Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Tipologia organismelor nationale de turism si in alte tari

Turism

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Hotel “FAGET” 2* - SOVATA
Creta Hotel Agrabella 3*– demipensiune
MASIVUL MONT BLANC - Chamonix - vedere generala
Hotel “TRAIAN” 2* - EFORIE NORD
Animatia turistica
Hotelul Burj Al Arab
PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI TULCEA
Lavris Hotel & Bungalows 3* – demipensiune / pensiune completa / all inclusive
LUCRARE DE DIPLOMA POSIBILITATILE DE INTEGRARE ALE HOTELULUI CARO INTR-UN LANT HOTELIER
PLAJE IN CULORI STRANII

Tipologia organismelor nationale de turism.

Organizarea turismului in tara „x”.




TIPOLOGIA ORANISMELOR CENTRALE- NATIONALE ALE TURISMULUI

Minister de sine statator (Ministerul Turismului);

Ministere mixte sau combinate (Ministerul Comertului si Turismului, Ministerul Transporturilor, Ministerul Constructiilor);

Secretariate de stat independente;

Secretariate de stat in cadrul altor ministere;

Comitet de stat pentru turism (Bulgaria);

Administratia de stat pentru turism (Ucraina);

Comisariat de stat pentru turism (Belgia, Liban);

Comitet pentru tur. inter. (Cehia si Slovacia);

Oficiul national de turism (Grecia, Maroc);

Directia generala a turismului (Polonia);

Directia generala a turismului (Rusia);

Directii, Departamente Publice, Secretariate in cadrul unor Ministere cu functii complexe.

Indiferent de forma administrativa aceste organisme reprezinta statul si au rol de:

coordonare a activitatii turismului pe plan national;

elaborare a strategiei de activitate a turismului;

indrumare a strategiei de dezvoltare a turismului;

promovare a turismului pe plan intern si international;

formare profesionala;

reprezentare in organizatii internationale.

ORGANIZAREA TURISMULUI IN FRANTA

Pana in 1992 a avut un Minister al Turismului, dupa 1992 s-a infiintat Ministerul Industriei si Turismului cu un ministru delegat pentru activitatea turistica.

Administratia publica centrala este constituita din:

Directia Industriei Turistice;

Serviciul de Inspectie Generala a Turismului;

Delegatia Investitiilor si Produselor Turistice;

Consiliul National al Turismului;

Casa Frantei (rol de promovare externa a imaginii turistice a Frantei in lume, dispune de birouri si reprezentante oficiale in strainatae);

Observatorul National al Turismului (inregistrarea fluxurilor turistice).

La nivel regional:

Comitete regionale de turism;

Comitete departamentale de turism;

Oficii locale, zonale su municipale de turism;

Societati de amenajare regionala;

Sindicate de initiativa (organizatii complexe formate din reprezentanti ai autoritatii locale, patrimoniale din domeniul, etc, care hotarasc de comun acord asupra dezvoltarii unui proiect).

ORGANIZAREA TURISMULUI IN SPANIA

La nivel central:

Ministerul Industriei, Comertului si Turismului (in care se afla Secretariatul General al Turismului). Datorita structurii cadrului cu regiuni autonome (Catalonia, Galitia, Andalutia) accentul in organizarea turismului se deplaseaza la nivelul regiunii respective.

Directia Generala a Politicii Turismului:

a)      Coordonarea activitatilor turismului in relatiile internationale;

b)      Strategie si prospectare turistica.

Institutul de Promovare a Turismului (sau Tourespania) – un organism cu structura complexa, adica 4 directii si peste 30 de oficii de turism in strainatate. Are un rol deosebit in dezvoltarea si promovarea turismului spaniol in lume.

La nivel regional:

Directii Generale Regionale de Turism (activata in cadrul Consiliului Comunitatii – un organ de guvernamant similar Prefecturilor noastre.

In fiecare provincie exista un Patronat de Turism;

Oficii de Turism Locale, Municipale;

Sindicate de Initiativa.

ORGANIZAREA TURISMULUI IN ITALIA

La nivel central:

Ministerul Turismului, Sportului si Spectacolelor (in cadrul acestuia exista un ministru delegat, pentru turism);

Secretariat de Stat al Turismului;

Oficiul National de Turism (scop – promovare internationala a turismului si are 26 de birouri in strainatate)

La nivel regional:

Potrivit structurii administrative (20 regiuni si 97 provincii) la nivel teritorial organizarea turismului se realizeaza prin:

a)      Delegatia Regionala de Turism (pentru fiecare din cele 20 de regiunii);

b)      Oficiul Provincial de Turism (pentru cele 97 de provincii);

Oficii de turism locale sau in marile orase;

Agentii Autonome de Sejur si Turism (reunite cu Oficiile de Turism in Uniunea Nationala a Oficiilor de turism);

Sindicate de initiativa.

ORGANIZAREA TURISMULUI IN S.U.A.

La nivel central:

USTTA – acest organism este presidat de un Comitet Interministerial (coordoneaza politicile turismului la nivel SUA, analiza evolutiei turismului, a tendintelor si fenomenelor internationale ce pot influenta dezvoltarea turismului, promovarea SUA ca destinatie de vacanta prin birourile specializate din mai multe tari europene, Asia si America Latina.

