Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE

AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Turismul montan in Romania

Turism

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Hotel “EUROPA” 4* - EFORIE NORD
Atractii turistice din Cehia - Praga
Analiza S.W.O.T. – VALEA PRAHOVEI
Complex “BRADUL – CALIMANI” 2* VATRA DORNEI
Tehnici de incheiere a negocierii (vanzarii)
Comunicarea in turism
Creta Hotel Aldemar Royal Mare Village 5* – demipensiune / pensiune completa
Hotel “PRESIDENT” 4* - BAILE FELIX
Turism si Internet - Internetul si WWW
Materiale folosite in operatiunile de salvare montana

TERMENI importanti pentru acest document

turismul montan in romania : : turisti cvasipsihocentrici : turismul montan in romania atestat : amenajarea si echiparea asezarilor rurale pentru turism in romania power point :

Turismul montan in Romania

 

Zona montana in general se concentreaza printr-o mare concentrare de resurse turistice. Relieful, ca suport al tuturor componentelor mediului geografic, reprezinta in acelasi timp si suportul activitasilor turistice; de aceea, ele este considerat principala componenta a potentialului turistic al unei zone.[1] Iar acest lucru este cu atat mai evident in zona montana.

Dezvoltarea turismului montan presupune existenta unui potential turistic care, prin atractivitatea sa, sa aiba menirea sa incite si sa asigure integrarea unei zone, regiuni cu vocatie turistica in circuitele turistice interne si interationale si care sa permita accesul turistilor prin amenajari corespunzatoare.

In literatura de profil, notiunea de potential turistic este redata si prin expresiile de „fond turistic” si  „patrimoniu turistic”[2], insa potentiaul turistic are un sens mai larg, el incluzand si dotarile tehnico-edilitare, serviciile turistice si structura tehnica generala.[3]

 

1. Potentialul turistic in Romania

Turismul montan poate avea o imagine completa daca vom analiza atat potentialul turistic natural, cat si potentialul turistic antropic. Si exact acest lucru se va intampla in acest subcapitol.

Potentialul turistic al unei tari, zone, statiuni etc. ar putea fi definit astfel: totalitatea valorilor naturale si valorilor economice, culturale, s.a., care, in urma unor activitati umane, pot deveni obiective de atractie turistica. Prin urmare, este vorba de acele valori a caror punere in functiune in scopuri turistice necesita lucrari de amenajare si echipare, investitii de capital si un volum considerabil de cheltuieli de munca umana.  

Potentialul turistic natural

Daca vorbim de turism montan in Romania inseamna ca vorbim de Muntii Carpati.

Relieful montan, care include lantul carpatic, desfasurat la altitu­dini de la cateva sute de metri la 2 544 m, are o altitudine medie de 950 m, un grad de fragmentare mare, impus de multitudinea depresi­unilor, a vailor adanci si a pasurilor joase, situatie care a favorizat atat desfasurarea asezarilor, cat si o intensa circulatie a oamenilor.

Carpatii Orientali reprezinta cea mai extinsa grupa a Carpatilor Romanesti, cu o suprafata de 34 500 km2 (peste 50% din lantul carpatic romanesc) si cu o latime cuprinsa intre peste 150 km, in nord, si 80 km, in sectorul de la Curbura.[4] Se divid in grupa nordica, grupa centrala si grupa sudica (Carpatii de Curbura), care la randul lor sunt divizate in masive, depresiuni etc. Structura geologica si relieful sunt dispuse in fasii paralele care se succed de la vest la est.

Partea centrala, o fasie alcatuita din sisturi cristaline si din roci sedimentare mezozoice, este cea mai veche. Prezinta un relief masiv, cu cele mai mari inaltimi in Muntii Rodnei (Vf. Pietrosu, 2 303 m) si in Muntii Maramuresului. Relieful inalt cu altitudini de peste l 900 de metri a fost modelat de ghetari in cuaternar, cele^mai numeroase circuri si vai glaciare fiind situate in Muntii Rodnei. in partea de vest este localizat lantul vulcanic Oas-Gutai-Caliman-Harghita. Acest lant include sau margineste depresiuni tectonice sau tectonice si de baraj vulcanic, avand numeroase asezari. Muntii situati pe latura estica sunt alcatuiti din roci sedimentare (flis paleogen si cretacic). in zona cen­trala cristalino-mezozoica se gasesc zacaminte de cupru, plumb, zinc si mineralizatii mangano-feroase, iar in lantul vulcanic sunt localizate zacaminte de aur, sulf si numeroase izvoare minerale.

Climatul este etajat in functie de altitudine, in etajul alpin se inregis­treaza temperaturi medii anuale in jur de 0° C, perioade de inghet de 7-8 luni pe an si precipitatii de l 200-1400 mm/an (Muntii Rod­nei si Muntii Maramuresului). Spre sud, in Carpatii de la Curbura, precipitatiile scad sub 1000 mm/an. De asemenea, ele sunt mai abun­dente pe fatada vestica, expusa maselor de aer umed oceanic, in com­paratie cu fatada estica, expusa influentelor continentale, in depre­siuni sunt frecvente inversiunile de temperatura.

Raurile au debite mari si un regim torential, mai ales pe latura de est, in bazinele hidrografice Moldova, Bistrita, Trotus, Oituz si Buzau.

