Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura

Cadastru

PLANURI CADASTRALE SI CALCULUL SUPRAFETELOR

Cadastru

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
GENERALITATI. BONITAREA CADASTRALA
CONTROLUL, AVIZAREA, RECEPTIA LUCRARILOR SI APROBAREA PENTRU INTRODUCEREA CADASTRULUI GENERAL LA NIVELUL UNITATII ADMINISTRATIV-TERITORIALE
Cadastru. Notiuni introductive
REALIZAREA RETELEI GEODEZICE DE INDESIRE
SISTEMUL INFORMATIONAL AL CADASTRULUI GENERAL
PLANURI CADASTRALE SI CALCULUL SUPRAFETELOR
DELIMITAREA CADASTRALA A UNITATILOR ADMINISTRATIV-
INTRETINEREA CADASTRULUI GENERAL
PLAN DE AMPLASAMENT SI DELIMITARE A CORPULUI DE PROPRIETATE
EVALUAREA TERENURILOR SI A CONSTRUCTIILOR

TERMENI importanti pentru acest document

PLANURI CADASTRALE SI CALCULUL SUPRAFETELOR

9.1.  INTOCMIREA PLANURILOR CADASTRALE

9.1.1. Generalitati

·      Baza cartografica necesara pentru introducerea si intretinerea cadastrului general intr-o unitate administrativ – teritoriala este constituita din doua piese componente: planul cadastral de baza si planul cadastral de ansamblu.

·      Planul cadastral este, in principiu, o reprezentare tematica, cu un anumit continut, specific cadastrului general. Dupa cum s-a aratat, in conditiile  tarii noastre un asemenea document se poate obtine in doua moduri:

Ø   ca produs derivat din ridicarile in plan noi, realizate pentru planul topografic de baza al tarii urmand o tehnologie bine pusa la punct de I.F.G.C.C.-Bucuresti (fig.66). Pentru intreg teritoriul national rezulta astfel reprezentari unitare si omogene, de o precizie corespunzatoare sub forma unor foi de plan specifice proiectiei 'Stereografice 70';

Ø   prin actualizarea planurilor existente, care indeplinesc conditia de precizie si cu un continut ce prezinta modificari apreciate ca cel mult 35-40% din ansamblul teritoriului cadastral. Procedeul este justificat in special din motive economice si de randament si se poate realiza in mod diferit: pe cale clasica, plecand de la planurile restituite fotogrammetric reambulate prin metode topografice, sau ca unui plan cadastral index rezultat prin vectorizarea-digitizarea planurilor din documentatiile intocmite recent cu ocazia inscrierii cu caracter nedefinitiv, a aplicarii legilor proprietatii, HGR 834/91 (§ 7.6.2).

Indiferent de calea urmata, planurile cadastrale pentru intreg fondul funciar trebuie sa corespunda ca precizie si continut, realizate si prezentate in mod unitar si uniform conform rigorii traditionale a cadastrului din Romania. Ori, din acest punct de vedere, ultima noutate -planul index- este putin convingatoare in raport cu aceste cerinte avand aspectul unei solutii de moment, de improvizatie.

·     
Conceptul de baza la realizarea planurilor cadastrale este forma digitala, obligatorie, sub care se poate folosi in cadrul procesului complex, automatizat in intregime, de culegere si prelucrarea datelor in cadastru. Evident conditia nu exclude prezentarea lor si sub forma grafica (analogica) necesara utilizarilor practice.

9.1.2. Planul cadastral de baza

·      In principiu  planul cadastral de baza se constituie ca piesa centrala a documentatiei finale si trebuie sa contina toate elementele cadastrului general necesare pentru introducerea lui intr-un teritoriu administrativ. Principalele trasaturi sunt:

Ø   sub forma analogica se reprezinta in sistemul de proiectie “Stereografic 70”, pe trapeze cu nomenclatura oficiala in Romania (§3.2.4.). Numeric, planul este inregistrat in baza de date grafice (BDG);

Ø   scarile de redactare variaza dupa zona de relief si unitatea cadastrala (intravilan sau extravilan) iar in cadrul ultimei dupa densitatea si complexitatea detaliilor din centrele populate  (tab 10). Se observa ca scara este mai mica in zona deltaica, de munte si in extravilan unde detaliile sunt mai putine si devine mai  mare  in  intravilan  odata  cu  cresterea  gradului  de