La nivel regional:

- USTTA este reprezentata la nivelul fiecaruia din cele 50 state, acestea intrand in structura Ministerului sau Departamentului Local al Comertului.

ORGANIZAREA TURISMULUI IN MAREA BRITANIE

La nivel central:

Organism national reprezentativ al turismului este BTA (are atributii in principal in domeniul promovarii in strainatate a tuturor destinatiilor sin Marea Britanie. Dispune de 29 de birouri si 7 reprezentante in toata lumea);

La nivel regional:

Fiecare tara beneficiaza de o organizare cu cate un Minister National al turismului, care are atribuit in domeniul coordonarii activitatii si elaborarii strategiilor de dezvoltare.

Oficii locale sau regionale de turism;

Departamentul de Turism;

Birouri de turism in statiuni sau orase turistice.

ORGANIZAREA TURISMULUI IN GERMANIA

La nivel central:

Ministerul Afacerilor Economice – in structura sa activeaza Secretariatul de Stat pentru Turism (dezvoltarea turismului, elaborarea stategiei in domeniu, etc. In structura acestui secretariat functioneaza Comisia Nationala pentru Turism – prin cele 15 birouri in strainatae si 11 delegatii in reprezentantele externe ale Companiei Lufthansa ce promoveaza imaginea Germaniei

La nivel regional:

Precore LAND – desfasoara propia politica turistica;

Exista un Comitet Regional de Turism – reprezentat de toate ministerele regionale economice;

Uniuni turistice cu filiale in localitati;

Oficii de Turism;

Birouri de Informare Turistica.

ORGANIZAREA TURISMULUI IN GRECIA

La nivel central:

Ministerul Economiei – in cadrul lui se afla Ministerul Turismului, acesta are un rol limitat, datorita paralalismelor din activitate cu organul national (1950) – Oficiul Elen de Turism – EOT. Este un organism public cu atributii in gestionarea bazei materiale proprii (de stat). Domeniul Public – statiuni, hoteluri, cazinouri. Plaje. Acest EOT are un rol esential in promovare. Dispune de 21 de birouri in 15 tari din Europa, SUA, Canada, Australia si Japonia.

La nivel regional:

In structura EOT functioneaza 7 directii regionale, corespunzand impartirii administrative-teritoriale a Greciei: Peru, Corfu, Creta, Patras, Rodos, Salonic si Volos. Aceste directii regionale se ocupa cu gestionarea bazei materiilor proprii, coordonarea si controlul activitatilor zonale.

Oficii regionale si departamente de Turism pentru fiecare din cele 52 de departamente administrative-teritoriale.

Centre Municipale de Turism;

Birouri de Informare turistica.

Definiti turistul si turismul international.

Turistul international – este considerat acel vizitator temporarr care locuieste cel putin 24 de ore intr-o alta tara, alta decat cea in care are resedinta, si ale carui motive de calatorie pot fi:

a)     petrecerea timpului liber pentru odihna, agrement, vacanta, sanatate, studii, religie, familie, sport, etc.

b)    participarea la misiuni, intruniri, afaceri, etc.

Turismul international – este reprezentat de actiunea de deplasare temporara a rezidentilor unei tari, in calitate de vizitatori, spre o alta tara, in scopul satisfacerii unor motivatii si consumuri specifice, precum si ansamblul activitatilor de productie a bunurilor si serviciilor care acopera aceste consumuri si genereaza venituri pentru tara de destinatie.

Contractul dintre hotelier si intermediarii din turismul international

(obiectul si durata contractului).

Contractul intre hotelier si intermediarii de turism este cel mai tipic pentru activitatea de comercializare in turism. Dintre acestea se remarca contractul intre agentia de turism si hotelier.

Exista contracte de:

comision – intermediere;

cu garantie sau charter.

Aceasta delimitare are la baza preluarea sau nepreluarea de catre intermediar a riscului

vanzarii produselor turistice contractate cu prestatorul catre consumatorul final (turist). Acest aspect determina intregul continut al relatiilor intre cele 2 parti contractante.

Turismul este o activitate economica al carui produs – prestatie turistica este deosebit de perisabil (imposibilitatea stocarii), greu de prezentat consumatorului in afara locului productiei, greu de standardizat si imposibil de transportat la consumator, rigid la variatiile cantitatibe si calitativeale cererii pe o piata instabila, sezoniera greu de fidelizat si modelat.

Principalele capitole ale contractului intre hoteliersi agentie

1. Obiectul contractului – il constituie servuiciile ofeite spre comercializare agentiei de turism de catre prestator, natura relatiei intre parti in legatura cu comercializarea produsului, piata si modul de comercializare. Descrierea completa si exacta a serviciilor este foarte importanta.

Prezentarea produselor turistice trebuie sa fie insotita de informatii referitoare la atractivitatea zonei in care se afla hotelul, deoarece turistul cauta nu numai cazare si masa ci si o ambianta deosebita.

