Studiu de caz privind modul de functionare a restaurantului NERA

Studiu de caz privind modul de functionare a restaurantului NERA

I Descrierea cadrului turistic in care functioneaza hotelul Turist.

Cadrul geografic

Situat in partea de sud-vest a Romaniei, judetul CARAS-SEVERIN are o suprfata de 8514 km patrati (3,6% din suprafata tarii, ocupa locul al treilea, ca marime intre judetele tarii) si cuprinde 2 municipii, 6 orase, 69 de comune cu 188 de sate. Se invecineaza la nord-vest cu judetul Timis, la nord-est cu judetul Hunedoara, la est cu judetul Gorj, la sud-est cu judetul Mehedinti, in partea de vest cu Republica Serbia si Muntenegru, pe o lungime de 70 km, iar in partea de sud-vest cu fluviul Dunarea, pe o

lungime de 64 km.
      Judetul Caras-Severin este situat intre urmatoarele puncte extreme: in nord varful Rusca (4540'10' lat. nordica si 2226'15' long. estica), in sud dealul Capriva (4435'20'lat. nordica si long. estica); punctul cel mai vestic se gaseste la nord - vest de localitatea Iam (45º1'10 lat. nordica si 21º21'40' long. estica), iar punctul cel mai estic este Vf. Scarisoara (45º25'00' lat. nordica si 22º43'30' long. estica).
      Localitatile extreme sunt: in nord - Ruschita (45º38'30' lat. nordica si 22º25'00' long. estica); in sud Cozla (44º37'30' lat. nordica si 22º01'00' long. estica); in vest - Socol (44º51'30').

Relieful

Din punct de vedere geografic, in judetul Caras-Severin se afla toate cele trei trepte clasice, predominand insa relieful muntos care ocupa 65% din teritoriu, fiind reprezentat de Muntii Banatului, Muntii Tarcu-Godeanu si Muntii Cernei. De aceea el poate fi considerat ca fiind un judet de munte. Relieful muntos creste in altitudine de la vest spre est, culminand in Muntii Godeanului, cu inaltimile lor de 1600-2200 m, se ridica cu mult deasupra partii sudice a Muntilor Poiana Rusca si a muntilor Semenic, Almaj, Locvei, Aninei, si Dognecei, care au inaltimi cuprinse intre 600 si 1400 m. Acesti munti sunt separati de culoarele depresionare Bistra si Timis-Cerna. Spre vest se intind Dealurile Oravitei, Doclinului si Sacos-Zagujeni, precum si o portiune restransa a Campiei Timisului. Cea mai mica altitudine a judetului se gaseste in zona localitatii Drencova, fiind de cca. 76 m iar maximul se inregistreaza in Varful Gugu din muntii Godeanu la 2.291 m.

Reteaua hidrografica

Raurile Timis, Caras, Cerna, Nera si afluentii lor, precum si ai fluviului Dunarea, formeaza principalele artere hidrografice.

Timisul, cel mai important dintre raurile banatene, in lungime de 87 km, isi colecteaza apele din cele mai reprezentative unitati de relief ale Banatului. Cel mai important afluent din judet este raul Bistra, care isi aduna apele din zona circurilor glaciare ale Muntilor Tarcu si pana la confluenta cu Timisul curge printr-un culoar tectonic, pe o lungime de 46 km. Alt afluent al Timisului este Poganisul, care izvoraste din nordul Muntilor Semenic si strabate dealurile Sacos-Zagujeni, Depresiunea Ezeris si Campia Sipotului. Un alt afluent este raul Barzava care isi are obarsia pe versantii nord-vestici ai Semenicului, in cursul sau superior fiind amenajate lacuri artificiale: Valiug, Gozna si Secu.
      Carasul izvoraste din Muntii Aninei prin izbucul Carasului, apele acestuia provenind din paraiele ce strabat Culmea Certej, Puscasul Mare (Muntii Aninei), intalnindu-se cu Dunarea pe teritoriul Iugoslaviei. Cei mai importanti afluenti in cursul superior sunt Comarnicul si Buhuiul, iar in cursul inferior: Garlis, Jitin, Ciclova si Vicinic.