                                       Scara planurilor cadastrale de baza                     Tab. 10

Zona de…

Unitatea cadastrala

Scara

Observatii

SES

Extravilan

1/5000

Intravilan

1/2000

1/1000

1/500

In functie de

densitatea detaliilor

DEAL

Extravilan

1/2000

Intravilan

1/2000

1/1000

1/500

In functie de

densitatea detaliilor

MONTANA

si

DELTA DUNARII

-

1/5000

1/10000

Dupa caz sau chiar mai mari

in functie de densitatea detaliilor

acoperire a terenului. In orasele mari – municipii si capitale de judet – se ajunge chiar la scara 1/500, scara ce permite redarea clara si lizibila a multitudinii de detalii din teren;

Ø   precizia planului cadastral de baza este mai  slaba decat a planului topografic nou si variaza in functie de procedeul de obtinere a lui. In cazul celor realizate prin actualizari, precizia scade in raport cu modul de lucru.

·      Continutul planului cadastral de baza trebuie sa cuprinda toate elementele necesare, redate sub o forma simpla si clara spre a facilita utilizarea lui (fig.67). In acest scop se renunta la reprezentarea reliefului (la curbele de nivel), iar planimetria se reda diferentiat neglijand detaliile nesemnificative si folosind simboluri in locul semnelor conventionale. Elementele specifice ce trebuie sa apara pe un astfel de plan sunt :

Ø   punctele retelei geodezice de sprijin si de ridicare;

Ø   hotarele unor suprafete, respectiv ale teritoriului administrativ si intravilanelor cu punctele ce le definesc numerotate definitiv, ale exploatatiilor ce administreaza teritorii intinse (agricole, silvice, de transporturi, de ape, miniere), ale corpurilor de proprietate, inclusiv al parcelelor componente sau razlete;

Ø   simbolurile  de identificare a categoriilor de folosinte precum si a corpurilor de proprietate;

Ø   reteaua de cai ferate si de drumuri de diferite categorii;

Ø  


apele curgatoare, cu sensul de scurgere si apele statatoare;

Ø   constructiile cu caracter permanent cu simbolurile corespunzatoare;

Ø   denumirile proprii de localitati, ape, forme de relief principale, paduri, drumuri, strazi, obiective industriale, sociale, s.a. redate dupa nomenclaturile si atlasele in vigoare;

Ø   numerele postale ale imobilelor din intravilane;

Ø   codul de identificare SIRSUP al unitatii teritorial-administrative si pentru intravilan si extravilan;

Ø   scara de reprezentare, sistemul de proiectie, anul de intocmire, schema de dispunere a foilor componente la nivelul trapezelor din “Stereografic 70” s.a.

·      Prezentarea planului cadastral de baza se face, dupa cum s-a aratat, obligatoriu in ambele variante.

Ø   forma numerica, digitala, ca inregistrare clasica pe suport compatibil cu calculatorul, cuprinde coordonatele punctelor ce definesc detaliile topo-cadastrale  ca  si  elementele  calitative  ale acestora redate prin simboluri. Prin


implementarea unui proiect GIS informatiile privind planul digital se constituie ca 'baza de date grafice' iar datele descriptive sau atribute sunt inregistrate in 'baza de date textuale'. Toate aceste informatii si nu numai, pot fi apoi actualizate, prelucrate, analizate si prezentate la comanda (§ 12.2.2);

Ø   forma analogica, grafica, sub forma de planuri tematice cu un anumit continut se obtine automat in cadrul sistemului GIS. In sistemul clasic planul cadastral propriu-zis se realizeaza pe etape prin :

      raportarea automata, la un ploter, a tuturor punctelor prin coordonate plane (x, y);

      legarea in desen a acestora conform schitei de teren si aplicarea simbolurilor;

      completarea si definitivarea planului cadastral cu toponimia si alte date specifice. Semnele conventionale, regulile de scriere si corpurile de litera sunt, deocamdata, cele prevazute in “Atlasul de semne conventionale pentru planurile topografice” la scarile 1/5000, 1/2000, 1/1000, 1/500 (1978) pana la aparitia unei editii noi.

