX – lea s-au ridicat in Moreni ateliere de reparatii ale utilajului petrolier, care in special dupa 1970 se reprofileaza si se dezvolta mult, transformandu-se in intreprinderi de interes republican. Aceste ramuri au cunoscut mari cresteri ale productiei schimband profilul industrial petrolifer in profil industrial complex care in 1972 reprezenta 53% din productia industriala in ramura constructiilor de masini fata de numai 26% cat reprezenta industria combustibililor.

O dezvoltare planificata a determinat necesitatea folosirii fortei de munca feminine, aparand o fabrica de confectii, ramura ce cunoaste o crestere insemnata in ponderea industriei dupa 1990 cand apar inca trei unitati de profil.

            Dinamica productiei industriale este dificil de stabilit pentru intreaga perioada de dezvoltare economica a asezarii. Aceasta dinamica s-ar putea prezenta in procente pentru ultimul deceniu din sistemul totalitar (cincinalul 1980-1985 este luat de reper pentru ambii ani, fara a se preciza valoarea marimii fizice pentru acesti indicatori), astfel:

Perioada 1980/1985

Anul 1986/1989

Anul 2000/2007

Combustibil

100 %

250,6%

89,3%

Metalurgie feroasa

126,4%

46,1%

Metalurgie neferoasa

109,3%

43,7%

Constructii de masini

116%

76,3%

Utilaj chimic

71,5%

84,7%

Materiale de constructii

147,1%

39,6%

Sticla – portelan

118,8%

111,8%

Textile

159,1%

85,6%

Confectii

233,3%

73,5%

Pielarie

102,8%

64,5%

Alimentara

88,6%

97,3%

Tab. 4. 1

O analiza corecta a unui asemenea tabel statistic necesita mult efort avand in vedere corelarea unor multitudini de factori de influenta si de realitati social – politice si economice. Urmarind productia de combustibil, aceasta a coborat de la 408 193 t titei extras in 1985 la 248 956 t in 1990, scaderi fiind si la gaze (98 021 mii m3 la 52 487 mii m3 in 1990), dar procentajul mai ridicat, 89,3% este rezultatul sporului realizat la gazolina obisnuita. Urmarind spre exemplu productia alimentara, se observa o scadere, rezultat al politicii Partidului Comunist Roman de achitare a datoriei externe prin evidente dezechilibre in alimentarea populatiei cu produse alimentare, prelucrarea materiei prime facandu-se dupa un program strict si planificat.

In schimb, scaderea de la confectii a fost de scurta durata din moment ce la preturi comparabile in 1991 productia se cifra la 452 923 mii lei fata de numai 331 907 mii lei in 1985.

            O situatie interesanta, consecinta a renuntarii la construirea de utilitati social gospodaresti si locuinte pentru populatie o reprezinta productia de prefabricate care era in 1985 de 1 797 m3 coborand in 1990 la 340 m3 ca din 1991 sa dispara din nomenclatorul industriei morenare, statia de prefabricate fiind desfiintata.

            Ritmul anual de dezvoltare a industriei a fost diferit in functie de data cand noile obiective au intrat in intreaga capacitate in functie de cresterea productivitatii muncii si de alti factori specifici. Astfel se pot constata cresteri deosebit de semnificative pentru industria constructoare de masini (de 18,2 ori fata de 1970), pentru industria de combustibil (de 7,6 ori in aceeasi perioada), ramuri de baza ale industriei morenare. Dupa 1975 se poate observa o crestere insemnata in domeniul confectiilor prin aparitia unor unitati economice de profil, fenomenul accentuandu-se dupa 1990, mai ales dupa grava criza ce cuprinde constructiile de masini sau evolutia contradictorie in dinamica industriei din cauza industriei chimice, industriei materialelor de constructii etc.Daca pana in 1965, cand ziceai Moreni, din punct de vedere economic te gandeai obligatoriu la petrol (53% din valoarea productiei industriale), in 1990 ponderea petrolului scazuse la 15%, mentinand ideea Moreniului petrolier mai mult sentimental.

Dezvoltarea industriala din ultimul secol al mileniului a avut consecinte economice, sociale si politice importante. Agricultura a ramas pe un plan mult diminuat in dinamica economica, comertul si transporturile dezvoltandu-se in stransa legatura cu nevoile populatiei si economiei. Sfarsitul secolului consacra definitiv Moreni-ul ca oras industrial.

            IV.1. INDUSTRIA PETROLULUI

            Renumele Moreniului, a fost datorat extractiei petrolului. Exploatarea petrolului a fost infloritoare in anii trecuti, astazi productia fiind considerabil mai mica. Desi subsolul localitatii ascundea zacaminte enorme de petrol, care au ridicat Morenii pe o treapta superioara multora cu renume mondial, la inceput singura sa intrebuintare era unsul osiilor sau ca medicament impotriva reumatismului. Taranii sapau puturi de pacura pentru a-si umple poloboacele cu aceasta rasina a pamantului care le era intrucatva folositoare in viata lor simpla si saraca. Nestiindu-se pe atunci cat de pretioasa este aceasta materie gasita la intamplare, nu s-au facut cercetari si nu s-a inceput exploatarea petrolului de la Moreni.

Text Box: Fig. 4.1. 1

            In 1855 s-au inceput la Colibasi, pe mosia manastirii Sinaia, sapaturi de puturi si s-a scos la iveala bogatia zacamantului de acolo. In 1866 comuna Colibasi producea 38 640 hl petrol.

ANUL

PRODUCTIA SCHELEI MORENI

(tone titei)

1908

337 763

1940

878 101

1950

981 953

1989

1 073 803

2000

877 927

2004

515 839

Tab. 4.1. 1

In anul 1925, productia de 1 073 803 tone a reprezentat un record de productie, aceasta cantitate avand o pondere de  46,75% din productia totala a tarii (2 316 504 tone petrol).

            Evolutia productiei petroliere este interesanta si pentru perioada 1925-1929. Astfel in judetul Prahova, Moreniul isi mentine de departe pozitia de lider autoritar realizand in 1928 o cantitate de  1120 304 t pe proprietatile statului. In acelasi an productia totala era de 1 584 222 t (52,4% din productia judetului Prahova). Pentru 1929, Schela Gura Ocnitei (cu sediul in cartierul Schela Mare din Moreni), avea o productie ce reprezenta 18,8% din totalul de titei extras din Romania.

            Anul 1924 marcheaza inceputul unei perioade de intensificare a forajului care creste continuu pana in anul 1948, anul de varf fiind anul 1928, si aceasta ca urmare a intensificarii concurentei dintre societatile ce detineau perimetrele acestei schele si care aplicau forajul rotativ – metoda noua pentru aceasta perioada.

            Societatile se concureaza la maximum si cauta sa extraga cat mai mult titei indiferent cu ce mijloace si cu ce sacrificii pentru zacamant rezultand o exploatare nerationala pana in anul 1944.

            In toti ceilalti ani care au urmat, Schela Moreni a inregistrat in continuare rezultate notabile in activitatea de extractie a titeiului, asa cum sunt ele consemnate in statistici.

            Preocuparea pentru descoperirea de noi zacaminte a facut posibila punerea in evidenta in anii de dupa 1950 a zacamintelor de pe structurile Varfuri, Filipesti, Dealu Batran, Comisani, Caragiale, Ocnita.

            S-au sapat sonde de mare adancime care au confirmat existenta titeiului si a gazelor, dar nu au putut fi exploatate decat pe perioade scurte datorita unor conditii tehnice, fizico-chimice sau geologice. Datorita numarului mare de complexe productive in Schela Moreni au existat permanent resurse de mentinere a nivelurilor de productie programate, iar procesele de recuperare secundara aplicate de-a lungul anilor: injectie de apa, injectie de gaze, combustie subterana, injectie ciclica si continua de aburi au conferit Schelei Moreni o complexitate deosebita.

Text Box: Fig. 4.1. 2 Sonda Schela Moreni            Avand in vedere caracteristicile deosebite ale titeiului de Levantin (densitate si vascozitate mare), pentru intensificarea extractiei si cresterea factorului final de recuperare s-a pus problema utilizarii metodelor termice. Astfel in 1965 s-a inceput folosirea experimentala a injectiei ciclice de abur, care a dat rezultate, fiind apoi extinsa industrial. Pana in anul 1985 s-au obtinut rezultate foarte bune, dupa care eficienta a scazut substantial. Din motive ecomonice, in perioada iulie-septembrie 1998, injectia ciclica de abur a fost oprita, fiind apoi reluata la limita rentabilitatii economice.

            Injectia continua de abur a fost initiata in 1983 in panouri, apoi extinsa in siruri. In 1999 s-au injectat 27 009 tone abur in 73 sonde cu un plus de productie de 25 555 tone.

Exploatarea secundara prin injectie de apa s-a inceput in 1977 la zacamantul Moreni, iar in 1978 la Gross. In prezent se injecteaza aproximativ 900 mc/zi la zacamantul Moreni si 1 050 mc/zi la Gross, obtinandu-se un plus de productie de 2 415 tone/luna.

In anul 1995 s-au repus in productie zacamintele Sarmatian si Meotian Margineni (inchis in anul 1964 din motive economice). In prezent aceste zacaminte se exploateaza prin 14 sonde.

Se are in mod special in vedere extinderea unor perimetre de exploatare prin forarea unor sonde de cercetare pe structura Colibasi-Ocnita si Dealu Batran. In ultimii 9 ani nivelul de productie al Schelei Moreni a fluctuat in jurul valorii de 900 tone/zi si 150 000 mc gaze si 30 tone gazolina (5,5% din productia de titei a Romaniei). De la punerea in evidenta a petrolului in zona Moreni si pana in prezent s-au sapat circa 5 000 de sonde. In anul 2002, numarul de sonde active este de circa 700 si circa 250 de sonde ajutatoare.