Muresul si Oltul au cursuri longitudinale, dar in sensuri contrare, in depresiunile Giurgeu si Ciuc, unde uneori produc si inundatii.

In Carpatii Orientali se gasesc cele mai extinse paduri de pe terito­riul Romaniei, padurile de molid si cele de amestec, de brad si fag, ocupand 40% din patrimoniul forestier al Romaniei. Padurile de conifere au o extindere mai larga pe latura estica a muntilor, pe cand cele de fag predomina spre contactul cu Depresiunea colinara a Transilvaniei, i depresiunile Ciuc, Domelor, Gherghieni se gasesc turbarii.

Vechimea locuirii in acesti munti este atestata de vestigii apartinand culturilor paleolitice din Depresiunea Oas, de la Rasnov, Sita Buzaului etc. Mult mai numeroase sunt urmele unor asezari neolitice si din epoca bronzului. Existenta davelor la Piatra Neamt (Petrodava), Rasnov (Cumidava) si Covasna pune in evidenta continuitatea locuirii in Evul Mediu, populatia era organizata in uniuni de obsti si tari (Tari Barsei, Tara Maramuresului, Tara Oasului, Tara Nasaudului etc.).

Populatia este concentrata cu precadere pe vai si in depresiuni, cele mai mari densitati fiind inregistrate in depresiunile Brasov, Dornela si Maramures, in Carpatii Orientali se gasesc 30 de orase si numeroase asezari rurale mici cu activitati legate de industria lemnului, mine­rit si de resurse balneoclimaterice. Cele peste l 000 de sate sunt spe­cializate in cresterea animalelor, activitati forestiere si minerit. Cel mai mare centru urban este Brasovul, care este si un puternic centru indus­trial, cultural si turistic.

In depresiuni si in culoarele de vale se cultiva cereale si plante teh­nice si se practica cresterea intensiva a animalelor.

Potentialul turistic al Carpatilor Orientali este insemnat si de o mare diversitate: relieful, peisajul putin transformat de activitatile umane, fondul cinegetic, manastirile din Bucovina, izvoarele minerale. Cele mai cunoscute statiuni balneoclimaterice sunt: Vatra Dornei, Slanic Moldova, Baile Tusnad, iar statiuni montane: Predeal si Poiana Brasov.

Carpatii Meridionali detin o suprafata de 14 040 km2 (21% din spatiul montan din Ro­mania) si se extind pe o lungime de 250 km, in directia est-vest, intre Valea Prahovei si culoarul tectonic Timis-Cerna. Se divid in grupele Bucegi, Fagaras, Parang, Retezat, care cuprind masive si unele depre­siuni.[5] S-au format in orogeneza alpina (cretacic mediu si superior) si sunt alcatuiti din sisturi cristaline si din roci sedimentare mezozoice.

Este ramura cea mai impunatoare a Carpatilor Romanesti, cu ma­sive inalte atingand altitudini de peste 2 500 m si diferente de nivel mari fata de depresiunile si de regiunile inconjuratoare, in Carpatii Meridionali se intalnesc suprafete de nivelare intinse si etajate (Borascu, Rau Ses, Gornovita) si relief glaciar cuaternar cu creste spec­taculoase, circuri si vai glaciare. Ghetarii au fost de tip pirenian si alpin. Vaile glaciare ajung pe versantii nordici la lungimi de 6-8 km.

Relieful carstic dezvoltat pe calcare si conglomerate calcaroase este caracterizat printr-o mare diversitate. Carpatii Meridionali sunt frag­mentati de vai transversale si de culoare tectonice in masive bine indi­vidualizate, care constituie noduri orografice impunatoare. Principala resursa de subsol este carbunele, in depresiunea Petrosani, in prima parte a neozoicului, s-au acumulat 25 de strate de huila. La Schela se exploateaza antracit, iar in Muntii Sureanu minereuri de mangan.

Climatul caracteristic este cel montan, etajat, cu temperaturi medii anuale de -2° C pe varfurile cele mai inalte si 2-3° C spre poale. Can­titatile anuale de precipitatii de l 200-1 400 mm/an cad in cea mai mare parte sub forma de zapada.

Raurile au un insemnat potential hidroenergetic valorificat prin amenajarea unor lacuri de acumulare pe Arges (Vidraru), Lotru (Vidra), Sebes, Sadu, Raul Mare etc.

In etajele alpin si subalpin, care au cea mai larga extindere din Car-patii Romanesti, sunt localizate 155 de lacuri glaciare, intre care cel mai adanc este Zanoaga, iar cel mai extins este Bucura.

Padurile de conifere si cele de foioase, dezvoltate pe soluri brune podzolice si brune acide, sunt etajate, extinzandu-se intre 800 si 1800 m, si au o distributie diferentiata. Pe versantii nordici, padurile de molid au o extindere mai larga, in timp ce versantii sudici sunt acoperiti in mare parte de padurile de amestec. Pajistile alpine si subalpine si pa­sunile de munte permit desfasurarea celui mai intens pastorit din Romania.

In Carpatii Meridionali exista mai multe parcuri nationale: Retezat (18 047 ha), cel mai vechi din tara, infiintat in 1935, Cozia (17100 ha), Piatra Craiului (14 800 ha), Bucegi (32 663 ha), precum si numeroase rezervatii naturale.

