Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


PROMOVAREA UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE PRIN INTERMEDIUL INTERNET-ULUI

Turism

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PREZENTAREA POTENTIALULUI RURAL AL ROMANIEI
Orasul Londra - Hoteluri
TURISMUL IN ZONELE RURALE – RETROSPECTIVA SI PREZENT PE PLAN MONDIAL
Hotel “PETROLUL” 2* - EFORIE NORD
Servicii turistice – turismul, activitate specifica de servicii
Notiuni de radiosalvamont
Parcul National Kruger
Prezentare hotel DAMBOVITA
TURISMUL RURAL - O ALTERNATIVA VIABILA PENTRU VALORIFICAREA POTENTIALULUI ANTROPIC DIN ZONA
Zona Banatului - Parcul National Semenic Cheile-Carasului

TERMENI importanti pentru acest document

: promovarea unei pensiuni : pensiunea vega lepsa : concluziile promovarii unei pensiuni : promovarea unei pensiuni prin internet :

PROMOVAREA UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE PRIN INTERMEDIUL INTERNET-ULUI

Studiu de caz

1. Pensiunea „Vega” din Statiunea Lepsa – prezentare, oferte si servicii

           Localitatea Lepsa, asezata in inima muntilor si dealurilor vrancene, este o oaza de liniste si frumusete, un loc unde turistul revine mereu pentru a se intalni cu natura. Lepsa se afla la o distanta de 80 km de Focsani, traseul fiind: Focsani -Bolotesti – Vidra – Valea Sarii – Barsesti – Tulnici – Lepsa, situat la trecerea din Ardeal in Moldova.[1]

           Este o localitate in continua dezvoltare, in ultimii ani, construindu-se aici vile, pensiuni agroturistice, case de vacanta si alte facilitati. Asezarea montana a favorizat aparitia si dezvoltarea turismului in localitate.[2]

Obiectivele turistice ale statiunii:

·       Rezervatia Naturala geografica;

·       Cheile Tisitei, este una dintre principalele atractii ale zonei in orice anotimp al anului;

·       Manastirea Lepsa, este amplasata intr-un cadru natural deosebit de pitoresc si este unul dintre cele mai vechi asezaminte spirituale din spatiul vrancean;

·       Cascada Putnei este aflata la cativa kilometri de Lepsa si este o rezervatie naturala, care are peste 12 metri;

·       Pastravaria Lepsa, infiintata in 1955;[3]

·       Rezervatia forestiera, geologica, zoologica, floristica Tisita, care cuprinde resturi de paduri seculare pe masivul Tisaru si Cheile Tisitei, (o vale adanca si ingusta sapata de-a lungul timpului de paraul Tisita) – se gaseste aici o flora si fauna interesanta, cu multe endemiste si specii rare, precum capre negre, ursi, caprioare si cerbi.[4]

PREZENTAREA PENSIUNII VEGA:

           Vom lua drept studiu de caz analiza ofertei de turism a Pensiunii Vega din statiunea Lepsa judetul Vrancea.

           Pensiunea Vega, este locul ideal pentru a petrece cateva zile de relaxare.

           Confortul la standarde europene, panorama, linistea si aerul curat incanta orice turist, care isi va dori sa mai revina.

           Pensiunea Vega este constuita din:

·       unitati de cazare;

·       unitati de alimentatie;

·       unitati ce ofera servicii de agrement si recreere.

Unitatea de cazare (oferta de cazare)

           Pensiunea este destinata clientelei de agroturism si ofera servicii de calitate ireprosabila la 5 margarete. Are 2 etaje cu un total de 14 locuri.

           Corpul de cazare cuprinde: holurile de etaj prevazute cu fotolii si masute joase (pe care se regasesc pliante si materiale documentare despre pensiune), spatiile de cazare cu acces pe culoar. Acestea au marimi standard prevazute in OMT nr. 56/1995.

Facilitati in corpul de cazare:

·       frigider in vila;

·       bucatarie complet dotata si utilata;

·       TV in living;

·       crama / beci;

·       Internet prin cablu si wireless;

·       parcare;

·       gradina / curte;

·       piscina;

·       acces la bucatarie;

·       jacuzzi;

·       terasa;

·       ferma proprie;

·       foisor in curte;

·       gratar / barbeque;

·       living foarte spatios;

·       sala de fitness.