Clima

 Clima judetului este continental moderata cu nuante sub-mediteraneene, subtipul climatic banatean caracterizandu-se prin circulatia maselor de aer atlantic si prin invazia maselor de aer mediteranean, ceea ce confera caracter moderat regimului termic cu frecvente perioade de incalzire in timpul iernii, cu primaveri timpurii si cantitati medii de precipitatii relativ ridicate. Temperatura medie a iernii are valori ceva mai ridicate decat in zone din tara situate la aceeasi altitudine. In lunile de vara, temperaturile medii sunt in continua crestere, dar mai moderate de la o luna la alta, comparativ cu lunile de primavara. Analizand temperatura medie pe anotimpuri se constata ca iernile sunt relativ aspre in regiunile muntoase ( la Cuntu -3,4 grade C, Semenic - 4,8 grade C, iar pe Tarcu - 8,3 grade C), in timp ce la Caransebes si Oravita se inregistreaza valori pozitive. Anotimpul de vara este in general moderat, comparativ cu cel de iarna in regiunea muntoasa, temperatura crescand treptat in depresiuni: Oravita (20,1 grade C), Bozovici (18,8 grade C), Caransebes (20,1 grade C) Clima in Defileul Dunarii este sub mediteraneeana, caracterizata printr-o temperatura medie anuala mai ridicata decat in restul tarii: 10 - 11 grade C, iar la Orsova 11,8 grade C cea mai ridicata valoare din tara. Temperatura medie a lunii ianuarie variaza intre 0 si - l grad C, iar cea a lunii iunie intre 21 - 23 grade C.      Valoarea maxima a temperaturii inregistrata in judetul nostru a fost de 49,2 grade C in anul 1946, iar cea minima a fost de - 32,2 grade C inregistrata in anul 1929.

Vegetatia si fauna

  Judetul Caras-Severin are o flora deosebita, multe specii fiind rare sau declarate monumente ale naturii. Dintre acestea enumeram: Zada, Pinul Negru de Banat, (relicva din era glaciara), Alunul turcesc, Garofita banateana, Garofita alba, Bulbuci, Bujorul de padure, Bujorul de Banat, Macesul de Beusnita, Paducelul negru, Visinul turcesc, Iederea alba, Angelica, Urechea ursului, Floarea de colt, Floarea Semenicului, Laleaua pestrita, Narcisa, Stanjenelul, Papucul doamnei, Sangele voinicului, Sabiuta, Brandusa galbena etc.
     De la regiunea de campie pana la crestele muntilor se succed urmatoarele zone de vegetatie:
     Zona stepei si silvostepei ocupa suprafete restranse in golfurile de campie ale Carasului si Nerei, in care se intalnesc: plopi, salcii, asociatii de fag, stejarul pufos, carpinita, scumpina, liliacul salbatic etc.
     Zona padurilor este bine reprezentata si diferentiat etajata: etajul quercineelor in zona Moldova Noua, imprejurimile Resitei, Bocsei, Caransebesului si etajul fagului in Muntii Banatului, Defileul Dunarii, Muntii Almajului si Locvei, in imprejurimile Resitei si Caransebesului si latura vestica a culoarului Timis - Cerna. In aceasta zona se intalnesc paduri de fag in amestec cu ulmul de padure, paltin, brad si molid.
     Zona alpina este formata din: etajul subalpin intre 1700 m si limita superioara a padurilor, in care predomina pajistile de iarba campului, paius, garofite de munte, ienupar, tufe de afine, jnepenis si etajul alpin propriu-zis caracterizat prin pajisti de iarba vantului, parusca, plante lemnoase (salcii pitice si azaleea).
     Fauna este de asemenea bogata, cuprinzand multe animale si pasari, dintre care amintim: Scorpionul, Fasa, Vipera cu corn, Balaurul (cea mai mare reptila din Europa), Broasca testoasa de uscat, Acvila regala, Vulturul alb, Acvila tipatoare mare, Acvila tipatoare mica, Corbul, Buha, Egreta mica, Potarnichea de stanca, Lastunul de stanca, Lastunul mare, Randunica roscata, Liliacul, Rasul, Ursul etc. Multe dintre aceste specii traiesc pe Cheile Nerei, Clisura Dunarii, Valea Cernei si in Muntii Tarcului, Semenic, Godeanu, prezentand o valoare deosebita pentru judetul nostru.
     Dintre animalele specifice padurilor de foioase frecvente sunt: lupul, soarecele gulerat, veverita, parsul, jderul de padure, mistretul, caprioara, iepurele, cocosul de munte, iar numarul speciilor de pesti cunoaste cea mai mare varietate fata de regiunile tarii: pastrav indigen, pastrav curcubeu, zlavoaca, lipan, mreana de munte (in raurile de munte) si scobarul, cleanul, mreana (in regiunile de campie), iar in Dunare se intalnesc cega, nisetru, pastruga, morunul, somnul.