 IV.2. INDUSTRIA CONSTRUCTIILOR DE MASINI

Text Box: Fig. 4.2. 1 S.C. UZINA AUTOMECANICA MORENI            Intre ramurile mari ale industriei din Romania, metalurgia si constructiile de masini au ocupat un loc central in dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale a tarii, in cadrul acestei ramuri industriale de diferentiaza, in mod curent, trei diviziuni bine definite prin locul ce il ocupa in succesiunea proceselor de productie si al produselor realizate si anume: siderurgia, metalurgia neferoaselor si constructiile de masini.

       La nivelul municipiului Moreni, industria constructiilor de masini a cunoscut o dezvoltare impetuoasa dupa 1970 in special prin constructia Intreprinderii Automecanica Moreni.

           

S. C. UZINA AUTOMECANICA MORENI S. A. a fost infiintata in baza Hotararii Consiliului de Ministri Nr. 2255/1968 sub denumirea de Uzina Automecanica Moreni si conceputa ca o unitate producatoare de transportoare blindate pe roti pentru inzestrarea Armatei Romane.

            Uzina a fost pusa in functiune in anul 1970, iar in anul 1984 a fost dezvoltata prin infiintarea atelierelor de forja si presaj, in scopul maririi capacitatii de productie.

            In prezent societatea face parte din CN ROMARM SA, cu statul de filiala, si este cea mai renumita uzina constructoare de tehnica blindata pe roti din sud-estul Europei. Avand o dotare tehnica specifica si o puternica baza de proiectare, S. C. UZINA AUTOMECANICA MORENI     S. A. ofera produse de buna calitate, fabricatia fiind realizata conform standardului SR ISO 9001-95. Societatea a fost acreditata in domeniul calitatii de catre OMCAS conform certificatului nr 024/22.07.1997 si reacreditata in noiembrie 1999. In anul 2001, S. C. UZINA AUTOMECANICA

 MORENI S. A. a fost certificata de firma SLV-Munchen pentru executia lucrarilor de sudura rezistenta la solicitari dinamice, singura de acest fel acreditata in Romania.

            De la infiintare si pana in prezent, societatea a produs transportoare si a vandut amfibii blindate 8x8, 4x4 in Iugoslavia, U.R.S.S., Germania si Romania. Portofoliul actual de produse al uzinei cuprinde, ca produse principale, transportoarele amfibii blindate 8x8, 6x6 – la standardul NATO – si 4x4 in diferite variante de echipare si inarmare, autospeciala de interventie cu capacitate de protectie sporita AM 7, camionul mediu multifunctional 4x4 AM 443T, autospeciala de interventie pirotehnica AIP 96 si autovehiculul blindat de interventie antiterorista AM 100, produse bine cunoscute si apreciate pe plan national si international.

            Se gasesc in diferite faze de proiectare si realizare produse ce urmeaza sa intre in inzestrarea armatei, incepand cu 2004, produse realizate in conformitate cu standardele NATO, care asigura compatibilitate cu fortele armate ale acestei structuri.

Din 1990 s-a diversificat aria de productie, pe langa vehiculele blindate pe roti s-a trecut si la construirea, modernizarea, separarea, vanzarea, cercetarea unei game diverse de tehnica militara si produse comerciale (camioane, vehicule tot-teren, etc.). Dotarea tehnica corespunzatoare productiei militare, proiectarea asistata de calculator si noile tehnologii folosite la Moreni (taierea tablelor de blindaj cu instalatie LASER, instalatie de calire in mediu controlat, instalatie de sudura MIG-MAG-WIG) asigura materializarea proiectelor in produse de inalta calitate. Urmand tendinta generala a reconversiei industrirei militare, uzina de la Moreni a trecut si la fabricarea de produse civile si de asemenea la practicarea si dezvoltarea unei game largi de servicii (explorati butoanele: COMPANY, PRODUCTS) Pentru a realiza toate acestea, fabrica a dezvoltat un sistem de control bazat pe standardul SR EN ISO 9001 - 95, fabrica fiind acreditata de Organismul Militar de Certificare, Acreditare si Supraveghere inca din 1997.

          IV.3. PARCUL INDUSTRIAL

           In dinamica evolutiei lor, societatile comerciale trebuie sa se adapteze fluctuatiilor conjucturilor economice, dar mai ales sa adopte forme adecvate naturii si importantei activitatilor pe care le desfasoara.

            Fenomenul denumit de economisti „conversia intreprinderilor” recurge la mijloace si procedee tehnic-juridice dintre cele mai diverse si presupune restructurarea societatilor comerciale. Una dintre modalitatile de realizare a acestui deziderat este infiintarea de parcuri industriale. Din aceasta perspectiva, construirea unui parc industrial prin divizarea S. C. Intreprinderea Automecanica Moreni S. A. constituie deopotriva o tehnica de dezvoltare a societatii, dar si de redresare a acesteia.

            Noua societate comerciala infiintata „Moreni Parc Industrial” asigura accesul investitorilor la infrastructura tehnica si economica necesara desfasurarii activitatilor economice; astfel, ei beneficiaza de spatii adecvate de productie, spatii libere, dispunand de energie electrica, termica, gaze, apa, acces internet, acces la caile rutiere si feroviare.

Text Box: Fig. 4.3. 1   S.C. Moreni Parc IndustrialExploatarea  S. C. Moreni Parc Industrial S. A. se poate realiza pe baza de contracte comerciale incheiate intre societatea-administrator si persoane juridice romane sau sucursale/ reprezentante ale companiilor din strainatate, care pot desfasura activitati specifice: piese forjate, prelucrari mecanice, tratamente termice si acoperiri electrochimice de protectie, mecano-sudura.

In colaborare cu firmele existente, pe platforma se pot executa operatii de debitare cu instalatie laser, presaj greu.

            S. C. Moreni Parc Industrial S. A. dispune si de spatii libere (fara utilaje) in care se pot infiinta sectii de productie, ateliere de proiectare, sedii de firme.

De mentionat ca agentii economici din parcul industrial beneficiaza de ansamblele de facilitati prevazute in actele normative speciale sau de stimulente oferite de autoritatile administratiei locale, avand in vedere efectele pozitive pe plan local (locuri de munca, dezvoltarea activitatilor economice). S. C. Moreni Parc Industrial S. A. este o societate comerciala cu personalitate juridica, al carei actionar unic este C. J. Dambovita, avand un capital social de 8,253 miliarde lei.

Facilitatile oferite sunt: forta de munca calificata pentru diferite nivele de management, posibilitati de reconversie profesionala, servicii bancare, investitii straine in zona,  retea telecomunicatii ( telefonie mobila si internet ), infrastructura de transport, servicii de sanatate, sistem educational dezvoltat, apropiere de zone turistice montane si tratament balnear.

S. C. Moreni Parc Industrial S. A. se intinde pe o suprafata de 140 000 mp, terenul fiind inclus in capitalul social al societatii.

      Apreciem ca perioada de pionierat a fost depasita si intr-o perioada relativ scurta toate spatiile vor fi inchiriate, absorbind un numar cat mai mare de someri. Consideram ca cea mai importanta facilitate pe care o acorda parcul industrial este punerea la dispozitie a spatiilor, cu sau fara utilaje, cu diferite suprafete utile (de la 100 mp la 9 000 mp) cu asigurarea utilitatilor si un numar mare de persoane, fosti salariati, care solicita locuri de munca.




        IV.4. REABILITAREA, PROTECTIA SI CONSERVAREA MEDIULUI

In majoritatea zonelor urbane, pe langa o multitudine de efecte benefice ale civilizatiei umane, asupra mediului se produc mari cantitati de deseuri care in prezent au un impact important asupra vietii si sanatatii oamenilor.

Problemele ce apar in relatia privind colectarea, transportul si depozitarea reziduurilor menajere si stradale precum si mentinerea curateniei stradale sunt surse de poluarea mediului prin degajarea de mirosuri neplacute dar si surse de infestare a localitatii cu rozatoare, muste, tantari si gandaci.

            Prin depozitarea reziduurilor la rampa, fara masuri de protectie a mediului, se ajunge la infestarea solului, a apelor freatice precum si a terenurilor invecinate. Combaterea acestor efecte daunatoare omului si mediului se face prin lucrari adecvate de colectare, transport si depozitare a reziduurilor menajere si stradale.

            Problemele legate de colectarea, transportul, depozitarea, neutralizarea si valorificarea reziduurilor menajere, inclusiv reciclarea materialelor provenite din aceste procese, sunt in prezent de o importanta deosebita, in conditiile crizei de energie si materii prime, precum si a masurilor ce trebuiesc avute in vedere pentru protectia mediului ambiant.

            Acest lucru face necesar ca organele locale de decizie (primarie si consilieri locali) sa se familiarizeze cu aceste activitati, cu tehnicile utilizate in fiecare proces, urmand a solutiona problemele aparute.

            Prin colectarea, depozitarea si transportul nesupravegheat al deseurilor se ajunge la un proces de degradare aeroba si anaeroba a diferitelor microorganisme, cu consecinte grave privind poluarea mediului inconjurator, respectiv a aerului, a apei si a solului si cu aparitia microorganismelor patogene, a rozatoarelor dar si alte neajunsuri.

            Datorita dezvoltarii urbanistice si industriale a localitatilor, s-a ajuns la producerea unor cantitati tot mai mari de reziduuri menajere, industriale si stradale. De aceea se impune trecerea in revista a problemelor ce ies in evidenta sub acest aspect:

a. Reducerea semnificativa a circuitelor de preluare a materialelor si a ambalajelor neutilizabile in segmentul REMAT cat si in cel comercial de stat si privat.

b. Lipsa de experienta si de informare a agentilor economici ca si a unei parti a personalului din institutiile abilitate privind problema procesarii deseurilor menajere.

c. Nivelul civic si educational extrem de scazut in problemele de viata si sanatate.

d. Cresterea volumului de ambalaje in circuitul de consum (sticle, butelii de plastic si aluminiu, cartoane, etc).

e. Cresterea impresionanta a numarului si tirajului ziarelor, revistelor si altor publicatii, deci a unei cantitati de hartie care in multe cazuri nu se recupereaza.

