Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AccessAdobe photoshopAlgoritmiAutocadBaze de dateCC sharp
CalculatoareCorel drawDot netExcelFox proFrontpageHardware
HtmlInternetJavaLinuxMatlabMs dosPascal
PhpPower pointRetele calculatoareSqlTutorialsWebdesignWindows
WordXml


Spatiul modelului si spatiul hartiei - A desena, a proiecta, a modela, cu ajutorul calculatorului

autocad

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Generalitati despre AutoLISP
COMENZI DE EDITARE
Bara cu instrumente standarde
COMENZI DE DESENARE
INSTRUMENTE AJUTATOARE PENTRU DESENARE - Setari pentru fixare si grila
Circuit - Procedura de desenare in autocad
HASURAREA - Hasurarea interiorului unui contur
Bucle de program1
Tratarea erorilor AutoLISP
AutoCad - Prezentare generala

Spatiul modelului si spatiul hartiei

A desena, a proiecta, a modela, cu ajutorul calculatorului

A desena cu ajutorul calculatorului

Toate capitolele precedente dedicate mediului AutoCAD au evidentiat diferite modalitati de a realiza desene indeosebi tehnice cu ajutorul calculatorului. Instrumentele de desenare – liniarul, creionul, guma, compasul, echerele – au fost inlocuite prin facilitatile aplicatiei soft. Varful creionului nu se mai rupe, compasul nu mai trebuie fixat in planseta pana gaureste hartia si planseta, echerele si liniarele nu se mai misca din greseala chiar in timpul desenarii sau al hasurarii, guma nu mai deterioreaza foaia de hartie pana la rupere chiar,… Mintea umana a gasit o solutie mai mult decat eleganta pentru toate aceste neplaceri ale desenarii manuale: programe de grafica asistata de calculator. Calculatorul suplineste instrumentele de desen, oferind chiar o serie de modalitati evoluate de eficientizare a lucrului: tehnicile de editare, cele de vizualizare a desenului, cele de pastrare, multiplicare si actualizare, cele de interceptare precisa a unor puncte, fara calcule geometrice prealabile.



Calculatorul nu deseneaza insa “singur”. Conceptia desenului revine utilizatorului uman. Ce si cum se reprezinta stabileste utilizatorul. Calculatorul realizeaza aceste reprezentari.

A proiecta cu ajutorul calculatorului

Elaborarea unui proiect cu ajutorul calculatorului inseamna constructia unui model al unui viitor obiect real, model care trebuie sa reproduca fidel obiectul din lumea reala. Proiectul este un obiect virtual, cu proprietati cat mai apropiate de cele ale obiectului real.

In proiectarea “clasica”, elaborarea unui proiect implica o serie de calcule tehnico‑matematice, decizii privind alternative de proiectare si variante de proiect, studii de optimizare, elaborarea documentatiei grafice si negrafice aferente proiectului, evaluarea calitativa si economica, materializarea prototipului si incercarea sa, urmata probabil de corectii asupra proiectului.

Etapele elaborarii unui proiect cu ajutorul calculatorului nu difera in esenta de cele prezentate mai sus. Modelul virtual al produsului poate fi chiar obiectul unor incercari si testari virtuale, realizate prin aplicatii de simulare functionala. Ingineria concurenta influenteaza substantial viteza de lucru: etapele de analiza, sinteza, desenare, etapele de calcule si incercari se intrepatrund, se desfasoara chiar simultan, pentru a genera intr‑un timp minim un proiect optim.

A proiecta cu ajutorul calculatorului nu se reduce nicidecum la elaborarea documentatiei grafice (si negrafice), ci a acelui model virtual fidel produsului real, cu proprietati geometrice, fizice, motrice si vizuale asemanatoare obiectului pe care il reprezinta. Pe baza acestui model, este posibila si elaborarea documentatiei grafice aferente proiectului.

O imagine mai mult decat simplificata sugereaza realizarea unui model din plastilina sau din carton, care este pe de o parte desenat, pe de alta parte testat in diverse probe.

Spatiul modelului si spatiul hartiei in proiectarea asistata de calculator

Spatiul modelului

Asa cum viitorul produs va exista intr‑un spatiu real tridimensional, modelul proiectat este definit intr‑un spatiu al sau, propriu, tridimensional, “spatiul modelului”, apartinand lumii virtuale. Modelul are o anumita marime, o anumita forma si o anumita pozitie in spatiul sau, la fel cum obiectul real se bucura de aceste calitati in lumea reala.

Spatiul hartiei

Pentru a obtine imagini ale modelului pe o foaie de hartie virtuala, modelul este “asezat” in fata acesteia, in diferite pozitii, iar imaginile rezultate sunt proiectate pe plansa de desen virtuala. Aceasta plansa virtuala constituie “spatiul hartiei”, pe care proiectantul poate crea diferite vederi, la diferite scari si in diferite aranjamente ale modelului proiectat.

Spatiul modelului si spatiul hartiei in AutoCAD

Spatiul modelului este definit in AutoCAD ca “model space” si este un spatiu tridimensional infinit pe toate cele trei directii.

In mediul AutoCAD, spatiul hartiei, “paper space”, este un spatiu tridimensional, dar, cel, putin momentan, cu vizualizari exclusiv 2D. Pentru cei mai necrezatori, se poate crea orice obiect tridimensional in spatiul hartiei. Pentru a‑l privi insa spatial, el trebuie sa fie inserat intr‑un desen (acelasi sau altul) in spatiul modelului, singurul in care sunt posibile deocamdata, vizualizari 3D.

Folosirea spatiului hartiei si a ferestrelor flotante pentru a obtine un aranjament adecvat al unui desen AutoCAD in vederea imprimarii sale la plotter sau imprimanta (“plotting layout”) constituie un pas important in profesionalizarea lucrului si in organizarea proiectului. Spatiul hartiei este extrem util in cazul elaborarii unor modele tridimensionale, dar nu este de neglijat nici in desenele 2D. Utilizarea eficienta a spatiului hartiei contribuie esential la generarea unui proiect profesional, de calitate.

O modalitate usoara de identificare a spatiului curent de lucru este imaginea sistemului curent de coordonate, adica ceea ce am  numit “UCS‑icon”. Daca in spatiul modelului aspectul era cel din fig. 2.2, in spatiul hartiei acesta devine:


Figura 10.1 Imaginea sistemului de coordonate in “paper space”




A doua modalitate de identificare a spatiului curent de lucru este rubrica , respectiv  de pe bara de stare.

Toate caracteristicile spatiului modelului se regasesc si in cel al hartiei, cu exceptia vizualizarilor spatiale si a randarilor. Si in spatiul hartiei pot fi create si editate obiecte variate (exceptand luminile), pot fi definite layer‑e, blocuri, referinte externe.

Lucrul alternativ in “model space” si “paper space”. Comenzile MVIEW, LAYOUT si LAYOUTWIZARD

Atunci cand se deschide un desen nou, AutoCAD se gaseste in mod implicit in spatiul modelului. Pentru a trece in spatiul hartiei, se selecteaza unul din panourile “Layout”, ale caror etichete sunt vizibile la partea inferioara a zonei grafice. Sunt permise treceri alternative nelimitate dintr‑un spatiu de lucru in celalalt. Principala destinatie a spatiului hartiei este aceea de a oferi un aranjament al diferitelor vederi necesare pentru reprezentarea obiectului din desen si pentru obtinerea unei copii la imprimanta sau plotter.

Definirea unor noi panouri “Layout” in desenul curent se realizeaza prin comenzile LAYOUT si/sau LAYOUTWIZARD. Comenzile sunt accesibile prin tastare sau din meniul pull‑down “Insert”, linia “Layout”. LAYOUT poate crea un layout complet nou (optiunea “New Layout”) sau poate prelua un layout existent in prototipurile AutoCAD (optiunea “Layout from Template”); pentru a primi indrumari pas cu pas in definirea unui layout nou, prin folosirea unui program‑asistent de lucru, este disponibila comanda LAYOUTWIZARD (optiunea “Layout Wizard” din meniul pull‑down “Insert”, linia “Layout” sau meniul pull‑down “Tools”, linia “Wizards”, optiunea “Create Layout”).

In spatiul hartiei, vederile modelului se obtin sub forma unor ferestre flotante (fig. 10.2), numite “floating viewports”. Acestea pot fi generate automat la definirea unui layout, sau, dupa dorinta utilizatorului, prin comanda MVIEW. Comanda MVIEW creaza in spatiul hartiei ferestre flotante, care prezinta initial modelul asa cum apare el in spatiul modelului, la momentul respectiv. In fiecare fereastra flotanta se poate modifica ulterior modul de afisare (amplificare, zona vizibila, prin ZOOM, PAN, etc.). Fiecarei ferestre i se pot stabili combinatii proprii de layer‑e vizibile si nevizibile, factori de scala proprii pentru liniile discontinue (“ltscale”) si sisteme de coordonate (UCS) proprii. In fiecare fereastra, in cazul reprezentarilor 3D, se poate alege un alt punct de vizualizare a desenului. Ferestrele flotante se comporta ca obiectele obisnuite, deci pot fi mutate, rotite, multiplicate, copiate, sterse, scalate, deformate, hasurate, cotate, pe conturul lor pot fi aplicate moduri Osnap, etc. Ferestrele flotante din spatiul hartiei nu pot avea grosime (“thickness”), si nu suporta editari de tip CHAMFER, FILLET, TRIM, OFFSET, etc.

Optiunile comenzii MVIEW ofera de asemenea posibilitatea de a dezactiva ferestre definite anterior, de a inhiba plotarea lor sau de a bloca la editare anumite ferestre.

Pentru ca un anumit desen sa fie vizualizat la aceeasi scara in mai multe ferestre, se foloseste optiunea nxp a comenzii ZOOM. (de ex. ZOOM 2xp)

Obiectele create in spatiul modelului nu sunt accesibile in nici un fel din spatiul hartiei (nu pot fi modificate, sterse, nu se pot aplica moduri Osnap). Reciproc, obiectele create in spatiul hartiei nu pot fi accesate din spatiul modelului. Pentru a modifica un anumit obiect, spatiul curent de lucru trebuie sa fie cel in care se gaseste obiectul.

Pe langa ferestrele flotante, aranjamentul desenului din spatiul hartiei poate sa contina chenarul, indicatorul (“title block” in l. engleza), note tehnice pe desen, tabelul de componenta, etc., create chiar in acest spatiu.

Figura 10.2 Viewport‑uri flotante generate in paperspace pentru un desen de ansamblu








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1410
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site