Originalele foilor se imprima pe suport nedeformabil, iar forma definitiva se realizeaza dupa intocmirea registrelor cadastrale.

9.1.3. Planul cadastral de ansamblu

·      In  principiu planul de ansamblu este o reprezentare analogica la scara mica pentru a cuprinde intreg teritoriul administrativ pe un numar minim de foi. Efectiv el rezulta din generalizarea planului cadastral de baza si redarea principalelor detalii care sa permita orientarea si sa ofere o imagine de ansamblu a intregului teritoriu.

·      Scara de redactare este, evident, redusa (1/10000 si 1/25000 eventual chiar 1/50000) corespunzatoare planurilor de baza la scarile 1/1000 respectiv 1/2000 , fiind functie de suprafata si forma teritoriului reprezentat.

·      Continutul planului cadastral de ansamblu se asigura prin selectarea principalelor elemente de pe cuprinsul planurilor cadastrale de baza retinandu-se:

Ø   padurile si terenurile cu vegetatie forestiera;

Ø   reteaua instalatiilor de transport - sosele, uliti, strazi si cai ferate;

Ø   reteaua hidrografica cu apele curgatoare si lacurile inclusiv toponimia corespunzatoare;

Ø   hotarele administrative si punctele numerotate ce le definesc;

Ø   limitele si denumirea intravilanelor;

Ø   punctele din reteaua geodezica.

·      In extracadrul planului cadastral de ansamblu trebuie sa apara si unele elemente de identificare:

Ø   denumirea teritoriului administrativ si a judetului;

Ø   scara de redactare pe toate plansele, trecuta in partea de jos;

Ø   scheme de dispunere a foilor planului cadastral de ansamblu, cea in cauza hasurandu-se pentru evidentiere;

Ø   directia nordului geografic, cand reteaua cartografica are alta orientare decat latura scurta  a planului;

Ø   institutia si persoanele care l-a intocmit, data executarii s.a.

           

9.2.NUMEROTAREA CADASTRALA

9.2.1. Generalitati

·      Piesa principala a documentatiei pentru introducerea cadastrului general este planul cadastral de baza. Pe foile sau sectiunile ce redau un teritoriu administrativ sunt reprezentate unitatile componente care primesc un numar de ordine si li se determina suprafata ca atribute elementare de identificare. In consecinta si aceste etape de lucrari trebuie privite si rezolvate cu toata atentia si sub toate aspectele.

·      Numerotarea cadastrala a unui teritoriu administrativ presupune atribuirea si inscrierea pe planul cadastral a acestor numere de ordine. Operatia vizeaza toate elementele componente respectand urmatoarele norme generale:

Ø   unitatea administrativ teritoriala se identifica prin codul SIRSUP extras din “Registrul permanent al unitatilor administrativ-teritoriale” publicat de Comisia Nationala de Statistica;

Ø   extravilanul teritoriului are intotdeauna codul de identificare in baza de date “1” iar intravilanele au codul “2”, “3” etc. in functie de numarul satelor componente ale comunei;

Ø   sectoarele cadastrale, delimitate de detalii lineare sau/si naturale (cai de comunicatii, ape, diguri) care nu sufera modificari curente, denumite anterior tarlale si cvartale, se numeroteaza si ele separat de la 1 la n incepand cu extravilanul si continuand cu intravilanele (fig.68);

Ø   corpurile de proprietate, constituite din una sau mai multe parcele alipite apartinand aceluiasi proprietar, se numeroteaza pe intravilan eventual, de la caz la caz si pe extravilan;

Ø   parcelele, la randul lor, se numeroteaza in mod diferit dupa cum sunt componente ale unui corp de proprietate sau apartin extravilanului.



·      In principiu numerotarea cadastrala intr-o unitate administrativ-teritoriala se face 'la nivel de parcela sau corp de proprietate' plecand de la numerotarea provizorie realizata anterior identificarii proprietarilor [16].

·      Importanta operatiei rezulta din faptul ca numerele atribuite:

Ø   constituie mijlocul de legatura dintre pozitia si situatia imobilului din teren cu planul cadastral, registrele cadastrale si inscrisurile de carte funciara, avand o durata de folosire nelimitata;

Ø   asigura legatura logica intre baza de date grafice si baza de date alfanumerice, facilitand sistematizarea pe calculator a tuturor parcelelor, pe grupe, respectiv etaje de prelucrare a datelor (sectoare cadastrale, extravilan, intravilan) si pe intreg teritoriu administrativ in cauza;

Ø   permite gruparea  unitatilor de baza  pe etajele sus amintite. Apartenenta juridica si alte caracteristici faciliteaza, la randul lor, prelucrari complexe pe calculator.