In orasul Moreni, activitatea de gospodarire a deseurilor urbane este asigurata de SC GCLT, care prin contracte cu Primaria, dar si cu fiecare agent economic in parte asigura colectarea si depozitarea reziduurilor rezultate din diverse activitati.

Pentru depozitarea gunoaielor menajere, a reziduurilor industriale netoxice si a molozurilor din constructii, se foloseste un teren neproductiv proprietate a Consiliului Local situat in partea de sud a orasului, cu o suprafata de cca. 3,50 ha.

Terenul nu dispune de lucrari speciale care sa asigure o depozitare controlata a gunoiului pe sol si nu are amenajari speciale pentru protectia solului.

Ca dotare de salubritate, SC GCLT dispune de o autogunoiera compactoare de 10 mc, grad de uzura 40 %, doua auto-platforme pentru containere, gradul de uzura fiind de 55% si o automaturatoare de 10 mc, uzura 40%.

La locuintele pe loturi individuale, gunoiul menajer se colecteaza in pubele improvizate, in zona cu blocuri de locuinte gunoiul menajer se colecteaza in containere, iar la alti agenti economici in containere si pubele.

Activitatea desfasurata de SC GCLT, Agentia Moreni, este formata din patru grupuri de salubritate. Utilajele de lucru stationeaza in incinta societatii, pe strada Flacara.

Suprafata stradala deservita este de 599 000 mp din care asfalt 252 000 mp, iar beton       347 000 mp.

Suprafata trotuarelor de curatat este de cca 135 000 mp, avand imbracaminte asfaltica.

In cadrul functiunii de igiena si salubritate urbana, activitatea de colectare a deseurilor urbane este cea mai importanta componenta.

Analiza activitatii de colectare a deseurilor, din perspectiva urbanistica a condus  la formularea urmatoarelor disfunctii de ordin functional si estetic:

a. In municipiul Moreni exista doua zone de locuinte de tip rural:

- Cartierul Pleasa, in care colectarea deseurilor menajere nu se efectueaza

- Cartierul Bana, in care de asemenea colectarea deseurilor nu se efectueaza

b. Afectarea apelor de suprafata si a zonelor limitrofe ale acestora datorita depunerilor simple de deseuri, precum si a infestarii acestor cursuri cu ape de zacamant de la punctele in care se exploateaza zacamintele de petrol.

Disfunctionalitatile estetice care afecteaza peisajul urban sunt generate de diversele puncte de exploatare a zacamintelor petroliere, situate in intravilanul sau vecinatatea acestuia.

Elementele de regulament vor fi precizate sau modificate conform instructiunilor si normelor prevazute la Art. 22 din Legea nr. 137/1995 – legea protectiei mediului.

1.1. Consiliul Local al Municipiului Moreni organizeaza colectarea deseurilor menajere, industriale si de la locuinte, agentii economici si din toate spatiile publice de pe teritoriul administrativ al localitatii.

1.2. Consiliul Local organizeaza si urmareste functionarea serviciilor publice de colectare a deseurilor, in cazul locatiei unor servicii de catre alte persoane juridice. Organizeaza locatia, impune parametrii de functionare si urmareste functionarea contractului.

1.3. Colectarea, transportul si depozitarea deseurilor industriale care se fac de catre producatorii de deseuri, conform prevederilor legii mediului, vor trebui sa se supuna si exigentelor impuse de Consiliul Local al Municipiului Moreni care privesc o corecta gestionare a problemelor localitatii.

1.4. Colectarea deseurilor de la producatori se face numai pe baza de abonament si taxa, cu un program stabilit prin contract – saptamanal, zilnic orar.

2.1. Fiecare producator de deseuri trebuie sa organizeze depozitarea deseurilor in interiorul incintei sau constructiei pe care o utilizeaza si trebuie sa fie abonat la un serviciu de preluare a deseurilor.

2.4. Producatorii de deseuri periculoase trebuie sa aiba aprobarile necesare pentru depozitarea temporara, evacuarea, anihilarea sau distrugerea acestora.

3.1. Depozitul de deseuri va avea un regulament propriu de functionare aprobat de Consiliul Local al Municipiului Moreni si avizat conform actelor normative in vigoare.

3.2. Consiliul Local al Municipiului Moreni stabileste prin regulament serviciile publice care pot folosi – contra taxa si prin contract – depozitul de deteuri organizat pentru oras.

4.5. Consiliul Local al Municipiului Moreni in colaborare cu alte servicii instituite, organizeaza controlul din punct de vedere igienico-sanitar si organizatoric al serviciilor publice sau agentilor economici care executa colectarea, transportul si depozitarea deseurilor.

Stabilirea acelei tehnologii de depozitare care in conformitate  cu posibilitatile Consiliului Local al Municipiului Moreni de finantare a activitatii (finantarea este necesara pentru toate stadiile activitatii, organizarea sistemului de colectare, a depozitarii, sustinerea activitatii in timp). In acest sens amplasamentul trebuie sa aiba suficiente resurse pentru a primi depunerea deseurilor in tehnologia care se va putea realiza in mod concret.

Zonele de locuit cu densitati mari (zonele de blocuri) amplasate cu preponderenta in zona central-estica a orasului, reprezinta una din sursele de poluare generata de activitatea de locuire.

In aceste zone, nocivitatile sunt generate de amplasarea defectuoasa a constructiilor, dar si de o lipsa de salubrizare a spatiilor.

La amplasarea constructiilor sunt deficiente de igiena urbana legate de:

- insorire (orientare nord a unor cladiri)

- vanturi dominante (ecranari in ventilarea incintelor)

- ventilatie (zone cu mirosuri pestilentiale sesizabile)

- distante intre constructii

- raport incorect intre cladire si lot.

Alte activitati poluante:

- statia de epurare din sudul localitatii

- Schela Petroliera Moreni

- intreprinderea Chimaltex

In urma poluarii mediului, paraul Cricovul Dulce, precum si toate paraiele din zona ce strabat terenurile aflate sub exploatare de petrol contin excesiv cloruri si saruri de sodiu.

Terenurile aflate sub exploatare petroliera, locurile din vecinatatea apelor in care se depoziteaza neorganizat deseuri, unele terenuri din incintele unitatilor economice pe care se depoziteaza deseuri industriale, terenurile din zona de locuit in blocuri cu densitate mare, sunt de asemenea foarte poluate.

Problema prioritara o reprezinta depozitarea deseurilor menajere, care se face in sistem necontrolat, atat pe terenul special destinat gropii de gunoi, cat si in diverse locuri din apropierea cartierelor de locuinte si pe malurile raului Cricov. Ele constituie zone periculoase, insalubre, cu pericol de impurificare a apelor subterane si de suprafata, degajand mirosuri neplacute si favorizand mentinerea si inmultirea unor focare generatoare de boli.

O alta problema o constituie necolectarea selectiva a deseurilor menajere ceea ce duce la o marire nejustificata a volumului acestora si implicit a costurilor de colectare, transport si depozitare.

Datorita specificului economiei locale bazat in principal pe industria extractiva, o problema importanta o constituie poluarea cu deseuri petroliere si apa sarata de la unitatile de extractie, foraj si transport prin conducte al produselor petroliere care duce la deteriorarea calitatii solului, distrugerea vegetatiei forestiere, alunecari de teren, cu implicatii majore in geomorfologia zonei si contaminarea orizontului freatic.

Pentru o perioada previzibila de 10 ani, evolutia orasului Moreni se va putea incadra in urmatoarele directii principale:

- populatia orasului se va stabiliza in jurul valorii de 21 000 de locuitorii, suferind un proces de imbatranire

- unele ramuri ale industriei isi vor mentine rolul in viata orasului, atat ca pondere a activitatii cat si ca numar de muncitori: industria extractiva, constructiile, industria de confectii; altele si-l vor diminua: constructiile metalice, industria chimica; va creste numarul societatilor cu capital privat, fara a compensa pe cel rezultat din desfiintarea unor unitati, compensarea se va face in domeniul serviciilor

- racordarea la reteaua de canalizare se va face in proportie de 77,5%, si se va face revizia intregului sistem de canalizare

- nu se prognozeaza modificari ale sistemului de incalzire individual, cel mult cresterea nesemnificativa a numarului de abonati la reteaua de gaze

- se prevede construirea unor cartiere de locuinte tip vila si locuinte sociale in zona fostei fabrici de oxigen a IMUT S.A. – strada Crangului – pentru aproximativ 60 de familii

- se asteapta o mai mare constientizare a populatiei in privinta gospodaririi deseurilor la nivelul standardelor europene.

Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile se va face prin:

- colectare selectiva

- reciclare

- compostare.

Obiectivele specifice sunt:

- crearea retelelor de colectare selectiva si valorificare a deseurilor reciclabile si implicarea responsabila a administratiei publice locale;

- optimizarea relatiilor de parteneriat intre firmele de reciclare a deseurilor si administratia publica;

- imbunatatirea infrastructurii tehnico-edilitare a sistemului de colectare si transport, depozitare si prelucrare a deseurilor menajere.

Colectarea selectiva se va face pe urmatoarele categorii:

- deseuri organice

- hartie uscata

- deseuri speciale.

In faza de inceput vor participa la actiune institutiile publice din oras, scolile, si se vor stabili zone pilot in cartierele de locuinte pentru implementarea sistemului de colectare selectiva.

Se vor amplasa la domiciliul fiecarei familii mici containere fixe, dotate cu un sistem special de blocare a accesului pentru neautorizati, care se vor goli trimestrial, sau la cerere pentru deseuri toxice care provin din activitati casnice.