Populatia este concentrata, in cea mai mare parte, in depresiunile Petrosani, Hateg si Lovistea si in lungul culoarelor de vale. Asezarile rurale au functii agro-industriale si de crestere a animalelor, unele fiind profilate pe industria carbunelui (Depresiunea Petrosani) sau pe exploatarea lemnului (Valea Lotrului).

In satele de pe latura de nord a Muntilor Cindrelului, in Marginimea Sibiului se practica cresterea animalelor, iar in culoarul Bran-Rucar-Dragoslavele, pe langa cresterea animalelor, localnicii sunt implicati in activitati turistice.

In Carpatii Meridionali sunt 15 orase situate pe Valea Prahovei (Sinaia, Busteni s.a.), in depresiunile Petrosani (Petrosani, Petrila, Lupeni, Uricani i s.a.), Hateg si Brezoi (orasele omonime), precum si Baile Herculane etc.

Reteaua cailor de comunicatie rutiera se desfasoara de-a lungul] vailor Prahova, Olt, Strei, Jiu si in culoarul Bran-Rucar-Dragoslavele. J Pe vaile Prahovei, Oltului si Jiului, acestea sunt dublate de cai ferate.

Carpatii Occidentali se desfasoara in vestul Carpatilor Romanesti intre vaile Somes st j Barcau, in nord, si Dunare, in sud, ocupand o suprafata de 17 714 kmp (circa 27% din suprafata Carpatilor Romanesti). Reprezinta sectorutl cel mai fragmentat si cel mai coborat, avand o altitudine medie de| 650 m si una maxima de l 849 m in varful Cucurbata Mare. Subdiviziunile lor sunt Muntii Apuseni, Muntii Banatului si Poiana Rusca.[6] Culoarele de vale si depresiunile ii fragmenteaza in mai multe unitati cu o mare complexitate litologica si structurala. Sunt alcatuiti din sisturi cristaline, roci vulcanice si roci sedimentare mezozoice si neozoice care contin zacaminte importante de aur, argint, cupru, zinc in cuprinsul lor se gasesc si zacaminte de carbuni superiori (Anina si Doman), marmura (Ruschita), talc, azbest si calcare utilizate ca material de constructie.

Relieful dezvoltat pe sisturi cristaline si roci vulcanice prezinta forme masive si greoaie (Muntii Semenic, Locvei, Poiana Rusca, Bihor), in Muntii Metaliferi s-a dezvoltat, pe roci vulcanice si sedimentare, un relief de eroziune diferentiata.

Relieful carstic cuprinde platouri carstice, lapiezuri si doline (Padis-Cetatile Ponorului, Vascau, Carbunari), lacuri carstice (Ighiel si Varasoaia), pesteri (Pestera Vantului, Pestera Ursilor, Meziad s.a.), pre­cum si Scarisoara si Focul Viu in care sunt conservati ghetari), avene adanci si chei (Nerei, Rameti etc.).

Altitudinile acestor munti nu au permis instalarea ghetarilor cua-ternari; pe culmi exista doar depresiuni nivale (Muntii Bihor) si forme generate de procesele de inghet-dezghet.

Carpatii Occidentali sunt expusi direct maselor de aer vestice ume­de, astfel incat precipitatiile medii sunt de l 000-1 200 mm/an, iar temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 1° C, pe cele mai inalte culmi, si 6-7° C, la poale.

Raurile apartin bazinelor Cris, Mures, Somes, Timis care se varsa in Tisa; in sud, cateva rauri se varsa direct in Dunare (Nera, Caras, Cerna). O parte din potentialul hidroenergetic este valorificata de hidrocentrala de la Portile de Fier, cea de pe Somesul Cald sau de hidrocentrale mai mici.

In Carpatii Occidentali, cea mai mare extindere o au padurile de foioase (fag, stejar, gorun), dezvoltate pe soluri brune si brune acide. Se adauga paduri de conifere la peste 1200 de metri altitudine si pajisti subalpine. Suprafete intinse de padure au fost inlocuite de pajisti, in Muntii Banatului, datorita influentelor climatice, se intalnesc specii de plante si animale sudice.

In Carpatii Occidentali se afla Parcul National Cheile Nerei-Beusnita, parcuri naturale (Portile de Fier, Muntii Apuseni) si numeroase rezervatii naturale.

Fragmentarea acestor munti, existenta unor culmi largi si netede, prezenta depresiunilor, a pasurilor si a trecatorilor si resursele subso­lului au favorizat, inca din vechime, o intensa umanizare si utilizarea unor suprafete intinse in scopuri agricole. Asezarile din paleoliticul mijlociu si din neolitic au fost continuate de numeroase asezari geto-dace si daco-romane legate in special de exploatarile miniere de aur (Rosia Montana) si de minereuri de fier.

Asezarile rurale urca in altitudine pana spre l 600 m sub forma unor sate risipite (cranguri) cum sunt cele din Tara Motilor.

Preocuparile principale ale locuitorilor sunt cresterea animalelor, practicarea unor culturi agricole, mineritul, in depresiuni si in cu­loarele de vale sunt localizate orase mai ales mici. Mai importante sunt Resita, Anina, Brad, Beius, Zlatna.

