Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AccessAdobe photoshopAlgoritmiAutocadBaze de dateCC sharp
CalculatoareCorel drawDot netExcelFox proFrontpageHardware
HtmlInternetJavaLinuxMatlabMs dosPascal
PhpPower pointRetele calculatoareSqlTutorialsWebdesignWindows
WordXml


Plotarea desenelor in AutoCAD

autocad

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
MEDIUL DE LUCRU AutoCAD
COMENZI DE EDITARE
Circuit - Procedura de desenare in autocad
TIPURILE SI GROSIMILE DE LINII - Tipurile de linie
INTRODUCERE IN AUTOCAD
Comenzi Autocad
COMENZI DE MODIFICARE
APLICATII IN GEOMETRIE
GESTIONAREA FISIERELOR DESEN - Crearea unui desen
MODURI DE INTRODUCERE A COMENZILOR

PROIECT DE SPECIALITATE

PENTRU



EXAMENUL DE CERTIFICARE

A

COMPETENTELOR PROFESIONALE

NIVEL 3

CALIFICAREA PROFESIONALA:

TEHNICIAN PROIECTANT CAD

       


              Tema proiectului

 

 

Plotarea desenelor
   in AutoCAD

 

ARGUMENT

Grafica inginereasca a fost si ramine un domeniu fundamental al cunostintelor ingineresti. Reprezentarea prin desene a ideilor de rezolvare a solutiilor de principiu a pieselor si ansamblurilor proiectate, este una din sarcinile cele mai importante ale proiectantului. Este unanim recunoscuta importanta, in toate etapele procesului de proiectare-fabricatie, a desenului ca mijloc efectiv de comunicare a informatiilor.

Conform literaturii de specialitate, sistemele de proiectarea asistata de calculator (in engl. CAD− Computer-Aided Design) sunt destinate crearii interactive de modele ale obiectelor tehnice reale, analizei acestor modele, generarii documentatiei pentru fabricarea lor si producerii de date grafice si negrafice derivate din model. Definitia este destul de larga pentru a cuprinde cit mai multe din domeniile in care sunt folosite aceste sisteme:

·        mecanica,

·        electronica,

·        electrotehnica,

·        constructii,

·        arhitectura,

·        sistematizare urbana sau cartografie,

·        multimedia, etc..

In acceptiunea proprie a notiunii, un sistem CAD este o componenta software, un pachet de programe. Echipamentul pe care lucreaza aceste programe nu constituie o componenta a sistemului CAD propriu-zis.

Dezvoltarea CAD s-a produs odata cu perfectionarea graficii pe calculator, putandu-se astfel vorbi despre utilizarea calculatorului ca asistent pe tot parcursul procesului de proiectare, caracteristica esentiala a acesteia fiind modul de lucru interactiv, in regim de dialog utilizator−sistem.

·        Sistem CAD

·        Hardware

• Sistem de calcul

• Dispozitive periferice (I/O)

·        Software

• Soft de exploatare

• Soft de utilizare

Aparitia sistemului SKETCHPAD, elaborat de I. Sutherland de la MIT in 1963, este considerat evenimentul istoric care a marcat inceputurile CAD. Pina atunci calculatoarele erau utilizate doar pentru calcule analitice ingineresti. Ceea cea adus nou SKETCHPAD a fost interactivitatea dintre utilizator si calculator, in mod grafic prin intermediul ecranului (display screen) si al creionului optic (light pen). In anii care au urmat, mai multe companii producatoare de automobile si avioane ca General Motors, Ford, Chrysler sau Lockheed s-au straduit sa-si puna la punct propriile sisteme CAD. Anii ’90 reprezinta perioada in care rezultatele eforturilor de cercetare in domeniul CAD se maturizeaza, dezvoltarea noilor configuratii hardware si software aducand multe schimbari in acest domeniu.

Initial, programele de CAD au incercat sa eficientizeze cat mai mult proiectarea, contribuind la mutarea acesteia de la planseta la calculator, realizand o desenare asistata de calculator.