Cadrul administrativ-teritorial

Organizarea administrativ-teritoriala a judetului cuprinde doua municipii, Resita si Caransebes, 6 orase (Anina, Baile Herculane, Bocsa, Moldova Noua, Oravita, Otelul Rosu), precum si 69 comune cu 288 sate. Populatia judetului, conform ultimului recensamant din 2002, este de 333.219 locuitori, cu o densitate de 39 de loc/km² din care peste 60% traiesc in orase.

Potentialul turistic

Avand toate cele trei componente ale reliefului, cu o densitatea mare a cailor de comunicatie, cu particularitatile si varietatea cadrului natural, numeroasele obiective cultural-educative, pozitia la granita de sud-vest a tarii, reprezinta o valoroasa 'zestre' turistica care poate fi utilizata prin diverse activitati cu profil turistic.

Resurse turistice naturale

Judetul Caras-Severin ramane un punct de atractie turistica nu doar prin varietatea peisajului natural, cu multiple forme carstice (Cheile Carasului, Nerei, Minisului, pesterile Comarnic sau Buhui), de o inegalabila frumusete, dar si prin traditii si datini folclorice care exista din stramosi - olarit, dulgherit, cojocarit, sezatori, piese de port popular, dansuri si cantece folclorice. Toate acestea constituie dovezi ale locuirii milenare ale poporului roman pe aceste meleaguri. 

Ca resurse turistice amintim:

. Complexul turistic Semenic se gaseste la peste 1400 m altitudine, intre varfurile Piatra Goznei si Semenic, situat intr-un cadru natural atractiv, beneficiind de amenajari pentru sporturi de iarna si cai de acces lesnicioase. In afara unui teleferic, exista drumuri de acces din Resita - Valiug si Slatina Timis - Trei Ape - Garana. Acest al doilea drum face legatura cu linia ferata Timisoara - Bucuresti prin Slatina-Timis, de unde pe soseaua E 70 sunt circa 20 km pana la Caransebes.
Zona Semenic are avantajul unei lungi perioade de zapada, ca si pe Muntele Mic. Sunt destul de putine locuri in tara in care zapada sa persiste, chiar si 6 luni pe an . Turistii gasesc aici un schilift si mai multe partii, iar in ceea ce priveste cazarea, statiunea Semenic dispune de peste 400 locuri de cazare in principal in cabanele Gozna, Nedeea si Semenic, ca si in vilele din zona.

In apropierea statiunii de varf, pe drumul Slatina Timis - Semenic, se mai gaseste o alta grupa de cabane, la Trei Ape si Garana, unde se pot practica si sporturi nautice de vara in jurul lacului de acumulare.
Satele Garana (Wolfsberg) si Brebu Nou (Weidental) au reusit, inca de mult, sa-si afirme functionalitatea lor turistica, in special in asa-zisul turism montan, deoarece locuitorii de origine germana din zona inchiriau, cu multi ani in urma, camere pentru turistii ce veneau acolo, ei fiind primii ce au practicat turismul rural cu esenta montana din Banat. Exista acolo numeroase pensiuni care ofera servicii turistice de calitate. Anual se organizeaza diverse manifestari, printre care un apreciat festival de jazz.

Cheile Nerei sunt o formatiune de tip chei de-a lungul raului Nera in judetul Caras-Severin, intre localitatile Sasca Romana si Sopotul Nou. Distanta pe care se intind cheile este de circa 22 km din care aproximativ 20 km de chei propriu-zise. Zona nu este amenajata turistic. Parcul National Cheile Nerei - Beusnita ocupa zona sudica a Muntilor Aninei si partea nordica a Muntilor Locvei, ocupand o suprafata de 36.364,8 ha ce include 6 rezervatii declarate si una propusa

Pestera Comarnic este una dintre cele mai mari pesteri din Banat si din Romania. Se situeaza in Muntii Aninei, pe raza localitatii Iabalcea (comuna Carasova, Caras-Severin). Galeriile si salile cunoscute pana in prezent totalizeaza o lungime de 5.229 m. Pestera are un caracter masiv, se compune din sali monumentale si formatiuni stalagmitice de mari dimensiuni.