Elemente cum ar fi posibilitatile de divertisment, de ingrijire a sanatatii, de infrumusetare, posibilitatea de practicare a sportului, de afaceri sau intalniri sociale, sunt de natura de a creea o imagine pozitiva asupra produselor oferite.

2. Durata contractului – acesta incepe la data semnarii lei de catre reprezentantii abilitati ai partilor sau dupa ratificarea lui catre conducerea colectiva a celor 2 parti contractante (Consiliul de Administratie, Biroul Executiv). Ratificarea se face in termen rezonabil dupa semnarea contractului, interval precizat in text.

Durata contractului poate fi exprimata: aproximativ sau exact.

De obicei durata contractului este mai mare decat perioada de exploatare a contingentului (capacitatea contractanta – nr. de locuri sau camere), deoarece obligatia partilor privind producerea prestatiilor, pregatirea bazei materiale, organizarea publicitatii si a vanzarii presupun actiuni cu mult anterioare inceperii perioadei de exploatare.

Stabilirea perioadei optime de contractare este in functie de produsele turistice, care se contracteaza , de sezonalitatea si variatiile cererii in zona de comercializare, in functie de termenele uzuale de lansare a cataloagelor de turism ale agentiilor turoperatoare, in functie de programarea expozitiilor si targurilor.

Contractul dintre hotelier si intermediarii din turismul international (contingentul de spatii de cazare).

Contractul intre hotelier si intermediarii de turism este cel mai tipic pentru activitatea de comercializare in turism. Dintre acestea se remarca contractul intre agentia de turism si hotelier.

Exista contracte de: - comision – intermediere si cu garantie sau charter.

Aceasta delimitare are la baza preluarea sau nepreluarea de catre intermediar a riscului

vanzarii produselor turistice contractate cu prestatorul catre consumatorul final (turist). Acest aspect determina intregul continut al relatiilor intre cele 2 parti contractante.

Contingentul de spatii de cazare – dupa prezentarea la obiectul contractului aspectelor calitative, acestea trebuie definite si cantitativ prin contingent.

Contingentul poate fi exprimat prin:

a)     numar de locuri sau paturi, se exprima de obicei in contractele charter sau pentru hotelurile care au in constructie camere numei cu 2 paturi, etc.

b)    numar de camere si eventual pe tipuri de capacitate cu 1, 2, 3 paturi, aprtamente, garsoniere, etc., pentru unitatea de cazare cu structura diversa.

c)     numar de camere si numar de locuri indicandu-se astfel echivalenta intre cele 2 marimi.

Contingentul poate fi defalcat dupa: confort, dotare, pozitie, categorie de clasificare.

Ca de ex.: X camere cu vedere la mare, Y camere spre curtea interioara, Z camere la parter, K camere de categoria 3***, etc.

Contingentele mari mergand pana la intreaga capacitate a hotelului sunt caracteristice pentru contractele charter in zonele cu multi turisti.

Rolul statului in turism. Functiile promotionala si de interventie.

Turismul reprezinta in multe tari ale lumii o componenta importanta economiei nationale, influentand nivelul de dezvoltare a acesteia si invers. De aceea statul este interesat de dezvoltarea turismului.

Fiind parte integrata a sistemului economic unitar turismul trebuie pus in corelatie cu evolutia celorlalte ramuri componente ale economiei nationale.

Corelatia la nivel macroeconomic presupune interventia statului in calitatea sa de coordonator al intregii activitati care stabileste prioritatile strategiei economico – sociale si modul de alocare a resurselor precizand locul si aportul fiecarei ramuri si intervine si in armonizarea intereselor acestora.

Statul este proprietar sau copropietar al resurselor turistice situatie in care el participa la productia turistica.

Toate aceste caracteristici argumenteaza necesitatea interventiei statului in domeniul turismului.

Functia promotionala – este exprimata prin faptul ca statul poate aloca fonduri pentru activitatea de cercetare si de elaborare a strategiei de marketing pentru a sprijini agentii economici. Obiectivul urmarit este retinerea cererii interne pentru micsorarea consumului outbound (in exterior) si cresterea celui inbound (interior) prin marirea nr. de vizitatori din strainatate.

Spania, Portugalia, Irlanda, Italia, Marea Britanie, Austria, Canada sunt exemple da tari in care statul s-a implicat in cercetarea de piata si in elaborarea strategiei de marketing pentru turism, iar rezultate au fost pe masura eforturilor depuse.

Functia de interventie – este exprimata prin faptul ca:

odata cu cresterea populatiei turistice interventia statului este necesara atat pentru protejarea consumatorilor de turism, a producatorilor cat si a mediului social, cultural si natural.

statul intervine si prin elaborarea unor reglementari privind preturile si tarifele practicate de ofertantii de turism.

statul mai intervine si in rezolvarea dezechilibrelor din balanta turistica. Este si cazul Romaniei.

Rolul statului in turism. Functiile de interventie si de coordonare.

Turismul reprezinta in multe tari ale lumii o componenta importanta economiei nationale, influentand nivelul de dezvoltare a acesteia si invers. De aceea statul este interesat de dezvoltarea turismului.