Ulterior, au aparut bibliotecile de elemente standardizate (suruburi, piulite, etc.) si diverse unelte (programe atasate) cu scopul de a rezolva activitatile de rutina din proiectare, toate realizate in 2D, iar finalitatea era realizarea desenelor de piesa si ansamblu.



Trecerea la proiectarea (modelarea) 3D − realizarea obiectelor direct in trei dimensiuni, a condus la imbunatatirea productivitatii procesului de proiectare. Aceasta a facut sa se schimbe si metodologia proiectarii, pornind de la reprezentarea reala a obiectului in 3D, spre realizarea proiectiilor (vederi si sectiuni) ce compun documentatia tehnica insotitoare. Chiar si pentru o simpla piesa, crearea vederilor 2D dupa modelul solid 3D este mai rapida decat in desenarea clasica.

Prezentarea acestui proiect are rolul de a sublinia faptul ca parcurgand cei patru ani de studiu liceal in cadru Grupului Scolar Industrial “Stefan Procopiu” Vaslui, mi-am insusit in mod corect informatiile teoretice si practice necesare pentru atestarea meseriei de „Tehnician Proiectant CAD”.

Proiectul arata nivelul de pregatire in domeniul tehnic, astfel incat la sfarsitul pregatirii liceale sa ma pot integra activ si competent in viata profesionala, ca, corespund nivelului de pregatire ( tehnician ) al pietei europene a muncii.

Continutul stiintific al proiectului, este actualizat cu ultimele standarde nationale, si urmareste actualizarea cunostintelor de specialitate privind asamblarile nituite.

Pentru realizarea acestui proiect m-am inspirat studiind unele lucrari de specialitate mentionate in “Bibliografie” astfel reusind sa-mi completez cunostintele necesare pentru practicarea meseriei de tehnician proiectant CAD.

Conform temei acestui proiect: “Plotarea desenelor” am incercat ca in cadrul proiectului sa dezbat urmatoarele aspecte :

·        Generalitati privind interfata;

·        Elemente de receptare/ emitere a informatiilor,

·        Legaturi intre cele trei moduri de emitere a comenzilor;

·        Specificatii si recomandari de lucru;

·        Prezentarea asamblarii prin nituire cap la cap;

Abordand aceste teme si a subcapitolelor acestora cred ca am reusit sa prezint notiunile de baza pentru realizarea acestui proiect.

VII. BIBLIOGRAFIE

1. James H. Earle – Graphics for engineers, Addison-Wesley Publishing

Company, 1987.

2. Bertoline, G.R. − Introduction to graphics communication for engineers,McGraw-Hill, 1994.

3. Vasilescu, E – Desen tehnic industrial: elemente de proiectare, Ed. Tehnica,Bucuresti, 1994.

4. Bogolybov, SK. – Exercise in machine drawing, MIR Publishers, Moscow,1975.

5. Segal, L.; Racocea, C.; Ciobanasu, G. – Elemente de grafica inginereascacomputerizata, Ed. Tehnica - INFO, Chisinau, 1998.

6. Dolga, L. − Bazele proiectarii asistate de calculator, U.P. Timisoara,

1997.

7. Omura, G.; Callori, BR. − AutoCAD 14-Ghid de referinta, Ed. ALL, 1998.

8. Beall, ME.; Fulmer, HM. − AutoCAD 14-Fundamente, Ed. TEORA, 1999.

9. Simion, I. − AutoCAD 2000 - Aplicatii, Ed. TEORA, 2000.

10. John D. Hood – Easy AutoCAD: a tutorial approach, McGraw-Hill Pub.Company, 1989.

11. * * * – AutoCAD 12, Que Development Group, Ed. TEORA, Bucuresti, 1995.

12. * * * – Secrete AutoCAD 14, Que Development Group, Ed. TEORA, 1999.

13. * * * – Hello CAD Fans nr. 1-13/1991-92, Fast Impex Ltd.,Bucuresti.

14. * * * – CAD Report col./1996-1998, Ed. Computer Press Agora,

Targu-Mures.

15. * * * – MaxCAD col./1999-2003, Ed. A&C International, Bucuresti.