           Interiorul este confortabil si modern utilat.

Facilitati in camere:

·       mini-frigider;

·       seif in camera;

·       uscator de par;

·       baie in camera;

·       baie cu cada / dus / jacuzzi;

·       camere cu balcon si terasa;

·       incalzire centrala si apa calda permanent;

·       TV (LCD) + dvd in fiecare camera;

·       minibar.

           Baia este prevazuta cu sistem alarma anti incendii.

Serviciile fara plata constau in:

·       incarcatul, descarcatul si transportatul bagajelor; depozitarea si pastrarea temporara a acestora;

·       pastrarea valorilor in seif, pastrarea si restituirea obiectelor uitate;

·       primirea si distribuirea corespondentei;

·       acceptarea platii prin carti de credit;

·       oferirea de informatii turistice si culturale;

·       servicii comisionar-curierat;

·       acordarea de prim-ajutor in caz de urgenta (trusa de prim ajutor);

·       solicitari de taximetrie;

·       parcare.

Dintre serviciile cu plata se pot enumera:

·       rezervarea de bilete la mijloacele de transport si informatii referitoare la orarul acestora;

·       transmiterea de telegrame, faxuri, telefaxuri, telefoane;

·       racordarea prin centrala telefonica la serviciul urban si international;

·       copiator xerox;

·       vanzarea diferitelor publicatii, cartele telefonice;

·       spalat, calcat, curatat imbracaminte;

·       inchirierea de masini si telefoane mobile;

·       inchirieri de jocuri;

·       teren de tenis / fotbal.

Tarifele de cazare:

           Sistemul de tarife este generat de diferentierea acestora pe tipul de camere, regim de ocupare, categorii de clientela (pe cont propriu sau intermediari din care individuali sau in grupuri) si in perioade de timp (week-end, sezon sau extrasezon).

           De regula, tarifele de cazare afisate (standard rate) sunt cele maximale si reprezinta pretul inchirierii unei camere.

           Tarifele de cazare la Pensiunea Vega se stabilesc in functie de criteriile economice, factorii cererii si reglementarile legale.

           Categoria criteriilor economice include acoperirea costurilor, realizarea de profit si grad de rentabilitate, gradul de ocupare, nivelul anterior al tarifelor, situatia economica generala, impactul fenomenului inflationist asupra costurilor, evolutia cursului de schimb si conditiile de plata.

           Tariful mediu real cuprinde niveluri diferite ale tarifelor aplicate pe categorii de clientela si regimuri de ocupare a camerelor.

           Factorii cererii cuprind aspecte legate de sensibilitatea clientului fata de nivelul tarifelor.

           In perioada de desfasurare a targurilor si manifestarilor internationale de mare amploare, pensiunea practica tarifele afisate de sezon, care sunt majorate cu 10% pana la 20%. Acestea se aplica incepand cu trei zile inainte de deschiderea oficiala a targurilor, pana a doua zi dupa incheierea acestora.

           Modalitatile de plata acceptate de Pensiunea Vega sunt: numerar, carti de credit sau prin virament.

           Tarifele sunt pentru o noapte, include taxa serviciilor si 3% taxa pentru turism.

           Ziua hoteliera incepe la ora 12:00 si se termina a doua zi la ora 12:00. Pentru eventualele situatii speciale, de depasire a acestei ore, este necesara consultarea serviciului de receptie.

           Tariful pe noapte este de 150 RON, iar pentru inchiriere integral a pensiunii tariful este de 90 RON / noapte.

           Nu se fumeaza in pensiune, nu se accepta mai mult de 2 persoane in camera (cu exceptia copiilor pana in 7 ani)![5]

2. Sistemul de rezervare al pensiunii prin agentii de turism si on-line prin Internet

           Agentia de turism, care lucreaza pe baza de comision, este „magazinul de vise” pentru potentialii consumatori de turism. Este locul unde un doritor de calatorii se informeaza cu privire la oferta pensiunii. Agentul de turism are rolul de a-l ghida pe potentialul consumator in gasirea pachetului de vacanta cel mai aproape de dorintele acestuia.[6]

           Agentiile de turism constituie “veriga de baza institutionala, care activeaza in domeniul turismului”. Rolul preponderent al agentiilor de turism este de intermediere intre prestatorul de servicii turistice si turisti, avand ca obiect organizarea, oferirea si vanzarea de pachete turistice consumatorilor.