9.2.2.  Numerotarea cadastrala in extravilan

·      Atribuirea numerelor cadastrale in extravilan se face la nivel de parcela care se individualizeaza astfel in cadrul teritoriului administrativ. Operatia se executa pe planul parcelar, unde unitatile sunt constituite si reprezentate prin conturul lor, urmarind numerotarea provizorie care, la nevoie, se ajusteaza, cu aceasta ocazie, pentru a se ajunge la forma definitiva de prezentare.

·      Numerotarea efectiva se face cu cifre arabe, de la 1 la n, incepand cu sectorul 1 situat in partea de NV a unitatii teritoriale si se continua intr-o succesiune fireasca spre zona de SE. In acest sens se urmareste reteaua principala a cailor de comunicatie, reteaua hidrografica si dupa caz, formele de relief pentru ca numerele cadastrale sa poata fi identificate usor (fig.69).



·      La parcelele de forma alungita mai sunt de retinut, in plus si de respectat urmatoarele reguli generale:

Ø   detaliile liniare, ca apele curgatoare, canalele, digurile, caile ferate, drumurile clasate, se numeroteaza separat in cadrul fiecarui intravilan respectiv extravilan;

Ø   apele curgatoare primesc, prin exceptie, un singur numar pe toata lungimea lor din teritoriul administrativ;

Ø   restul detaliilor liniare se noteaza in procesul de numerotare a parcelelor si vor primi mai multe numere cadastrale, atribuite pe tronsoanele rezultate din intretaierea lor;

Ø   la intersectii, unde parcelele (detaliile liniare) se suprapun, prioritatea la numerotare se mentine in ordinea: ape (H), cai ferate (CF), drumuri nationale (DN), drumuri judetene (DJ), drumuri comunale (DC), drumuri de exploatare (DE);

Ø   la pasajele de nivel isi mentine continuitatea reteaua de rang superior, respectiv drumul national fata de cele judetene sau comunale, calea ferata fata de drumuri, etc.;

Ø   digurile de aparare si canalele mari au prioritate dupa apele curgatoare, cand nu sunt paralele cu caile de comunicatie.

·      In consecinta, rezulta ca in perimetrul unui teritoriu administrativ cadastral:

Ø   calea ferata primeste unul sau mai multe numere, dupa apele curgatoare sau canalele care o intersecteaza;

Ø   drumului national i se acorda un sigur numar daca strabate numai extravilanul si nu intalneste ape, canale sau cai ferate;

Ø   drumurile judetene, comunale si de exploatare urmeaza in continuare aceasta ordine.

Prin fragmentarea si numerotarea cadastrala separata a detaliilor liniare se evita inscrierea de doua ori in evidente suprafetele portiunilor intersectate.

9.2.3. Numerotarea cadastrala in intravilan

·      Operatia se desfasoara in conformitate cu instructiunile tehnice actuale care prevad printre altele [16]:

Ø   intravilanele unui teritoriu administrativ se numeroteaza separat, fiecaruia atribuindu-se codul de identificare in baza de date “2“, “3“ si in continuare cate unul pentru fiecare sat (cartier);


Ø   initial se trece la numerotarea sectoarelor cadastrale si apoi efectiv a corpurilor de proprietate din cadrul acestora. Numerele atribuite de la 1 la n incepand de la primul sector in succesiunea lor normala se inscrie practic o singura data pe plan cu cifre de 3 mm (fig.70.a, 70.b);

Ø   in continuare se numeroteaza parcelele componente ale corpului tot cu cifre arabe de la 1 la n dar urmate de categoria de folosinta incepand cu “constructii, curti”(fig. 70.c).

·      Alte recomandari, prevazute in normative si demne de retinut, sunt :

Ø   strazile si celelalte detalii liniare, ce delimiteaza sectoarele cadastrale, se inregistreaza separat, constituind 'cvartalul zero“ a carui numerotare urmeaza ordinea aratata anterior (§ 9.1.2);

Ø   bulevardele si strazile principale vor avea un singur numar cadastral, iar restul strazilor vor fi divizate pe tronsoane, suprafata din intersectie atribuindu-se celei de rang superior.