Pentru deseurile mari, voluminoase, se va face o colectare lunara diferentiata pe categorii: resturi din gradina, obiecte din lemn, obiecte din metal.

Planul consiliului local de gestiune a deseurilor reprezinta un proces dinamic a carui evolutie este practic continua, depinzand de o serie de factori socio-economici care evolueaza in timp. De aceea necesita o permanenta monitorizare si actualizare. Principala problema o constituie asigurarea resurselor de finantare necesare.

        

           Parcuri publice

Configuratia urbanistica optima nu poate fi realizata fara existenta si sporirea spatiilor verzi. In conditiile accelerarii si diversificarii fenomenului de poluare, spatiile verzi reprezinta entitati functionale ale organismului urban, care in anumite ponderi au rolul de conservare si sporire a calitatii locuirii.

Text Box: Fig. 4. 4. 1 Parcul Central MoreniImportante zone impadurite (1448 ha) strajuiesc aproape toate laturile orasului Moreni, care reprezinta atat aport de climat pentru localitate cat si o resursa pentru recreere.

Parcurile publice sunt spatii verzi de interes orasenesc cu un nivel de dotare si echipare care sa asigure cele mai diversificate nevoi de agrement periodic. Parcul central existent in zona centrala a orasului Moreni a fost recent extins printr-o amenajare corespunzatoare a malului stang al raului Cricov, suprafata initiala a acestuia dublandu-se.

Text Box: Fig. 4. 4. 2 Parcul municipiului Moreni

                             

           

V. STRATEGII SI DEZVOLTARE

           V. 1. ADMINISTRATIA PUBLICA

              Cu introducerea legislatiei din apus-1864 – satul Moreni devine unitate administrativa numita „comuna”, intreaga nomenclatura suferind schimbari. Incepand de acum, conducerea comunei a fost incredintata consiliului comunal – organ de decizie – si primarului – organ de executie. Consiliul se compunea dintr-un numar de membri alesi prin vot direct, secret, de barbati in varsta de peste 21 de ani. Femeile nu aveau drept de vot. Primarul este ales de locuitori, odata cu consiliul, prin vot secret. El era organul de executie al hotararilor consiliului, administratorul intereselor comunei. Primarului nu i se cerea nici un titlu scolar, uneori abia putea sa iscaleasca. Conditiile cerute erau sa fie gospodar vrednic si priceput, sa fie cinstit si sa aiba increderea populatiei.

            Din timpul lui Cuza si pana in 1908, primaria autentifica acte de imprumut ale satenilor, acte de invoieli agricole, acte de stare civila, acte de vanzari vite, certificate diferite de notorietate, buna purtare, extrase de stare civila, statistica populatiei si cea agricola, recensamantul tinerilor pentru recrutare, rolul de prestatie in natura si alte atributii birocratice, in afara de reprezentarea intereselor comunei si problemele majore de stat si locale.

            In zilele noastre, Primaria municipiului Moreni, ca institutie publica, trebuie sa asigure o serie de sarcini concrete legate de: starea civila, cadastru, urbanism, securitate, decorarea localitatii etc. Primaria supravegheaza calitatea aerului si a apei, creeaza si intretine parcurile si spatiile verzi, colecteaza gunoaiele, urmareste starea drumurilor, transportul local in comun. In sarcina Primariei intra ajutorarea persoanelor defavorizate, a minorilor, a persoanelor varstnice, a saracilor.

Text Box: Fig. 4. 4. 3 Primaria municipiului Moreni            Organele specializate ale Primariei trebuie sa gaseasca si sa creeze cadrul legal care sa favorizeze dezvoltarea economica a localitatii, sa coordoneze actiuni si evenimente legate de necesarul si specificul localitatii Moreni.

            Primaria, ca institutie, actioneaza pentru buna desfasurare a acestui organism viu care este comunitatea locuitorilor din Moreni.

            Functionarul public este o persoana pusa in slujba cetateanului, fiind pregatit corespunzator pentru activitatea pe care o desfasoara. Functionarul este in serviciul public. El trebuie sa se comporte in mod responsabil fata de cetateni, sa indeplineasca constiincios indatoririle functiei si sa fie preocupat de interesul public.

            Atributiile si responsabilitatile primarului sunt in conformitate cu Legea administratiei publice locale, adoptata de Parlamentul Romaniei, dar in primul rand a fi primar inseamna a fi considerat cel mai bun gospodar al localitatii.

            La randul lor, locuitorii au datoria de a sprijini Consiliul local, pe primar, viceprimar si secretar in rezolvarea problemelor localitatii. Cetatenii au dreptul de a cere, de a propune sa se faca ceea ce cred ei ca este mai bine pentru colectivitatea localitatii, primarul avand obligatia de a purta un dialog permanent cu locuitorii asezarii.

            V.2. STRATEGII DE DEZVOLTARE IN PROFIL TERITORIAL

Elaborarea de strategii viabile a fost preocuparea permanenta a liderilor municipiului Moreni, rezultatele regasindu-se atat in obiectivele realizate pana in prezent, cat si in obiectivele propuse spre realizare.

S-a urmarit atingerea mai multor obiective, cum ar fi:

1. Modernizari si reparatii capitale ale strazilor:

2. Probleme privind salubrizarea, ca de exemplu:

·       construirea la fiecare asociatie de proprietari de locuri inchise pentru pubelele de gunoi;

·       dotarea cu masini noi pentru maturatul strazilor;

·        sprjin in transformarea asociatiilor de locatari in asociatii de proprietari;

·       sprijin in introducerea contorizarii gazelor pe scara si apartament, montarea de centrale pe  scara;

·       contorizarea si reabilitarea conductelor de apa;

·       noi surse de apa potabila prin forarea in zona Iedera a 14 puturi noi, care sa asigure apa potabila 24 h din 24 h;

·       trecerea in administratia Primariei a surselor de apa;

·        crearea in cadrul Primariei a unui serviciu pentru prestare activitati de salubrizare privind subsolul blocurilor;

·       regularizare si amenajare rau Cricov (zona piata)- Pod Cricov (zona centrala).

3. Obiective social culturale

·     oferirea de terenuri pentru locuinte sociale;

·     sprijinirea Arhiepiscopiei Targoviste pentru a realiza, pentru zona de sud a localitatii, o noua biserica ortodoxa;

·     sprijinirea parohiei din str M. Viteazu in amenajarea unui cimitir cu capela;

·     executia de noi parcari in zona centrala a orasului;

·      sprijinirea spitalelor, circumscriptiilor medicale si a scolilor in vederea implementarii sistemului informational;

·     extindere parc zona din centru cu aproximativ 100 mp.;

·     amenajarea de noi parcuri in zona Schela Mare, blocuri Bdul Petrolului, str. A.I.Cuza;

·      amenajare lac Bdul Nisipoasa ca zona de agrement;

·      amenajare lac Bdul Republicii ca zona de agrement;

·      intrarea localitatii Moreni in circuitul expozitional prin deschiderea Muzeului de Arta din str. Muzeului;

·      restaurarea monumentelor istorice existente;

·      reactualizarea siglei municipiului Moreni.

           4. Probleme sociale:

·     expertize tehnice privind blocurile si locuintele afectate de seisme;

·      reducerea taxelor locale privind impozitul pe cladiri pentru persoane fizice;

·      rezonarea orasului in vederea aplicarii impozitului pe terenuri;

·      fertilizarea tuturor islazurilor si redarea in circuitul agricol a terenurilor distruse de Foraj si  Schela;

·      actualizarea tuturor contractelor de inchiriere terenuri si concesionare a terenurilor;

·     sprijin social pentru familiile cu venituri mici, ajutoare de urgenta;

·      sprijinirea somerilor in gasirea de locuri de munca, prin organizarea bursei de locuri de munca;

·     extinderea iluminatului in zonele marginase ale orasului;

·     sprijinirea si dezvoltarea I.M.M –urilor, prin asigurarea terenurilor si spatiilor necesare;

·     masuri pentru limitarea speculei cu produse agro-alimentare;

·     respectarea ordinii si linistii publice pentru toti cetatenii;

·     crearea la nivel de Primarie a unui dialog permanent cu pensionarii si sprijinirea Casei de Ajutor a pensionarilor;

·     intarirea administratiei locale, reducerea cheltuielilor administrativ-execdentare, punerea administratiei in slujba cetateanului;

·     computerizarea serviciilor administratiei locale si a biroului relatii cu publicul pentru rezolvarea imediata a cererilor cetatenilor;

·     finalizarea lucrarilor de cadastru pe intreg cuprinsul orasului pentru a crea cartea funciara;

·     intarirea controlului la toti agentii ce au activitati de comert;

·      refacerea mobilierului stradal (cosuri, banci);

·      plantarea de arbori pe strazile orasului;

·      promovarea unor politici sociale pentru protejarea categoriilor socio-profesionale aflate in dificultate si initierea tinerilor in activitati sociale utile;

·      imbunatatirea activitatii serviciilor publice, accesibile cetatenilor;

·      incurajarea participarii active a populatiei la actiuni de interes public;

·      intarirea autoritatii locale in lupta impotriva coruptiei.

            Dezvoltarea urbanistica a municipiului Moreni a fost una dintre preocuparile majore a administratiei morenene. Unul dintre obiectivele umarite a fost sistematizarea verticala a teraselor ce marginesc albia paraului Cricovul Dulce pe tronsonul din zona centrala a orasului, cuprinsa intre podul de pe D.J. 720 si puntea pietonala din incinta pietei agroalimentare. Prin abordarea acestei zone s-a urmarit atingerea unui deziderat mai vechi, respectiv asanarea peisagistica si extinderea actualului parc din zona centrala in lungul paraului Cricovul Dulce.

