Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AccessAdobe photoshopAlgoritmiAutocadBaze de dateCC sharp
CalculatoareCorel drawDot netExcelFox proFrontpageHardware
HtmlInternetJavaLinuxMatlabMs dosPascal
PhpPower pointRetele calculatoareSqlTutorialsWebdesignWindows
WordXml


RETEAUA INTERNET

internet

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CONFIGURARE modem GPRS
Cercetarea documentara si bazata pe observatie
TIPURI DE COMERT ELECTRONIC
UTILIZAREA SEMNELOR DE CARTE (BOOKMARKS)
Medii software pentru implementarea tehnicilor Internet
POSTA ELECTRONICA
Formatarea textului siteuri
Realizarea unei conexiuni INTERNET Pas cu pas
PROGRAMUL MICROSOFT OUTLOOK - TUTORIAL
Motoare de cautare - Ce este un motor de cautare?

RETEAUA INTERNET

            1. Prezentare generala

            1.1. Termeni. Notiuni. Concepte



            Termeni ca Internet, Intranet si Extranet apar tot mai frecvent in vocabularul folosit de o mare diversitate de oameni, avand dintre cele mai diferite profesii si pregatiri profesionale, folosit in contextul activitatilor si preocuparilor specifice.

            Notiuni ca Internet, Intranet si Extranet definesc structuri arhitecturale ale unor retele de calculatoare folosite de o diversitate de utilizatori in scopuri diferite si moduri specifice de comunicare si informare, de acces la baze de date si calcul de indicatori. 

            Concepte ca Internet, Intranet si Extranet reprezinta sinteze ale unei gandiri prin care se pot aborda si trata diverse probleme specifice ale tehnologiei ITC (Information Tehnology and Communication).

            Internet-ul este un caz particular, dar si un caz generalizat de retea de calculatoare, alcatuita din alte retele de calculatoare, care are o extensie pe intreg globul pamantesc si comunica intre ele prin intermediul protocolului denumit TCP/IP (Transmission Control Protocol /Internet Protocol). Reteaua Internet este alcatuita fizic dintr-un conglomerat de arhitecturi, reunind componente foarte eterogene ca de exemplu: minicalculatoare, mainframe-uri, PC-uri, fiecare dintre acestea dispunand de sisteme de operare diferite. Reteaua Internet este in continua expansiune, astfel ca in prezent mai mult de o suta de milioane de oameni au, intr-un fel sau altul, pentru un scop sau altul, acces la Internet.

            Intranet-ul este o retea de calculatoare proiectata pentru a asigura comu-nicarea si schimbul de informatii in cadrul unei companii sau unei organizatii. In general, fisierele si programele dintr-o retea Intranet sunt protejate impotriva accesului utilizatorilor din afara retelei. Altfel spus, Intranet-ul reprezinta folosirea (aplicarea) tehnologiilor Internet in cadrul unei retele locale, apartinand unei companii sau organizatii, folosita pentru:

       ▪ a asigura accesul la baze de date specifice;

       ▪ a distribui pe cale electronica diferite documente;

       ▪ a asigura cursuri on-line pentru membrii companiei/organizatiei;

       ▪ a distribui si/sau dezvolta anumite produse program;

       ▪ a asigura unele servicii angajatilor companiei/organizatiei.

            Extranet-ul este o structura arhitecturala care realizeaza legatura dintre Internet si Intranet, fiind un domeniu de integrare, avand atat caracter privat cat si caracter public. Se poate utiliza o organizare structurala a informatiilor pe mai multe nivele: privat, public si mixt.

1.2. Scurt istoric al retelei Internet

            Istoricul acestei retele la nivel mondial a inceput in urma cu aproximativ 40 de ani, cand militarii americani s-au gandit la punerea la punct a unui sistem de comunicatii care sa fie capabil sa reziste in caz de o eventuala agresiune nucleara pe teritoriul tarii lor. Un astfel de sistem trebuia sa fie compus dintr-o multitudine de retele legate intre ele, astfel incat daca un circuit de transmisiune era intrerupt, se puteau stabili alte drumuri pentru ca mesajele sa ajunga la destinatie. Astfel in anii 1970, Departamentul de Aparare al Statelor Unite ale Americii, prin Agentia de Cercetari pentru Proiecte Avansate (Advanced Research Project Agency) a creat o retea de comutare de pachete (ARPANET), adica o retea unde infor-matiile sunt divizate in pachete mici, care se misca indepedent unele fata de altele, prin intermediul unor retele diferite, pana ajung la destinatie.

In anul 1983 ARPANET s-a divizat in doua retele – ARPANET (folosita de utilizatori civili) si MILNET (folosita de utilizatori militari). Ulterior, interac-tiunea dintre aceste doua retele a devenit cunoscuta sub numele de INTERNET si s-a dezvoltat in timp prin conectarea unor retele private comerciale, regionale si nationale, astfel incat s-a obtinut un sistem ceva mai puternic decat partile sale componente. Este o diferenta mare intre ce a fost Internet-ul la inceputurile sale si ce este el acum. El a evoluat de la stadiul de sistem distribuit de informatii din domeniul guvernamental si educational la un sistem complex de circulatie a informatiilor primare din toate domeniile vietii cotidiene. Prin introducerea retelei mondiale de informatii (World Wide Web) accesul la Internet a crescut exploziv, ajungandu-se in prezent la situatia paradoxala ca nu se mai stie exact numarul utilizatorilor.

            In domeniul public, in special in mediul universitar, reteaua aceasta devine un mijloc important de comunicare si de schimburi infomationale sub foma unui curier electronic. Accesul insa era rezervat numai specialistilor. Preocuparile din acea perioada erau consacrate rezolvarii unor probleme legate de tehnologie in domeniul comunicatiilor, precum si pentru asigurarea protocoalelor de transmisie. Un moment important, care a favorizat extinderea Internet-ului, a fost inlocuirea protocolului NCP (Network Control Protocol), folosit in ARPANET pentru a asigura conectarea mai multor calculatoare autonome, cu protocolul TCP/IP, adaptat interconectarii unor retele diferite de calculatoare. Anii ’80 se remarca prin crearea asa-numitor “autostrazi informatioanale”, legaturi de un debit foarte mare care brazdau teritoriul american. Adevarata revolutie a fost la inceputul anilor ’90, prin inventarea World Wide Web-ului (WWW) de catre specialistii din cadrul laboratoarelor CERN (Conseil Europeen pour la Recherche Nucleaire), de langa Geneva.

A fost astfel deschisa calea pentru o extraordinara extindere a sferei de informare, oferita de Internet, la care se adaugau facilitati de navigare in cadrul retelei. Astfel s-a nascut aceasta retea de retele, care ofera avantajul enorm de a avea legaturi si cai de comunicatie multiple existente intre retelele regionale si nationale de calculatoare care se conecteaza la Internet. Ca urmare, in caz de blocare a traficului pe o anumita ruta de comunicatie transmisia sa se poata realiza pe alta ruta. Toate acestea sunt posibile datorita faptului ca Internet-ul nu este coordonat de un centru mondial, ci fiecare retea de calculatoare gestioneaza traficul in cadrul propriei retele, ca si transferul catre retelele vecine cu care se afla in legatura.

La inceput, suportul material necesar pentru realizarea retelei Internet a fost furnizat in cea mai mare parte de guvernul american. Acest important proiect de cercetare a devenit infrastructura actuala pentru realizarea celor mai diverse activitati: afaceri, comert, educatie, cercetare, informare, comunicare si multe altele. Dimensiunile retelei au crescut exponential, atat ca numar de noduri, cat si ca numar de utilizatori ai retelei, beneficiari ai avantajelor oferite de acest mediu de comunicatie si informare. Internet-ul, care cuprinde in prezent sute de milioane de calculatoare, este o veritabila structura informatica globala denumita spatiu cibernetic (“Cyberspace”).

            Internet-ul nu apartine unui anumit organism, dar functionarea lui este posibila datorita efortului comun al mai multor organizatii care se ocupa de elaborarea standardelor de functionare si cooperare, care definesc normele tehnice si modul de construire a adreselor.