           In general, exista doua mari categorii de agentii de turism, si anume:

·       agentii de turism specializate numai in organizarea (productia) de aranjamente turistice, denumite tour-operatori (sau agentii tour-operatoare); ele isi comercializeaza produsele prin intermediari, agentii din cea de-a doua categorie;

·       agentii de turism distribuitoare, sau agentii de voiaj, a caror activitate consta numai in vanzarea produselor turistice ale tour-operatorilor sau a unor servicii izolate.

           Tour-operatorii sunt organizatorii de voiaje si sejururi care creeaza, asambleaza diferite componente ale serviciilor si produselor turistice (servicii de cazare, transport, alimentatie, agrement), oferindu-le fie direct, fie prin intermediul agentiilor detailiste sau prin Internet.[7]

In cadrul voiajelor forfetare oferite de agentiile de voiaj, pretul platit cu anticipare reprezinta, de obicei, inchirierea unui loc de cazare intr-o camera dubla. Dupa dorinta, o data cu plata intregului pres al voiajului, clientul poate opta pentru achitarea unui supliment aferent cazarii in regim single. La baza acestor aranjamente stau tarifele contractuale cu caracter preferential si confidential, negociate intre pensiune si agentul de voiaj; tarifele contractuale sunt mai mici decat cele afisate.

           O parte din clientii Pensiunii Vega vin aici prin intermediul unor agentii de turism care au contracte de colaborare cu pensiunea.

           Ca volum si valoare a tranzactiilor cat si in continut, contractul intre pensiune in calitate de prestator si agentiile de turism in calitate de intermediar este tipic pentru activitatea de comercializare in turism.

Un contract incheiat cu agentia de turism poate fi incheiat si pe o perioada de 12 luni. Exista contracte de negociere a conditiilor de cazare pentru grupuri si alte evenimente.

Sistemul de rezervari al pensiunii:

           Rezervarile de camere in cadrul Pensiunii Vega se fac prin sistemul de rezervari a agentiilor de turism si prin intermediul site-ului de Internet. Rezervarile trebuie pastrate pana la orele 18.00 din ziua sosirii. Exceptiile de la aceasta regula o reprezinta garantate care trebuie pastrate pana in momentul check-out-ului din ziua urmatoare.

           Pensiunea Vega trebuie sa accepte unul din urmatoarele moduri de garantare a unei rezervari:

           Realizarea unui depozit in avans prin cecuri sau ordine de plata. Depozitul in avans nu trebuie sa depaseasca tariful camerei.

           Pentru anularea unei rezervari garantate printr-un depozit, procedura de restituire a banilor se stabileste de pensiune. Data limita pana la care se poate anula rezervarea este de 1-9 zile inaintea sosirii. Daca anularea se face conform acestei politici, pensiunea este obigata sa returneze intreaga suma clientului.

           Acceptarea numarului cartii de credit folosita pentru realizarea platii.

           Cand o rezervarea nu poate fi onorata, exista urmatoarele alternative:

·       Pensiunea este obligata de a caza clientul la o alta pensiune comparabila cu aceasta din punct de vedere al confortului si al facilitatilor, si sa fie pe cat posibil in zona;

·       Pensiunea trebuie sa plateasca clientului cheltuielile de transport si cele aferente telefoanelor care notifica mutarea acestuia in alta pensiune;

·       General manager-ul trebuie sa trimita in decurs de 24 h o scrisoare clientilor care n-au putut fi cazati, prin care sa-si ceara scuze pentru neplacerile create.

           Pentru rezervari se ia legatura cu Departamentul Rezervari si se comunica modalitatea de garantare si de plata.

           O rezervare poate fi anulata pana la ora 16.00 in ziua sosirii, anularii primite dupa aceasta ora sau neprezentarile sunt taxate cu 100% din tariful primei nopti. Odata acceptate conditiile, contractul este semnat de reprezentantul ambelor parti.[8]

           Pensiunea are si un site in care se pot face rezervari on-line: http://www.turistinfo.ro/lepsa/cazare-lepsa/pensiunea_vega-c38880.html.