Datorita amplasarii deficiente din punct de vedere urbanistic a dotarilor si locuintelor colective de-a lungul acestei fasii, tendinta este de neglijare a zonei, ba chiar de transformare in depozit de gunoaie. In consecinta Consiliul Local Moreni a optat pentru o interventie rapida si concreta in aceasta zona prin realizarea prezentului studiu de fezabilitate, urmand ca dupa aprobarea acestuia sa se treaca la celelalte faze de realizare a investitiei.

Principalele operatiuni executate sunt:

·       regularizarea albiei minore pe sectorul respectiv , prin realizarea unui pereu mixt inierbat in partea superioara si dalat la partea inferioara ;

·       lucrari de terasamente necesare pentru taluzarea si racordarea teraselor  cu                                celelalte elemente existente in zona : platforme, alei, strazi ;

·       amenajarea de spatii verzi (arbori, arbusti, peluze cu flori, gazon) ;

·       amenajarea de alei pietonale de tip promenada in lungul paraului ;

·       echiparea zonei cu mobilier de parc (jardiniere, banci) si cu un iluminat corespunzator.

Realizarea acestui obiectiv a crescut standardul urbanistic al zonei centrale si a rezolvat necesitatea acuta de zone verzi in zona centrala a orasului Moreni.

            Un alt obiectiv urbanistic care urmeaza a fi realizat este modernizarea pietei centrale a municipiului Moreni si consta in realizarea de constructii ce vor adaposti spatii comerciale ce vor fi puse la dispozitia comerciantilor de catre primaria locala.

  V.3. BUGETUL SI CHELTUIELILE LOCALE

            Bugetul  este o previziune, un plan sau program al administratiei locale pe perioada unui an. Acesta cuprinde doua parti:

ü   venituri bugetare

ü   cheltuieli bugetare.

            Capitolul de venituri include urmatoarele elemente: impozite, taxe, amenzi, credite, alte venituri. Capitolul de cheltuieli bugetare include elementele: cheltuieli cu functionarea administratiei locale, cheltuieli cu educatia, cultura, arta, sanatatea, cheltuieli cu subventionarea unor activitati economice din sectorul privat sau sectorul public, alte cheltuieli.

Finantele municipiului Moreni se administreaza in conditiile prevazute de lege, conform principiului autonomiei locale. Bugetul Primariei municipiului Moreni se elaboreaza, se aproba si se executa in conditiile Legii finantelor publice si Legii administratiei publice locale.

            Veniturile si cheltuielile bugetului local se desfasoara pe baza clasificatiei bugetare stabilite de Ministerul Finantelor. Veniturile bugetului local sunt constituite din sursele realizate pe teritoriul municipiului Moreni, din alte surse, in conformitate cu dispozitiile legale.

Impozitele si taxele locale se stabilesc de catre Consiliul Local al municipiului Moreni, in limitele si conditiile legii.

            Din bugetul local se finanteaza in conditiile stabilite de lege, actiuni social culturale, obiective si actiuni economice de interes local, cheltuieli de intretinere si functionare a organelor administratiei publice locale, precum si alte obiective prevazute prin dispozitii legale.

Primarul municipiului Moreni intocmeste, prin compartimentul de specialitate al primariei si prezinta spre aprobare Consiliului Local contul de incheiere al exercitiului bugetar.

Art.1 Se aproba bugetul de venituri si cheltuieli al Consiliului Local al Municipiului Moreni pe anul 2008 dupa cum urmeaza:

VENITURI

COD

MII LEI

1

Sume defalcate din TVA pt. descentra. Serviciilor publice

11.02.02

12.210

1.a

Din care cheltuieli de personal pt. invatamant

10.500

2

Sume defalcate din TVA pt. Echilibrare

11.02.06

699

3

Sume pt. Echilibrarea bugetului local

04.02.04

607

4

Finantarea lucrarilor de cadastru imobiliar

42.02.29

250

5

Sume din impozite si taxe si alte venituri ale bugerului local

48.02

13.138

TOTAL VENITURI

26.904

6.

Autoritati publice

51.02

3.550

6.a

Cheltuieli personal

10

2.500

6.b

Cheltuieli cu bunuri si servicii

20

1.050

7

Alte servicii publice generale

54.02.10

80

7.a

Cheltuieli de personal

10

50

7.b

Cheltuieli pt. Bunuri si servicii

20

30

8

Alte servicii publice generale (chelt. Alegeri locale)

51.02.50

100

8.a

Cheltuieli de personal

10

70

8.b

Cheltuieli cu bunuri si servicii

20

30

9

Dobanzi bancare

55.02

800

10

Ordine publica si siguranta nationala

61.02

650

11

Politie comunitara

61.02.03.04

640

11.a

Cheltuieli de personal

10

433

11.b

Cheltuieli cu bunuri si servicii

20

207

12

Protectie civila sau militara

61.02.05

10

12.a

Cheltuieli cu bunuri si servicii

20

10

13

Invatamant

65.002

12.100

13.a

Cheltuieli de personal

10

10.500

13.b

Cheltuieli materiale

20

1.400

13.c

Burse

59

50

13.d

Cheltuieli de capital

71

150

14

Cultura, recreere, religie

67.02

950

14.a

Cheltuieli de personal

10

560

14.b

Cheltuieli pt. Bunuri si servicii

20

375

14.c

Cheltuieli de capital (curatenie,masina)

71

15

15

Asistenta sociala

68.02

3.097

15.a

Cresa

183

15.a.1

Cheltuieli de personal

10

153

15.b

Cheltuieli pt. Bunuri si servicii

20

30

15.c

Asistenti personali (cheltuieli de personal)

10

840

15.d

Ajutor social

57

420

15.e

Indemnizatii persoane cu handicap

57

500

15.f

Ajutor incalzire

57

75

15.g

Ajutor familie

57

125

15.h

Ajutor trusou nou nascuti

57

54

15.j

Spital Tuicani- chelt. Bunuri servicii

57

900

16

Locuinte, servicii, dezv. Publica

70.02

2.757

16.a

Cheltuieli materiale

10

920

16.b

Cheltuieli cu bunuri si servicii

20

1.227

16.c

Cheltuieli de capital din care:

71

410

16.c.1

Adapost caini

50

16.c.2

Alunecari teren

100

16.c.3

Participare capital social la S.C

10

16.c.4

Cadastru imobiliar

250

17

Protectia mediului

74.02

1.250

17.a

Cheltuieli pt. Bunuri si servicii

20

650

17.b

Cheltuieli de capital- canalizare Panduri

71

600

18

Transpotruri

84.02

1.740

18.a

Cheltuieli de personal

10

300

18.b

Cheltuieli cu bunuri si servicii

20

1.340

18.c

Cheltuieli de capital

71

100

19

Transf. cu character general

56.02

30

TOTAL CHELTUIELI

26.904

Art.2     Se aproba repartizarea cheltuielilor pentru centrul financiar nr.2 pe anul 2008 dupa cum urmeaza:

Nr. crt

CHELTUIELI

COD

MII LEI

1

Invatamant pt. Centrul financiar nr.2

65.02

1.a

Cheltuieli de personal

10

2800

1.b

Cheltuieli pt. Bunuri si servicii

20

534

1.c

Burse

59.02.09

20

TOTAL BUGET CENTRUL FINANCIAR NR. 2

3354

Art.3    Se aproba lista de investitii a bugetului local pe anul 2008, dupa cum urmeaza:

Nr. crt

INVESTITII

COD

MII LEI

1

Invatamant

65.02

150

1.a

Gradinita Tuicani

150

2

Cultura, religie,recreere

67.02

15

2.a

Masina maturat si spalat-sala sport

15

3

Servicii publice

70.02

600

3.a

Alunecari de teren Tisa, Pietris, Luceafarului

100

3.b

Adapost caini

50

3.c

Cadastru imobiliar

250

3.d

Utilaje constructii

84.02

100

3.e

Canalizare pluviala Panduri

74.02

600

Art.4  (1) Se aproba bugetul fondului de rulment pe anul 2008 dupa cum urmeaza:

Nr. crt

CHELTUIELI

COD

MII LEI

1

Autoritati publice

51.11

486

1.a

PUG

300

1.b

ISO

16

1.c

Calculatoare+soft

70

1.d

Proiecte si studii

100

2

Invatamant-Gradinita Schela Mare

65.11

250

3

Sport (modernizare pista motocross)

67.11

30

4



Servicii publice

70.11

880

4.a

Iluminat public

610

4.b

Cadastru

20

4.c

Excavator

250

TOTAL FOND RULMENT

1646

(2) Diferenta de fond rulment in valoare de 16 mii lei se va folosii pentru acoperirea golului temporar de casa pe anul 2008.

Art. 5   Se aproba bugetul creditelor interne pe anul 2008 pentru obiectivele de investitii, dupa cum urmeaza:

Nr. crt

CHELTUIELI

COD

MII LEI

1

Invatamant-utilitati-scoala nr.3

65.07

200

2

servicii religioase Catedrala Sf. C-tin si Elena

65.07.50

200

3

Servicii publice, dezv si locuinte

70.07

2486

3.a

Amenajare rau Cricov

300

3.b

Retele exterioare A.N.L

75

3.c

Hala piata

593

3.d

Documentarii tehnice

182

3.e

Reabilitare retele apa

1336

4

Transporturi-pod rutier abator

84.07

1000

Total buget credit intern

3886

Art. 6    Se aproba bugetul local al activitatilor autofinantate pe anul 2008, dupa cum urmeaza :

Nr. crt

BUGET

COD

MII LEI

1

Buget autofinantat piata

1.a

Venituri provenite din incasari piata

400

1.b

Cheltuieli

400

1.b.1

Cheltuieli de personal

10

150

1.b.2

Cheltuieli pt. bunuri si servicii

20

250

2

Buget autofinantat centrul financiar nr.1

661

2.a

Venituri proprii

661

2.b

Cheltuieli

661

2.b.1

Cheltuieli de personal

10

225

2.b.2

Cheltuieli pt. bunuri si servicii

20

396

2.b.3

Cheltuieli de investitii

71

40

3

Buget autofinantat centrul financiar nr.2

3.a

Venituri proprii

143

3.b

Cheltuieli

143

3.b.1

Cheltuieli de personal

10

68

3.b.2

Cheltuieli pt. bunuri si servicii

20

65

3.b.3

Cheltuieli de investitii

71

10

           

            V.4. MANAGEMENTUL LOCAL

          Avand la baza principiile unui management performant, conducerea Administratiei Publice a Municipiului Moreni are ca principal obiectiv dezvoltarea si valorificarea patrimoniului pe criterii de eficienta economica, asigurand cresterea de venituri suplimentare si reducerea cheltuielilor. Astfel, se are in vedere asigurarea transparentei actelor administrative si comunicarea operativa cu cetatenii, dezvoltarea capacitatii de gestionare, delegarea unor competente, aplicarea unor politici rationale de dezvoltare si modernizare.