     Dintre aceste organisme se pot mentiona urmatoarele:

      ISOC (Internet SOCiety) - un organism international nelucrativ format din organizatii (ne)guvernamentale, persoane individuale etc, care are ca scop menti-nerea in functiune a Internet-ului, dezvoltarea acestei retele si validarea noilor tehnologii;

      InterNIC (Network Infomation Centers) - un organism care faciliteaza utilizarea Internet-ului, gestionand numele domeniilor si proceselor de inregistare;

      IANA (Internet Assigned Number Authority) - un organism care se ocupa  de parametri unici proprii protocoalelor Internet (adresa IP);

      IESG (Internet Engineering Steering Group) ai caror administratori sunt membri ISOC si care are drept obiectiv activitatile tehnice ale retelei, aproband noile standarde in domeniu;

      IETF (Internet Engineering Task Force) - responsabil impreuna cu IESG de problemele tehnice ale retelei;

      IAB (Internet Architecture Board) - un organism tehnic care se ocupa de arhitectura si  protocoalele Internet;

      WWW Consortium - un consortiu industrial care are ca obiectiv de baza dezvoltarea protocoalelor Internet prin care se asigura accesul si comunicarea in cadrul retelei, ocupandu-se totodata si de evolutia HTML (HyperText Markup Language), limbaj utilizat in descrierea paginilor Web.

1.3. Internet-ul ca mediu de comunicare

          In sensul strict al cuvantului, termenul de Internet desemneaza o retea globala de calculatoare, alcatuita din retele regionale si nationale de calculatoare care comunica intre ele printr-un protocol, cu numele TCP/IP (Transmission Control Protocol /Internet Protocol). Intr-un sens mai larg, cuvantului Internet i se pot asocia, fara indoiala, alte doua cuvinte: fenomen social, explicabil prin faptul ca incepand din 1990, in fiecare an numarul calculatoarelor din retea s-a dublat.

            O stransa legatura cu retaua Internet il are conceptul de educatie continua / permanenta a adultilor, aparut in anul 1993 la Maastricht, unde au fost subliniate “cele 4 libertati” (cei 4 L) necesare pentru o Europa unita:

      ▪ libera circulatie a capitalului;

      ▪ libera circulatie a marfurilor;

      ▪ libera circulatie a persoanelor;

      ▪ libera circulatie a informatiei.

            In spiritul acestui concept, o deosebita importanta au cerintele necesare unei persoane pentru a-si gasi un loc de munca:

      capacitati de numeratie, adica sa stie sa utilizeze instrumentele specifice economiei de piata: carte de credit, carte de debit, cont in banca etc;

      cunoasterea a doua-trei limbi straine, a patra limba reprezentand-o utilizarea calculatorului electronic in orice domeniu de activitate; astfel calculatorul devine un instrument absolut obligatoriu pentru orice loc de munca;  

      transcedenta educatiei, adica un adult trebuie sa aiba mobilitatea psihica si intelectuala de a se adapta noilor cerinte impuse de schimbarea locului de munca dintr-o tara in alta. 

            In scopul de a indeplini aceste trei cerinte, Internet-ul reprezinta, pentru o persoana, o sursa de informare, dar totodata si locul unde persoana se poate prezenta, autopromova, astfel incat sa devina cunoscuta. In economie, in comert se poate vorbi de patrunderea din ce in mai hotarata a Internet-ului. In sistemul bancar, de exemplu, se manifesta asa-zisa depersonalizare a sistemului bancar si instaurarea Internetbanking-ului. Dupa unele studii se apreciaza ca, in prezent, din totalul tranzactiilor valutare care se efectueaza intr-o zi, aproape jumatate sunt efectuate on-line.

            De asemenea, exista si efecte negative, considerate de unii specialisti in domeniu chiar nefaste, ale utilizarii calculatorului in general si ale Internet-ului in special. Astfel, din unele studii psihiatrice efectuate au rezultat diverse concluzii pertinente privind fenomenul de dependenta in special a tinerilor, prin tendinta de retragere din viata sociala, prin abandonarea altor activitati (scoala, serviciu), folosirea realitatii virtuale pe care o pune la dispozitie reteaua Internet ca mijloc de evadare din problemele cotidiene. Mai predispuse la un astfel de fenomen sunt unele persoane cu o gandire abstracta, superioara care pot deveni dependenti de calculator prin faptul ca acesta le stimuleaza imaginatia. Comparand aceasta dependenta fata de calculator cu aceea fata de diferite substante, nu se poate sa nu se sublinieze totusi diferentele esentiale care exista si anume: dependenta fata de calculator poate fi considerata mai mult ca o pasiune, ca o impatimire, asa cum si un savant este “robul” cercetarilor sale pentru a ajunge la un rezultat.

            Considerand tendinta de crestere impresionanta a numarului de utilizatori ai Internet-ului, cel mai important lucru se considera a fi dorinta omului de a obtine informatii utile din uriasa resursa informationala accesibila prin conectarea la reteaua Internet. De la imbogatirea permanenta si in cel mai scurt timp, cu informatiile cele mai actuale din domeniul de interes si pana la a folosi Internet-ul ca simplu mijloc de divertisment, de conversatii prelungite (chat) cu prieteni sau cu diverse persoane mai putin cunoscute, este uneori o cale destul de lunga.

            Trebuie incurajati cei interesati cu adevarat, cei ce accepta ideea de a se intoarce in biblioteca sau librarie, prin acest mijloc modern – Internet, care le permite sa patrunda rapid in cele mai bine dotate biblioteci informationale din lume, pentru a cauta informatiile dorite cu rabdare si perseverenta. De exemplu, in cazul cautarii de website-uri, se poate aprecia ca performantele cautatii cu Google sunt remarcabile, Google suportand in prezent mai mult decat 104 limbi (inclusiv limba romana) sau dialecte si oferind o versiune personalizata a motorului sau de cautare pentru 113 tari.

2. Structurarea informatiei in reteaua Internet

            Dupa cum se stie, in prezent, accesarea unei diversitati de informatii din imensitatea resurselor informationale existente in reteaua Internet este destul de facila si poate fi la indemana unei persoane care dispune de un calculator (PC), un modem, o linie telefonica si se conecteaza la aceasta retea internationala (cu abonament de la un furnizor de servicii Internet – ISP). Desi pentru utilizator accesarea a devenit tot mai usoara, acele mecanisme care permit acest lucru au devenit tot mai complexe (sisteme de telecomunicatii performante, pachete de programe sofisticate care permit interpretarea unor cereri, cautarea si regasirea informatiilor continand raspunsul la o anumita solicitare, concepte moderne de structurare a resurselor informationale si diverse metode eficiente de regasire a informatiilor solicitate.

            2.1. Concepte privind structurarea informatiei in Internet

            Structurarea informatiei in reteaua Internet foloseste concepte specifice, cum sunt: pagina Web, site, hyperlink, hypertext, HTML.

            Pagina Web constituie nivelul de baza al organizarii structurale a infor-matiilor de diferite feluri (text, imagini, sunet) in reteaua Internet. O pagina Web contine, la randul sau, conexiuni cu alte pagini, denumite legaturi (link-uri). Legaturile sunt simbolizate in cadrul unei pagini Web sub forma de imagini grafice (butoane, etichete vizuale etc) sau sub forma de text (cuvinte cheie, litere, cifre etc). La pozitionarea mouse-ului pe o astfel de legatura, cursorul se modifica de la forma unei sageti, la cea a unei maini. Conexiunea se realizeaza practic in momentul activarii legaturii, ceea ce se efectueaza la un (dublu) click al mouse-ului pe simbolul care desemneaza legatura. Prin activarea legaturii sunt transmise si afisate informatii suplimentare continute in cadrul altor pagini Web. Legaturile pot fi la randul lor inlantuite, rezultand hiperlegaturi (hyperlink-uri). Paginile Web se pot grupa dupa anumite subiecte tematice alcatuind un site.

Site-ul reprezinta o inlantuire de mai multe pagini Web, grupate dupa anumite criterii, organizate ierarhic pe baza unui element comun. Apelarea unui site implica incarcarea tuturor paginilor ce intra in componenta site-ului, astfel incat utilizatorul poate dispune de totalitatea informatiilor oferite de acesta. O pagina Web poate contine text, imagini, sunete, trimiteri sau legaturi catre alte pagini, atat din cadrul site-ului cat si din afara acestuia (alte site-uri sau pagini Web din Internet). Paginile Web, inclusiv conexiunile stabilite in cadrul lor, reprezinta un text cu legaturi, cunoscut sub denumirea de hypertext.

            Paginile Web si conexiunile aferente se realizeaza prin intermediul unui limbaj specific numit HTML (HyperText Markup Language). Acest limbaj este un mediu standardizat de reprezentare a informatiilor in reteaua Internet, care corespunde conceptului de programare pe obiecte. Orice informatie (imagine, text, sunet, legatura etc) si prelucrarile aferente sunt tratate toate ca obiecte. O caracteristica a acestui limbaj consta in atribuirea unor coduri specifice fiecarui obiect in functie de tipul de prelucrare solicitat de utilizator (coduri pentru animatie, culoare, imagini etc). HTML-ul dispune de generatoare, care realizeaza automat transcrierea acestor coduri, in functie de necesitati. Astfel de generatoare, care permit crearea de pagini Web, sunt incorporate in pachete de programe:

      pachete de programe specializate in lucrul cu Internet-ul:

           programe de dezvoltare de pagini Web si site-uri (ex.: Front Page);

           programe de navigare in reteaua Internet (ex.: Internet Explorer);

       pachete de programe cu alte functii specifice, care incorporeaza module de dezvoltare asistata a paginilor Web:

           procesoare de texte (ex.: Word);

           sisteme de gestiune a bazelor de date (ex.: Access, Oracle).

            2.2. Caracterul mediatic al aplicatiei Web

O aplicatie Web in forma sa primara consta in urmatoarele: vizualizarea unei pagini Web intr-un navigator, click pe un hyperlink si primirea unei noi pagini de la o aplicatie care ruleaza pe un server. Din acest model simplu decurg niste avantaje mediatice mai mult sau mai putin evidente, printre care se numara:

            Independenta de platforma. Un navigator pentru Macintosh, PC sau Unix poate primi aceeasi pagina, in acelasi fel, de la un server Macintosh, PC sau Unix;

           Accesibilitatea globala. Server-ul si navigatorul pot fi oriunde in lume, indiferent daca sunt la cativa metri sau pe continente diferite;

           Distribuirea automata a software-ului. Navigatorul este un client universal. Nu mai e nevoie de nici un alt software. E nevoie doar de adresa unei aplicatii Web si orice browser, de oriunde, o poate rula;

           Procesarea distribuita poate fi usoara;

           Se pot construi aplicatii “data driven” personalizate.

           Se pot gasi foarte usor informatiile de care o persoana are nevoie. A fost multa vreme socant procentajul din timpul de lucru cheltuit de functionari pentru cautarea documentelor. Deodata lucrurile s-au schimbat. Aplicarea fructuoasa a cautarii pe text la scara planetara este inca destul de noua. Urmatoarea frontiera este cautarea pe campuri.



            3. Regasirea informatiei in reteaua Internet

Regasirea informatiei in reteaua Internet necesita cunoastera adreselor la care se afla paginile Web. Pentru construirea adreselor de pagini Web se utilizeaza o standardizare a adreselor denumita identificator uniform de resurse - URL (Uniform Resource Locator). URL-ul reprezinta adresa la care se poate localiza un anumit site, o pagina Web sau serviciu. Aceasta adresa se compune din:

      ▪ protocolul utilizat (http, ftp etc);

      ▪ separatorul care delimiteaza protocolul de adresa Internet (//);

      ▪ numele server-ului sau al domeniului;

      ▪ specificatorul de fisier, prin care se identifica locul si numele fisierului unde este stocata informatia cautata.

Text Box: Protocol://server/specificator_de_fisier

 Formatul general al unui URL este urmatorul:

Exemplu de utilizare a adreselor URL:

http://rotravel.com

Acest exemplu constituie adresa locatiei pentru ghidul turistic al Romaniei, in care:

http:                  - reprezinta protocolul;

//                      - reprezinta separatorul;

rotravel.com     - reprezinta domeniul.

          HTTP (HyperText Transfer Protocol) este protocolul de comunicatii, adica ansamblul regulilor tehnice conform carora paginile World Wide Web sunt inlantuite in reteaua Internet. Folosind paginile WWW, firmele din intreaga lume isi pot face publice ofertele specifice, documentatiile privind serviciile si produsele oferite etc., accesul la aceste informatii putand fi liber sau restrictionat de anumite parole. In mod normal serverele WWW sunt localizate in cadrul centrelor de comunicatie ale furnizorilor de servicii, insa se pot gasi si pe serverele firmelor conectate prin legaturi permanente (linii inchiriate, cablu TV, radio etc.). In prezent, exista programe, care ofera posibilitatea transformarii unui simplu calculator intr-un server WWW odata cu conectarea sa la retea.

Serviciul FTP (File Transfer Protocol) reprezita protocolul folosit exclusiv pentru transferul de fisiere, forma de prezentare a informatiei fiind in acest caz o lista de fisiere care poate fi transferata. Daca in cazul WWW infor-matiile sunt mai mult preluate (citite) de catre client, cazurile de depuneri (scrieri) de informatii pe serverul WWW fiind mai rare, serverele FTP permit in mod nativ transferul de fisiere in ambele sensuri.

             Navigarea in reteaua Internet

          1. Consideratii generale

Navigarea in reteaua Internet reprezinta modul de acces la Internet in vederea regasirii unor informatii solicitate. Pentru a se realiza navigarea in reteaua Internet, trebuie efectuata in prealabil conectarea la un furnizor de servicii, care sa asigure accesul la Internet. Descrierea conexiunii trebuie sa se realizeze inainte de activarea acesteia si se efectueaza in mod asistat in cadrul sistemului de operare (de exemplu, Windows). Navigarea este realizata prin intermediul unor programe specializate, care poarta numele generic de Web browser-e, programe create de firme producatoare de software. Aceste programe se bazeaza pe interfata grafica de utilizator (GUIGraphical User Interface). Primul program de navigare cu functii avansate si cu o interfata grafica a fost programul MOSAIC, cu varianta sa cea mai raspandita Netscape Navigator.

Odata cu sistemul de operare Windows 95 Microsoft lanseaza un navigator denumit Internet Explorer, cu versiunile de debut 1.0 si 2.0, urmand ca in fiecare an sa apara cate o versiune noua – in 1996 Internet Explorer 3.0, in 1997 Internet Explorer 0, in 1998 Internet Explorer 5.0 si in 2001, cu un debut promitator,  Internet Explorer 6.0 impreuna cu Windows XP. Navigatorul Internet Explorer a dominat ani de-a randul piata browser-elor, fiind un produs software al cunoscutei firme Microsoft inclus in cel mai folosit sistem de operare – Windows. Dar cu timpul, pe masura ce alte navigatoare (de exemplu, Firefox, Opera) incepeau sa ofere facilitati atragand din ce in ce mai multi utilizatori, rating-urile navigatorului Internet Explorer, care pareau intangibile incepeau sa scada, in timp ce browser-ul open sourse Firefox atragea tot mai multi adepti, iar browser-ul Opera devenea un adevarat browser multimedia. In consecinta, firma Microsoft intelegand provo-carea concurentei in domeniu a lansat noua versiune Internet Explorer 7.0, aflat in acest moment (iulie 2006) inca in varianta ”beta”. Instalarea browser-ului Internet Explorer 7.0 necesita validarea sistemului de operare (se verifica daca utilizatorul dispune de versiunea originala a sistemului de operare), care poate fi Windows XP sau Windows Server 2003. De asemenea, Internet Explorer 7.0 va fi integrat in viitoarea versiune a sistemului de operare Windows - Vista

Aflate de-a lungul timpului intr-o puternica concurenta in domeniu, doua produse reprezentative Netscape Navigator si Internet Explorer au avut evolutii oscilante. Comparand aceste browser-e din domeniul navigarii pe Internet trebuie spus ca exista unele diferente, totusi caracteristicile (posibilitatile de exploatare) de baza ale acestor browser-e sunt aceleasi.

      Prima dintre aceste caracteristici se refera la modul de setare a paginii home (homepage), adica a paginii de Internet care se incarca si apare pe monitor odata cu lansarea in executie a browser-ului. De regula aceasta pagina este aleasa de utilizator in functie de cerinte si prioritati de lucru si poate fi:

▪ un portal, adica o pagina web cu informatii si link-uri utile, care poate fi configurata dupa anumite cerinte si  preferinte ale utilizatorilor;

      ▪ un motor de cautare, adica un mijloc dinamic de localizare rapida a altor pagini web si de acces la informatii de interes pentru utilizatori;

▪ orice alta pagina web.

     A doua caracteristica comuna a celor doua browser-e este ”history”, care poate fi folosita pentru alegerea duratei cat o pagina Web vizitata este pastrata in scopul unei posibile vizite ulterioare. Altfel spus, numele paginii este introdus intr-o lista temporara, care la o vizita ulterioara va afisa adresa completa a paginii dupa tastarea primelor caractere ale adresei. Aceasta lista poate fi stearsa sau programata sa stearga numele dupa un anumit timp de la ultima folosire.

     Cea de a treia caracteristica se refera la Temporary Internet Files – un folder al S.O. Windows. In acest folder sunt memorate paginile vizitate in scopul unei vizitari ulterioare. Ca si in cazul listei temporare mentionata la cea de-a doua caracteristica, asupra acestui folder se poate efectua stergerea fisierelor inutile.

2. Programe de navigare in reteaua Internet

           Programul Internet Explorer. Este un pachet deschis si integrat de compo-nente software elaborat de firma Microsoft si inclus in toate versiunile sistemului de operare Windows pentru accesul in reteaua Internet, oferind utilizatorilor o metoda simpla si personalizata de a lucra eficient in Internet. Astfel, aceasta metoda se bazeaza pe elemente noi, care pot fi incadrate in patru mari categorii :

     ▪ Internet Explorer este considerat cel mai bun browser, continand posibilitati noi de exploatare, gandite dupa cerintele utilizatorului;

     ▪ Internet Explorer acopera toate posibilitatile de comunicare, furnizand un set complet de instrumente integrate pentru toti utilizatorii;

     ▪ Internet Explorer asigura posibilitatea vizualizarii site-urilor si a canalelor din reteaua Internet;

     ▪ Internet Explorer permite integrarea reala a sistemului Web in Internet.

         Versiunile ulterioare ale programului utilitar Internet Explorer au adus imbu-natatiri substantiale care se refera la diverse aspecte, ca de exemplu:

          ▫ imbunatatiri de interfata, dintre care se poate mentiona posibilitatea de a redimensiona imaginile in functie de dimensiunea ferestrei;

          ▫ imbunatatiri ale codului intern, astfel ca ultima versiune Internet Explorer recunoaste corect toate standardele moderne de pe paginile web;

          ▫ imbunatatiri ale standardului, continand un standard nou – P3P, introdus pentru a proteja confidentialitatea utilizatorilor.

Apelarea si lansarea in executie a programului Internet Explorer 6.0 (sub Windows XP) se efectueaza la fel ca la programul Windows Explorer, adica de pe Desktop (daca pictograma este afisata), din meniul Start (fiind modul obisnuit)  sau din aplicatia My Computer (ca mod mai ocolitor).

Dupa lansarea in executie, pe ecran se afiseaza fereastra homepage, care se poate seta ca pagina curenta (Use Current), adica afisand pagina de prezentare a ultimului site care a fost folosit (fig.1):

     • pagina implicita (Use Default - http://www.msn.com/) sau

     • pagina blank (Use Blank - about:blank).

Aceasta fereastra contine elemente similare cu cele din Windows Explorer, dar care sunt adaptate la cerintele si specificul lucrului in Internet.

Aceste elemente sunt:

      • bara de titlu (Titlebar);

      • bara de meniuri (Menu bar);

      • bara cu instrumente (Toolbar);

      • bara de adrese (URL bar);

      • aria document (Document area);

      • bara de stare (Status bar).

Bara de titlu (Title bar) afiseaza elementele structurale standard ale unei ferestre (pictograma ferestrei, numele programului, numele aplicatiei si cele trei butoane: Minimize, Maximize, Close) (fig2). 

Bara de meniuri (Menus bar), care contine aceleasi meniuri ca cele de pe bara similara a programului Windows Explorer, mai putin meniul Go, respecta structura generala a meniurilor pull-down specifice produselor program pentru sistemele de operare Windows. Cu aceste meniuri, Internet Explorer permite utilizatorilor sa rasfoiasca sistemul de comenzi, prin care se poate realiza accesul la serviciile oferite de reteaua Internet (fig.3).

Fig. 1. Fereastra Internet Explorer afisand Google ca homepage

  Fig. 2. Bara de titlu Internet Explorer afisand numele paginii home – Google

                Fig. 3. Bara de meniuri Internet Explorer

                

      ▪ Meniul File contine in principal comenzi (optiuni) pentru efectuarea operatiilor de prelucrare la nivel de fisier/pagina.

      ▪ Meniul Edit contine comenzi (optiuni) pentru efectuarea operatiilor de gestiune a fisierelor/paginilor.

      ▪ Meniul View contine comenzi (optiuni) pentru selectarea modului de  vizualizare pe ecran a continutului fisierelor/paginilor.

      ▪ Meniul Favorites contine comenzi (optiuni) care permit exploatarea si consultarea unui folder denumit Favorites, in care un utilizator isi poate memora adresele paginilor Web care il intereseaza.

      ▪ Meniul Tools contine comenzi (optiuni) pentru activarea unui set de instrumente de personalizare a fisierelor/paginilor.

      ▪ Meniul Help contine comenzi (optiuni) pentru activarea si rasfoirea sistemului de asistare software a utilizatorilor.

Bara cu instrumente (Toolbar) permite utilizatorilor accesul rapid la comenzile cele mai folosite pentru lucrul in reteaua Internet (fig.4).

                           Fig.  Bara de instrumente Internet Explorer

Bara de adrese (Address) afiseaza adresa paginii Web deschise sau adresa unei pagini noi Web introdusa de la tastatura (fig.5).      

                                 Fig. 5. Bara de adrese Internet Explorer                                                 

Zona document (Document area) afiseaza informatiile din pagina Web deschisa (fig.6).    

Bara de stare (Status bar) afiseaza diferite informatii in legatura cu  desfasurarea lucrului in Internet, cum sunt: adresa spre care se trimite o legatura din pagina curenta Web, starea unui transfer de fisiere si explicatii despre actiunile pe care le executa programul Internet Explorer (fig.7). 

Folosind reteaua Internet un utilizator poate avea acces, furniza si schimba practic orice fel de informatii. Inainte de a intra in reteaua Internet utilizatorul trebuie sa verifice care este canalul de iesire pe Internet. Astfel, daca utilizatorul lucreaza la un calculator conectat la o retea de calculatoare, accesul spre Internet poate fi realizat prin reteaua respectiva printr-o poarta (gateway). Daca foloseste un calculator individual, accesul se poate asigura de un ofertant de servicii Internet (ISPInternet Service Provider), folosind in acest scop o linie de telecomunicatii (exemplu, linia telefonica publica sau o linie telefonica inchiriata).

                                 Fig. 6. Zona document Internet Explorer

                                  Fig. 7. Bara de stare Internet Explorer

Daca sunt indeplinite conditiile impuse de ofertantul de servicii Internet – ISP (de obicei o autentificare printr-un nume_utilizator si printr-o parola) se poate intra efectiv in reteaua Internet. Astfel, prima pagina Web de informatii care apare la intrarea in Internet se numeste Start Page.

Pentru programul utilitar Internet Explorer este in mod predefinit Home Page (http://home.microsoft.com/).

Navigarea pe o pagina Web se aseamana mult cu rasfoirea sistemului de asistenta software (Help). Astfel, executand un click pe o legatura (care apare ca o imagine, ca un text colorat sau ca un text subliniat, de obicei) se va incarca pagina Web pe care o indica acea legatura. Fiecare pagina Web are un numar limitat de legaturi, care se pot identifica cu mouse-ul. Atunci cand indicatorul mouse-ului se pozitioneaza deasupra unei legaturi, acesta se schimba luand forma unei maini. In plus pe bara de stare apare descrierea paginii Web pe care o indica acea legatura.

Programul Internet Explorer permite vizualizarea mai multor pagini Web deodata, deschizand un document nou in fereastra curenta sau intr-o fereastra noua. Aceasta posibilitate este foarte utila, permitand utilizatorului sa citeasca o pagina in timp ce alta pagina se incarca.

      Pentru a ajunge la o destinatie bine stabilita, adica la o pagina Web a carei adresa este cunoscuta, se poate proceda astfel:

     ▪ se executa un click-stanga pe campul Address; ca rezultat intregul text cu adresa paginii curente se va selecta, pentru inlocuirea cu o alta adresa;

     ▪ se tasteaza adresa noua, sub forma http://www.pcnet.ro (unde pcnet este un exemplu de ofertant de servicii Internet – ISP);

     ▪ se apasa tasta Enter; ca rezultat programul Internet Explorer va cauta si afisa pagina cautata, care va deveni pagina Web curenta.

      Se poate proceda si printr-o varianta mai indirecta, folosind optiunea Open din meniul File. Astfel, in fereastra Open afisata se poate introduce o adresa noua sau selecta o alta adresa din lista afisata, ca urmare a actionarii printr-un click a butonului derulant din dreapta casetei de text.                                 

Pentru multe dintre adresele din reteaua Internet programul utilitar Internet Explorer identifica automat protocolul necesar. De aceea nu mai trebuie sa se precizeze acest protocol, trunchind astfel prima parte a adresei. Deci, in loc de http://www.pcnet.ro se poate scrie mai pe scurt www.pcnet.ro.

Navigarea in Internet cu ajutorul pachetului de programe Netscape este deosebit de facila, implicand doar conectarea si scrierea adresei URL corespun-zatoare. Adresele URL pot fi completate prin tastare sau prin selectare din cadrul unei liste ascunse, care poate fi deschisa prin activarea (click pe butonul din stanga al mouse-ului) butonului cu sageata aflat in partea dreapta a ferestrei rezervate introducerii adresei corespunzatoare locatiei cautate. Adresele URL sunt pastrate sub forma unei liste, care poate fi consultata de utilizator pentru selectarea adresei dorite (click al mouse-ului in dreptul adresei dorite). In lista sunt trecute in mod implicit ultimele adrese utilizate, care pot fi selectate pentru o utilizare ulterioara. Dupa completarea adresei, se apasa tasta ENTER sau se executa un dublu click cu mouse-ul pentru ca pachetul de programe sa inceapa cautarea informatiei corespunzatoare adresei indicate. Browser-ul Netscape permite sa se execute mai multe operatii, dintre care generarea paginilor Web, realizarea forumurilor de discutii si altele sunt deosebit de interesante.

5. Motoare de cautare in reteaua Internet

Reteaua Internet constituie o sursa nesecata de informatii, care, daca este exploatata in mod corect si eficient, poate furniza solutii si rezolvari la toate problemele si solicitarile pe care utilizatorii le intalnesc in domeniile lor de activitate. In acest scop, este necesar sa se foloseasca motoare de cautare (search engines), care sunt incluse in site-uri, ajutand utilizatorii sa gaseasca informatiile dorite in interiorul altor site-uri.

Motoarele de cautare sunt programe specializate pentru cautarea si regasirea informatiilor in functie de anumite cuvinte cheie indicate de utilizator. Programul preia si interpreteaza cuvintele cheie introduse, exploreaza reteaua Internet si returneaza o lista de adrese corespunzatoare paginilor care contin valoarea cheii. Pentru scrierea cuvintelor cheie in vederea explorarii resurselor informationale ale retelei se utilizeaza anumite conventii de scriere (de ex. semnul + plasat in fata unui cuvant semnifica faptul  ca acel cuvant trebuie sa fie regasit identic in cadrul textului; * are rolul de a inlocui un grup de caractere incepand cu pozitia in care este plasat etc.). Se mai pot utiliza operatorii logici AND, OR, NOT pentru a compune expresii constituite din mai multe criterii de cautare.




Principala caracteristica de performanta a pachetului de programe este viteza cu care se efectueaza cautarea si regasirea informatiei. Exista o diferenta intre motoarele de cautare propriu-zise si directoarele (site-urile) care folosesc un motor de cautare si care preiau o cerere si o transmit motorului de cautare apelat, nefiind ele insele motoare de cautare.

Un motor de cautare reprezinta un ansamblu de programe fundamentate pe algoritmi complicati, care parcurg site-uri din reteaua Internet pentru a identifica  informatiile solicitate. Dintre motoarele de cautare, cel mai popular este consi-derat a fi Google (www.google.com). Cautarea cu aceste programe se efectueaza in mod ierarhic (de la un nivel general catre nivele de detaliu). Dintre motoarele de cautare frecvent folosite de catre utilizatori se pot mentiona: AltaVista (www.altavista.com), Yahoo (www.yahoo.com), Google (www.google.com), PCNET (www.pcnet.ro),  Kappa (www.kappa.ro), Portal (www.portal.ro), ROL!ro (www.rol.ro) etc.

altavista (www. altavista.com). Este considerat unul dintre cele mai performante site-uri folosite in prezent deoarece:

  ▪ poseda in pagina de prezentare un director bine structurat, avand posibilitatea de a ajuta cautarile utilizatorilor si a identifica link-uri (fig.8);

  ▪ se distinge ca un portal deosebit de eficient, oferind posibilitatea de a configura prima pagina (homepage) dupa cerintele, preferintele si specificul aplicatiilor utilizatorilor;

        ▪ se concentreaza cu precadere asupra motorului de cautare inglobat, fiind, din acest motiv, preferat de o multime de utilizatori din intreaga lume care navigheaza pe Internet;

        ▪ se poate folosi pentru cautari intr-un numar de 25 de limbi, in afara de limba engleza;

        ▪ afiseaza un aspect de homepage linistitor, rarefiat, fara sa contina culori prea vii.

                                  Fig. 8. Pagina de prezentare Altavista                                                                                                              

Yahoo (www.yahoo.com). Este unul dintre cele mai folosite motoare de cautare, fiind la mare concurenta cu alte site-uri (de exemplu, Google) in ceea ce priveste serviciul free-mail. Yahoo nu este atat de popular datorita preciziei rezultatelor, cat mai ales datorita altor caracteristici si facilitati de care dispune portalul care contine si serviciul free-mail. Dintre principalele caracteristici si facilitati se pot mentiona urmatoarele:   

     ▪ este un site localizat in multe tari, astfel incat utilizatorii de Internet din Romania pot fi interesati si de localizarea acestui site in Marea Britanie (http://uk.yahoo.com/);

     ▪ permite personalizarea homepage-ului, astfel ca utilizatorii conectati la Internet sa poata avea acces rapid la toate informatiile dorite (stiri dintre cele mai diverse) (fig.9.); 

     ▪ permite crearea de conturi e-mail de catre utilizatorii care nu poseda un astfel de cont;

     ▪ ofera utilizatorilor oportunitatea de a beneficia de un spatiu de stocare de free e-mail de 1.0GB, permitand astfel pastrarea mesajelor unor utilizatori foarte activi in acest domeniu;    

     ▪ dispune de servicii suplimentare atractive de care pot beneficia multi utiliza-tori ai retelei Internet , printre care:               

        ▫ Yahoo! Mail, care permite salvarea automata a mesajelor trimise in folder-ul “Sent” din care pot fi ulterior accesate;

        ▫ Yahoo! Address Book, care permite stocarea si accesul la informatii dintre cele mai diverse;

        ▫ Yahoo! Calendar, care permite stocarea si regasirea unor informatii si organizarea unei agende de lucru si evenimente;

        ▫ Yahoo! Notepad, care permite folosirea unui editor pentru gestiunea unor folder-e si informatii diverse.

                                   Fig. 9. Pagina de prezentare Yahoo!

Google (www.google.com)(fig.10). Este considerat cel mai performant motor de cautare, preferat de majoritatea utilizatorilor deoarece:

     ▪ permite efectuarea unei multitudini de setari pentru a configura cautarea dorita de catre utilizatori, beneficiind de interfata in limba romana, apreciata corespunzator de utilizatorii din Romania;      

     ▪ furnizeaza un numar mare de rezultate obtinute dupa o cautare, ceea ce  este evident din numarul mare de site-uri gazduite; 

     ▪ lipsesc aproape in totalitate banner-ele publicitare, ce pot deveni uneori destul de suparatoare;

     ▪ prin noul motor de cautare Google Image utilizatorii pot sa beneficieze de accesul la o baza imensa de imagini, fara a mai fi necesara cautarea pentru a tine o lista de site-uri din care sa se aleaga imaginile dorite;

     ▪ cautarea poate fi setata ca rezultatele sa fie afisate pentru fiecare dintre cuvintele folosite, pentru un cuvant sau pentru toata fraza respectiva.   

    

                                    Fig. 10. Pagina de prezentare Google

Kappa (www.kappa.ro) (fig.11). Portalul Kappa a fost lansat in urma cu opt ani si de-a lungul existentei sale a suferit o multime de modificari pentru a ajunge ceea ce este astazi, cel mai vizitat site din Romania cu peste 1.000.000 de vizitatori unici lunar si cu peste 8.000.000 de afisari lunar. Echipa care realizeaza si intretine portalul Kappa urmareste sa structureze, sa imbunatateasca portalul pentru ca acesta sa indeplineasca foarte bine cele doua functii ale unui portal: cea de informare si cea de comunicare.

Portalul Kappa a fost creat pentru a oferi posibilitatea gasirii cat mai multor informatii intr-un timp cat mai scurt. In dezvoltarea portalului Kappa vizitatorii au jucat un rol important prin comunicarea necesitatilor lor, iar Kappa Team a raspuns acestora prin crearea unor noi sectiuni care sa corespunda nevoilor lor. Portalul Kappa clasat in ultimii ani pe primul loc in topul celor mai vizitate site-uri din Romania, ofera nu numai informatii, ci si modalitati de comunicare intre oameni prin serviciul gratuit de e-mail - www.k.ro - si prin serviciul de chat - chat.kappa.ro . Kappa ofera astfel posibilitatea oamenilor de a comunica si de a se informa oricand, din orice colt al lumii oriunde, dar nu oricum, ci prin intermediul unor servicii de calitate si cu informatii de calitate.

                         Fig. 11. Pagina D E S P R E  “ K A P P A. R O”

GMail (www.gmail.com). Gmail este un serviciu de posta electronica testat  ca parte a misiunii Google de a organiza informatiile mondiale si de a le face utile si accesibile pe plan universal. Ca urmare, Gmail este un serviciu de cautare pe web gratuit care include un spatiu de depozitare de peste 2.500 megabytes (2 GB). La baza Gmail sta un motor de cautare Google puternic care gaseste rapid orice mesaj pe care un proprietar de cont l-a trimis sau l-a primit vreodata. Acest lucru inseamna ca nu trebuie sa fie arhivate mesaje pentru a avea posibilitatea de a le gasi din nou (fig.12).

Cand Gmail afiseaza un mesaj de posta electronica, el arata de asemenea automat toate raspunsurile la acel mesaj, astfel ca utilizatorii pot vizualiza un mesaj in contextul unei conversatii. Nu exista ferestre de tip pop-up sau reclame  banner nedirectionate in Gmail, ceea ce plaseaza reclamele text relevante si lega-turile la paginile web asemanatoare langa mesajele de posta electronica. Gmail foloseste tehnologia de cautare Google pentru a organiza si gasi automat mesaje. Si deoarece Gmail include mai mult de 2.500 megabytes de spatiu de stocare, un utilizator tipic nu va trebui niciodata sa isi faca griji privind stergerea corespon-dentei. Totul este arhivat pentru a fi regasit daca este nevoie.



                                Fig. 12. Fereastra de prezentare Gmail

            Gmail este diferit fata de alte produse similare, prin:

     • cost: gratis;

     • spatiu de stocare: 2.500 + megabytes (in continua crestere);

     • limbi: mesajele pot fi trimise si citite in majoritatea limbilor; interfata Gmail este disponibila in multe limbi, incluzand engleza britanica, daneza, franceza, germana, italiana, japoneza, coreeana, portugheza, rusa, spaniola si chineza simplificata si traditionala si se poate continua cu altele;

      • acces: redirectionare automata si acces POP3 gratuit.

            Exista si alte diferente privind modul in care Gmail furnizeaza accesul la posta electronica. Astfel, Gmail grupeaza automat un mesaj de posta electronica si raspunsurile la el sub forma de conversatie. Aceasta inseamna ca utilizatorii pot  vizualiza intotdeauna un mesaj in contextul sau adecvat. In Gmail nu exista reclame de tip fereastra pop-up sau banere, ci doar reclame text relevante si legaturi la pagini asemanatoare. Alte caracteristici distincte ale Gmail includ un sistem de etichetare, un sistem de raportare a corespondentei nesolicitate si un sistem de filtrare a corespondentei pe masura ce aceasta intra in casuta postala a utilizatorilor.

            Fiecare motor de cautare are propriul sau mod de cautare, insa, intotdeauna utilizatorul trebuie sa formuleze criteriile dupa care se efectueaza cautarea. Utili-zatorul trebuie sa introduca intr-o fereastra speciala sirul de caractere pe care doreste sa-l caute pe site-urile Internet. Frecvent, in urma cautarii, sunt returnate prea multe pagini, astfel incat cercetarea lor este dificila. In acest caz se va rafina cererea de cautare, efectuand cautari dupa criterii multiple. Regulile de scriere difera de la un motor de cautare la altul. In general, sunt admise intotdeauna expresiile construite cu operatorii logici scrisi cu majuscule. Utilizand motoare de cautare diferite, rezultatele pot sa difere. O cautare mai eficienta se poate efectua utilizand anumite site-uri de specialitate, sau mergand direct la sursa, utilizand adrese cunoscute.

Motoarele de cautare nu parcurg integral informatiile existente pe Web, ceea ce este imposibil in conditiile in care exista multe miliarde de pagini. Recordul ca performanta de cautare il detine Google, care face legatura cu mai putin de jumatate din numarul total de pagini disponibile pe Web.

6. Portaluri in reteaua Internet

Portalurile au devenit in ultimul timp componente importante de pro-movare si de gestiune a informatiilor digitale. Avantajul oferit de portaluri este cresterea accesibilitatii la informatii, precum si a preciziei si relevantei in operatiile de regasire a unor date, prin structurarea ierarhica a acestora. Portalurile ofera si alte facilitati suplimentare, cum ar fi: e-mail gratuit, grupuri de discutii on-line, informatii bursiere, stiri, informatii meteo, trimitere la motoarele de cautare etc. Portalurile au ca scop atragerea unui numar cat mai mare de vizitatori si marirea bazei de date cu legaturi utile. Portalurile mai gazduiesc informatii cu caracter promotional, fiind un spatiu publicitar care la inceput a fost condensat la nivelul unei pagini, iar pe masura dezvoltarii serviciilor oferite, a fost expandat le nivelul mai multor pagini.

Portal este un director de site-uri web, grupate pe categorii si subcategorii pentru a facilita vizitatorilor cautarea. Se poate cauta dupa cuvinte cheie sau dupa clasamentele intocmite pe categorii. Un portal (sau director) reprezinta un mega-site cu sute si mii de link-uri indexate, pentru  a facilita navigarea vizitatorilor si pentru a gasi mai usor si rapid ceea se cauta. Deci, un portal inscrie, indexeaza si elaboreaza clasmante pe domenii de interes. Un vizitator porneste cautarea unui subiect pe Internet din motoare de cautare, din portaluri sau directori. Se considera ca cel mai mare director de pe Internet, si mai putin motor de cautare, este http://www.yahoo.com/, care de fapt este un portal imens (fig.13).

                        Fig. 13. Categorii de cercetare in portalul Yahoo!

Inscrierea unui site intr-un portal constituie o sursa mai sigura de vizitatori, mai ales daca site-ul nu este bine optimizat pentru motoarele de cautare. Inscrierea in portaluri este o conditie de baza pentru cresterea rapida a traficului pe site-ul propriu. Pentru utilizatori este foarte utila vizitarea unui portal pentru a fi la curent cu cele mai reprezentative site-uri din categoriile care ii intereseaza si de a folosi motoarele de cautare incluse. Exemple in acest context pot fi: www.mainportals.com/ si  www.google.com (fig.14) si (fig.15).

                       Fig. 1 Portalul si motorul de cautare Main Portals

                          Fig. 15. Motorul de cautare si directorul Google       

            Pornind de la aceste deziderate, in reteaua Internet exista numeroase portaluri, cu multe asemanari, dar si cu multe particularitati.[1]) Printre acestea se inscrie o diversitate de portaluri romanesti, ca de exemplu, cele prezentate in rela-tarile urmatoare: 

Top100.ro - Poate cel mai bun portal romanesc, avand peste 30.000 site-uri inscrise. Se poate cauta un site dupa categorii sau se poate folosi motorul de cautare propriu pentru a gasi site-uri dupa cuvinte cheie, asemanator motoarelor de cautare. In acest portal clasamentul general se face pe baza voturilor primite de site-uri de la vizitatori.

Trafic.ro - Este un portal mai deosebit, care permite webmasterilor contorizarea si statistici detaliate ale traficului pe site. Serviciile sunt gratuite, iar topul celor mai bune site-uri pe categorii se intocmeste exclusiv dupa numarul de vizitatori de pe fiecare site participant in ultimele 7 zile.

Linkuri.ro - Este un portal sau director, dedicat exclusiv pentru site-uri romanesti, unde se poate cauta dupa cuvinte cheie sau urmari categoriile care prezinta interes. Inscrierea site-urilor de catre webmasteri este gratuita, ca de altfel in orice portal romanesc.

            Statistici.ro - Dupa cum se subintelege, acest portal ofera statistici deta-liate pentru traficul pe site-urile inscrise in portal, servicii gratuite de contorizare site, detalii amanuntite trafic, clasamente pe categorii in functie de numarul de vizitatori pe site de la inceputul unei luni.

            Portal.ro - Un director de site-uri romanesti si nu numai, unde navigatorii interesati au de unde alege site-uri grupate pe categorii, subcategorii (fig.16).  

                                   Fig. 16. Directorul de site-uri Portal

            ROL.ro - Un portal care exploreaza Romania On-line oferind serviciu de

      e-mail si site web gratuit (pe domenii la alegere) (fig.17)

                                   Fig. 17. Directorul de site-uri ROL                                                                                                                     

            7. Conectarea la reteaua Internet

            Exista diferite moduri de conectare, in functie de anumite cerinte, conditii si de scopul conectarii si anume:

      ▪ conectare permanenta (perrmanent connection) - mod de conectare dedicat folosit de organizatii mari (corporatii, institutii, universitati etc), deoarece pentru instalarea si functionarea unei astfel de conectari sunt necesare cheltuieli mari. Calculatoarele folosite in acest mod de conectare se numesc calculatoare host (gazda). Aceasta conectare permite transferul de mari cantitati de informatii si accesul unui numar mare de utilizatori.

       ▪ conectare prin linia telefonica (dial-up connection) - mod de conectare, considerat cel mai bun mod dupa conectarea permanenta, acesibil persoanelor individuale si firmelor mici, deoarece cheltuielile pentru instalare si functionare sunt mici. Deoarece este un serviciu “dial-up” este necesar un modem (adaptor intre calculator si linia telefonica) si un numar de telefon,  indicat de furnizorul de servicii Internet (ISP - Internet Service Provider), care sa fie format (dial-up) pentru conectarea la reteaua Internet, deoarece acest mod de conectare nu este permanent;

       conectare prin modem si terminal (dial-up terminal connection) - un mod care permite conectarea prin modem la furnizorul de servicii si, dupa stabilirea legaturii, calculatorul functioneaza ca un terminal;



       ▪ conectare prin posta electronica (e-mail connection) - un mod de conectare care permite doar transmiterea / receptionarea de mesaje postale; modul e-mail este operational de oriunde este permisa o conectare la reteaua Internet;        

       conectare prin reteaua de televiziune prin cablu (TV Cable) - mod de conectare asemanator cu modul dial-up terminal connection, deosebirile constand in echipamentul special de conectare (modem de cablu TV) si in  posibilitatea comunicarii intre utilizatorii conectati pe aceasta retea, fara a mai fi necesara conectarea la un furnizor de servicii Internet (ISP);

       • alte moduri de conectare: tehnologie DSL (Digital Subscriber Line), legatura ISDN (Integrated Services Digital Network), telefon mobil, modem radio, legatura satelit.

Conectarea la reteaua Internet, prin oricare dintre aceste moduri, are cerinte specifice, care constau in asigurarea conditiilor necesare conectarii: componente hardware (calculator (PC), modem, linie de transmisie si alte echipamente specifice conectarii), componente software (programme pentru navigare pe Internet, protocoale de comunicatie, programe de aplicatii etc).   

 Pentru conectarea la reteaua Internet sunt necesare unele informatii, preluate de la furnizorul de servicii si anume:

  tipul de conectare asigurata prin SLIP (Serial Line Internet Protocol) sau PPP (Point-to-Point Protocol);

  denumirea utilizatorului;

  o parola de acces;

  numarul de telefon pentru accesul pe plan local al furnizorului;

 ▪ adresa IP (Internet Protocol) pentru DNS (Domain Name Server), folosita de reteaua Internet pentru a crea denumiri unice pentru fiecare server de retea;

 ▪ tehnica de autentificare (denumirea de conectare si parola inscrise intr-o fereastra, sau alte metode).

Toate paginile Web sunt identificate printr-o adresa unica, denumita adresa URL (Universal Resource Locator – sistem universal pentru localizarea resurselor).

Adresele serviciului (retelei) WWW  incep in acelasi mod cu:

http://  care reprezinta prescurtarea de la Hyper Text Transfer Protocol, adica un

   limbaj standard pentru transferul de documente World Wide Web,   proiectat pentru a fi extins la aproape toate formatele documentelor din reteaua WWW.

            De exemplu, adresa URL pentru paginile Web ale firmei Microsoft, este http://www.microsoft.com iar ale Centrului de testare EECDL din UCDC  este  http://www.ecdl.ucdc.ro

            8.  Servicii disponibile in reteaua Internet

            Comunicarea si schimbul de informatii in Internet se realizeaza prin “servicii”, care permit exploatarea si cautarea de informatii aflate in aceasta uriasa retea. Pentru oricare dintre servicii exista un calculator care solicita informatii – un client al serviciului respectiv – de la un alt calculator care furnizeaza informatiile, numit server. Fiecare calculator legat in retea, poate fi atat client cat si server.

            Principalele servicii disponibile in reteaua Internet sunt:

     1. World Wide Web (WWW) - un sistem de documente hipertext [2]) care ajuta utilizatorii Internet-ului sa se deplaseze pe cale electronica in jurul lumii, cautand cele mai diverse fisiere, documente, imagini, sunete din mii de zone Web. Pentru a folosi serviciul WWW, este necesar un browser Web (program utilitar care permite afisarea si rasfoirea paginilor Web din reteaua Internet, de exemplu, Internet Explorer, Netscape etc).

Numeroase persoane fizice si juridice si-au creat pagina proprie Web, in care publica informatii utile. In prezent, o mare parte din paginile Web au un aspect comercial si deci informatia cu adevarat folositoare este in permanenta scadere. Acest lucru nu trebuie sa fie ingrijorator, deoarece acolo unde exista aspect comercial, apare implicit si legea concurentei. Datorita ei, numai firmele cele mai “capabile” vor reusi sa supravietuiasca puternicului val. Desi in ultimul timp a crescut capacitatea si nivelul de performanta a retelei Internet, utilizatorii percep o scadere a calitatii serviciilor datorata in special aglomerarii retelei.

Aglomerarea retelei Internet este determinata de diversi factori, ca de exemplu:

         ▫ asaltul utilizatorilor neprofesionisti, care in conditiile unor costuri reduse de acces, manifesta un comportament irational si neeconomic, avand ca efect “poluarea” retelei Internet;

         ▫ inexistenta unor solutii tehnice de acces care sa permita diferentierea  serviciilor solicitate si acordarea prioritatii diferentiate la servicii ;

         ▫ imperfectiunea pietei serviciilor Internet, a carei structura are urmari negative asupra pretului si vitezei de comunicare.

     2. Posta electronica (electronic mail (e-mail)) - Este unul dintre cele mai raspandite servicii Internet. A aparut initial ca un simplu serviciu capabil sa transfere un mesaj (sir de caractere) de pe un calculator pe altul si apoi sa-l depuna intr-un director denumit casuta postala. Concomitent cu dezvoltarea retelelor de comunicatie, e-mail-ul a avut o evolutie spectaculoasa. Acestui serviciu i se datoreaza impresionanta dezvoltare a retelei Internet.

Pentru a trimite un mesaj unui destinatar este necesar sa se cunoasca  adresa e-mail a acestuia, fiind singurul indiciu pe care il are serviciul e-mail pentru a livra un  mesaj.

Adresa e-mail este de forma: 

        nume_utilizator@adresa_server_mail
.unde:

nume_utilizator este numele contului de e-mail pe care utilizatorul il detine, sau mai rar, un alias al acestui cont de mail, definit pe masina utilizatorului;
           adresa_server_mail este o adresa de tip FQDN (Fully Q
ualified Domain Name) sau IP (Internet Provider).

Intr-o retea in care conturile utilizatorilor sunt dispuse pe mai multe masini se pot specifica adrese de e-mail care sa ascunda numele masinii si astfel din exterior sa apara adrese cu aceleasi domeniu pentru toti utilizatorii. Pe baza domeniului dintr-o adresa de e-mail, acel e-mail va ajunge in cadrul retelei corespunzatoare acelui domeniu; specificarea server-ului de mail sau a numelui contului utilizator va permite transferarea mesajului intr-una din casutele postale de pe o anumita masina.

     3. Grupuri de dialog UseNet (UseNet newsgroups)grupuri de discutii care trateaza subiecte referitoare la stiinta, evenimente, muzica, calculatoare etc. Acest serviciu este constituit, asa cum sugereaza si numele, din grupuri de stiri. Acestea sunt asemanatoare avizierelor dintr-un birou, unde fiecare poate citi anunturile puse de altii si poate pune el insusi alte anunturi.

            In reteaua Internet, UseNet este un sistem mondial de grupuri de dialog in care sunt implicati milioane de participanti. Exista zeci de mii de diferite grupuri UseNet, astfel ca oricine poate participa la dialog in mod liber. Sistemul UseNet a fost infiintat initial in SUA pentru a efectua un schimb local de stiri intre doua universitati din statul Carolina de Nord. Din acest motiv, grupurile UseNet sunt frecvent referite ca NewsGroups, chiar daca, in prezent, acestea sunt folosite ca forumuri publice de discutii. La fel, sistemul UseNet insusi este uneori referit ca The News sau NetNews.

In interiorul fiecarui grup nou, fiecare participant trimite mesaje, denumite articole, pentru alti participanti sa le citeasca. Odata ce un astfel de articol este  trimis unui grup, oricine din lume poate sa-l citeasca. Fiecare grup UseNet are un nume unic. Acest nume este alcatuit din doua sau mai multe parti, separate printr-un caracter punct (“.”). De exemplu, numele  news.newusers.questions este destinat pentru participantii noi care adreseaza intrebari despre Usenet. Grupul talk.environment este destinat pentru participantii care vor sa dezbata subiectele mediului UseNet.   

Grupurile Usenet sunt organizate sub forma de ierarhie. Ca urmare, prima parte a numelui unui grup este ierarhia. De exemplu, ierarhia news contine grupurile in care participantii discuta despre UseNet in sine. Ierarhia talk este pentru dezbatere. In reteaua Internet exista sute de diferite ierarhii, dar numai 13 dintre acestea sunt de interes general. Dintre acestea pot fi date ca exemplu:

Ierarhia                                  Descrierea subiectelor

   alt                            O varietate larga de subiecte diverse           

   bionet                      Biologie

   bit                            Diverse (de la liste mail Bitnet)

   biz                           Afaceri, piata, reclama

   comp                       Calculatoare

       Discutie in direct pe Internet (IRC - Internet Relay Chat) - Este unul dintre cel mai populare si cele mai active servicii din reteaua Internet, care per-mite utilizatorilor Internet-ului, situati oriunde in lume, sa participe la conversatii in timp real. Folosind un program IRC se pot schimba mesaje  text interactiv cu alti participanti oriunde in lume. Prin logare intr-o sesiune chat, se poate 'conversa' scriind (la tastatura) mesaje care sunt trimise apoi instantaneu catre alti participanti.

Prin IRC mai multi utilizatori pot participa simultan la discutii pe un canal sau chiar pe mai multe canale. Nu exista nici o limita privind numarul de participanti la discutii si nici o limita privind numarul de canale care pot fi folosite. Singura limita care determina modul de desfasurare a discutiilor este viteza cu care participantii scriu (la tastatura) mesajele text.  

       5. Transferul de fisiere prin protocolul FPT (File Transfer Protocol). Este un serviciu Internet care permite sa se trimita, primeasca, stocheze si sa se acceseze fisiere de orice dimensiune catre/de catre orice persoana si de la orice echipament conectat la Internet. Acest serviciu foloseste protocolul FTP, care lucreaza la fel ca protocolul HTTP, pentru transferul de pagini Web de la un server la browser-ul unui utilizator si protocolul TCP/IP pentru a facilita transferul de date. Protocolul FTP este folosit cel mai mult pentru a incarca (download) un fisier de la un server, folosind Internet-ul sau de a trimite (upload) un fisier la un server (de exemplu, trimiterea unui fisier  pagina Web la un server.

            Obiectivele urmarite la folosirea protocolului FTP sunt:

      ▫ sa faciliteze impartirea de fisiere program si/sau date ;

      ▫ sa incurajeze indirect sau implicit (prin programe) folosirea de la distanta a calculatoarelor ;

      ▫ sa apere un utilizator de variatii in sistemele de stocare a fisierelor intre gazde;  

      ▫ sa transfere date fiabil si eficient.

             Protocolul FTP, desi folosibil direct de utilizator de la un terminal, este destinat, in principal, pentru folosire din programe. 
       6. Alte servicii Internet. In aceasta categorie se includ diferite posibilitati, altele decat cele prezentate anterior, ca de exemplu, alte modalitati de transmitere a mesajelor prin reteaua Internet, care se refera la sistemele de tip Phone,Video Conferencing, Internet FAX etc. Prin aceste sisteme se pot purta discutii audio si/sau video intre utilizatori, folosind diferite programe specializate care permit aceste tipuri de comunicatii. Astfel, pe calculatoarele utilizatorilor ruleaza aplicatii care preiau sunetul prin intermediul unui microfon, il codifica in format digital si il transmit sub forma de pachete catre calculatorul corespondentului unde semnalul se decodifica, refacanducandu-se semnalul audio. In mod similar, imaginile captate de camera video sunt codificate si transmise prin Internet.

Acestea sunt doar cateva dintre modalitatile moderne de comunicare prin reteua Internet, care ofera noi instrumente de abordare a transmiterii si receptionarii mesajelor, indiferent de natura lor (text, imagine, sunet etc.). 

                                                                                                             



[1])  http://www.free4all.go.ro/portaluri_romanesti.htm

[2]) Un document hipertext permite saltul din loc in loc intr-un document sau in alte documente prin intermediul unor legaturi de un anumit tip








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2256
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site