Pestera Popovat face parte din complexul de pesteri prezente in Cheile Carasului, in Muntii Aninei din judetul Caras-Severin. Se situeaza pe raza localitatii Iabalcea (comuna Carasova), in apropierea Pesterii Comarnic. Are o lungime totala de 1.121 m. Marimea pesterii creste pe masura ce se avanseaza inauntrul ei, pornind de la o galerie de intrare ingusta, cu sali mari legate intre ele si culminand cu Sala Finala, lunga de 80 m, lata intre 10 si 20 m si cu o inaltime de pana la 20 m. Aceasta este si cea mai bogata in formatiuni calcaroase.

. Cele doua pesteri de mai sus fac parte din Cheile Carasului, rezervatie renumita pentru aceste 2 pesteri;

Statiunea Baile Herculane - Una dintre cele mai vechi statiuni din lume, a fost atestata documentar in 153 i.e.n. Pe langa puterea tamaduitoare a apelor termale si a climatului specific, statiunea reprezinta si punct de plecare spre Pestera Hotilor, Cheile Domogledului, Grota Haiducilor, Cascada Cernei, Grota cu aburi.

Statiunea Trei Ape - la 37 km de Resita, langa lacul cu acelasi nume, situate la sud de Brebu Nou, dotat cu echipament pentru sporturi nautice si partie pentru ski, fiind foarte aproape de Muntele Semenic.

Statiunea Valiug - Actualmente este una dintre cele mai frumoase statiuni de agrement din Banatul Montan datorita mai ales peisajului pitoresc si celor doua lacuri de acumulare situate pe Barzava in amonte (Gozna) si in aval (Breazova).

STATIUNEA SECU - la doar 15 km de Resita, avand lac de acumulare si un peisaj pitoresc este un loc perfect pentru relaxare si petrecere a timpului liber.

Resurse turistice antropice

Vestigii arheologice:

Ruinele cetetii feudale Ad Mediam (azi Mehadia);

Ruinele castrului roman-Tibiscum - Situate langa Jupa, dateaza din secolele al II-lea - al V-lea d.Hr, au cunoscut o dezvoltare deosebita in timpul imparatilor, Septimiu Sever si Filip Arabul (ajuns la rangul de municipiu).

Castrul roman Cetum Putei - De langa Surducul Mare, este singura asezare romana care pastreaza intacte vechile intariri.

Asezarea romana de la Ad Pannonios - este localizata langa Teregova.

Ruinele cetatii Carasova - Aceasta cetate a fost construita in 1333.

Orasul Baile Herculane - Asezata pe malurile Cernei, statiunea, are izvoare termale cunoscute si folosite de romani (Therme Herculi).

Edificii Culturale

Muzeul Dunarii de la Moldova Noua;

Muzeul Istoriei Teatrului din Oravita - cel mai vechi teatru din Romania construit in anii 1787-1817;

Muzeul locomotivelor cu aburi - aici este expusa prima locomotiva construita in Romania, la Resita, in 1872;

Casa Memoriala "General Dragalina" - se afla in Caransebes, si a fost ridicata in cinstea generalului Dragalina, fost comandant de arme care a murit in timpul luptelor din primul razboi mondial;

OFERTA TURISTICA IN JUDETUL CARAS-SEVERIN

STATIUNEA SECU

Situata la 15 km de municipiul Resita, Statiunea Secu a fost un punct de atractie al zonei Banatului Montan alaturi de Valiug si Trei Ape, in special prin lacul de acumulare de care dispune. Pana nu demult Functionau 4 pesiuni de o * si 2 **.

CABANA TURIST **

30 de camere

Restaurant

Grup sanitar propriu

POPASUL ORTACILOR *

14 camere

Restaurant avand si specific haiducesc

Cabana Splendid *

17 camere

Restaurant

Vila Pietricica **

Complex de 5 vile

Restaurant

Parcare

Grup sanitar propriu

Recent dinte acestea doar 2 mai sunt in stare de functionare. Pe langa acestea s-au construit recent alte 2 pensiuni si alte 3 sunt in curs de construire.

II. PREZENTAREA FIRMEI DE TURISM

Hotel Turist (**) este situat la coada lacului Secu fiind gestionat de familia Mihailescu.