Respectul fata de cetatean, transparenta actului administrativ, orientarea interesului pentru rezultate bazate pe eficienta, introducerea tehnologiei informationale, eficacitate si calitate a serviciilor sunt principii care stau la baza conducerii municipiului Moreni, urmarindu-se in permanenta realizarea unei administratii in sprijinul satisfacerii nevoilor cetatenilor municipiului Moreni, prin asigurarea unor servicii de calitate.

         Introducerea tehnologiei informatiilor si a comunicatiilor, necesitatea unei mai bune reprezentari a intereselor cetatenilor in procesele de luare a deciziilor, simplificarea procedurilor administrative presupun atat metode moderne de management public, cat si noi forme de organizare institutionala. O buna functionare a sistemului de management al resurselor umane, utilizarea unor metode moderne de conducere, necesitatea unei administratii publice orientate catre furnizarea de servicii publice de calitate catre cetateni sunt principii de baza ale managementului Administratiei Domeniului Public si Privat.

         Actuala administratie locala mentine dialogul cu cetatenii municipiului Moreni astfel incat acestia sa fie informati permanent de programele derulate pentru cresterea standardelor de viata in municipiului Moreni.

         In 2007 municipalitatea si-a axat activitatea pe continuarea strategiei de dezvoltare durabila la nivel local prin reorientarea directiilor acesteia in conformitate cu cerintele actuale ale comunitatii locale.

         Permanent prin sugestiile venite de la locuitori si prin intermediul consultarilor cetatenesti organizate de Primarie, proiectele derulate sunt analizate si adaptate cerintelor realitatii, urmarindu-se totodata asigurarea respectului fata de oamenii acestui oras, traditie si valori.

Daca 2007 a adus continuitate in programele enumerate, acest an s-a dovedit a fi si un punct de pornire spre alte proiecte initiate de municipalitate in beneficiul orasului.

Se observa ca prin activitatile aparatului executiv, consilierilor locali si functionarilor publici s-a dorit o gestionare performanta a domeniului public si privat si au fost asigurate servicii publice eficiente.

          Prin programele desfasurate in colaborare cu diferite institutii s-a reusit mentinerea unor masuri de protectie sociala pentru diferite categorii de cetateni. Repararea si modernizarea conform programelor a drumurilor, scolilor, gradinitelor si unitatilor sanitare aflate in patrimoniul municipiului Moreni, amenajarea unor piete si crearea de spatii comerciale moderne, asigurarea de locuinte dar si a resurselor necesare reabilitarii spatiilor verzi si locurilor de joaca reprezinta o parte din obiectivele indeplinite in 2008.

Facilitatile fiscale si financiare au fost mentinute si corelate cu cerintele sociale. Infrastructura urbana si de servicii publice s-a aflat intr-un continuu proces de reabilitare si extindere obtinandu-se la acest capitol finantari externe importante.

        Numarul crescut de investitori straini interesati in ultimii ani de potentialul municipiului Moreni dovedeste, inca o data, capacitatea actualei administratii locale de a realiza o buna promovare a intereselor orasului la nivelul comunitatilor de afaceri. Acest lucru indica faptul ca programele viabile puse in aplicare de municipalitate sunt capabile sa capteze interesul marilor companii internationale.

            V.5. PERSPECTIVA DEZVOLTARII ECONOMICE SI ECOLOGICE A SPATIULUI URBAN

             In contextul actual de abordare a problemelor de mediu  la nivel   regional, Programul de Actiune pentru mediu pentru Europa Centrala si de Est contureaza  prioritatile de mediu  si  masurile pe care  autoritatile de protectie a mediului  din Europa trebuie sa le ia in vederea integrarii consideratiilor de mediu in procesul de dezvoltare socio-economica, cu scopul final al realizarii unei dezvoltari durabile pentru generatiile actuale si viitoare. Astfel, in majoritatea tarilor din Europa Centrala si de Est, acest Program de actiune a luat forma unor  Planuri  Locale de actiune pentru Mediu (PLAM), initiate de membrii comunitatii locale respective.

           AGENTIA DE PROTECTIE  A  MEDIULUI  DAMBOVITA, cu sprijinul autoritatilor locale, al altor institutii publice implicate, al publicului si al firmei de consultanta  EPTISA Proyectos Internacionales SA Madrid – filiala Bucuresti, a elaborat  Planul Local de Actiune pentru Mediu Dambovita, care se doreste a fi o « carte deschisa » pentru toti cetatenii judetului.

De fapt, aceste planuri sunt cel mai des utilizate ca instrumente in cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeana , in scopul alinierii cu cerintele de mediu comunitare, PLAN-ul servind ca argument aditional in obtinerea de resurse financiare .

          Planul Local de Actiune pentru mediu este un document strategic oficial, complementar celorlalte activitati de planificare ale autoritatilor administratiei publice locale. Acest document stabileste responsabilitatile pentru rezolvarea problemelelor de mediu din judet,  in vederea asigurarii unui mediu adecvat, a unor conditii de viata mai bune si, nu in ultimul rand, al unei dezvoltari durabile.

          Actiunea comuna a tuturor factorilor implicati in protectia mediului trebuie sa asigure o dezvoltare durabila a societatii, Planul Local de Actiune pentru Mediu al Judetului Dambovita oferind solutii pentru indeplinirea obiectivelor de mediu conform standardelor U.E.

          Principalele actiuni preliminare fazei de implementare a Planului Local de Actiune pentru Mediu al Judetului Dambovita se considera a fi urmatoarele:

▪ Insusirea Planului Local de Actiune pentru Mediu al Judetului Dambovita de catre toti factorii de decizie locali si unirea tuturor fortelor capabile sa implementeze actiunile prevazute in Planul Local de Actiune pentru Mediu al Judetului Dambovita;

▪ Eforturi pentru sustinerea in continuare a procesului de implementare a Planului Local de Actiune pentru Mediu al Judetului Dambovita, de evaluare a rezultatelor, de actualizare si de imbunatatire a acestuia;

▪ Constientizarea publicului cu privire la problemele de mediu si crearea cadrului concret adecvat pentru implicarea reala a publicului in luarea deciziilor;

▪ Schimbarea mentalitatilor, la toate nivelele, referitor la perceperea problemelor de mediu si la modul de abordare a solutiilor de rezolvare;

▪ Stabilirea unei ierarhii a localitatilor in functie de problemele de mediu, in vederea alocarii corespunzatoare a fondurilor disponibile din bugetele locale si din alte surse de finantare.

         Principalele probleme de mediu identificate, cu care se confrunta Municipiului Moreni, deriva din:

▪ lipsa depozitelor ecologice de deseuri nepericuloase;

▪ organizarea defectuoasa a salubrizarii;

▪ evacuarea in receptori a apelor uzate industrial – menajere insuficient epurate;

▪ tranzitul rutier;

▪ lipsa echipamentelor de control al emisiilor de noxe gazoase in atmosfera, la instalatiile de ardere industriale;

▪ automonitoring industrial deficitar, in special in domeniul emisiilor in atmosfera si pe sol;

▪ accentuarea fenomenelor de degradare a solului (eroziune, alunecari de teren, exces de umiditate).

        Principalele obiective ale Administratiei Locale a Municipiului Moreni sunt:

identificarea, evaluarea si ierarhizarea problememelor de mediu, stabilirea prioritatilor pentru actiune;

imbunatatirea conditiilor de mediu din comunitati prin implementarea actiunilor de solutionare a problemelor de mediu prioritare;

promovarea constientizarii publicului si implicarea acestuia in elaborarea si implementarea planului;

▪ promovarea parteneriatului intre autoritatile locale si alte sectoare ale comunitatii;

▪ intarirea capacitatii institutiilor locale in administrarea si implementarea programelor pentru protectia mediului;

▪ implementarea mai eficienta a legislatiei pentru protectia mediului.

         Conform statisticilor cuprinse in Planul Local de Actiune pentru Mediu Dambovita, obtinute pe baza analizelor efectuate, pe teritoriul municipiului Moreni nu fiinteaza agenti mari poluatori exceptand capitolul „Industria extractiva a petrolului si a gazelor naturale”.  Judetul are o puternica traditie in domeniul extractiei petroliere, existand schele de productie la Targoviste, Gaesti si Moreni.

          Analizele fizico-chimice efectuate pe raul Cricovul Dulce, ce strabate teritoriul municipiului Moreni, a relevat pentru anul 2004 incadrarea acestuia la categoria I pentru o lungime de aprox. 90%. Tendinta de evolutie a indicatorilor specifici de poluare pe raul Cricov, rau afectat de activitatile petroliere, este una de neta diminuare a concentratiilor de poluanti, ca urmare a diminuarii surselor de poluare, a diminuarii poluarilor accidentale prin modernizarea parcurilor si inlocuirea traseelor de conducte corodate ce transporta apa sarata.

         Calitatea apei destinata consumului uman

Calitatea si incadrarea stricta in normele de potabilitate a apei destinata consumului uman, distribuita prin retele de distributie orasenesti este asigurata de unitatea care presteaza serviciul de producere, transport si distributie a apei potabile. Toate sursele de apa folosite de aceste unitati sunt autorizate sa functioneze din punct de vedere sanitar.