Sursa:www.infoturism.ro

Adresa : Lepsa, Str. Lepsa, nr. 1

Contact: Ion Marian

0769 722 092

 Concurenta

           Concurenta este factorul determinant, esential in succesul sau esecul firmelor. Concurenta determina oportunitatea acelor activitati ale unei firme care pot contribui la performanta acesteia, cum ar fi inovatiile, o cultura unitara sau implementare judicioasa.

           Concurenta reprezinta un fenomen deosebit de important pentru viata economica, dar si pentru viata sociala, deoarece ea reprezinta factorul motor care motiveaza, atat afacerile, cat si existenta oamenilor. Esta cert ca omul, de cand se naste si pana la moarte, va incerca sa se adapteze mediului natural, social si economic in care traieste, ceea ce presupune ca va trebui sa cunoasca ce inseamna competitia.

           In primul rand, va concura cu sine insusi, pentru a-si depasi limitele si pentru a se situa intr-o pozitie favorabila in societate. Apoi, va trebui sa concureze cu alti competitori, evidentiindu-si anumite abilitati, care ii vor permite situarea pe o pozitie avantajoasa.

           Daca ne referim la sfera economica, un agent economic va trebui sa se raporteze permanent la ceilalti competitori de pe piata, jocul competitiei fiind cel care va determina locul competitorilor in cadrul pietei.[9]

           Concurenta imbraca forma luptei pentru cucerirea pietei, fiecare concurent cautand sa satisfaca nevoile clientilor sai in conditiile superioare celorlalti ofertanti.

           Conceptia de marketing spune ca, pentru a se bucura de succes, o firma trebuie sa furnizeze si satisfactie pentru client la un nivel superior celui asigurat de concurentii ei. Prin urmare, marketerii nu trebuie sa se rezume doar la a se adapta, pur si simplu, nevoilor consumatorilor vizati. Ei trebuie si sa obtina avantaj concurential, pozitionandu-si elocvent oferta in perceptia consumatorilor, comparativ cu ofertele concurentilor.

           Competitorii reprezinta, pentru firmele de turism, orice firma de turism ce ofera aceleasi produse sau substitute ale consumatorilor de pe pietele actuale sau potentiale.

           Principalii concurenti ai Pensiunii Vega sunt hotelurile si pensiunile din Lepsa, care sunt intr-un numar destul de numeros, datorita potentialului agroturistic al zonei.

           Continutul relatiilor pensiunii cu mediul in conditiile desfasurate unei activitati de turism este de tip concurential. Acest gen de relatie trebuie sa se regaseasca in toate actiunile pensiunii (politica de produs, de pret, de promovare). Ca strategie generala de marketing, relatiile concurentiale imbraca forme particulare in raporturile firmei cu fiecare componenta a mediului extern. Astfel, cu clientii ele vor fi preferentiale, cu concurentii, competitive (nu de toleranta), iar cu furnizorii (in special cu cei de informatii), de cooperare.[10]

4. Clientela

           Cunoasterea clientului are la baza culegerea sistematica zilnica a informatiilor referitoare la originea clientilor (tara de provenienta); mijlocul de transport utilizat; tipul clientelei (individuala sau de grup, cu sau fara rezervare, VIP, client obisnuit); cine a efectuat eventuala rezervare (o agentie de voiaj, clientul insusi on-line); sursa de informare cu privire la existenta pensiunii.

           Culegerea informatiilor se face prin completarea de catre fiecare client a fisei de anuntare a sosirii si plecarii turistilor in conformitate cu Normele cu privire la accesul, evidenta si asigurarea securitatii turistilor in structurile de primire turistica, aprobate prin H.G.R nr. 41/1996, precum si printr-un chestionar de satisfactie (pentru testarea opiniei turistilor cu privire la calitatea serviciilor oferite) puse la dispozitie in camera.

           Printre motivele voiajului si sejurului oaspetii Pensiunii Vega se pot enumera: vacanta (sejur si tranzit), afacerile, deplasari sportive, tratament. Cei mai numerosi clienti sunt cei care au ca motiv principal vacanta si motivele profesionale-reuniuni, misiuni diverse, targuri, congrese, colocvii, seminarii, intalniri profesionale, care grupeaza toate sejururile in interes de serviciu.