Carpatii Occidentali sunt traversati de magistralele feroviare si de cai rutiere desfasurate pe culoarul Timis-Cerna, in lungul Muresului, Grisului Repede, Grisului Negru, Grisului Alb. Se adauga numeroase sosele modernizate si drumurile forestiere.

Clima este favorabila practicarii turismului in aproape toate lunile anului, avand un numar anual de zile senine de circa 40, temperatura medie anuala 0-6° C, iar grosimea stratului de zapada permite practicare schiului 4-5 luni pe an.

Peretii stancosi favorizeaza practicarea alpinismului in Bucegi, Piatra Craiului, Retezat, Apuseni, Cheile Bicazului, Fagaras, Cernei.

Totodata istoria milenara a poporului nostru este ilustrata de un fond bogat de marturii materiale si spirituale pastrate in majoritatea asezarilor (monumente, constructii, port si tesaturi traditionale, ceramica, obiceiuri etc.).[7]

Maramuresul, Oasul, Bucovina, Bargaiele, Tara Motilor, Rucar-Dragoslavele, tinuturile Luncanilor si Padurenilor etc., sunt cateva din cele mai reprezentative zone etnografice. Manastirile - monumente istorice si de arta - presarate in intregul lant carpatic: cu fresce exterioare in Nordul Moldovei, bisericile din lemn din Maramures (Calinesti, Barsana, Ieud, Moisei s.a.), manastirile Tismana, Cozia, Sinaia, Biserica Neagra din Brasov, catedralele catolice din Miercurea-Ciuc si Alba-Iulia s.a., cat si monumentele si siturile istorice de la Moisei, Oituz, Campeni, Alba-Iulia, Albac, Tebea etc.

Interesante sunt si obiectivele turistice tehnico-economice, cum ar fi barajele : Izvorul Muntelui, Vidraru, Vidra, Portile de Fier, Transfagarasanul, soseaua Transalpina s.a.

            Toate aceste elemente naturale si antropice tind sa atraga tot mai multi turisti romani si straini.

 

 Echipamente turistice

In tara noastra, turismul montan se inscrie astazi in tendintele manifestate de turismul romanesc in general: transformari structurale generate de trecerea la economia de piata, scadera circulatiei turistice, a calitatii echipamentelor si serviciilor, din lipsa surselor investitionale, dificultati generate de intarzierea privatizarii, de fiscalitatea impovaratoare, care nu favorizeaza dezvoltarea turismului, de lipsa coerentei cadrului legislativ, de imaginea negativa a Romaniei propagata peste hotare etc.. Aceste tendinte demonstreaza sensibilitatea turismului la stimulii economico - sociali, la convulsiile conjucturale, iar turismul montan nu face exceptie.

Progresele de valorificare a resurselor bazei tehnico-materiale au fost franate de lipsa prioritatii, fapt atestat in tara noastra de echiparea relativ modesta atat calitativ cat si cantitativ, atat in infrasturctura cat si in alte domenii, unitati de cazare, de agrement, de alimentatie si in acelasi timp prezenta neconvingatoare in statiunile turistice cu real specific montan.

Incepand cu sfarsitul secolului al XIX–lea se observa contributii remarcabile la echiparea turistica a zonei montane romanesti, contributii realizate de numeroase grupari, asociatii si societati de turism. Inceputurile turismului montan romanesc se regasesc in primele case de adapost, primele refugii, primele cabane, primele posturi de prim-ajutor s.a.m.d., aceste prime actiuni concrete de creare a dotarilor turistice au condus la aparitia primei statiuni montane din Romania, Paltinis.[8]

In Romania, amenajarea turistica a zonei montane are deja o experienta de peste un secol. Numeroase grupari, asociatii si societati de turism care au functionat incepand cu sfarsitul secolului al XIX-lea au avut contributii remarcabile la echiparea turistica a zonei montane romauesti. De activitatea acestora se leaga propagarea si dezvoltarea turismului de munte, primele actiuni concrete de creare a dotarilor turistice (case de adapost, cabane, refugii, apoi drumuri, sosele, marcaje pe traseele montane), a posturilor de prim-ajutor. [9]Astfel, masivele montane cel mai bine dezvoltate si promovate au fost Bucegi, Piatra Craiului, Postavarul, Fagaras, Ceahlau, Parang si Cindrel cu prirnea statiune montana din tara noastra.

Reorganizarea activitatii de turism din tara noastra se intareste prin infiintarea in 1936 a Oficiului National de Turism, si mai ales dupa cel de-al doilea razboi mondial, s-au realizat numeroase investitii pentru dezvoltarea statiunilor Sinaia, Busteni, Predeal, Paltinis, Poiana Brasov, Borsa, Semenic, Stana de Vale, Durau si altele. De asemenea, au fost construite numeroase alte puncte de atractie turistica in zona montana - cabane, hanuri, popasuri turistice, zone de agrement.

Se poate spune asadar ca, de-a lungul timpului, zestrea turistica a Muntilor Carpati si-a sporit atractivitatea prin echipamentele si amenajarile specifice, menite sa atraga cat mai multi turisti. Actualul grad de valorificare reflecta preocuparile statului si ale agentilor economici in domeniul amenajarii si dezvoltarii acestei zone turistice, insa sub puternica amprenta a schimbarilor economico-sociale din ultimii ani, care au generat si multe neajunsuri privind valorificarea turistica a zonei montane.

Baza tehnico-materiala a turismului montan romanesc a fost dezvoltata prin amenajarea, in mai multe etape, a unor statiuni turistice in masivele montane care includeau cele mai valoroase resurse turistice si care dispuneau de o accesibilitate lejera.[10] Ca urmare, numarul statiunilor montane s-a marit, dar, in acelasi timp, au fost inregistrate modernizari ale infrastructurii de profil.

Analiza principalilor indicatori de evaluare a gradului de valorificare ilustreaza, in primul rand, o slaba echipare turistica, in anul 2006 inregistranduse 32554 locuri de cazare (anexa nr.4); de asemenea, dotarea este slaba si in privinta altor componente ale bazei tehnico-materiale, cum sunt mijloacele de transport pe cablu (65 de instalatii ce acopera putin peste 60 km lungime), partii amenajate (circa 90 km) si alte instalatii.

            Un alt aspect ce caracterizeaza modul de punere in valoare a potentialului turistic in zona montana, este concentrarea foarte puternica a dotarilor si, respectiv, a activitatii. Astfel, masivele Bucegi, Postavaru, Garbova detin circa 75% din capacitatile de cazare, 70% din numarul instalatiilor de transport pe cablu si 90% din totalul partiilor amenajate. Ca urmare, apare o imensa discordanta intre valoarea si complexitatea potentialului unor masive si gradul de inzestrare a acestora. De exemplu, muntii Fagaras, Rodna, Parang, desi se situeaza in grupa celor mai complexe atractii tursitice, dispun de cea mai slaba echipare tehnica. Se inregistreaza, de asemenea decalaje si fata de exigentele turismului international, numai statiunile Poiana Brasov, Sinaia, Predeal, Busteni, Durau, Borsa, Semenic raspunzand criteriilor omologarii in turismul international pentru sporturi de iarna.

            Masivele montane sunt, in general, acoperite cu o retea densa de poteci turistice (peste 11000 km lungime), dar se impune verificarea, completarea, intretinerea si chiar reducerea acestora in unele masive, din necesitatea de a proteja si conserva mediul natural (Retezat, Parang, Ceahlau etc.).[11]

Infrastructura generala

Traseul sinuos al Carpatilor, altitudinea mai redusa, ca si multimea depresiunilor si a vailor largi ce ii fragmenteaza au permis construirea unei retele de sosele si cai ferate ce leaga localitatile situate in afara arcului carpatic. Zona este strabatuta de 38 cai ferate, din care 6 linii leaga Bucurestiul de cele mai indepartate orase ale tarii, celelalte fiind linii principale sau secundare, unele legate, in continuare, cu trasee internationale. Caile de transport rutier sunt dense si patrund pana in zonele mai putin accesibile liniilor de cale ferata; patru din numeroasele sosele ce strabat Carpatii sunt drumuri europene (E81, E60, E68, E70); celelalte sunt in cea mai mare parte modernizate, permitand accesul in statiunile turistice sau la obiectivele turistice; reteaua este completata de o serie de drumuri forestiere si poteci marcate, pentru patrunderea in arealele unde modernizarea nu a fost posibila. De un deosebit interes turistic se bucura Transalpina si Transfagarasanul, sosele de inaltime ce strabat muntii Parang si, respectiv, Fagaras.

In transportul aerian opereaza cateva aeroporturi situate in orase apropiate zonei montane, cum ar fi Cluj Napoca, Sibiu, Satu Mare, Baia Mare, Targu Mures, Caransebes.

Sistemul de alimentare cu apa si energie electrica a fost continuu dezvoltat, mai ales in statiunile turistice, deficiente existand inca in unele asezari rurale (lipsa alimentarii cu energie electrica) si la unele cabane de creasta.

Sistemele de incalzire adopta solutii diverse din punct de vedere al combustibilului folosit, insa sunt deficitare in unele statiuni sau unitati turistice (cabane, in special).

In ceea ce priveste telecomunicatiile, acestea sunt inca insuficient dezvoltate in multe din asezarile montane si chiar in statiuni, aspect ce afecteaza calitatea produsului turistic.

Echipamentele turistice

Desfasurarea activitatii turistice trebuie sa aiba ca suport material o serie de elemente functionale care sa asigure cazarea, masa, agrementul turistilor. Echipamentele turistice trebuie sa corespunda, din punct de vedere cantitativ si calitativ, cerintelor acestora, mai ales pentru ca unele din componentele sale - instalatiile de agrement, de pilda – pot constitui motivatia principala a deplasarii turistilor.

Oferta pentru turismul de iarna, in sensul exigentelor obiective ale pietei internationale, este reprezentata practic doar de statiunile Poiana Brasov, Predeal (plus Paraul Rece) si Sinaia care, prin cele 10.255 locuri de cazare detin circa 29,4 % din capacitatea integrala a zonei montane si peste 55 % din cea a statiunilor, centrelor si punctelor cu valoare internationala, nationala si regionala.[12] In tara noastra domeniul schiabil insumeaza o suprafata de 374,3 hectare, cu 71 partii de schi alpin cu o lungime de 91,0 km, concentrate in 16 judete si 20 de masive montane.[13] Peste 50% din domeniul schiabil se afla situat in judetele Brasov, Prahova, Dambovita, in masivele montane Bucegi, Postavaru, Piatra Mare, Clabucetele, Predealul, Muntii Baiului.