          Depozitele urbane de deseuri menajere

Deseurile menajere provenite de la populatie, precum si cele asimilabile cu deseurile menajere, provenite de la mica si marea industrie, din comert, din sectorul public sau administrativ sunt transportate si depozitate la depozitele de deseuri. Deseurile menajere sunt depozitate pe platforme neamenajate corespunzator si necontrolate din punct de vedere al emisiilor de poluanti in mediu.

           Starea zonelor verzi si a zonelor de recreere

Conform informatiilor primite de la Primaria municipiului Moreni, se inregistreaza o extindere a spatiilor verzi care ocupa in prezent o suprafata totala de 61,4 ha, fata de suprafata de 49,12 ha existenta la nivelul anului 2000. La aceasta se adauga zonele de agrement si parcurile, cu o suprafata totala de 1 ha, rezultand un total de zona verde de 62,4 ha (10,23 % din intravilan).

            VI. ANALIZA S.W.O.T. A MUNICIPIULUI MORENI

           

            Notiunea S.W.O.T. provine din limba engleza si este format din prima litera a cuvintelor STRENGHTS, WEAKNESSES, OPPORTUNITIES, THREATS (puncte tari, puncte slabe, oportunitati, amenintari).

            S.W.O.T. este un instrument de analiza strategica, flexibil si usor de aplicat pe care o organizatie sau o echipa de proiect il foloseste pentru a identifica cele mai potrivite directii de actiune. Orice proiect nou ar trebui sa aiba la baza o astfel de analiza, pentru a i se stabili gradul de oportunitate si de fezabilitate.

           

PUNCTE TARI SI PUNCTE SLABE ALE MUNICIPIULUI MORENI

IN COMPETITIE CU ALTE ORASE SAU REGIUNI

FACTOR

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

Pozitie geopolitica

• conditii geografice foarte favorabile , zona deluroasa cu un bun potential in dezvoltarea turistica viitoare;

• bogate resurse de subsol (petrol).

          

     

 

 

 

• inexistenta circulatiei feroviare;

• absenta terenurilor de buna calitate pentru practicarea agriculturii.

Populatie, forta de munca

• grad ridicat de toleranta, nivel redus de conflicte sociale intre cetateni;

• nivel de instruire a populatiei in continua crestere;

• ponderea majora a populatiei din grupa de varsta adulta (20-60 ani) peste 50% din totalul populatiei.

• bilant demografic general negativ;

• reproducere demografica simpla – atitudine denatalista;

• lipsa acuta de locuri de munca;

• tendinta de crestere a ratei somajului;

• plati compensatorii pentru disponibilizati, ceea ce produce lene sociala;

Patrimoniu

• fond excedentar de cladiri si spatii industriale disponibile in platformele industriale cu dotare tehnico-edilitara buna;

• rezerve de terenuri care pot fi reconvertite pentru functiuni diverse

• nu a fost definitivata delimitarea patrimoniului ca domeniu public al statului, al Consiliului judetean si al Comunitatii locale;

• neconcordanta intre valoarea reala a locuintelor si pretul acestora pe piata imobiliara libera.

Infrastructura de circulatie si transport

-

• retea de circulatie si transport de persoane si marfuri nedezvoltata;

• starea tehnica precara a drumurilor, strazilor.

Retele tehnico-edilitare, energetice si telecomunicatii

• alimentare cu energie electrica, gaze naturale si termica relativ bine dezvoltata;

• retea de telecomunicatii extinsa si modernizata recent;

• buna asigurare a serviciilor de telefonie fixe comunelor periurbane;

• acoperirea integrala cu retea de telefonie mobila.

• infrastructura tehnica de alimentare cu apa, canal defectuoasa;

• stadiu avansat de uzura la peste 30% din reteaua de distributie a apei potabile;

• costul relativ ridicat al aparatelor si al serviciilor de telefonie mobila.

Economie

• piata de consum mare;

• volum ridicat al exporturilor in domeniul industriei usoare si textile;

• cresterea numerica a I.M.M.-urilor.

• nivel relativ redus al dezvoltarii I.M.M –urilor;

• dezvoltarea relativ redusa a infrastructurii de afacere.

Invatamant

• procent de scolarizare ridicat

• dotare precara a unitatilor de invatamant cu echipamente si materiale;

• insuficienta racordare la tehnicile de varf;

• migrarea cadrelor didactice din invatamant spre alte domenii de activitate.

Sanatate, asistenta sociala

• dotarile de sanatate existente acopera necesitatile municipiului si ale zonei;

• administratia publica locala asigura fonduri si servicii pentru protectie sociala.

• intretinere curenta nesatisfacatoare;

• lipsa dotarilor necesare desfasurarii activitatilor de expertiza medicala;

• insuficiente servicii si personal specializat;

• implicarea insuficienta a societatii civile si a bisericilor in rezolvarea problemelor sociale comunitare.

Mediu

• grad de poluare relativ mic;

• existenta unor spatii verzi amenajate care pot imbogati microclimatul, posibilitati de extindere a acestora;

• posibilitati de agrement in interiorul zonei sau in imediata apropiere.

• inexistenta unei gestiuni ecologice integrate a deseurilor.

Locuire

• disponibilitate pentru locuire diversificata (cladiri colective, case individuale)

• pondere mica a locuintelor aflate sub tutela administratiilor publice locale;

• insuficienta echipare a unor zone cu dotari complementare (invatamant, piete agro-alimentare, spatii verzi, spatii de joaca).

TENDINTE GENERAND OPORTUNITATI SAU POTENTIALE RISCURI

PENTRU MUNICIPIUL MORENI

SECTOR

OPORTUNITATI

RISCURI

Politica generala a Romaniei; relatiile cu autoritatile judetene

• semnarea tratatului de preaderare a Romaniei la UE;

• imbunatatirea mediului legal si institutional in Romania;

• extinderea descentralizarii in toate sectoarele de activitate;

• stabilitate politica interna.

• reorientarea politicii interne a Romaniei spre un model economic de tip inchis.

Procese demografice si sociale

• cresterea mobilitatii populatiei;

• imbunatatirea standardelor educationale ale populatiei.

• descresterea demografica;

• migrarea profesionistilor spre alte domenii sau in alte tari.

Economie

• simplificarea formalitatilor vamale si a regimului vizelor;

• aplicarea strategiei nationale pe termen mediu;

• stabilizarea economiei nationale;

• dezvoltarea si imbunatatirea legislatiei in domeniul muncii;

• restructurarea finantelor publice;

• simplificarea procedurilor juridice si administrative pentru incurajarea investitorilor interni si straini;

• accelerarea procesului de privatizare.

• cresterea delictelor eonomice, dezvoltarea economiei subterane

         VII. CONCLUZII

 

          In urma sondajului care vizeaza starea sociala a municipiului Moreni efectuat pe un esantion de circa 100 de persoane se pot trage urmatoarele concluzii:

ü     morenarii poseda aparatele destinate unei informari corecte asupra a ceea ce se petrece in jurul nostru (televizoare color, abonament la televiziuni prin cablu, telefoane fixe, aparate radio, acces la internet), precum si aparatele electrocasnice atat de necesare in viata cotidiana (frigider, masina de spalat, etc);

ü     circa 80% din locuitorii municipiului Moreni locuiesc in apartamente la bloc, acest procent urmand sa scada in favoarea caselor care se construiesc intr-un ritm alert in intravilanul morenar;

ü     peste 80% dintre intervievati locuiesc in apartamente cu o camera si doua camere,  capacitatea de trei, patru si mai mult de patru camere fiind destul de limitata in Moreni;

ü      repondentii sunt de acord cu: recalificarea somerilor intr-o meserie (somajul fiind o problema cu care se confrunta Moreni-ul), angajarea tinerilor absolventi intr-o meserie, efectuarea unor cursuri de instruire pentru adulti, angajarea persoanelor peste 40 de ani, reintegrarea sociala a delicventilor, acordarea ajutoarelor sociale persoanelor defavorizate, institutionalizarea persoanelor fara adapost, construirea de locuinte, atragerea investitorilor straini, posibilitatea achizitionarii unei locuinte in rate), si nu sunt de acord cu abandonul scolar, fenomen care se pare ca ia amploare nu numai in Moreni, ci si in intreaga tara;

ü     o parte destul de mica (40%) a ajutat copii orfani institutionalizati, acest lucru datorandu-se faptului ca in municipiul Moreni nu exista o asemenea institutie, deplasarea in alte localitati fiind dificila;

ü     un procent de 78% dintre intervievati considera ca sansa pentru integrarea in societate trebuie acordata de catre statul roman si, in mai putina masura, de catre autoritatile publice locale, persoanele fizice, organismele din strainatate, atragerea de fonduri externe si de catre biserica, acest lucru semnificand faptul ca morenarii nu considera capabile autoritatile publice municipale de rezolvarea acestui aspect social, acordand mai multa incredere statului roman;

ü     in ceea ce priveste retelele de apa potabila si canalizare, subiectii sunt nemultumiti de starea retelelor de apa, de starea retelelor de canalizare, de calitatea apei si de tariful apei destul de ridicat, acestia fiind multumiti numai de numarul orelor de distributie a apei;

ü     in general, morenarii nu sufera de boli cronice, insa cei suferinzi declara ca nu dispun de veniturile necesare efectuarii tratamentului recomandat de medic;

ü     in cazul asistentei medicale, cei mai multi sunt nemultumiti de costurile medicamentelor, de sumele practicate pentru consultatii, de conditiile de spitalizare si de starea constructiilor ce gazduiesc institutiile sanitare, iar  51% sunt multumiti de numarul medicilor specialisti;

ü     cea mai mare parte a subiectilor sunt de parere ca daca ar dispune de un venit net lunar de  5 000  lei s-ar descurca destul de bine;