Fiind parte integrata a sistemului economic unitar turismul trebuie pus in corelatie cu evolutia celorlalte ramuri componente ale economiei nationale.

Corelatia la nivel macroeconomic presupune interventia statului in calitatea sa de coordonator al intregii activitati care stabileste prioritatile strategiei economico – sociale si modul de alocare a resurselor precizand locul si aportul fiecarei ramuri si intervine si in armonizarea intereselor acestora.

Statul este proprietar sau copropietar al resurselor turistice situatie in care el participa la productia turistica.

Toate aceste caracteristici argumenteaza necesitatea interventiei statului in domeniul turismului.

Functia de interventie – este exprimata prin faptul ca:

odata cu cresterea populatiei turistice interventia statului este necesara atat pentru protejarea consumatorilor de turism, a producatorilor cat si a mediului social, cultural si natural.

statul intervine si prin elaborarea unor reglementari privind preturile si tarifele practicate de ofertantii de turism.

statul mai intervine si in rezolvarea dezechilibrelor din balanta turistica. Este si cazul Romaniei.

Functia de coordonare, supraveghere si control – consta in :

elaborarea strategiei turismului prin fixarea principalelor obiective si a modalitatilor de realizare;

elaborarea reglementarilor pentru crearea cadrului optim de desfasurare a activitatii turistice;

exercitarea controllului asupra modului in care organizatorii de vacante respecta aceste reglementari;

controlul calitatii serviciilor in unitatea de turism.

Rolul statului in turism. Functiile promotionala si de stimulare.

Turismul reprezinta in multe tari ale lumii o componenta importanta economiei nationale, influentand nivelul de dezvoltare a acesteia si invers. De aceea statul este interesat de dezvoltarea turismului.

Fiind parte integrata a sistemului economic unitar turismul trebuie pus in corelatie cu evolutia celorlalte ramuri componente ale economiei nationale.

Corelatia la nivel macroeconomic presupune interventia statului in calitatea sa de coordonator al intregii activitati care stabileste prioritatile strategiei economico – sociale si modul de alocare a resurselor precizand locul si aportul fiecarei ramuri si intervine si in armonizarea intereselor acestora.

Statul este proprietar sau copropietar al resurselor turistice situatie in care el participa la productia turistica.

Toate aceste caracteristici argumenteaza necesitatea interventiei statului in domeniul turismului.

Functia promotionala – este exprimata prin faptul ca statul poate aloca fonduri pentru activitatea de cercetare si de elaborare a strategiei de marketing pentru a sprijini agentii economici. Obiectivul urmarit este retinerea cererii interne pentru micsorarea consumului outbound (in exterior) si cresterea celui inbound (interior) prin marirea nr. de vizitatori din strainatate.

Spania, Portugalia, Irlanda, Italia, Marea Britanie, Austria, Canada sunt exemple da tari in care statul s-a implicat in cercetarea de piata si in elaborarea strategiei de marketing pentru turism, iar rezultate au fost pe masura eforturilor depuse.

Funtia de stimulare – este exprimata prin faptul ca statul sustine si incurajeaza turismul prin polica sa generala prin crearea unui climat favorabil investitiilor.

Statul poate interveni direct dau indirect in cresterea si diversificarea ofertei prin atragerea de noi zone in circuitul turistic prin investitii in infrastructura.

Statul prin politica monetara si fiscala, prin legislatia promovata si facilitatile acordate poate incuraja productia sau cererea turistica.

Statul mai intervine si in redistribuirea veniturilor prin subventionarea unor sectoare sau a turistilor.

Rolul statului in turism. Functiile de stimulare si de coordonare.

Turismul reprezinta in multe tari ale lumii o componenta importanta economiei nationale, influentand nivelul de dezvoltare a acesteia si invers. De aceea statul este interesat de dezvoltarea turismului.

Fiind parte integrata a sistemului economic unitar turismul trebuie pus in corelatie cu evolutia celorlalte ramuri componente ale economiei nationale.

Corelatia la nivel macroeconomic presupune interventia statului in calitatea sa de coordonator al intregii activitati care stabileste prioritatile strategiei economico – sociale si modul de alocare a resurselor precizand locul si aportul fiecarei ramuri si intervine si in armonizarea intereselor acestora.

Statul este proprietar sau copropietar al resurselor turistice situatie in care el participa la productia turistica.

Toate aceste caracteristici argumenteaza necesitatea interventiei statului in domeniul turismului.

Funtia de stimulare – este exprimata prin faptul ca statul sustine si incurajeaza turismul prin polica sa generala prin crearea unui climat favorabil investitiilor.

Statul poate interveni direct dau indirect in cresterea si diversificarea ofertei prin atragerea de noi zone in circuitul turistic prin investitii in infrastructura.

Statul prin politica monetara si fiscala, prin legislatia promovata si facilitatile acordate poate incuraja productia sau cererea turistica.

Statul mai intervine si in redistribuirea veniturilor prin subventionarea unor sectoare sau a turistilor.