Date generale

16 camere

Restaurant

Reduceri pentru grupuri si clienti fideli

Room-service

Seif pentru valori

Camere /dotarii

Aer conditionat

Frigider

Televizor, DIGI TV

Baie cu dus

Room Service

Dotari suplimentare

Sala pentru nunti si botezuri

In curand un complex de 3-4 piscine

Preturi

Camere single 80 lei

Camere double 100 lei

Bar /Restaurant

100 de locuri

Meniu romanesc

Colectie de vinuri

Organizari de mese festive

Organizari de cocktail-uri

Cafea  LAVAZZA 

Rezervarile se pot face prin telefon, sau online.

III MODELUL DE ORGANIZARE SI CONDUCERE A FIRMEI DE TURISM

Activitatile desfasurate in cadrul unui hotel pot fi reunite dupa mai multe criterii rezultand urmatoarele grupari

a)     activitatile de front-office in sens larg ; care comporta in mod curent un contact nemijlocit cu clientela si activitati de back-office

b)    serviciul front-office (receptie) si serviciul alimentatie ,departamentele de baza, in numar de doua-cazare, inclusiv front-office si alimentatie - la care se adauga departamentul administratie si departamentul care regrupeaza serviciile auxiliare.

c)     activitati operationale - reprezentate de prestarea nemijlocita a serviciilor hoteliere si activitati functionale care nu se concretizeaza in prestarea de servicii , dar care, in egala masura, indispensabile bunei functionari a hotelului , acoperind functii de administrare, control, comercializare, intretinere. cu alte cuvinte o activitate operationala este generatoare de incasari si costuri, in timp ce o activitate functionala inregistreaza numai costuri .Fiecare tip de activitate se desfasoara la nivelul unui departament sau serviciu specific. Activitatile operationale fac obiectul departamentului cazare, alimentatie si altor servicii si compartimente care realizeaza nemijlocit prestatii: telecomunicatii( telefon, fax, telex), inchirieri de sali, spalatorie. Activitatile functionale sunt asigurate prin intermediul departamentului administratie si gestiune generala, departamentului de marketing -vanzari si departamentului tehnic.

Activitatile desfasurate in cadrul hotelului sunt realizate de personalul acestuia. Directorul general este cel care ia deciziile la nivel de varf ( primind informatii de la directorul administrativ, directorul de hotel si directorul economic) impreuna cu directorul de hotel. Directorul de hotel este raspunzator de desfasurarea in bune conditii a activitatii din hotel. Solutia finala o prezinta directorului general.

Directorul administrativ este raspunzator cu buna functionare a activitatilor realizate de cameriste si minireceptie, iar directorul economic este raspunzator de activitatea desfasurata in restaurant adica bar si bucatarie.

Directorul general primeste informatii de la directorul administrativ, economic si de la directorul de hotel dar cand are ceva de transmis, transmite directorului de hotel, acesta la randul lui informand celelalte compartimente.

Atributiile pentru postul de camerista si bucatar

Post: Camerist/a Functia executiva se subordoneaza directorului general, directorului hotelului, lucrand direct cu receptionerul.

Este responsabil cu curatenia in camerele hotelului, pe coridoare si pe scara pensiunii.

Pentru clientii care stau mai multe zile in hotel, in fiecare zi se face curatenie in camera (schimbarea prosoapelor, controlarea minibarului si completarea acestuia cu produsele necesare / consumate de client, adaugarea de hartie igienica si sapunuri in cazul in care este nevoie, golirea cosului de gunoi).

La eliberarea camerei de catre client, cameristul/a are obligatia sa schimbe toate prosoapele, lenjeria, sapunurile, sa aspire si sa stearga praful, sa goleasca cosul de gunoi si sa completeze minibarul cu produsele care au fost consumate. Lenjeria si prosoapele trebuie calcate inainte de a fi puse in camera. De asemenea la cererea clientului cameristele trebuie sa calce sau sa spele hainele clientilor. Hotelul este dotata cu spalatorie proprie.

Toate serviciile suplimentare facute de catre camerista clientului trebuie raportate la receptie.

Produsele uitate de clienti in camera, dupa ce au plecat din hotel, sunt predate la receptie de catre camerista.

La intrarea in tura de dimineata preia lista cu camerele pe care o ridica de la receptie. Are obligativitatea de a intra in toate camerele si de a anunta conducerea in cazul in care au fost folosite camere si nu au fost raportate la receptie.