16. Mircea Badut - AutoCAD-ul in trei timpi

PLOTAREA DESENELOR

        Initierea tiparirii se realizeaza aproape ca in orice aplicatie Windows , in toolbar-ul standard apasam incon-ul “Plot” si incadram desenul pe ecran asa cum ne dorim sa-l obtinem la imprimanta .

      In fereastra de dialog “Plot” :

·        In categoria/fisa “Plot device” vom ajusta eventual parametrii imprimantei curente

·        In categoria “Plot settings” incepem stabilind formatul paginii de hartie si alegand optiunea “Display”

·        Stabilim factorul de scalare a modelului sens in care putem incepe alegand optiunea Scale to fit din lista interactiva Plot Scalesi evaluand factorul de scar ape care AutoCAD-ul il determina ca fiind potrivit pentru scalarea modelului pe absolut toata suprafata disponibila a paginii. Daca vrem sa tiparim la o scara mai riguroasa vom mari experimentand , valoarea din campul “units” si vom apasa butonul “Full preview” pentru a cantari vizual rezultatul




Derularea tiparirii depinde de sursa: daca imprimam direct din model space va trebui sa corelam explicit gabaritul modelului cu dimensiunile paginiii disponibile , pe cand daca suntem in paper space(insemnand ca pagina compozitiei de tiparire are aceeasi dimensiune cu pagina de la imprimant , asa cu se recomanda) , tiparirea decurge simplu , ca a orice aplicatie moderna ruland pe sistemul de operare Windows.

   Caseta de dialog “Plot” , deschisa prin apelarea optiunii “Plot” din meniul “File” , este imaprtita in doua categorii , “Plot Device” si “Plot Settings” , cu urmatoarelel optiuni principale de configurare a tiparirii (ANEXA ):

Ø     “Plot Device” (in zona “Ploter configuration'):

·   Name – pentru alegerea imprimantei la care se face efectiv tiparirea

·   Properties – pentru controlarea parametrilor de tiparire (suportul material de imprimare ; rezolutia ; tratarea obiectelor vectorial din compozitia tiparire ; fonturi ; formate particulare de foi etc.)

Ø     “Plot Settings”:

·   In zona “Paper size and paper units”:

- “Paper size – formatu paginii de tiparire ales ditre cele standard

-   unitatile de masura folosite pentru pagia tiparita (inches sau mm).

·   In zona “Drawing orientation” – stabilim orientarea paginii la inprimare si sensul tiparirii.

·   In zoa “Plot area” stabilim efectiv ce anume von tipari:

-         Layout: (disponibila doar daca initiem imprimarea din compozitia de tiparire) decide tiaparirea compozitiei selectate din “paper space”

-         Limits: (disponibila cand startam tiparirea din “model space”) cuprinde pentru tiparire zoa desemnata de limitele definite explicit

-         Extens : considera pentru tiparire tot desenul proiectul din vederea curenta (infiferent cat de larg este aceasta si cat din el este afisat in acea vedere , analog comenzii “Zoom extens”)

-         Display: cuprinde numai zona din desen afisata in vederea curenta

-         View :(disponibila doar daca am salvat anumite vederi particulare considerate ca fiind reutilizabile ) selectam una dintre vederile salvate

-         Window ne permite sa stabilim pe loc o zona ortogonala pentru tiparire prin specificarea in desen a doua colturi diametral opus

·     Zona “Plot scale” controleaza scalarea modelului pentru pagina de tiparire – in lista de optiuni avem :

-         Custom : prin care stabilim noi un factor de scara

-         Scaled to Fit : extinde uniform zona aleasa pentru tiparire cu scopul de a acoperi cat mai complet suprafata de hartie disponibila

-         O multime de rapoarte de scalare standardizate

Sub lista de scalari avem casetele de editare care vor afisa valorile efective pentru milimetri si pentru unitatile desenului , astfel incat , la nevoie le putem edita direct .

·     In zona “Plot offset”:

-         “Center the plot” determina centrarea zonei (din ddesen , aleasa pentru tiparire) in mijlucul paginii disponibile

-         X pentru stabilirea unui decalaj pe directia X a paginii

-         Y pentru stabilirea unui decalaj pe directia Y a paginii

·     Butonul “Full Preview: e va furniza o previzualizare deplina a aspectului paginii asa cum va arata ea la tiparire ; vom folosi intens aceasta facilitate atuci cand factorul de scara nu este usor de controlat

·     Butonul “Partial Preview” ne ofera o previzualizare simplificata a paginii (figurand doar dreptunghiul ce cuprinde zona pentru tiparire , reprezentat cu umplere albastra raportat la marginile paginii) ; vom apela aceasta facilitate mai ales atunci cand desenul este prea incarcat pentru a realiza lejer previzualizari complete.(ANEXA )

Este posibil uneori sa ne spunem ca realizam un desen pe calculator  doar pentru a-l tipari cat mai frumos. Insa in mai multe cazuri  , daca recidivam , viziunea acestei facilitati poate deveni riscanta. Pe termen lung nu poate rezista doar motivatia estetica , ci trebuie sa simtim si sa promovam si alte filoane motivationale  pentru proiectarea asistata de calculator.

Lucrurile sunt usor de inteles cand ne intalnim cu cerinta de a retipari un desen asemanator cu unul anterior , cand ar fi suficient sa facem cateva ajustari ale desenului digital existent inainte de a-l trimite spre imprimanta.

Scenariul banal al reutilizarii nu doar potenteaza abordarea digitala , dar ne si arata ca accentul trebuie sa cada nu atat asura hartiei tiparite , cat asupra desenului salvat in calculator.

De retinut ca majoritatea imprimantelor nu vor tipari chiar pana langa muchia paginii (din formatul maxim pierzandu-se cativa milimetri pe fiecare latura).

Fereastra “Partial Plor Preview” ofera in partea de jos mesaje de avertizare atunci cand ceva nu este in regula.

Optiunea “Save changes to layout” face ca la retiparirea aceleasi vederi sa fie aduse automat setarile anterioare de la ultima tiparire realizata.

De asemenea “Page setup name” ne ajuta la apelarea unor “setari” de tiparire potrivite pentru refolosire (ultima configuratie de tiparire sau configuratii salvate special pentru a fi reutilizate).

Recurgem la optiunea “Plot to file” (din fisa “Plot Device” a ferestrei de dialog “Plot”) atunci cand ploter-ul nu este cuplat – nici direct si nici prin retea – la statia de lucru e care avem instalata licenta de AutoCAD si astfel putem pregati tiparirea si salva rezultatul acesteia intr-un fisier pe care apoi il aducem pe un CD , discheta , memorie USB , e-mail , sau pe un calculator din retea unde il putem copia spre imprimanta pentru a obtine in final desenul tiparit

In meniul “File” mai avem cateva optiuni interesante legate de tiparire:

·        “Plot style managers” – pentru gestionarea stilurilor de plotare. Stilul de plotare consta intr-un set de optiuni ce controleaza modul in care este tiparit un obiect sau un strat si se refera la : grosime de linie , culori , stiluri de umplere. In AutoCAD avem de ales intre doua tipuri de stiluri de tiparire :

- stilul dependent de culoare: culoarea obiectului determina modul in care acesta este tiparit;

- stilul denumit: stilurile de tiparire pot fi asociate direct obiectelor si straturilor. Folosind fisierele-tabel de configurare *.STB , fiecare obiect va putea fi tiparit diferit , indiferent de culoarea sa.

Optiunea “Plot style table” ingaduie alegerea , asocierea si editarea stilurilor de tiparire , avand si reminiscente can se foloseau plotter-e cu pen-uri trasoare.

O alta metoda performanta de plotare este oferita de comanda Publish a meniului File .

Prin fereastra de dialog a comenzii ,(ANEXA ) ,pot fi gestionate mai multe formate de desen pentru a fi publicate . Comanda Publish permite publicarea desenului direct pe hartie sau in format electronic DFW (Design Web Format) , pentru a fi distribuit pe Internet.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1769
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site