           In randul clientelei de afaceri sunt cuprinse cadrele superioare, practicantii unor profesiuni liberale (agentii de vanzari, reprezentanti comerciali, comis-voiajori), patronii, dar si camionagii.

           Clientela de afaceri se dovedeste foarte sensibila la eficacitatea sistemelor de rezervare si la confortul oferit la echipamente disponibile. De asemenea, serviciile de alimentatie sunt destinate si persoanelor din afara pensiunii, la fel si salile de conferinte care gazduiesc emisiuni de televiziune, spectacole, evenimente particulare.[11]

5. Sugestii

           Mentinerea unor relatii constante cu clientii actuali prin imbogatirea si diversificarea produselor / serviciilor oferite de Pensiunea Vega si informarea continua a acestora cu privire la oferte sau servicii;

           Cucerirea segmentului tinta reprezentat de persoane de varsta a treia, promovand ofertele de servicii;

           Cresterea numarului de participari la targurile din domeniu, din tara cat si din strainatate;

           Actualizarea cat mai des posibil a site-ului de Internet si cat mai concis si clar posibil.[12]


Concluzii si propuneri

           Traim intr-un „sat planetar” in care intercomunicarea este tot mai putin limitata de bariere spatiale, de limba, cultura sau tehnologie.

           Intelegerea corecta a promovarii organizationale implica:

·       Tratarea promovarii ca parte a comunicarii. Comunicarea este o trasatura fundamentala a vietii si se poate realiza fie constient, cu un scop anume, fie independent de vointa emitatorului, prin atribuirea de semnificatii unor cuvinte, comportamente ori simboluri.

·       Cunoasterea si exploatarea valentelor comunicationale ale tuturor activitatilor si bunurilor materiale ale organizatiei.

           Relatiile Publice nu contribuie direct la promovarea produselor si serviciilor, dar creeaza acel cadru favorabil cunoasterii si aprecierii firmei si ofertei sale.

           Utilizarea Internet-ului este o modaliatate firesca de contact cu publicurile-tinta, de diseminare rapida si eficienta a informatiilor.

           Reclama fiind una dintre cele mai vizibile manifestari ale globalizarii, abordarea problematicii internationalizarii reclamei am considerat-o obligatorie. In gasirea echilibrului optim dintre standardizare si diferentiere a reclamei pe plan International, solutia la care subscriem este cea a utilizarii unor strategii globale de publicitate cu programe adaptate la identitatile nationale sau locale.

           Era Internet-ului pe care o traim si experimentam ne-a determinat sa-i subliniem importanta si forta comunicativa si in domeniul promovarii prin toate tehnicile sale. Atat de important este acest nou canal, incat el este adesea atasat direct mixului promotional si nu aliniat la celelalte canale mass-media.

           Printre trasaturile fundamentale ale promovarii turismului, amintim: promovarea este produsul turistic, ceea ce arata rolul esential al promovarii in „materializarea” produsului turistic; necesitatea de reducere a riscului perceput in achizitie; rolul primordial in turism in construirea identitatii; constrangerile culturale ale promovarii pe diferite piete.

           Internet-ul va fi in viitor cel mai utilizat canal de promovare a turismului, si nu avem motiv sa ne indoim avand in vedere expansiunea sa extraordinara.

           Am incercat tratarea raportului dintre promovare si Internet si dintre Internet si turism si promovarea turismului.[13]

Opiniile noului ministru al Turismului privind Promovarea:

           Orice guvern responsabil trebuie sa valorifice uriasul potential pe care Romania il are in acest domeniu, cu atat mai mult cu cat in prezent traversam o perioada de declin a industriilor pe care era calibrat exportul tarii noastre. Dezvoltarea turismului ar putea diminua impactul pe care criza economica si financiara mondiala il are asupra Romaniei, deoarece: sporirea incasarilor valutare din turism ar ajuta la echilibrarea balantei de plati externe; turismul ar putea absorbi forta de munca disponibilizata din alte sectoare ecomonice; in fine, dinamizarea turismului ar genera venituri suplimentare pentru comunitatile locale si ar contribui la dezvoltarea zonelor rurale. Intr-un asemenea context, nu se va pune in curand probema desfiintarii Ministerului Turismului.