Domeniul schiabil actual al Romaniei este de cateva sute de ori mai mic decat in tarile alpine de referinta. De exemplu: de 120 de ori mai mic fata de al Germaniei si de 510 ori mai mic fata de al Frantei. Echiparea tehnica cuprinde 61 de teleferice – telecabine, telescaune si teleschiuri, care insumeaza 65 de km lungime ( fata de cele 3696 teleferice in Austria, 3033 in Franta, 1534 in Elvetia) si aproape 80 de km de partii amenajate (fata de 9500 km in Austria si 2500 in Franta).

Din cele 60 de masive montane analizate, circa 20 dispun de o anumita echipare tehnica, iar numai 13 au o dotare mai buna ( Postavarul, Bucegi, Garbova, Cindrel, Semenic, Ceahlau, Muntele Mic, Tarcu, Fagaras, Rodnei, etc.). In prezent exista aproximativ 61 de cabane clasificate, care nu acopera intreg spatiul montan, iar din punct de vedere tehnic, in general sunt necorespunzatoare.

Pentru practicarea drumetiilor montane foarte importante sunt traseele montane. In muntii Romaniei existe peste 246 de trasee amenajate. O mare parte dintre acestea nu sunt marcate corespunzator, lipsa marcajelor reprezentand un punct slab pentru practicarea drumetiilor montane.

Echipamente de cazare

Zona montana este acracterizata in prezent de circa 700 unitati de cazare - ceea ce reprezinta aprox. 26% din numarul total al unitatilor de cazare din Romania; se constata o usoara tendinta de crestere in ultimii ani. In structura, cea mai mare pondere o detin vilele turistice si bungalourile, lucru firesc avand in vedere specificul zonei; ponderi ridicate detin si cabanele, pensiunile si hotelurile; de asemenea, taberele de elevi au o pondere insemnata, turismul pentru tineret gasind in zona montana largi posibilitati de desfasurare.

Ocuparea in industria turismului si calatoriilor va creste in 2016 ajungand in jur de 315.000 locuri de munca fata de cele 265.000 de locuri de munca in 2006. Ca procent din totalul locurilor de munca din economie acestea vor reprezenta 3,83% in 2016 fata de 3,15% in 2006.

Evolutia capacitatii de cazare in zona montana a Romaniei (numar locuri) intre anii 2001 - 2006 este prezentataa in anexa nr 4.

Ocuparea in economia tursimului si calatoriilor va atinge in 2016 aproape 570.000 de locuri de munca fata de 485.000 cat sunt estimate in 2006 rezultand un surplus de 85.000 de locuri de munca. Ponderea acestora in totalul locurilor de munca din economie va fi de 6,92% in 2016 fata de 5,75% in 2006. (anexa nr.5)

Astfel, masivele Bucegi, Postavaru, Garbova detin circa 75% din capacitatile de cazare, 70% din numarul instalatiilor de transport pe cablu si 90% din totalul partiilor amenajate. Ca urmare, apare o imensa discordanta intre valoarea si complexitatea potentialului unor masive si gradul de inzestrare a acestora. De exemplu, muntii Fagaras, Rodna, Parang, desi se situeaza in grupa celor mai complexe atractii tursitice, dispun de cea mai slaba echipare tehnica. Se inregistreaza, de asemenea decalaje si fata de exigentele turismului international, numai statiunile Poiana Brasov, Sinaia, Predeal, Busteni, Durau, Borsa, Semenic raspunzand criteriilor omologarii in turismul international pentru sporturi de iarna.

Sub aspectul gradului de confort, putem spune ca predomina unitatile de confort redus (2 stele, o stea, neclasificate), situatie intalnita de altfel la nivelul intregii tari.

Unitatile de cazare din zona montana insumau 34129 locuri la 1 ianuarie 1999, respectiv 12,1% din capacitatea de cazare a tarii noastre; desi numarul unitatilor de cazare a crescut in ultimii ani, capacitatea in numar locuri a inregistrat o tendinta de scadere, ceea ce inseamna o diminuare a capacitatii medii de primire a unitatilor de cazare.

Echipamentele de alimentatie

Unitatile de alimentatie, ca elemente functionale de baza ale unei statiuni turistice, contribuie intr-o masura foarte mare la atractivitatea, la calitatea ofertei turistice. In statiunile turistice montane, reteaua de alimentatie insumeaza aproximativ 31000 de locuri la mese, structura unitatilor variind de la restaurante clasice sau cu specific, la braserii, baruri, bufete, cofetarii. Ca nivel de confort, cele mai multe din locurile la mese sunt cuprinse in unitati de categoria I si a II-a (circa 87% din total).

In corelatie cu capacitatea de cazare, repartitia in teritoriu evidentiaza aceeasi concentrare a unitatilor de alimentatie in statiunile de pe Valea Prahovei si in Poiana Brasov, care se remarca totodata si prin varietatea mai mare si calitatea mai ridicata a serviciilor de alimentatie, comparativ cu celelalte statiuni montane.