Aspirarea coridoarelor pensiunii se face intre orele 10.00-12.00 AM si 17.30-19.00 PM

Trebuie sa fie deschis, amabil, descurcaret, competent si obiectiv in a receptiona mesajele venite de la client. Seriozitate si atentie la detalii, igiena personala desavarsita.

Toate informatiile pe care le detine sunt strict confidentiale.

Post: Bucatar

Functia executiva se subordoneaza directorului general, directorului hotelului. Are subordonati: ajutor de bucatar. Lucreaza direct cu contabilul si directorul administrativ, ospatarul si ajutorul de bucatar

Este responsabil cu prepararea mancarurilor.

Are obligativitatea de a cunoaste retetele de toate felurile de mancare din meniu.

La intrarea in tura se verifica stocul de la tura precedenta. Dupa verificarea stocului se face necesarul de marfa care se preda la directorul administrativ.

Toate preparatele (cantitatea si tipul ) se realizeaza pe baza retetarului (program informatic).

Nu se elibereaza marfa din bucatarie fara nota de plata de la casa de marcat.

Meniul trebuie sa fie estetic, frumos ornat.

Raspunde de toata marfa care se afla in gestiune.

Locul de munca trebuie sa fie curat.

Trebuie sa fie amabil, descurcaret. Seriozitate si atentie la detalii, igiena personala desavarsita.

Toate informatiile pe care le detine sunt strict confidentiale.

IV DESCRIEREA PRINCIPALELOR OPERATUNI TEHNICE SI A CIRCUITULUI DOCUMENTELOR DIN INTERIORUL FIRMEI DE TURISM, SC.EUROTURISM SRL RESITA

Receptia

La receptie se realizeaza primirea clientilor si atribuirea camerelor. Clientul va prezenta buletinul sau pasaportul pe baza caruia i se va completa fisa de cazari (fisa de anuntare a sosirii si plecarii).

In fisa de cazari se va trece numele si prenumele clientului , data nasterii, locul nasterii, cetatenia, domiciliul ,tara , data sosirii si a plecarii, scopul calatoriei, actul de identitate (seria si numar), semnatura turistului si a receptionerului, numarul camerei si numele unitatii.

Aceste fise se sorteaza in ordinea alfabetica pentru romani si persoane straine si se depun la organele de politie.

Pe baza acestei fise cu ajutorul programului "Evidenta hoteliera"

(in cadrul caruia avem: cazare clienti, rezervari camere, servicii, note de plati, plecari, incasari ulterioare ) se realizeaza cazarea.

In pretul camerei este inclus si micul dejun (10 lei, in cazul depasirii acestei sume se adauga diferenta de platit pe camera pe care este cazat clientul). Pe baza listei de mic dejun fiecare client primeste un bon de mic dejun cu care se prezinta la restaurant si pe care il ridica de la receptie. Bonul de mic dejun se listeaza din programul " Evidenta hoteliera ".

Pe bonul de mic este trecut numarul camerei si numarul persoanelor care beneficiaza de mic dejun.

In cazul in care clientul consuma de la minibar achitarea contravalorii consumatiei se poate face numerar sau poate fi trecut la pretul camerei si platit la final.

La fiecare intrare in tura la receptie se face inventar. In fiecare zi

se verifica in camera ce s-a consumat si se trec in lista de inventariere. La receptie se mai gaseste si seiful pentru pastrarea bunurilor

de valoare.

Un alt document este situatia prestatiilor si decontarilor. Este un registru cu regim special. Se completeaza in fiecare zi, cu soldul zilei precedente si cu soldul la sfarsitul zilei curente, pentru fiecare camera si modul in care se face plata.

Clientul poate realiza inainte de a veni la hotel rezervarea prin telefon sau on line pe internet.

In acest moment, la receptie, in diagrama lunii respective se trece ocupata camera si perioada ( se coloreaza casutele corespunzatoare zilelor in care va fi ocupata camera respectiva precum si numele persoanei care a facut rezervarea. La sfarsitul perioadei se emite factura fiscala. De obicei este facuta de cu ajutorul programului informatic. Cuprinde ca servicii care trebuiesc achitate : cazare si taxa hoteliera. In cazul in care clientul doreste sa fie prezentate separat, in factura, fiecare serviciu, atunci factura se va completa manual.