   S-a promovat Ordonanta de Guvern privind acordarea tichetelor de vacanta si normele metodologice de aplicare a ordonantei. Prin aceasta masura se vizeaza cu prioritate relansarea turismului intern. Va fi un sprijin consistent acordat de stat industriei turismului, si se astepta un raspuns corespunzator - scaderea tarifelor si cresterea calitatii serviciilor oferite turistilor, cu efecte si pe partea de incoming.

            Programul de promovare a Romaniei ca destinatie turistica are in vedere cateva directii majore: crearea bazelor de date cantitative si calitative despre piata; crearea unui brand puternic pentru tara si pentru produsele/regiunile constituente; elaborarea si implementarea unor programe de marketing si promovare a turismului specifice; accentuarea dezvoltarii promovarii pe Internet si a marketingului interactiv; crearea de parteneriate stranse si productive de lucru cu operatorii de turism si cu mass media din Romania si din strainatate; regandirea, pe criterii de eficienta, a retelei de birouri de marketing in strainatate si a participarii noastre la targurile specializate. Pe termen scurt, exista proiecte aflate in lucru pe toate palierele pe care le-am mentionat, dar se mai aminteste si de campaniile de incurajare a consumului de turism intern desfasurate sub sloganul “Turist in Romania”.

            O tendinta majora pe pietele turistice este accentul tot mai pregnant pe concediile asociate sanatatii, context in care mi-am propus sa sprijin dezvoltarea turismului balnear din Romania. Tara noastra are resurse inestimabile, detinand 35% din izvoarele de ape minerale din Europa, resurse care trebuie valorificate la adevarata lor valoare. Sigur nu se va neglija nici celelalte produse turistice, si se doreste ca Romania sa devina o destinatie turistica distincta si competitiva pe plan international, ca turismul sa fie tratat ca prioritate strategica de dezvoltare a tarii noastre. Dracula revine. Ministerul Turismului va promova mitul Dracula pe plan international[14]


Bibliografie

1. Olimpia Ban, Tehnici promotionale si specificul lor in Turism, Editura Economica, Bucuresti, 2007;

2. Prof. Univ. Dr. Eugen Buciuman, Economia turismului rural si a agroturismului, Alba Iulia 1999;

 Dr. Ing. Gheorghe Stanciu, Romania, cartea europeana a spatiului rural, Ed.Ceres, Bucuresti 1996;

4. Ioncica Maria, Strategia de dezvoltare a sectorului tertiar, Ed. Uranus, Bucuresti 2004;

5. Stanciulescu Gabriela, Managementul turismului durabil in centrele urbane, Ed. All Beck, Bucuresti 2004;

6. Prof. Univ. Dr. Eugen Buciuman, Dr. Ing. Victor Neagu, Economie rurala, Alba Iulia 1999;

7. Prof. Univ. Dr. Oscar Snak, Dr.Petre Baron, Conf. Univ. Dr. Nicolae Neacsu, Economia turismului, Ed. Expert, Bucuresti 2003;

8. Anca Gabriela Ioan, Economia turismului si a mediului ambiant, Ed. Fundatiei Academice 2002.;

9. Emil Ferent, Economia turismului, Note de curs, Univ. Al. I. Cuza, Fac. De Economie si  Administrarea Afacerilor, Iasi 2002;

10. Dr. Mihaela Diaconu (coordonator), Dr. Nina Hanciuc, Drd. Carmen Iordache, Marketing in turism, Ed. Independenta Economica, Pitesti 2003;

11. Ionescu Ion, Turismul fenomen social-economic si cultural, Ed. Oscar Print, Bucuresti 2000;

12. Bonn, M. A. et al., Predicting a behavioral profile for pleasure travelers on the basis of Internet use segmentation, Journal of travel research Vol. 37 (4), 1999;

1 Cho, W. & Olsen, M.D., A case study approach to understanding the impact of information technology on competitive advantage in the lodging industry, Journal of hospitality and tourism research. Vol. 22 (4), 1999, p. 376-394;

14. William, P. W. et al., Using the Internet for tourism research: information highway or dirt road?, Journal of travel research. Vol. 34 (4), 2000;

15. Ioan Radu, Minodora Ursaceanu, Dorian Vladeanu, Mihai Cioc, Sorin Burlacu, Informatica si Management, Ed. Universitara, Bucuresti 2005.