Toate cele de mai sus evidentiaza faptul ca lantul carpatic romanesc dispune de un potential turistic deosebit de complex si cu reale posibilitati de utilizare in turism, dar insuficient valorificat.

3. Cererea turistica

La nivel mondial se observa o evolutie ascendenta in ceea ce priveste cererea pentru turismul montan, precum si schimbari importante in ceea ce priveste motivatia deplasarii, sub influenta a numerosi factori - de ordin economic, socio-demografic, psihologic, politic etc. Difuziunea turismului montan in plan social si extinderea amenajarilor masivelor montane sunt cele doua fenomene principale si interdependente care constituie esenta evolutiei turismului montan.[14]

Radacinile turismului montan se situeaza in cateva locuri particulare. Si cand spunem acest lucru, ne gandim atat la localizarea spatiala a ofertei, cat si la bazinele cererii.[15]

Evolutia cererii in turismul montan este marcata prin existenta unor factori diversi, comuni ai turismului in general sau specifici, dintre care enumeram: veniturile, in corelare cu tarifele turistice, dezvoltarea ofertei tristice montane a conditionat, de asemenea, cresterea cererii; progresul tehnic, infrastructura a jucat si joaca un rol hotarator; factorii de natura socio-demografica; nivelul general de instruire; un factor important care actioneaza mai ales asupra directionarii fluxurilor turistice este dat de aproprierea culturala si istorica; factori de natura psihilogica, prin intensificarea nevoilor umane superioare; schimbarile obiceiurilor de consum turistic; o puternica influenta au manifestat-o si organizarea a numeroase concursuri sportive de iarna si puternica lor mediatizare – Olimpiade, Cupe Mondiale, Universiade si alte concursuri de anvergura mai mica.

Aceasta paleta larga a factorilor amintiti in paragraful anterior si-a pus amprenta asupra evolutiei cererii turistice in zonele montane. Turismul montan a ajuns sa se asimileze cu notiunea de turism de iarna, turism pentru practicarea sporturilor de iarna creandu-se astfel o tendinta. Acest lucru s-a intamplat datorita schimbarilor survenite in cadrul cererii turistice, schimbari ce se refera la trecerea de la solicitarea muntelui pentru sezonul estival (motivatia clientelei fiind aceea de a beneficia de conditiile climaterice pentru odihna si tratament sau pentru practicarea drumetiei) la o crestere spactaculoasa a numarului amatorilor de sporturi de iarna, astfel incat aceasta tinde sa devina principala motivatie a circulatiei turistice in zona montana.

Previziunile WTTC (World Travel & Tourism Council) pentru sectorul Turism si Calatorii din Romania sunt in general foarte pozitive. Acestea sunt prezentate in anexa nr. 6.

Potrivit acestor date, Romania se claseaza pe locul 4 din 174 de tari in ceea ce priveste ratele de crestere a cererii pe termen lung. Membra a NATO din 2002 si aderarea la Uniunea Europeana inseamna o crestere a constiintei despre Romania la nivel mondial. Modernizarea, investitiile si promovarea sunt vizate ca Romania sa devina o destinatie turistica internationala de succes.

In 2016 se asteapta ca industria de turism si calatorii sa reprezinte 6,2 miliarde RON (3,4 miliarde USD) ajungand la o contributie de 2,4% din PIB. In acelasi timp economia turismului si calatoriilor va genera 48,4 miliarde RON (4,5 miliarde USD) cu o contributie de 5,8% din PIB. (anexa nr.7)

Consumul turistic este o expresie a cererii solvabile a populatiei pentru serviciile turistice, care isi gaseste echivalentul in oferta turistica, in timp si spatiu.

In practica turistica, analistii disting trei categorii principale de turisti, cu diferentieri sensibile in ceea ce priveste aspiratiile si manifestarile lor de cerere pentru produsele turistice si pentru destinatiile de vacanta, si anume:[16]

·        Turisti pentru care constrangerile economice nu sunt de natura sa influenteze in sens restrictiv alegerea formulelor si destinatiilor de vacanta si care constituie categoria e „lux”;

·        Turistii „activi”, care dispun de resursele financiare necesare sau sunt in cautarea unor resurse pentru a stabili un echilibru financiar intre mijloacelor lor economice si cererile pentru caIatoriile de vacanta;

·        Turistii „pasivi” (sau, dupa unii analisti, asa-numitii turisti „captivi”), ale caror aspiratii pentru achizitionarea produselor turistice nu depasesc limitele conditiilor lor economice.

In studierea comportamentului clientelei turistice analistul a emis si unele ipoteze interesante de materializare a cererii, in functie de personalitatea turistului si de distantele apreciate de acesta ca fiind acceptabile pentru a calatori spre o destinatie de vacanta.[17]

Aceste studii impart clientela turistica in 5 categorii: psihocentrici, cvasipsihocentrici, mediocentrici, cvasialocentrici si alocentrici. Turistii psihocentrici sunt absorbiti de preocuparile lor marunte cu caracter personal si nu manifesta decat un interes limitat pentru lumea exterioara. Turistii alocentrici se intereseaza de atractiile turistic variate si inedite, sunt curiosi si dornici de a descoperi lumea inconjuratoare. Intre aceste doua categorii extreme se situeaza majoritatea turistilor potentiali, ponderea cea mai mare revenind categoriei de turisti mediocentrici.