Bar / Restaurant

Comanda se face pe baza "Listei de meniu" in care este trecuta denumirea, cantitatea si pretul sortimentului ales.

Pentru bar / restaurant de asemenea este program. Se alege masa si comanda si din program se scoate bonul de marcaj pe baza caruia se face comanda clientului. la final, tot din program se scoate nota de plata in numerar, factura cu OP,CEC, chitanta. Se poate plati pe loc sau la final.

Seara se scad din inventar, din program.

Bonul de marcaj se scoate separat pe bar si bucatarie. Bonul de marcaj pentru bucatarie se duce la bucatarie.

La final se face nota de plata, in doua exemplare. Una se da la client si una ramane la restaurant, care se scade din inventarul contabil.

Micul dejun este inclus in pretul de cazare . Cuprinde apa, cafea, santal, omleta, platou rece, unt cu gem, lapte. Valoarea este de 10 lei, daca se depaseste se platesc diferentele .

Bon de marcaj bucatarie

Bon de marcaj pe bar, nota de plata

Pentru o masa de protocol, se emite bon de marcaj pentru a se putea face comanda insa nu se mai emite nota de plata ci se va completa o foaie in care se va trece denumirea produsului consumat, cantitatea si valoarea. La final acesta este semnat de cel care a realizat protocolul ( directorul general sau directorul de hotel ) verificand si daca produsele corespund cu ce a consumat.

Pentru produsele cumparate de la diversi furnizori( persoane juridice) se realizeaza pe baza facturii nota de receptie si constatare diferente in care sunt trecute denumirile produselor achizitionate, cantitate, valoarea unitara, TVA si valoarea totala pentru fiecare produs si in total ( toate informatiile se gasesc in factura). Pe baza acestei note se realizeaza bonul de consum pentru respectivele produse, in care se va trece si cat % are adaos comercial unitatea respectiva.

Pentru produsele achizitionate de la persoane fizice se realizeaza " borderou de achizitie" in care sunt trecute cantitatile si valoarea.

Produsele achizitionate de la diversi furnizori sunt trimise la bucatarie sau la bar. Pentru acestea se realizeaza bon de consum ( au fost date in consum ), separat, pentru bar si restaurant. In bonul de consum este trecuta valoarea de intrare si cantitatea precum si valoarea de vanzare a produsului de catre unitatea hoteliera .

Produsele care expira sau se deterioreaza se scot din consum si se intocmeste bon de consum pe baza caruia se realizeaza scaderea din gestiune.

La sfarsitul zilei de lucru adica la ora 24 se scoate centralizatorul vanzarilor atat pe bar cat si pe restaurant (zet-urile) care se predau ziua urmatoare la compartimentul economic unde se intocmeste monetarul din ziua respectiva pentru a se inregistra incasarile din cadrul hotelului din ziua respectiva .

La finalul lunii se intocmeste zet-ul lunar care se depune la Registratura la Directia Finantelor Publice pana in dara de 25 a lunii urmatoare.

Dintre cele mentionate mai sus, indatoririle mele au fost multiple in perioada mea petrecuta in aceast hotel. In primele zile am ajutat la stocarea cu produse ce lipseau sau erau in curs de terminare, si am facut in general tot ce mi se spunea sa fac neavand o functie bine definita.

Dupa primele zile de acomodare, cumuland si cu plecarea in concediu a receptioneului, am fost mutat doar pe indatoririle de receptioner, sub atenta supraveghere a domnului director.

V. OPERATIUNILE SI INSTRUMENTELE DE PLATA

In cadrul hotelului Turist plata se realizeaza fie in numerar fie prin banca. Orice operatiune in strainatate , orice plata trebuie precedata de un schimb valutar, care determina cheltuieli de pe urma diferentelor de curs si a comisioanelor achitate.

Aceste sunt principalele modalitati de plata de catre o persoana fizica sa juridica catre hotelul Eurohotel.

In ceea ce priveste plata furnizorilor, obligatiile fata de acestia se achita in general prin banca prin ordin de plata. Foarte putini sunt furnizorii a caror obligatie se stinge prin numerar.

Inchei aici prezentarea despre statiunea Secu, despre frumusetile judetului Caras-Severin, despre activitatea desfasurata pe perioada stagiului de practica in Hotelul Turist si modul in care se gestioneaza firma de turism SC EUROTURISM SRL.