16. Christian Crumlish (Trad. Radu Biris), Primii pasi in Internet , Ed. All, Bucuresti 1997;

17. Marcel Andrei Homorodean, Irina Iosupescu, Internet si pagini Web, Ed. Niculescu, Bucuresti 2007 ;

18. Gabriela Virlan, Comert electronic (suport de curs), Ed. Fundatiei Academice “Danubius”, Galati 2008;

19. Belch E.G; Belch M.A.,2001;

20. Rosen, K. T.; Howard, A. L., E-retail: Gold Rush or Fools Gold?,  California Management Review, vol. 42;

21. Mihaela Belu, Dorel Paraschiv, Ana Maria Comanescu, Tranzactii pe Internet, Ed. Economica, Bucuresti 2004 ;

22. John R. Levine, Carol Baroudi, Margaret Levine Young, Internet pentru amici, Ed. Tehnica, Bucuresti 2001;

2 Jim Green, Lansati de acasa o afacere pe Internet, Ed. All, Bucuresti 2003;

24. Gherasim Toader, Gherasim Daniel, Marketing turistic, Ed. Economica, Bucuresti 1999;

25. Ioan Popa, Tranzactii de comert exterior, Ed. Economica, Bucuresti 2002;

26. Dionisie Cristina, Managementul turismului. Sturcturi de conceptie si organizare, Ed. Junimea, Iasi 2002;

27.  www.anale.steconomice.evonet.ro;

28. http://www.infotravelromania.ro/statistica_turism_sua.html.

29.http://www.wall-street.ro/articol/Turism/9261/Turismul-global-creste-in-ciuda-catastrofelor-si-atentatelor.html.

30. Travel Industry Association Of America: //www.tia.org/;

31. www.capital.ro;

32. http://ec.europa.eu/romania/news/rezultate_primul_sondaj_vacanta_ro.html;

3 http://www.roportal.ro/articole/90.html;

34. http://www.informatii-cazare.ro/statiunea%20Lepsa-articol-7;

35. http://www.besttourism.ro./ghid-europa-romania-lepsa.html;

36. www.turistinfo.ro;

37.http://www.uvvg.ro/studia/economice/index.php?categoryid=16&p2_articleid=202;

38. http://www.turistinfo.ro/lepsa/cazare-lepsa/pensiunea_vega-c38880.html;

39. http://www.referat-e.ro/Referat-Concurenta-9480.html;

40. http://www.anat.ro/noutati/interviu_cu_ministrul_turismului__doamna_elena_udrea.html.



[1] http://www.informatii-cazare.ro/statiunea%20Lepsa-articol-7

[2] http://www.besttourism.ro./ghid-europa-romania-lepsa.html

[3] http://www.informatii-cazare.ro/statiunea%20Lepsa-articol-7

[4] http://www.besttourism.ro./ghid-europa-romania-lepsa.html

[6] Tehnici promotionale si specificul lor in turism – Olimpia Ban, Ed. Economica, Bucuresti 2007.

[7] Managementul turismului. Sturcturi de conceptie si organizare – Dionisie Cristina, Ed. Junimea, Iasi 2002, 59pp.

[8] http://www.uvvg.ro/studia/economice/index.php?categoryid=16&p2_articleid=202

[9] http://www.referat-e.ro/Referat-Concurenta-9480.html.

[10] http://www.uvvg.ro/studia/economice/index.php?categoryid=16&p2_articleid=202

[11] http://www.uvvg.ro/studia/economice/index.php?categoryid=16&p2_articleid=202

[12] http://www.uvvg.ro/studia/economice/index.php?categoryid=16&p2_articleid=202

[13] Tehnici promotionale si specificul lor in turism – Olimpia Ban, Ed. Economica, Bucuresti 2007.

[14] http://www.anat.ro/noutati/interviu_cu_ministrul_turismului__doamna_elena_udrea.html

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1435
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved