Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


POLITICA TURISTICA A SUEDIEI

Turism

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Zona Calimanesti-Caciulata
BALNEO 2011
Conditii de comercializare a produselor si serviciilor turistice
BALNEO 2011
Turismul rural, ecologic si cultural in comuna Bran
Delta Dunarii
TRASEE TURISTICE MONTANE - Muntii RODNEI
Hotel “PARANG” 2* - OLANESTI
Creta - Hotel Astir Beach 4* – demipensiune / pensiune completa / all inclusive
Clasificarea unei pensiuni turistice rurale

POLITICA TURISTICA A SUEDIEI



CAPITOLUL 1

PREZENTAREA GENERALA A SUEDIEI

Asezare. Suedia este un stat in Europa de Nord, situat in partea estica a peninsulei Scandinave, la tarmurile Marii Baltice (Golful Botnic). Cuprinde si numeroase insule din Marea Baltica (Gotland, Oland s.a.).

Vecinii Suediei sunt:

·         La nord-vest, Norvegia - pe o lungime de 1619 km;

·         La nord-est, Finlanda - pe o lungime de 586 km;

·         La sud-vest, Marea Nordului;

·         La sud-est, Marea Baltica si stramtorile daneze.

Suprafata Totala: 449 964 km² din care: - Uscat: 410 934 km² 

-         Apa: 39 030 km²

Impartire administrativa: In prezent Suedia este impartita in 21 de comitate. In fiecare comitat exista un birou administrativ numit de guvern si un consiliu ales. Fiecare comitat este mai departe divizat in comune, in total, in 2004 existand un numar de 290 pe tot teritoriul Suediei.

  • AB - Stockholms län
  • C - Uppsala län
  • D - Södermanlands län
  • E - Östergötlands län
  • F - Jönköpings län
  • G - Kronobergs län
  • H - Kalmar län
  • I - Gotlands län
  • K - Blekinge län
  • M - Skåne län
  • N - Hallands län
  • O - Västra Götalands län
  • S - Värmlands län
  • T - Örebro län
  • U - Västmanlands län
  • W - Dalarnas län
  • X - Gävleborgs län
  • Y - Västernorrlands län
  • Z - Jämtlands län
  • AC - Västerbottens län
  • BD - Norrbottens län

In mod traditional Suedia este impartita in trei regiuni istorice:

·         Götaland

·         Svealand

·         Norrland

Cea de a patra regiune istorica a Suediei a fost pana in 1809 Österland, actuala Finlanda.

Pana la reforma administrativa intreprinsa in anul 1634 de Axel Oxenstierna, Suedia era divizata in 25 de regiuni.

Suedia

Istorie

Probele arheologice dovedesc ca teritoriul actualei Suedii era locuit in Epoca pietrei, odata cu retragerea ghetii ultimei glaciatiuni din interiorul peninsulei. Primii locuitori se presupune ca au fost vanatori - culegatori, traind in primul rand din ceea ce Marea Baltica le putea oferi.

Exista probe care sustin teoria conform careia sudul Suediei a fost dens populat in timpul Epocii bronzului, pentru ca au fost descoperite ramasite ale unor comunitati bazate pe comert.

In secolul IX si secolul X, cultura vikinga a inflorit in Suedia. Comertul, atacurile si colonizarea se faceau in aceasta perioada catre est, spre Statele Baltice, Rusia si Marea Neagra.

In 1397, cele 3 tari scandinave : Norvegia, Danemarca si Suedia au fost unite sub un singur rege. Aceasta a fost o uniune personala nu una politica, si in secolul XV Suedia a rezistat incercarilor de conducere centralizata ale regelui danez, chiar si prin rebeliune armata. Coroana suedeza s-a despartit in 1521 de aceasta uniune personala cand viitorul (1523) rege Gustav I al Suediei a devenit regent.

Secolul XVII a fost martorul ridicarii Suediei ca una dintre marile puteri ale Europei prin participarea la Razboiul de 30 de ani. In secolul XVIII Rusia a luat haturile Europei de Nord si in cele din urma, in 1809, a rupt Finlanda din estul Suediei si a declarat-o Mare Ducat rusesc.

Ultimul razboi purtat de Suedia a fost impotriva Norvegiei in 1814, ducand la crearea unei uniuni personale cu aceasta din urma. Uniunea a fost dizolvata in mod pasnic in 1905. Suedia a ramas o tara neutra in timpul celor doua razboaie mondiale. A continuat sa stea nealiniata in timpul Razboiului Rece si nu este astazi membra a nici unei aliante militare (desi a participat la antrenamentele NATO).

Populatie

  • Suedia are o populatie de 9.067.049 locuitori, dintre care 89% suedezi, in rest finlandezi, danezi, iar in nord traind circa 15 000 de laponi.
  • In tara sunt si peste 400 mii de imigranti (finlandezi, norvegieni, danezi, iugoslavi, turci, polonezi, iranieni, germani, romani).
  • In nordul tarii, exista doua grupuri de minoritati etnice: vorbitorii de finlandeza din nord-est si populatia Sami (Laponii).
  • 70% din teritoriu prezinta o densitate mai mica de 6 loc/km2, dar in arealele urbanizate din partile sudice si centrale ale Suediei, densitatea populatiei depaseste 150 loc/km2, iar in nord densitatea cea mai ridicata este in zonele miniere: 20 loc/km2, iar pe litoral: 35 loc/km2.
  • Populatia urbana: circa 85%
  • Structura pe varsta este prezentata in urmatorul tabel:

Tabel nr.1



Structura pe varsta

Barbati

Femei

Intre 0 – 14 ani

804.296

763.213

Intre 15 – 64 ani

2.933.183

2.835.835

Peste 65 ani

654.575

886.983

Sursa: Institutul national de Statistica 2003
     Rata de crestere a populatiei: 0.01% (estimare din 2003)
     Grupuri etnice: Suedezi, laponi, iugoslavi, danezi, norvegieni, greci, turci.
     Religii: Protestantism 95%, catolicism, ortodoxism

  • Natalitatea: 14,3 ‰
  • Mortalitatea: 11 ‰
  • Speranta de viata este mare:
    • aproximativ 78 de ani pentru barbati
    • aproximativ 83 ani pentru femei.

Limba vorbita: Suedeza este limba nationala (dar nu oficiala) a Suediei, si este vorbita de majoritatea populatiei. Suedeza este una din limbile scandinave, o sub-grupa a limbilor germanice (indo-europene). Suedeza este foarte apropiata lingvistic de limba daneza si norvegiana.

Orase principale:

-         Stockholm (capitala Suediei)

-         Goteborg

-         Malmo

-         Uppsala

-         Linkoping

-         Norrkoping

-         Jonkoping

-         Helsingborg

-         Östersund .

Relief




  • Relief predominant de platou si de campie, cu urmatoarele particularitati:
  • In vestul si nord-vestul tarii se intind Alpii Scandinavi care ating altitudinea maxima prin vf. Kebnekajse: (alt. 2111 m).
  • Alte varfuri: Sarek (alt. 2090 m), Sulitjelma (alt. 1914 m).
  • Spre est muntii sunt marginiti de un podis, care coboara in trepte spre litoralul cu fiorduri al Marii Baltice, unde se afla Golful Botnic.
  • In partea sudica a tarii se intind campii care inconjoara o mica regiune deluroasa, podisul Smaland (alt. 377 m) si campia valurita Skania, cu soluri fertile si peisaje asemanatoare Danemarcei invecinate.
  • Exista foarte multe lacuri de origine tectono-glaciara, mai ales in campia central-sudica a tarii. Din cele circa 96.000 de lacuri, mai mari sunt Vanern, (5585 km²), Vattern (1899 km²)si Malaren (1140 km²).

  • Zonele mlastinoase acopera peste 10% din suprafata tarii.
  • Capitala Suediei, este situata de o parte si de alta a stramtorii Norrstrom, care leaga lacul Malaren de Marea Baltica si pe cateva insule ale lacului Malaren, legatura intre cartierele-insule facandu-se prin intermediul a nu mai putin de 50 de poduri.
  • Lacul Malaren a fost candva un golf al Marii Baltice care patrundea adanc in interiorul tarii.
  • Miscarile de ridicare care au antrenat peninsula au inaltat pamanturile despartind apele golfului de cele ale Balticii, formand lacul Malaren.
  • Intre lac si mare se formeaza un cordon litoral care nu mai permite accesul corabiilor spre interior si obliga crearea unui punct de tranzit pe uscat.
  • Asa a aparut orasul Stockholm la zona de contact dintre mare si uscat cu un dublu rol: economic (asigurand tranzitul marfurilor pe continent) si strategic (constituind un obstacol in calea piratilor care urmareau si pradau corabiile negustoresti).
  • Legatura lacului cu marea a fost refacuta artificial, necesitatea canalului Norrstrom fiind vitala.

Retea hidrografica

  • Hidrografia este reprezentata de numeroase rauri in general scurte (Umealv 465 km, Lulealv 450 km), dar cu debite bogate si un potential hidroenergetic ridicat (mai ales cele din Norrland) si de cele circa 96.000 lacuri, unele de mari dimensiuni.
  • O parte din lacuri si rauri sunt legate intre ele prin canale navigabile, mai cunoscut fiind canalul Gota, care traverseaza partea de sud a Suediei si face legatura intre lacuri si rauri pe o distanta de 560 de kilometri, de la Göteborg la Stockholm.
  • Rauri: Klar, Osterdal, Indals, Angerman, Ume, Pite, Lule, Torne, Muonio.
  • Lacuri: Vanern, Vatern, Malaren, Storsjon, Siljan, Nornavam.

Clima

  • Clima este mai aspra in regiunile nordice (traversate de Cercul Polar), unde are caracter continental, si mai blanda in partea sudica, unde influenta marina este puternica, iar precipitatiile depasesc 500 mm/an (temperat-maritima).
  • GulfStream, curentul cald al Golfului din Atlantic, imprima Suediei un climat mai bland decat cel al altor regiuni situate tot in indepartatul nord.
  • Stockholm, capitala tarii, se situeaza aproape la aceeasi latitudine ca si sudul Groenlandei, dar in iulie beneficiaza de o temperatura medie de +18° C.
  • Iarna, temperatura medie se situeaza usor sub zero, iar caderile de zapada sunt moderate.
  • Mai spre nord insa, Suedia are ierni lungi si friguroase.
  • In iunie si iulie soarele nu apune niciodata.

Vegetatie

  • Jumatate din suprafata tarii este acoperita de paduri (mesteacan, pin, molid).
  • Mai putin de 10% este teren agricol (cultivat cu ovaz, cartofi, secara, sfecla de zahar, grau).
  • In partea nordica si centrala a tarii exista paduri de conifere, in sud paduri amestecate, iar in extremitatea sudica padure de fag si stejar.
  • In zonele muntoase inalte se dezvolta vegetatia de tundra montana.
  • In fauna se remarca ursul (protejat de lege), elanul, nevastuica, hermelina, pasarile de apa.
  • Exista 16 parcuri naturale si 753 de rezervatii de stat si alte rezervatii care protejeaza flora tipica de tundra sau taiga, fauna polara sau de padure temperata.

Resurse naturale

  • Suedia este bogata in paduri de conifere, in minereu de fier, cupru, zinc, aur, argint, plumb, zinc, wolfram, uraniu si alte minereuri, dar nu are zacaminte de petrol si carbune, dispune insa de energie hidroelectrica.
  • Cele mai importante rezerve de fier se afla in nordul indepartat si sunt indeosebi exportate.
  • Intinsele paduri de conifere ale Suediei, intr-o buna combinatie cu foioasele, servesc la aprovizionarea unei industrii extrem de dezvoltate: gatere, celuloza, hartie si produse finite pe baza de lemn.
  • Suedia este un important furnizor de hartie si produse lemnoase pe pietele internationale. In 1997, exportul produselor industriei forestiere s-a ridicat la 91 miliarde coroane suedeze.
  • Energia hidroelectrica ieftina a constituit un factor esential in dezvoltarea industriala a tarii. Aproximativ 15% din cantitatea de energie a Suediei este furnizata de centralele hidroelectrice, asezate pe raurile principale din nord.
  • Petrolul importat asigura 40% din energia care se consuma, iar cocsul si carbunele importate asigura 7% .
  • Cele douasprezece reactoare nucleare ale Suediei asigura peste 15% din energia totala a tarii sau 50% din energia electrica.
  • Restul energiei provine din combustibili biologici.



CAPITOLUL 2

POLITICA TURISTICA A STATULUI SUEDEZ

Industria turismului din Suedia se afla sub autoritatea Ministerului Industriei, Muncii si Comunicatiilor. Sectorul turistic este organizat intr-o retea larga de mici firme distribuite in toate regiunile tarii, cu o cifra de afaceri anuala de aproximativ 13,3 miliarde Euro (2,63% din PNB) si un numar estimat la 126.000 de angajati. Volumul exporturilor din turism este de 4,73 miliarde euro.

Rolul targurilor si expozitiilor internationale in politica comerciala de promovare a exporturilor de turism.

Organismul national suedez cu atributii de promovare a turismului este VisitSweden92 care are birouri de reprezentare in Danemarca, Finlanda, Germania, Marea Britanie, Olanda, Italia, Franta, USA, Japonia, Spania si Coreea de Sud. Bugetul pe care Swedish Travel and Tourism Council l-a avut in anul 2004 a fost 9,35 milioane euro.

Finantarea se face, atat de la bugetul de stat, cat si cu contributia directa a mediului de afaceri al industriei turistice. Costurile pentru functionarea birourilor, precum si pentru promovarea generala a Suediei ca destinatie turistica sunt suportate de guvern, pentru promovarea proiectelor speciale, implicandu-se financiar toti potentialii beneficiari (firme, organisme zonale si locale, etc). Tot ca organism guvernamental, pe piata suedeza functioneaza si Nutek, Agentia Suedeza pentru Dezvoltare Economica si Regionala93, care are un departament al carui obiect de activitate este efectuarea de analize, studii, statistici pe care le pune la dispozitia agentilor de turism interesati.

O alta organizatie profesionala foarte importanta este ”Swedish Travel and Tourist Industry Federation”. Ea reprezinta cele 18 organizatii de turism in contactul cu Parlamentul, Guvernul, autoritatile publice si alte organisme oficiale.

Swedish Tourist Association (STF) este una din cele mai mari organizatii, ce isi desfasoara activitatea pe baza de voluntariat. Are peste 330.000 membrii impartiti in 80 de filiale raspandite pe tot teritoriul Suediei.

Alte asociatii din domeniul turismului sunt: Swedish Tourism Trade Association, Swedish National Parks Information Centre, Asociatia Hotelurilor si Restaurantelor, Asociatia Propietarilor de Campinguri.

In politica de promovare a tarii ca destinatie turistica autoritatea publica se foloseste exclusiv de instrumente promotionale in timp ce masurile de politica financiar fiscala sau valutara nu se aplica in mod special. TVA-ul care se percepe este la nivelul maxim de 25%. Doar pentru serviciile de alimentatie din cadrul hotelurilor acesta este de 12%.

Politica de credit avantajeaza toate sectoarele economiei prin faptul ca dobanzile sunt scazute (2-3%), atata timp cat investitiile se fac pe teritoriul Suediei.

Suedia este organizata in 21 de regiuni si 289 municipalitati. Fiecare regiune sau municipalitate este libera sa isi organizeze activitatile din domeniul turismului, avand organizatii turistice locale care isi au propriile obiective si diferite structuri organizationale. Cele mai multe au denumirea generica de Regional Tourist Board, cu referire la numele regiunii condusa de catre autoritatea administrativa regionala si cu suportul financiar al industriei turistice.

Orice agent economic poate desfasura activitate turistica fara a fi nevoit sa se supuna unei legi specifice acestui domeniu. Pentru activitati de turism international insa, cadrul institutional este format din: legea pentru constituirea fondului de garantie, legea pentru pachetele turistice, legea pentru desfasurarea activitatii din cazinouri, etc. Legea pentru constituirea fondului de garantie prevede contributia fiecarei firme care are activitate de turism international pentru formarea unui fond de garantie. Din acest fond se suporta cheltuielile legate de sejurul si repatrierea celor care si-au cumparat programe turistice din Suedia, in cazul in care firma vanzatoare ajunge in imposibilitatea de a-si respecta obligatiile fata de acestia. Firmele suedeze care au activitatea de turism international nu platesc TVA. Legea pentru functionarea cazinourilor prevede cine are dreptul sa lucreze in astfel de unitati, evidentele ce trebuie pastrate (registrele de intrare, inregistrarile, registrele de casa), marcarea jetoanelor, programul de functionare, etc.

BIBLIOGRAFIE

1.         C. Cristureanu; N. Neacsu, Turism international: studii de caz: legislatie, Ed. Oscar print, Bucuresti, 1999

2.         Constantin Draica, Turismul international: practici de elaborare si distributie a produsului turistic, Ed. All Beck, Bucuresti, 2003

3.         Cristian Valentin Hapenciuc, Cercetarea statistica in turism, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti,2003

4.         www.wikipedia.com

5.         www.uia.org

6.         www.wttc.org








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2047
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site