Functia de coordonare, supraveghere si control – consta in :

elaborarea strategiei turismului prin fixarea principalelor obiective si a modalitatilor de realizare;

elaborarea reglementarilor pentru crearea cadrului optim de desfasurare a activitatii turistice;

exercitarea controllului asupra modului in care organizatorii de vacante respecta aceste reglementari;

controlul calitatii serviciilor in unitatea de turism.

Definiti turistul international si turismul interior.

Turistul international – este considerat acel vizitator temporarr care locuieste cel putin 24 de ore intr-o alta tara, alta decat cea in care are resedinta, si ale carui motive de calatorie pot fi:

c)     petrecerea timpului liber pentru odihna, agrement, vacanta, sanatate, studii, religie, familie, sport, etc.

d)    participarea la misiuni, intruniri, afaceri, etc.

Turismul interior – al unei tari cuprinde turism intern si turism inbound, adica:

turismul intern - se refera la rezidentii tarii care calatoresc in calitate de vizitatori in interiorul tarii lor de resedinta;

turismul inbound – se refera la vizitatorii nerezidenti care calatoresc in interiorul respectivei tari sau exportul de turism

Contractul de cooperare.

Contractul de cooperare

a) Cele mai numeroase contracte de cooperare internationala au ca obiect construirea de hoteluri sau complexe prin participarea unui partener dintr-o tara dezvoltata (cu bani) si un partener dintr-o tara in curs de dezvoltare (fara bani) care beneficiaza de tehnica si renumele primului.

Contributia partilor (partenerilor

a) partea autohtona, tara in curs de dezvoltare pe teritoriul careia se construieste obiectivul.

- ofera terenul

- ofera documentatia tehnica, planuro

- ofera mobilier si instalatii

- ofera forta de munca pentru constructie

- ofera forta de munca pentru gestiune si exploatare.

b) partea straina ofera:

- asistenta tehnica pentru elaborarea documentelor si planurilor

- echipamente specializate (sisteme de climatizare, automatizare, refrigerare etc.)

- formarea personalului

- includerea hotelului intr-un lant sau retea de renume.

Contributia partii straine se concretizeaza intr-un credit acordat intr-un termen de 8-15 ani, acest credit poate fi utilizat in functie de necesitatile lucrarilor si va fi rambursat din incasarile provenite din exploatarea hotelului. Pentru cointeresarea partilor straine, partea autohtona ii acorda in general un comision progresiv pana la 20-25% din profitul realizat dupa rambursarea creditului hotelului cu toate echipamentele si instalatiile de ramanere in proprietatea exclusiva a partii autohtone.

Avantajele reciproce ale partenerilor din actiunea de cooperare

a) - avantaje pentru gazda.

- accesul la tehnica de varf din tarile dezvoltate.

- utilizeaza creditul sub diferite forme (bani, instalatii, utilaje, materiale etc.) si il ramburseaza din incasarile din prestatii hoteliere dupa intrarea in functiune a hotelului respectiv, uneori chiar dupa o perioada de gratie de 1-2 ani.

- integrarea hotelului intr-o retea de renume cu avantaje ce recurg din aceasta.

- sosirile de turisti inclusiv din tara partenerului vor contribui la cresterea exporturilor interne adica la vanzarea produselor autohtone in devize, respectiv asa zisul export intern de produse si servicii evitandu-se astfel concurenta externa, transportul, taxe vamale, cheltuieli publicitare, pierderi din perisabilitati etc.

- dupa rambursarea creditului hotelul ramane in proprietate exclusiva.

b) Avantajele pentru partenerii straini (creditorul).

- extinderea pietei pentru capitalul disponibil pentru produsele sale, respectiv transferul de cunostinte (know-how).

- largirea retelei hoteliere in zone de perspectiva turistica (pentru 8-15 ani).

- pentru creditul acordat nu exista riscuri majore

- nu exista probleme cu forta de munca.

- obtinerea de comisioane progresive asupra profiturilor provenite din exploatarea hotelurilor.

Daca obiectul cooperarii il costituie un complex balnear fara gazda mai beneficiaza de promovarea in strainatate a unor statiuni balneare prin intermediul partenerului extern.

Unele credite de valori foarte mari se obtin prin garantii din partea gazdei, ex.; Complexul Sofitel si Mariott.

Contractul dintre prestatorii si intermediarii din turismul international.

Contractul dintre prestator si intermediarul din turism

Adancirea diviziunii sociale a muncii a supus si in turism aparitia intermediarilor, ca urmare a tendintei generale a separarii activitatii de comert de cele de productie datorita avantajelor economice ale specializarii, dar si datorita unor particularitati ale pietei si ale activitatii de turism.

Ponderea vanzarilor prin agentiile de turism din totalul cifrelor de afaceri a unor prestatori este de 70-80%, restul sunt vanzari la fata locului.

Prin agentiile de turism produsul turistic este vandut doar ca informatie, imagine, iar vanzarea inseamna doar accesul la un drept de folosinta nu la drept de proprietate.

Acest drept de folosinta este confirmat prin titluri turistice sau de transport care garanteaza acest drept si anumite conditii de primire a prestatiei. Folosirea intermediarilor de distributie este evitata de unii prestatori, mai ales dupa 1989, dupa ce ani de zile monopolul contractarii externe era impus administrativ (ONT Carpati).