ü     63% dintre subiecti considera ca nu sunt suficiente spatii verzi, 58% au parerea ca parcurile morenare nu sunt ingrijite,  iar 45% cred ca municipiul este curat; parerea celor intervievati este ca nu exista poluare si nici degradare;

ü     49% dintre subiecti ar participa voluntari in actiuni folositoare comunitatii locale;

ü      in ceea ce priveste apelarea la serviciile Primariei municipiului Moreni pentru solutionarea unor probleme, subiectii au fost multumiti de calitatea serviciilor in ceea ce priveste alocatiile de stat pentru copii, eliberarea certificatelor de casatorie, eliberarea certificatelor de deces, eliberarea certificatelor de urbanism, eliberarea autorizatiei de constructie, concesionarea si inchirierea terenurilor, eliberarea autorizatiilor de functionare si avizelor de principiu, eliberarea carnetului de producator, adeverintele pentru intocmirea dosarului de somaj, anchetele sociale pentru ajutor social, ajutor de urgenta, ingrijitori persoane cu handicap, ingrijitori persoane varstnice, inscrierile in audienta, rezolvarea problemelor dvs in urma prezentarii in audiente, intocmirea actelor pentru agenti economici individuali sau asociatii familiale, achitarea de diverse taxe;

ü      functionarii publici sunt apreciati, atunci cand se apeleaza la serviciile lor, ca fiind priceputi, corecti, binevoitori, amabili, dar comozi;

ü     persoanele intervievate, atunci cand au de rezolvat o problema, intampina dificultati in ce priveste diversitatea institutiilor la care trebuie sa apeleze in acest sens; de asemenea au probleme in comunicarea cu functionarii institutiilor si nu cunosc la ce institutii trebuie sa se adreseze pentru a-si rezolva respectiva problema;

ü      in ceea ce priveste serviciile de utilitati publice care isi desfasoara activitatea pe raza municipiului Moreni, populatia morenara este multumita de marcajul strazilor si de infrumusetarea spatiilor verzi prin plantare de copaci, avand nemultumiri legate de repararea strazilor din cartiere, repararea arterelor principale ale localitatii, rezolvarea problemei cainilor comunitari, numarul parcarilor auto, intretinerea spatiilor verzi, numarul cosurilor de reziduuri amplasate in locuri publice, numarul pubelelor de colectare de resturilor menajere si de frecventa colectarii reziduurilor menajere.

Ca urmare a efectuarii analizei SWOT a municipiului Moreni, printre punctele tari ale municipiului Moreni se numara urmatoarele:

ü   Moreni-ul este situat, geografic, intr-o zona foarte favorabila, zona deluroasa cu un bun potential in dezvoltarea turistica viitoare;

ü   dispune de bogate resurse de subsol (petrol);

ü   in ce priveste populatia, exista un grad ridicat de toleranta si un nivel redus de conflicte sociale intre cetateni;

ü   nivelul de instruire a populatiei este in continua crestere;

ü   ponderea majoritara a populatiei din grupa de varsta adulta (20-60 ani) reprezinta peste 50% din totalul populatiei, ceea ce evidentiaza spiritul tanar al localitatii;

ü   municipiul dispune de un fond excedentar de cladiri si spatii industriale disponibile in platformele industriale cu dotare tehnico-edilitara buna;

ü   de asemenea, poseda si rezerve de terenuri care pot fi reconvertite pentru functiuni diverse;

ü    alimentarea cu energie electrica, gaze naturale si termica relativ este bine dezvoltata;

ü   reteaua de telecomunicatii s-a extins si modernizat recent;

ü    exista o buna asigurare a serviciilor de telefonie fixe comunelor periurbane;

ü   dispune de acoperirea integrala cu retea de telefonie mobila;

ü   piata de consum are un volum mare;

ü   exporturile au atins un volum ridicat in domeniul industriei usoare si textile, ca urmare a patrunderii investitorilor straini in localitate;

ü   cresterea numerica a I.M.M.-urilor, determinata de cresterea cererii in randul populatiei;

ü   procentul de scolarizare este destul de ridicat;

ü   dotarile de sanatate existente acopera necesitatile municipiului si ale zonei;

ü   administratia publica locala asigura fonduri si servicii pentru protectie sociala;

ü   gradul de poluare este, in general, relativ mic;

ü   localitatea dispune de spatii verzi amenajate care pot imbogati microclimatul, precum si posibilitati de extindere a acestora;

ü   exista posibilitati de agrement in interiorul zonei sau in imediata apropiere;

ü   municipiul are disponibilitate pentru locuire diversificata (cladiri colective, case individuale).

Punctele slabe ale municipiului Moreni sunt:

ü     inexistenta unei circulatii feroviare, care ar facilita legaturile cu orasele invecinate;

ü     absenta terenurilor de buna calitate pentru practicarea agriculturii;

ü      bilant demografic general este negativ;

ü     reproducere demografica simpla – exista o atitudine denatalista;

ü     lipsa acuta de locuri de munca;

ü      tendinta de crestere a ratei somajului;

ü     plati compensatorii pentru disponibilizati, ceea ce produce lene sociala;

ü     nu a fost definitivata delimitarea patrimoniului ca domeniu public al statului, al Consiliului judetean si al Comunitatii locale;

ü     neconcordanta intre valoarea reala a locuintelor si pretul acestora pe piata imobiliara libera;

ü     reteaua de circulatie si transport de persoane si marfuri este nedezvoltata;

ü     starea tehnica a drumurilor, strazilor este precara;

ü     infrastructura tehnica de alimentare cu apa, canal este defectuoasa;

ü     stadiu avansat de uzura la peste 30% din reteaua de distributie a apei potabile;

ü     costul relativ ridicat al aparatelor si al serviciilor de telefonie mobila;

ü     nivel relativ redus al dezvoltarii I.M.M –urilor;

ü     dezvoltarea relativ redusa a infrastructurii de afacere;

ü     dotarea precara a unitatilor de invatamant cu echipamente si materiale;

ü      insuficienta racordare la tehnicile de varf;

ü     migrarea cadrelor didactice din invatamant spre alte domenii de activitate;

ü      lipsa dotarilor necesare desfasurarii activitatilor de expertiza medicala;

ü     insuficiente servicii si personal specializat;

ü      implicarea insuficienta a societatii civile si a bisericilor in rezolvarea problemelor sociale comunitare;

ü     inexistenta unei gestiuni ecologice integrate a deseurilor, deseurile menajere fiind depozitate pe platforme neamenajate corespunzator si necontrolate din punct de vedere al emisiilor de poluanti in mediu;

ü     pondere mica a locuintelor aflate sub tutela administratiilor publice locale;

ü     insuficienta echipare a unor zone cu dotari complementare (invatamant, piete agro-alimentare, spatii verzi, spatii de joaca).

BIBLIOGRAFIE

1.     Lazarescu. I,  Stoica.I., (2001), Pagini de Monografie, Moreni, „Editura Veronica”, Moreni.

2.     Dragomir.V., Stoica. I., (2002), Moreni, clipe in istorie, „ Editura Karmat Press”, Ploiesti.

3.     Chivaran. I.,  Bucur. N., ( 1926), Moreni, „Editura Rasaritul”, Bucuresti.

4.     Goicea. I., (1996)  Monografia orasului Moreni, „Editura Veronica”, Moreni.

5.     Manole. Minodora, (1980) Aspecte din situatia social-economica a mosiei Moreni, manuscris.

6.     Stoica. I., (1998) Pagini de monografie scolara, Scoala nr. 3 Moreni, manuscris, Moreni.

7.     Bucur. D., Zavoianu. I., (1974), Judetul Dambovita, „Editura Academiei”.

8.     Butura.V., (1989), Stravechi Marturii, „Editura Stiintifica si Enciclopedica”, Bucuresti.

9.     Ciobanu. R., (1994), Mic dictionar de cultura religioasa, „Editura Helacon”, Timisoara.

10.  Pop. N., (1939), Subcarpatii dintre Dambovita si Prahova, Bucuresti.

11.  Posea. G., Popescu. N., Ielenicz. M., (1974), Relieful Romaniei, „Editura Stiintifica”, Bucuresti.

12.  Stoica.I., Istoria petrolului in regiunea Moreni- pagini de monografie, manuscris.

13.  Arhiva Directiei Judetene de Statistica Dambovita, Registrul Localitatea Moreni.

14.  Arhiva statului, Dambovita, fond Primaria Moreni.

15.  Documentare din timpul lui Petru Cercel (1584)

16.  Potra, George, Tezaurul documentelor al judetului Dambovita, Muzeul judetean Dambovita

17.  Arhiva statului Bucuresti, copie, manuscris

18.  Anuarele statistice ale R.S.R, (1965-1988), Directia Generala de Statistica

19.  Citat Dr. Hermenean Ion, directorul spitalului Moreni



[1] documentare din timpul lui Petru Cercel (1584)

[2] Potra, George, „Tezaurul documentelor al judetului Dambovita”, Muzeul judetean Dambovita

[3] Chivaran Ioan; Bucur, Negoescu; 1926 „Moreni”, Editura „Rasaritul”, Bucuresti

[4] Manole, Minodora, 1980 „Aspecte din situatia social-economica a mosiei Moreni”, manuscris

[5] Goicea, Ion, 1966, „Monografia orasului Moreni”, manuscris

[6] Arhiva statului Bucuresti, copie, manuscris

[7] Stoica Ion, 1998 „Pagini de monografie scolara”, Scoala nr. 3 Moreni, manuscris, Moreni

[8] Stoica. I., Lazarescu. I., (2001), Pagini de monografie, „Editura Veronica”, Moreni

[9] Anuarele statistice ale R.S.R, (1965-1988), Directia Generala de Statistica

[10] citat Dr. Hermenean Ion, directorul spitalului Moreni








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3604
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site