           

9.2.4. Alte dispozitii generale

·      Unele prevederi comune extravilanului si intravilanelor sunt mentionate deasemeni in normele de lucru astfel [16]:

Ø   in extravilanuri cu proprietati fragmentate in mai multe parcele si categorii de folosinta diferite,  se  poate  adopta sistemul  din  intravilan  cu  numerotare pe

corpuri de proprietate si in interiorul lor pe parcele, sistem ce se generalizeaza insa la intregul extravilan (fig.70);

Ø   in cazul unor omisiuni, constatate la sfarsitul numerotarii, parcela sau parcelele respective vor primi numere de ordine in continuarea ultimului acordat in intravilanul sau extravilanul respectiv;

Ø   proprietatile izolate cu constructii, din extravilan ca si in zonele de munte, unde intravilanul nu este clar delimitat, corpurile de proprietate se vor numerota in cadrul extravilanului;

Ø   parcelele mici, sub 50mp in intravilan si 300mp in extravilan, nu se iau in considerare asimilandu-se celor vecine apartinand aceluiasi proprietar;

Ø   numarul cadastral al corpului de proprietate si al parcelelor componente nu contine codul de identificare si codul SIRUTA acestea fiind atribute ale unitatii administrativ – teritoriale.

·      Spre exemplu o proprietate din intravilanul unei localitati, sau in anumite conditii chiar din extravilan, are urmatoarea numerotare:     

1532.  Corp de proprietate STOIAN ION VASILE

                     Suprafata totala 2746,50mp

Nr.topo

Categ.de folosinta -----

Suprafata

1532/1

Curti constructii -------

674,00 mp

1532/2

Livada ------------------

247,00 mp

1532/3

Vie ----------------------

1296,00 mp

1532/4

Arabil (gradina) -------

529,00 mp

In documentele oficiale sunt date codurile SIRUTA pe sate, pe comune, precum si codurile postale ale fiecarei localitati din tara.

·      Schimbarile intervenite dupa introducerea cadastrului general sau dupa ultima actualizare necesita in mod firesc o renumerotare a corpului funciar astfel [16]:

Ø   schimbarea integrala sau partiala a proprietarului presupune acordarea unui numar nou sau a unor numere noi pentru fiecare parte in continuarea ultimului existent pe teritoriu. Numarul vechi nu va mai fi atribuit pastrandu-se in memorie, pentru istoric;

Ø   schimbarea configuratiei unor parcele prin comasare, dezmembrare, necesita deasemeni atribuirea de numere noi in aceleasi conditii ca mai sus.

·      Aceste prevederi ale normelor tehnice actuale vin in contradictie evidenta cu normele cartii funciare si vor fi greu de acceptat in practica. Intrucat pe cuprinsul unui teritoriu cadastral nu se mai pastreaza ordinea in numerotarea parcelelor urmarirea si identificarea lor se va face cu mari dificultati. In practica obisnuita a cartii funciare cand


un corp funciar (sau o parcela) se dezmembreaza in mai multe unitati (corpuri funciare, parcele), acestea se renumeroteaza dupa numarul de origine cu un indice fractionar (fig.71.a). Deasemeni in cazul unei contopiri sau comasari numerele topografice individuale se renumeroteaza, se includ intr-unul singur de regula cel mai reprezentativ (mai mare si mai simplu) (fig.71.b). In ambele cazuri, pe planul cadastral numerele topografice vechi nu se sterg, se bareaza cu rosu, iar cele noi se scriu deasemeni cu cifre rosii pentru urmarirea evolutiei juridice a imobilului.

9.3. DETERMINAREA SUPRAFETELOR IN CADASTRU

9.3.1. Generalitati. Metode. Precizii

·      Suprafata unui teren, cu granite clar delimitate (parcela, sector cadastral), reprezinta intinderea acestuia si se exprima in metri patrati (valoare rotunjita). Din punct de vedere topografic si cadastral ea reprezinta aria conturului inchis, proiectata intr-un plan orizontal, de referinta, care intereseaza practica deoarece aceasta marime:

Ø   reprezinta baza constructiilor si a productiei vegetale, ambele dezvoltandu-se pe verticala si nu perpendicular pe suprafata terenului;

Ø   se obtine automat, sub aceasta forma, prin reducerea la orizont a distantelor masurate (inclinate) reprezentate pe plan;

Planul orizontal de referinta pentru reprezentare poate fi planul secant unic in teritoriile din zona cercului de deformatie nula sau un plan secant local in zonele unde deformatiile regionale provoaca erori de suprafata ce pot depasi tolerantele (§ 3.2.).


·      Pentru cadastru determinarea marimii unui teren constituie un obiectiv de baza al partii tehnice. Operatia are o importanta deosebita deoarece suprafata:

Ø   este principala insusire a parcelei, definitorie, alaturi de unitatea teritorial administrativa, proprietar, calitatea, categoria de folosinta;

Ø   permite, alaturi de acesti indicatori, accesul in prelucrarea datelor pe nivel de corp de proprietate, sector cadastral, teritoriu administrativ, etc.

·      Metodele de determinare a suprafetei sunt cele cunoscute – numerice, mecanice si grafice – fiecare cu mai multe procedee prezentate anterior (§ 3.5.). Intrucat ridicarile numerice (digitale) sunt obligatorii se intelege ca suprafetele se vor determina cu precadere pe cale analitica, din coordonate. Privite in ansamblu, distingem (tab.11):

                                  Determinarea suprafetelor in cadastru                       Tab. 11

Procedeul

Date de baza

Mod de determinare

Rezolvare efectiva

Precizie

Analitic

a)      Ridicari numerice topo-fotogrammetrice

b)      planuri digitizate

Din coordonate

(analitic)

Calculator manual sau/si computer+soft

Maxima, ce depinde de procurarea

datelor de baza

Mecanic

Planuri

redactate grafic (analogice)

Planimetrare

Planimetre de diferite tipuri

Functie de  precizia ridicarii, scara si starea planului

Grafic

Descompuneri in figuri geometrice

Masuratori grafice si calcule

Ø   procedeul analitic, din coordonate, ca cel mai sigur, ce devine  obligatoriu pentru aproape toate suprafetele (teritorii administrative, extra si intravilanele, sectoare cadastrale, corpuri de proprietate sau/si parcele in lipsa acestora). La ridicarile numerice rezultatele sunt evident superioare fata de cazul folosirii unor coordonate rezultate prin digitizarea planurilor existente (§ 3.5.2.);

Ø   procedeul mecanic, productiv in special prin folosirea  planimetrelor moderne, (digitale, computerizate), destul de scumpe, care este aplicabil doar in cazul parcelelor din cadrul corpurilor de proprietate si mai putin  la verificarea calculelor analitice. Rezultatele depind de scara planului, precizia ridicarii, forma suprafetei, suportul si starea in care se prezinta, etc. (§ 3.5.4.);

Ø   procedeele grafice, practic abandonate, se admit, la limita, doar pentru parcelele componente ale corpului de proprietate. Dispune de posibilitati limitate ca precizie si randament, determinarile fiind conditionate de aceleasi elemente ca la procedeul mecanic (§ 3.5.3.)

·      Precizia evaluarilor depinde, in esenta, de felul ridicarilor, specifice unei anumite scari si de procedeul de determinare a suprafetelor.

          Eroarea in procente din suprafata totala, in cazul calculului analitic, din coordonate, si al unor terenuri cuprinse intre 0,5-10 ha, reprezinta pentru [10]:

Ø   ridicari topografice numerice din cadrul oraselor mari

     si incinte industriale, la scara 1/500 (1/1000) …….  ±0,1–0,03%;

Ø   ridicari aerofotogrammetrice (digitale), din centrele

     urbane, rurale si industriale, la scara 1/1000 (1/2000) ±0,2-0,05%;

Ø   ridicari aerofotogrammetrice existente sub forma

grafica, analogica, din extravilan, cu coordonate deduse

     prin digitizare, in zonele de ses, la scara 1/500 (1/2000), ..±0,8-0,18%;

Ø   ridicari combinate, fotogrammetrice si topografice

    din extravilanele de deal si intravilanele de ses la scara 1/2000 …..±0,5-0,01%;

Valorile de mai sus sunt orientative si dependente, evident, de calitatea masuratorilor ce au stat la baza calculului coordonatelor.