Multi prestatori lasandu-se dupa 1989 in contractarea externa directa.

Contractarea externa a cunoscut un regres datorita unor relatii ilegale intre parteneri. Pe de o parte prestatorii romani avand o oferta saraca cu o capacitate de negociere redusa si datorita lipsei de pregatire si a experientei in domeniu, iar de partea cealalta turoperatorii mari, societati transnationale etc

Transporturile turistice internationale pe calea aerului – cursele charter.

Transpoturile internationale pe cale aeriana joaca un rol de prim ordin prin dinamica si perspectivele pe care le deschid circulatiei turistice internationale.

Serviciile de transport aerian pot fi oferite in 2 variante: curse linie(regulate) si curse charter (neregulate) sau la cerere.

Cursele charter reprezinta in medie aproximativ 17% din traficul international de pasageri, ele sunt oferite de catre companiile specializate, charter cat si de catre companiile de linie.

Cursele charter se adreseaza unui grup organizat ai carui membri beneficiaza de un avantaj privind pretul transportului aerian, conditionat de apartenenta la grupul respectiv si de scopul turistic al calatoriei.

Cursele charter pot fi:

charterele de grup pot fi: curse charter cu afinitate si fara afinitate;

charterele IT

chartere pentru uz propriu;

chartere specializate, acestea pot fi: curse charter pt. studenti sau grupuri de studiu, curse charter pt. evenimente spevciale, curse charter pt. pelerini.

Transporturile turistice internationale pe calea aerului – cursele regulate.

Transpoturile internationale pe cale aeriana joaca un rol de prim ordin prin dinamica si perspectivele pe care le deschid circulatiei turistice internationale.

In sectorul transporturilor aeriene sunt incluse companii care presteaza exclusiv sau in principal servicii de transport de persoane si de marfuri, pe calea aerului , cu avioane de linie sau charter, cu elicoptere avioane taxi si avioane private.

Datorita caracteristicilor tehnice ale aparatelor de zbor, transportul pe calea aerului se caracterizeaza prin rapiditate, adaptabilitate, regularitate, comoditate, siguranta, accesibilitate.

Serviciile de transport aerian pot fi oferite in 2 variante: curse linie (regulate) si curse charter (neregulate) sau la cerere.

In transportul aerian de pasageri se opereaza cu 2 categorii de curse si anume:

cursele regulate care sunt operate de companiile aeriene pe rute fixe, ale caror puncte de decolare si de aterizare, escale, etc., sunt programate pe baza de orare publice si pot fi cunoscute de catre pasageri cu mult timp inainte de efectuarea zborului.

cursele charter se adreseaza unui grup organizat al carui membri beneficiaza de un avantaj privind pretul transportului aerian, conditionat de apartenenta la grupul respective si de scopul turistic al calatoriei.

Transporturile si dezvoltarea turismului. Caracteristicile

transporturilor aeriene, rutiere si feroviare.

Transportul reprezinta prima manifestare a consumului turistic, fiind singura componenta de care nu se poate dispensa turistul in deplasarea sa catre o destinatie. In valoarea produsului turistic, serviciile de transport detin de la 25 % pana la 50 %.

In ceea ce priveste dezvoltarea turismul international, aceasta este conditionata:

de existenta unei retele logistice de transport extinsa si moderna,;

de prezenta pe piata a unui numar mare de operatori de servicii de transport;

de o oferta competitiva si diversificata a produselor turistice.

Transportul se poate desfasura fie feroviar, rutier, naval sau aerian.

Transportulrile aeriene se caracterizeaza rin :

rapiditate;

flexibilitate;

oportunitate;

regularitate si prezivibilitate;

economicitate;

comoditate;

securitate;

vulnerabilitate;

siguranta, etc.

Transportul rutier reprezinta mijlocul de tranport privilegiat al turismului international in tarile occidentale.

Asupra evolutiei turismului rutier au actionat o serie de factori:

productia din industria de autoturisme;

evolutia pretului energiei;

dezvoltarea firmelor de inchiriere a autoturismelor (rent a car);

modernizarea si extinderea retelelor rutiere;

evolutia veniturilor individuale;

dinamica demografica;

dinamica siciala privind structura si dimensiunea familiei.

Transportul feroviar – inca din secolul XIX si inceput de secolul XX era cel mai important mijloc de transport in turismul international. Concurenta dintre transportul rutier si aerian a determinat incetinirea dezvoltarii tranpotului pe cale ferata.

Procesul tehnic care a dus la dezvoltarea transportului feroviar s-a reflectat prin cresterea vitezei de deplasare a trenurilor, cresterea gradului de confort a calatoriei, extinderea retelei de cai feratechiar si in zone considerate inaccesibile pana nu demult.

Turismul international si dezvoltarea economica




(completare)

Contributia turismului la dezvoltarea economica depinde in primul rand de nivelul economic atins si de strategia adoptata pt maximizarea aportului specific acestei industrii. O serie de indicatori exprima gradul de valorificare a ofertei turistice pe piata mondiala. Ca si in cazul comertului cu bunuri, un reper al calitatii exportului il reprezinta pretul unitar incasat la exportul sau , in cazul turismului, incasarea pe sosire turistica.

Din analiza datelor statistice cu privire la ritmul cresterii economice, consumul, importul si exportul de turism international, pe o perioada mai lunga de timp se constata ca:

cea mai mare pondere a consumului turistic in cheltuielile de consum se inregistreaza chiar in tarile mari exportatoare de turism si cu un grad inalt de dezvoltare economica, cum ar fi Austria si Elvetia;

cresterea cea mai puternica a ponderii cheltuielilor turistice externe, in totalul cheltuielilor de consum, se inregistreaza in tarile cu o dinamica a dezvoltarii foarte inalta, iar in cadrul acestora in noile tari industrializate: Coreea, Mexic, Singapore, Malaezia si Taiwan;

ponderea relative redusa a cheltuielilor turistice externe in totalul cheltuielilor de consum din tarile dezvoltate, cum ar fi SUA, Franta, Australia, se explica prin volumul ridicat al consumului, dispersat ins ape o gama larga de bunuri si servicii care acopera un evantai larg de necesitati non-turistice. Oferta turistica nationala este dezvoltata, avand capacitatea de a satisface cererea interna de turism;

tendinta de a aloca o parte tot mai mare din venirul disponibil pt turism, care a caracterizat pana nu demult tarile dezvoltate, in special celor cu economie in tranzitie, unde populatia imita structura consumului din tarile industrializate.

Rolul Organizatiei Mondiale a Turismului in organizarea si promovarea turismului international

Prin turism , O.M.T.-ul urmareste stimularea creterii economice si crearea de noi locuri de munca, incurajeaza protectia mediului si a patrimoniului destinatiilor si ajuta la favorizarea pacii si intelegerii intre toate natiunile lumii.

Acest organism este convins ca puterile publice joaca un rol essential in turism si ajuta tarile lumii la maximizarea efectelor positive ale turismului – crearea de noi locuri de munca , punerea in practica a unei noi infrastructuri, procurarea de valuta, etc. – reducand la minim efectele negative asupra mediului si societatii.

Factorii naturali, organizatorici si politici care influenteaza dezvoltarea turismului.

Factorii politici: relatia dintre cererea turistica si evolutia politica este de tip special. Reglementarile politice, comerciale si administrative care decurg din sistemul politic pot reprezenta bariere effective in fata cererii de turism, ele fiind cuantificabile, de exemplu, prin Indicele de deschidere turistica prezentat cu ocazia tratarii mecanismului de formare a circulatiei turistice.

Factorii politici pot actiona ca stimuli sau bariere psihologicepe termen lung sau pe termen scurt. In prima situatie , putem exemplifica prin cazul transformarilor democratice din tarile blocului sovietic, iar in cea de a 2-a situatie prin consecintele instaurarii regimului fundamentalist din Iran, a razboaielor din Afganistan, Irak, Balcani etc. Un alt exemplu din prima categorie il reprezinta deschiderea politica a Chinei, care a dat posibilitatea populatiei sa se constituie in unul din cele mai dinamice si voluminoase segmente ale cererii turistice din Asia, dar si turistilor din marile tari emitatoare sa doreasca sa se indrepte spre aceasta destinatie cu potential cultural, dar care mult timp, din motive politice, a fost inaccesibila vizitatorilor. Sunt foarte multe exemple ale efectelor negative induse de factorii de natura politica pe intervale de timp care depasesc durata evenimentelor si care au modificat spectaculos ritmul evolutiei cererii de turism spre zonele respective. In aceeasi categorie intra si evenimentele politice de tipul actelor de terrorism (ex: atacul terrorist din SUA din 11 septembrie 2001 si atacul terrorist din Madrid din 11 martie 2004).

Balanta de plati si balanta turistica.

Indicele contributiei turismului in balanta de plati externe:

a) indicele partial: Pt

— x 100 , unde

Cv

Cv – cheltuieli valutare;

Pt – cheltuieli / plati in valuta pt turismul efectuat de rezidenti in trainatate.

Acest indicator calculeaza procentul de cheltuieli valutare imputabile turismului in totalul iesirilor de valuta.

Se mai calculeaza si:    Impt

——x unde:

Imp

Impt – importul de bunuri, servicii si capital necesar ofertei turistice;

Imp – importul total.

Indicele reflecta dependenta de import a ofertei turistice, precum si rolul jucat de turism ca generator de importuri.

b) indicele agregat: Pt + Impt

————x 100

Cv

Evalueaza platile in valuta care revin turismului in totalul cheltuielilor valutare ale unei tari. Comparand indicatorii calculate pt mai multe perioade de timp, se vor desprinde concluzii privind necesitatea si oportunitatea unor masuri de politica economica in domeniul turismului.

Indicele de aport al soldului turistic la soldul balantei comerciale si de plati:

Soldul balantei turistice cu soldul balantei de plati si cu soldul balantei comerciale pt a aprecia aportul net al turismului ca activitate de comert exterior:

a)              SBT

———— x unde:

SBC

SBT – soldul balantei turistice;

SBC – soldul balantei comerciale;

b)             SBT

———— x

SBP

c) KBP = SBT

———— x unde:

SBP – SBT

SBP – soldul balantei de plati.

In varianta c) a formulei, soldul balantei de plati este “curatat” de efectele valutare ale activitatii turistice, ca si cum industria turistica nu ar face parte din economia tarii respective.

Principalele tari emitatoare de turisti si cheltuielile acestora. Scurte comentarii.

Topul primelor 10 tari emitatoare de turisti, la nivel international, in anul 2002:

RANG

TARI

Turisti plecati la nivel international

(milioane)

GERMANIA

POLONIA

SUA

MAREA BRITANIE

MALAEZIA

FRANTA

ITALIA

CANADA

JAPONIA

FEDERATIA RUSA

Comentarii :

Se constata ca Hong Kong (China) si China , chiar daca nu se regasesc in primele 10 tari emitatoare de turisti la nivel international, ele avand plecari de 9,9 milioane, respective 4,2 milioane in anul 2002, totusi turistii lor cheltuiesc foarte mult in afara granitelor tarii de resedinta respective China 1556 $ / turist si Hong Kong (China) 2952 $ / turist.

Topul primelor 10 tari din punct de veder al cheltuielilor turistice, la nivel international, in anul 2002:

RANG

REGIUNEA

Cheltuieli turistice la nivel international

(miliarde $)

Modificarea (%)

Ponderea in

total

La nivel mondial

SUA

GERMANIA

M. BRITANIE

JAPONIA

FRANTA

ITALIA

CHINA

OLANDA

HONG KONG

FEDERATIA RUSA

Comentarii:

Germania continua sa fie tara a carei turisti cheltuiesc cel mai mult la nivel international (72,7 miliarde $ in 2005), fiind si prima la numarul de plecari in afara granitelor, ceea ce semnifica un grad de dezvoltare economica ridicat. Spectaculos este evolutia Poloniei care a ajuns sa ocupe locul 2 d.p.d.v. al plecarilor la nivel international cu 64 de milioane.

Topul tarilor cheltuitoare la nivel international ramane virtual neschimbat , exceptie facand intrarea Federatiei Ruse in pozitia a zecea, in detrimental Canadei. Cheltuielile facute de liderii mondiali respective SUA, Germania si Japonia au stagnat sau au crescut usor, in timp ce Federatia Rusa (+21%), Italia (+14%), China (+11%) si Marea Britanie (+11%) si-au dublat aproape cheltuielile.

Etape in dezvoltarea mijloacelor de transport si influenta acestora    in amplificarea circulatiei turistice internationale.

Concentrarea in timp a evolutiei transporturilor determina desprinderea a 3 etape in estoria lor comuna cu turismul:

a)         revolutia transporturilor din sec. al XIX-lea, care deschide era turismului pe caile ferate ce scurtau timpul de calatorie; fiind mijloace de transport in comun, practicau preturi attractive si ofereau siguranta pe parcursul calatoriei. Se dezvolta, in consecinta, “statiunile” turistice, in special cele din apropierea retelei de cai ferate.



b)         Perioada interbelica – caracterizata prin progresul rapid al tehnicii mijloacelor de transport care culmineaza cu folosirea, pe scara larga, a autoturismului ca mijloc de deplasare in scop turistic. Se dezvolta turismul de mobilitate ridicata, se mareste autonomia turismului, apar noi forme de turism: itinerant, de week-end si totodata este stimulate dezvoltarea unei baze materiale specifice – motelul, restaurantul, statiile de alimentare cu benzina etc. amplasate de-a lungul retelelor de sosele care au fost extinse si modernizate.

c)          Dupa cel de al 2-lea razboi mondial transportul aerian este pt turism modalitatea de transport prin excelenta, avionul coexistand si completandu-se cu celelalte mijloace de transport amintite, iar calatoria devine un mod de viata datorita diversitatii formelor de transport.

Factorii psihologici, educativi si de civilizatie care influenteaza dezvoltarea turismului.   

Princialele destinatii turistice ale lumii dupa incasarile din turismul international. Scurte comentarii.

Incasari din turismul international (miliarde $)

Incasare medie pe sosire/persoana

Lume

(Mondial)

Europa

Asia si Pacific

Americile

Africa

Orientul mijlociu

Top 10 – incasari mondiale (miliarde de $)

Rang

Top 5 mondial la incasari (de enumerat tarile)

Hongcong    (China)

148

Taiwan (China)

2,9 3,4

SUA

Spania

Franta

Italia

Marea Britanie

China

Germania

Turcia

Austria

Principalele destinatii turistice ale lumii dupa sosirile de turisti. Scurte comentarii.

Sosiri in turismul international (mil.- sosiri)

Lume(Mondial)

Europa

Asia si Pacific

Americile

Africa

Orientul mijlociu

Sosiri – top. 10 mondial (milioane)

Rang

Tara

Franta

Spania

SUA

China

Italia

M. Britanie

Mexic

Germania

Turcia

Austria



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 809
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site