In cercetarea stiintifica turistica, diferitele niveluri ale piramidei motivationale umane, propuse de A. Maslov (1970), se regasesc astfel:[18]

·        Motivatia sociala (de afiliere, de adeziune, identificare cu altii, apartenenta la grup, comunitate culturala) se identifica in nevoia omului de a cauta grupul de excursionisti, de a se integra in acest grup etc.;

·        Motivatia cognitiva ( neesitatea de a sti, de a intelege, de a descoperi) se identifica in  nevoia  de  cunoastere  a  traditiilor, obiceiurilor, mestesugurilor, istoriei, culturii, artei, altor centre de civilizatie; aceasta nevoie creste pe masura ce se adanceste specializarea activitatilor actuale;

·        Motivatia de concordanta intre cunoastere, simtire si actiune contribuie la integrarea personalitatii si se regaseste in actiunile turistice cu caracter coparticipativ, in nevoia contactelor cu populatia locala, in nevoia de a gasi locuri linistite in mijlocul naturii s.a.;

·        Motivatia de repaus si de reconfortare, ca principala motivatie turistica, este satisfacuta printr-un complex de conditii si mijloace din afara resedintei individului;

·        Motivatia estetica exprima tendinta spre frumos, spre arta, cultura si civilizatie, spre inedit etc.

Cererea turistica este deci formata din ansamblul persoanelor care isi manifesta dorinta de a se deplasa periodic si temporar in afara resedintei proprii,pentru alte motive decat prestarea unor activitati remunerate la locul de destinatie.[19]

Orice unitate monetara ce intra in economia unei tari, a unei regiuni, a unui areal sau a unei statini de destinatie turistica – indiferent sub ce forma a fost inregistrat acest impact (investitii, alocatii bugetare guvernamentale, transferuri de bani din partea populatiei anajate in alte areale, sponsorizari sau cheltuieli turistice) – stimuleaza economia, si nu doar o singura data, ci in reprize repetate. Particularizate la specificul economiei turismului, intrarile de valori de acest gen genereaza efectul multiplicator al cheltuielilor turistilor.

                                                                  

 



[1] Dinu, M., Geografia turismului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2002, pag.110

[2] Cuvantul patrimoniu (derivat din latinescul „patrimonium” si frantuzescul „patrimoine”) se traduce: „Bun, mostenire comuna a unei colectivitati, a unui grup uman” (s.n.). In cazul „potentialului turistic”, la mostenirile primite de o colectivitate de la inaintasii sai (cele naturale si antropice) se adauga si realizarile contemporanilor: baza materiala turistica, infrastructura (generala si cea specifica) etc.

[3] Glavan, V., Geografia turismului in Romania, Editura Institutului de Management-Turism EDEN, Bucuresti, 1996

[4] Negut, S., Geografia Romaniei. Probleme fundamentale, Editura Humanitas Educational, Bucuresti, 2002

[5] Negut, S., Geografia Romaniei. Probleme fundamentale, Editura Humanitas Educational, Bucuresti, 2002

[6] Negut, S., Geografia Romaniei. Probleme fundamentale, Editura Humanitas Educational, Bucuresti, 2002

[7] Posea, G., Ielenicz, M., op.cit., pag.238

[8] Tigu, G., Tala, M., Talpes, A., Lungu, C., John, S., Resurse si destinatii turistice pe plan mondial, Editura Uranus, Bucuresti, 2003

[9] Erdeli, G., Istrate, I., op.cit., pag. 51

[10] Tigu, G., Turismul montan, Editura Uranus, Bucuresti, 2001, pag.180

[11] Bran, F., Marin, D., Simon, T., Economia turismului si mediului inconjurator, Editura Economica, Bucuresti, 1998

[12] Date preluate din “Studiu de oportunitate privind modernizarea, dezvoltarea si relansarea turistica a statiunii montane Lacul Rosu”, autor: I.N.C.D.T., Faza I, Bucuresti, 2002, pag.23

[13] Candea, M., Simon, T., Potentialul turistic al Romaniei, Editura Universitara, Bucuresti, 2006, pag.211

[14] Tigu, G. (coordonator), Tala, M., Talpes, A., Lungu, C., John, S., Resurse si destinatii turistice pe plan mondial, Editura Uranus, Bucuresti, 2005

[15] Tigu, G., Turismul montan, Editura Uranus, Bucuresti, 2001, pag.57

[16] Snak, O., Economia turismului, Editura Expert, Bucuresti, 2003, pag.57

[17] Plog, S., Why destinations areas rise and fall in popularity ( De ce creste si scade popularitatea arealelor de destinatie), comunicare prezentata in 1972 la Sectia California de Sud a Asociatiei Americane de Cercetari Turistice. Ulterior, autorul a reluat aceasta teza si in lucrarea “Leisure Travel: Marketing lt a Growth Again”, Ed. John Willey and Sons, London, 1991

[18] Snak, O., Economia turismului, Editura Expert, Bucuresti, 2003, pag.57

[19] Snak, O., Economia turismului, Editura Expert, Bucuresti, 2003

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 631
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved