Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AccessAdobe photoshopAlgoritmiAutocadBaze de dateCC sharp
CalculatoareCorel drawDot netExcelFox proFrontpageHardware
HtmlInternetJavaLinuxMatlabMs dosPascal
PhpPower pointRetele calculatoareSqlTutorialsWebdesignWindows
WordXml


Proiectarea aplicatiilor web pe baza tehnologiei

webdesign

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Pregatirea sitului web pentru publicare
Programare WEB - OBIECTUL 'Window'
Editarea unui sit web (alegerea corpului de litera-fontului; alinierea textului;
Continut executabil (Java, JavaScript, VBScript)
Web-design-ul si munca in echipa
Macromedia Dreamweaver MX
Web design
Modelarea aplicatiilor web
Proiectarea aplicatiilor web pe baza tehnologiei
Templates and Styles (sabloane si stiluri)

Proiectarea aplicatiilor web pe baza tehnologiei

proiectarea informatiei, fiind utilizata partial in proiectarea aplicatiilor web. Integrarea modulelor software extinse pe partea clientului si serverelor (care au implicat tehnici de proiectare software orientate obiect) are o importanta deosebita pentru web.



Dezvoltatorii aplicatiilor web ar trebui sa descompuna aplicatiile web pe trei straturi logice care la randul lor se impart in doua jumatati pe baza aceluiasi principiu. Este necesara realizarea unei distinctii intre componente (nodurile aplicatiei web: media, componente software si conexiunile la baza de date) si aranjarea lor intr-o retea. Se identifica urmatoarele trei straturi:

(1)   proiectarea prezentarii – in care proiectam aspectul, un rol important avand interfetele utilizator multi-formale

(2)   proiectarea interactiunilor – in care se proiecteaza navigarea prin utilizarea retelelor si casetele de dialog specifice prin utilizarea componentelor

(3)   proiectarea functionala – reprezinta inima aplicatiei web. (vezi figura 1)

Pe masura ce proiectarea devine mai concreta pe fiecare nivel si pentru ambele parti (noduri, retea) ne vom concentra asupra utilitarelor pentru proiectarea hipertext-ului, informatiei si software-ului.


Prezentare

Prezentarea situatiei de navigare

Prezentarea continutului (media)

Proiectanti media

Ingineri

Interactiune

Navigare

Dialog

Proiectare clasica a hypertext-ului

Functie

Flux de date -> Orchestratie

Sisteme informatice

-> Componenta web

Proiectare clasica a informatiei

Proiectare clasica a software-ului

caracteristicile referitoare la prezentare cum ar fi estetica si autoexplicarea. De aici rezulta importanta implicarii expertilor (numiti proiectanti media in acest context) si punerea de acord a acestora cu alti dezvoltatori ai aplicatiei web (numiti ingineri in acest context).

Separarea retelelor de componente se continua pe nivelul de interactiune. Interactiunea cu reteaua este cunoscuta sub numele de navigare si aceasta poate fi exploratorie, asa cum o sugereaza si termenul browsing. Utilizatorul urmareste legaturile care i se par interesante pe parcursul citirii paginilor si se deplaseaza peste retea intr-un mod aparent aleatoriu. Navigarea poate fi controlata prin intermediul unui software sofisticat care adapteaza optiunile selectiei in fiecare situatie de navigare (exemplu sub forma schimbarii dinamice a barei de navigare).

Delimitarea pe orizontala (prezentare/interactiune) si pe verticala (retele/componente) din figura 1 este justificata. Retelele nu erau deloc reprezentate in etapa web-ului bazat pe HTML, fiind oferita doar navigarea in interiorul retelei (prin clic pe legaturi sau utilizand butoanele forward/back din browser). Prezentarea componentelor (documentele HTML interpretate de browser) a fost luata in serios din momentul in care a fost introdus primul browser grafic, iar dialogul cu o componenta a fost posibil doar din momentul introducerii formularelor in HTML.

In figura 1 un strat suplimentar cunoscut sub numele de proiectare functionala a fost referit prin termenul „functie”, pentru a include toate stadiile dezvoltarii web. Stadiul initial axat pe documente a fost caracterizat in principal prin continut static, respectiv continut sub forma componentelor specificate de autori; astfel acele functii erau doar apeluri ale prezentarii sau functii de playback pentru media, acest strat fiind practic gol. Datorita posibilitatii de a accesa bazele de date, aplicatiile web au fost tot mai mult influentate de principiile sistemelor informationale clasice si bazelor de date, astfel proiectarea partii functionale reducandu-se la proiectarea informatiei. Impreuna cu tranzitia la categoriile de aplicatii web recente (bazate pe fluxuri de date, colaborative, portaluri, omniprezente), componentele cu functionalitati extinse au ajuns in prim plan. Abordarile orientate-obiect au fost cele mai indicate pentru modelarea integrala a aspectelor functionale si ale datelor.

1 Proiectarea web dintr-o perspectiva evolutiva

Caracteristica centrala a aplicatiilor web este axarea pe document insistandu-se pe usurinta in citire a informatie de catre oameni (continutul este regele). Initial Tim Berners-Lee a dorit sa dezvolte web-ul ca un simplu sistem hipertext global, focalizandu-se in principal pe informatia textuala.

Proiectarea informatiei: o activitate de authoring

Trebuie facuta o separare intre epoca dinaintea web-ului, epoca HTML de la aparitia web-ului pana in 1997 si epoca XML actuala (W3C 1998). Inceputul erei HTML a fost focalizat exclusiv pe authoring, fiind suportate doar documentele hipertext (folosindu-se asa-numitul limbaj de programare web HTML care continea instructiuni sau etichete presarate in documentele text). Pe parcurs HTML a suportat si alte elemente media cum ar fi imaginile, elementele video si audio reflectate prin termenul hipermedia, care este utilizat uneori pentru a deosebi HTML-ul de hipertext si uneori devenind sinonim cu hipertextul.



Conceptul hipertext este mai vechi decat HTML, el fiind definit prima oara de catre Vannevar Bush la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial si tratat ulterior de Ted Nelson in 1960. Documentele hipertext sunt alcatuite din:

-          noduri, legaturi si ancore si

-          retele si alte componente. Retelele desemneaza noduri si legaturi logice, fiind numite documente hipertext in epoca dinaintea web-ului. Dintre componente mentionam view-uri (pentru cititorii experti), cai (secvente de citire predeterminate) si meta-noduri (retele care pot fi incluse in alte retele, asemenea unui nod). Epoca HTML nu oferea suport pentru acestea, dar semnificatia lor a crescut odata cu aparitia conceptelor de modularizare (exemplu structuri de navigare cum ar fi navigarea in forma de stea).

Popularitatea web-ului a fost posibila datorita simplitatii si disponibilitatii globale gratuite a HTML-ului. Principalele puncte slabe ale HTML-ului care sunt relevante din perspectiva proiectarii sunt:

-          HTML-ul poate fi vazut ca un limbaj de descriere a documentelor care are grefate etichete hipertext. Acesta determina indivizii sa neglijeze principiul atomicitatii nodurilor; majoritatea documentelor HTML (de fapt nodurile) se intind pe multiple pagini iar ideea de baza a hipertextului (citirea non-secventiala) este prezenta doar rudimentar sau in cazuri exceptionale.

-          HTML mixeaza aspectele ortogonale precum structura hipertext (via etichete pentru legaturi si ancore), structura documentului (titluri, liste) si layout-ul (culoare de fundal, scris cursiv).

-          desi web-ul recunoaste arhitectura software-ului distribuit prin browser si servere, prezinta lacune in privinta arhitecturilor software „orizontale” ale masinilor abstracte. Un exemplu include arhitectura clasica Dexter, care separa continutul si managementul retelei de prezentare.

-          HTML-ul este axat pe text. Celelalte formate media sunt incluse doar ca destinatii ale legaturii, iar multe alte tipuri media nu sunt suportate ca surse ale legaturii.

-          evolutia web-ului a crescut importanta primului neajuns mentionat anterior. Suportul pentru structurarea si formatarea in interiorul nodurilor a fost imbunatatit, in timp ce aspecte hipertext importante (exemplu noduri definite de utilizatori si tipuri de legaturi) lipsesc.

Pentru o mai buna intelegere a aspectului de authoring din XML ne vom indrepta atentia spre originea HTML-ului; acesta isi are originea in SGML – un limbaj de marcare generic standardizat pentru lumea tipografiilor si companiilor editoriale. „Generalizat” semnifica faptul ca SGML defineste etichete si reguli valide care pot fi utilizate pentru o intreaga clasa de documente. Rezultatele sunt DTD-urile (document type definitions). Un parser SGML poate citi DTD-uri si verifica documente pentru a vedea daca ele corespund sau nu cu un DTD. Companiile editoriale utilizeaza DTD-urile pentru a facedistinctie intre carti, reviste si formate de brosuri. Initial HTML nu a fost decat un SGML-DTD pentru formatul ecran, extins prin etichete pentru legaturi si ancore. Browserele din epoca HTML nu sunt parsere SGML dar dispun de suport pentru cateva DTD-uri (versiunile HTML suportate) si includ modul de interpretare a etichetelor si traducerea comenzilor. „Afisarea” este de asemenea inclusa, introducerea CSS-ului oferind posibilitatea reutilizarii layout-urilor si o modalitate de separare a layout-ului de structura.

Epoca XML a disparut cand PC-urile au putut sa „digere” parserele SGML. Un numar mare de „limbaje de programare simple” definite ca XML-DTD-uri (recent denumite scheme XML) au fost create si includ in prezent un limbaj pentru descrierea apelurilor de proceduri la distanta (SOAP), un limbaj de descriere a tranzactiilor financiare (XML-EDI), o replica la HTML (XHTML) si altele. Deoarece XML a permis descrierea formala a sintaxei, browserele moderne pot parsa arbitrar schema si documentele XML, dar pot executa doar XHTML.

Putem identifica cateva reguli de baza pentru proiectarea aplicatiilor web bazate pe documente – din perspectiva authoring-ului:

-          Retelele trebuie sa formeze centrul proiectarii informatiei.

-          Documentele conventionale trebuie descompuse in noduri atomice.

-          Aspectele precum layout-ul si continutul nodul si reteaua trebuie delimitate conceptual, chiar daca o tehnologie nu suporta o astfel de separare.

-          Tehnologia selectata trebuie sa suporte concepte avansate (exemplu managementul central al legaturilor util in proiectare, in sistemul de management al continutului si in intraneturi).

Proiectarea software-ului: o activitate de programare

In continuare, vom face o distinctie din perpsectiva istorica intre dezvoltarea progresiva a „web-ului programabil” si dezvoltarea programarii distribuite.

Web-ul programabil

Primul pas catre „web-ul dinamic a fost realizat prin intermediul formularelor HTML. Odata cu introducerea acestora semnificatia limbajelor de script a sporit simtitor, ele fiind ideale pentru procesarea solicitata de browsere sau servere si usor de folosit. Scripturile erau in general folosite pentru a crea direct paginile HTML, in functie de intrarile din formularele HTML. Indiferent de limbajul utilizat pentru crearea noilor pagini HTML, scriptul sau programul trebuie sa ofere structuri de date predefinite si operatii capabile sa creeze elementele paginii HTML (antete de diferite nivele, paragrafe, liste), sa le adauge continut si in final sa le asambleze (sub forma unei structuri de elemente de tip arbore). Acest lucru se bazeaza pe DOM (Document Object Model) care a fost vazut de-a lungul timpului ca noi versiuni de HTML si care este momentan disponibila in limbajele de scripting sau limbajele de programare.

Programarea distribuita

Programele distribuite de pe Internet ruleaza direct peste conexiunile TCP, printr-o comunicare interproces (IPC) care presupune schimbul mesajelor intre doua parti egale. Pentru multimedia, IPC-ul (imbunatatit de calitatea garantata a serviciului pentru stream-uri) are o anumita semnificatie, dar a fost inlocuit de RPC (Remote Procedure Call) impreuna cu arhitecturile client/server din anii 90’. Urmatorul pas pe scara evolutiei a fost adaptarea RPC-ului al limbajele de programare orientate-obiect, ceea ce a condus la proliferarea unor tehnologii precum CORBA si RMI (Remote Method Invocation) de la Java.

concurente. De exemplu, flexibilitatea de a adapta a continutului la un context al prezentarii se micsoreaza pe masura ce numarul de optiuni de formatare creste. Astfel, sa presupunem ca elementele HTML <b> si <strong> au fost specificate pentru formata textul cu aldine. Formatul <b> se pierde pe dispozitivele care nu suporta prezentari cu aldine deoarece nu a fost specificat in nici o alternativa. XHTML 2.0 inlocuieste elementul <b> cu elementul <strong>. Prezentarea acestui element este reglementata in proiectarea prezentarii, astfel incat poate fi adaptata la capacitatile tehnice ale unui dispozitiv (exemplu prin utilizarea sublinierii daca aldinele nu sunt suportate).

O abordare des intalnita pentru a raspunde la intrebarea „unde pot merge?” consta in afisarea tuturor nivelelor de top dintr-un site web. Folosind schema de navigare „faramitura de paine” si evidentiind destinatia adecvata la care se poate ajunge din interiorul paginii curente, utilizatorul obtine o informatie suficienta privind pozitia acestuia in interiorul retelei. Este minim recomandata aceastamarcare care sa evidentieze legaturile in cadrul textului; in plus, este indicata evidentierea in cadrul barei de navigare.

Abordarea dezvoltarii independenta de dispozitiv

Imbunatatirea cerintelor pentru proiectarea prezentarii rezulta din cresterea cererii pentru folosirea in proiectare a unui numar mare de diferite dispozitive cu suport web.

Spectrul acestor dispozitive cu suport web include toate clasele de dispozitive mobile – de la cele mai mici telefoane mobile care dispun de browsere WAP pana la telefoane inteligente si tablet PC-uri cu ecrane sensibile la atingere. Prin prisma facilitatilor tehnice oferite de dispozitivele mobile remarcam o serie de optiuni de prezentare si interactiune pentru utilizare in aplicatiile web.

3 Proiectarea interactiunii

Proiectarea interactiunii implica intersectarea dintre elementele vizuale, dinamice, functionale si tehnice ale aplicatiilor web. Scopul sau principal este combinarea acestor elemente si reducerea conflictelor dintre ele pentru a oferi utilizatorilor o experienta interesanta si atractiva, dar si consistenta si usor de inteles.

Proiectarea interactiunilor implica o abordare sistematica care imparte interactiunea aplicatiilor web in patru aspecte: interactiunea cu utilizatorul, organizarea interfetei utilizator, navigarea si activitatile utilizatorului.

Interactiunea cu utilizatorul

Pe masura ce aplicatiile web au devenit mai sofisticate, au fost asociate multiple roluri HTML-ului: transportul informatiei, layout-ul, interactiunea cu utilizatorul, procesele si accesul direct al continutul digital. Odata cu cresterea responsabilitatilor, HTML-ul a evoluat, incorporand mai multe functionalitati pentru a se adapta unor scenarii din ce in ce mai complexe. In acest proces interactiunea cu utilizatorul a devenit o limitare majora: serverele trebuie sa genereze o noua pagina de fiecare data, aplicatiile ruleaza din ce in ce mai greu, iar din momentul in care formularele au devenit insuficiente pentru a acoperi tehnicile mai avansate de interactiune cu utilizatorul, HTML-ul ca interfata a cunoscut un declin comparativ cu aplicatiile desktop. Pentru a elimina aceste limitari au fost dezvoltate diferite abordari tehnologice.

In ceea ce priveste interactiunea cu utilizatorul se remarca doua tendinte opuse: cate functii necesita interfata pentru a afisa datele si a realiza operatiile si, in al doilea rand, cat de mult este concentrata pe date aplicatia in ansamblu (vezi figura 2).


Figura 2 Compararea principalelor tehnologii de dezvoltare a interfetelor

Organizarea interfetei utilizator

Interfata utilizator a unei aplicatii web trebuie sa reprezinte o cantitate mare de informatie, operatii asupra acestei informatii si relatii dintre acestea. In acest sens este necesara o mapare corespunzatoare a acestor aspecte. Pentru a rezolva aceasta problema un prim pas este gruparea elementelor in canale de interactiune. Aceasta grupare trebuie sa fie clara si consistenta in intreaga interfata. Majoritatea intrarilor si grupul de interactiune trebuie sa ramana aceleasi pe parcursul sesiunii, in timp ce grupul de iesire se modifica.

O problema frecventa apare atunci cand un nod contine mai multe informatii decat permite dimensiunea ecranului. Cand punem in balans aspectele de proiectare a prezentarii cu aspectele de proiectare a interactiunii trebuie avute in vedere urmatoarele intrebari: Dimensiunea ecranului are prioritate fata de conceptul potrivit caruia nodurile sunt unitati atomice (si unitati de navigare)? Un nod ar putea fi impartit in noduri mai mici? Navigarea suplimentara poate fi o alternativa la scrolling? Cum pot fi echilibrate comportamentul complex al interfetei utilizator si portabilitatea? Amestecul tehnologic are implicarile lui, de aceasta data in ceea ce priveste semantica de navigare, portabilitatea si caracterul utilizabil. Se pot diferentia mai multe abordari (vezi tabelul 2):



3. O vizualizare partiala spere nod este trimisa utilizatorului. Pagina afiseaza un subset de informatii aranjate in functie de semnificatie. Utilizatorul poate naviga catre alte pagini pentru a citi in intregime informatia dorita.

Abordarile implementarii

Semantici de navigare

Portabilitate

Usurinta in folosire

HTML+scripting

+

-

+

HTML+legaturi relative

+

+

-

Pagini HTML legate

-

+

-

Semantica legaturii

Incertitudinea privind sensul acesteia

Navigare

Legatura reprezinta o singura destinatie sau mai multe destinatii? Destinatia este in interiorul sitului web sau in afara lui? Noul nod este reprezentat in aceeasi fereastra sau intr-una noua? Textul din pagina actuala se modifica sau are loc o navigare adevarata?

Descarcare

Ce tip de document este descarcat? Sunt necesare utilitare (exemplu plug-in-uri) pentru reprezenta documentul?

Proces

Legatura va declansa o actiune pe server? VA fi posibila navigarea inapoi sau revenirea la actiunea anterioara?

Tabelul 3 Consecintele posibile ale accesarii unei legaturi

Proiectarea interna a legaturilor: URL

Navigare si orientare

4 Proiectarea functionala

In cadrul proiectarii functionale trebuie luate de asemenea in considerare aspectele tehnologice care au un impact major asupra aplicatiei web in curs de dezvoltare.

Integrare

Paradigme de comunicare si middleware

Aplicatii web distribuite intre corporatii








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1334
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site