9.3.2. Succesiunea determinarilor

·      Efectiv, suprafetele din cuprinsul unui teritoriu administrativ se calculeaza pe cale analitica, intr-o anumita succesiune, in fiecare etapa continutul lucrarilor si controlul specific fiind asemanator.

Ca baza si conditie de constrangere se iau suprafata totala si cea a componentelor sale – respectiv a extravilanului si ale intravilanelor – stabilite prin delimitarea cadastrala (§ 6.6.). Controlul, ca suma ultimelor sa fie egala cu prima, trebuie sa fie asigurat, asa cum s-a aratat, intrucat punctele ce le definesc sunt, in parte, comune.

·      In extravilan determinarile cuprind:

Ø   calculul suprafetei sectoarelor cadastrale (tarlalelor) si al detaliilor liniare (drumuiri cai ferate, canale s.a.) din coordonate;

Ø   controlul prin suma lor care trebuie sa fie egala cu suprafata cunoscuta a extravilanului;

Ø   calculul ariilor parcelelor componente dintr-un sector cadastral si compararea sumei lor cu valoarea acestuia pentru verificare.

·      In fiecare intravilan calculul vizeaza:

Ø   determinarea suprafetelor sectoarelor cadastrale (cvartalelor) si al detaliilor liniare componente, din coordonate;

Ø   verificarea prin suma acestora care trebuie sa coincida cu aria totala a intravilanului;


Ø   calculul analitic al suprafetelor corpurilor de proprietate si controlul lor deasemeni pe sectorul cadastral apartinator;

Ø   determinarea ariilor parcelelor si eventual al subparcelelor din cadrul fiecarui corp pe cale analitica, eventual prin planimetrare, sau la limita chiar grafic, daca delimitarile s-au facut prin procedee simple (cu ruleta);

Ø   controlul in ultimele cazuri este acelasi prin suma ariilor parcelelor componente (eventual subparcele) care trebuie sa fie egala cu cea a corpului de proprietate sau cu o diferenta tolerabila;

Ø   compensarea neinchiderilor proportional cu marimea parcelelor (subparcelelor) astfel incat conditia de egalitate de mai sus sa fie respectata.

9.3.3.  Precizari finale

·      In viziunea moderna, procesul de calcul al suprafetelor in cadastru, este in intregime automatizat. In cadrul unui sistem on-line constituit dintr-un calculator PC, un digitizor etalonat la precizia de ±1 mm. si o imprimanta grafica (plotter) se executa:

Ø   calcule partiale pentru inchiderea pe suprafete de referinta si compensare la nivelul suprafetelor elementare ( parcelele );

Ø   stocarea datelor pe suporturi magnetice, in scopul prelucrarii lor ulterioare, inclusiv la redactarea automata a registrelor cadastrale;.

Ø   obtinerea planului cadastral la scara dorita, daca ploterul din configuratia amintita are o capacitate corespunzatoare.

·      Precizia determinarilor din coordonatele deduse prin digitizarea planurilor fotogrammetrice este apropiata de cea obtinuta pe cale grafica avind in vedere erorile de restitutie, de trasare a contururilor si de masurare pe plan. Aceste erori sunt reduse la procedeul analitic in care masuratorile de baza se fac pe modelul optic si procesul de prelucrare este automatizat (§ 7.2.3).

·      Privitor la valorile finale ale determinarilor mai retinem urmatoarele:

Ø   suprafetele deduse si notate in metrii patrati cu doua zecimale, se inscriu in documentele cadastrului general rotunjite la metri patrati;

Ø   determinarile pentru cadastru pot diferi de suprafetele inscrise in actele proprietarilor, uneori in unitati vechi (anexa 9.A). Nepotrivirile se aduc la cunostinta acestora care pot face contestatii ce se rezolva doar pe cale juridica;

Ø   in cartea funciara se vor inscrie numai suprafetele stabilite prin lucrarile de cadastru general considerat prin lege ca sistem unitar si obligatoriu.

·      In final, calculul suprafetelor se incheie prin intocmirea unui centralizator, ce sta la baza redactarii registrelor cadastrale.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 890
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved