Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura

Cadastru

CONTEXT SI ATITUDINI FATA DE CONTEXT IN PROIECTAREA DE ARHITECTURA

Arhitectura

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
ARHITECTURA PERIOADEI MODERNE PE TERITORIUL ROMANIEI: EVOLUTIE STILISTICA
Arhitectura veche romaneasca
Echipamente ale locuintei
Arhitectura Romana
ARHITECTURA ROMANA: Apeducte, Temple, Locuinta romana
ARHITECTURA PERIOADEI MODERNE PE TERITORIUL ROMANIEI: EVOLUTIE STILISTICA
ROLUL SOCIOLOGIE IN URBANISM
PAVAJE DIN PIATRA NATURALA SAU DIN BETON PENTRU IMBRACAMINTI DE DRUMURI, PLATFORME SI TROTUARE
CAUZELE DEGRADARILOR CONSTRUCTIILOR
PLAN URBANISTIC ZONAL LACUL TABACARIEI - MUNICIPIUL CONSTANTA

TERMENI importanti pentru acest document

CONTEXT SI ATITUDINI FATA DE CONTEXT IN PROIECTAREA DE ARHITECTURA

                       

CUPRINS



  1. Terminologie

-          definiflie context

-          preluarea termenului in arhitecturæ

-          contextualism

  1. Aspecte generale ale contextului arhitecturii (ca obiect øi proces)

-          context fizic

-          context cultural

-          context social-politic

-          context tehnico-economic

-          context existenflial

  1. Sit øi context

-          sit

-          sit øi context

  1. Proiectarea in raport cu contextul
  2. Arhitectura øi oraøul – citeva subiecte de meditaflie

-          oraøul – context al obiectului de arhitectura

-          contradicflia de fond dintre oraø øi arhitecturæ ca unicum

-          perioada moderna: acutizarea contradicfliei

-          se cautæ soluflii

  1. Conceptul actual de peisaj ca alternativæ

-          conceptul de peisaj øi arhitectura peisajului

-          ponderea crescutæ a arhitecturii peisajului in proiectul contemporan: schimbarea relafliei bipolare oraø-teritoriu rural; a treia stare a teritoriului, de la suburbii la rurban; criza peisajului ca obiect de contemplaflie esteticæ; noi referinfle: ecologia øi land-Art; apelul contemporan la arta peisajului ca recurs la inocenflæ;

-           peisajul ca spafliu public

-          spafliul public ca peisaj

-          lærgirea abordærii contextuale: recucerirea memoriei øi primatul sitului

-          proiectul de peisaj: lectura peisajului=conversaflia cu peisajul

-          arhitectura grædinilor (facultativ)   

            A. Terminologie1. Definitie generala a termenului de context:            - din latinescul contextus=asamblaj; contextere=a tese·   ansamblu al textului care inconjoara o unitate a limbajului (cuvint, fraza, fragment de enunt) si care ii lamureste/selectioneaza sensul, valoarea, efectele -> concordanta;·   set de circumstante sau fapte in care se insereaza un eveniment sau o situatie particulara;·   (in logica si filozofie) definitia contextuala = definirea unui cuvint sau a unui simbol explicitindu-l prin semnificatia frazei sau a textului in care este cuprins.·   Exemple de decontextualizare a unor termeni din teoria arhitecturii:·   Le Corbusier - masina de locuit·   Rem Koolhaas – “fuck context”2. Preluarea termenului in arhitectura:·   activitatea de edificare = o contextura (orasul = contextul arhitecturii, mediul natural = contextul arhitecturii)·   fundamentarea proiectului prin contextul sau apare astazi ca singurul consens in lumea foarte diversa, chiar divergenta, a modurilor de a face arhitectura si a mijloacelor de expresie.·   de ce aceasta atitudine aparut ca necesitate in proiectarea de arhitectura ?3. Termenul de contextualism:·   1970 - Thomas L. Schumacher + studentii lui Colin Rowe de la Cornell University, Contextualism, Urban Ideal and Deformations (in anexa)- inadecvarile si problemele arhitecturii moderne sint urbane, nu stilistice;- atit solidele urbane (masele construite) cit si golurile (piete, strazi, alte spatii libere) sint forme figurale _ semnificatia formei spatiilor publice in crearea caracterului orasului;- ideea constructiei/cladirii diferentiate (tributara lui Venturi) = o cladire trebuie sa se adapteze conditiilor dificile fara sa-si ascunda continutul, fara sa-si piarda imageability ca forma- ofera o cale de mijloc intre inghetarea nerealista in trecut, fara dezvoltare viitoare, si renovarea urbana cu distrugerea tesutului traditional·   1973 - Colin Rowe & Fred Koetter, The Collage City (in anexa)- probleme ale urbanismului modern rezultate din propunerile arhitectilor: fixatia asupra obiectului, idolatria zeitgeist-ului, pseudostiintificul, stradafobia- capitole: Dupa Milenium, Criza obiectului, Orasul de coliziune si politica bricolajului, Collage City si recucerirea timpuluiB. Aspecte generale ale contextului arhitecturii (ca obiect si ca proces/proiect)1. contextul fizic:            - natural- aspecte obiectiv-tehnice- aspecte vizuale            - artificial                        - aspecte obiectiv-tehnice                        - aspecte vizuale2. contextul cultural (cultura in sens larg si in sens restrins/clasic):            - traditia            - actualitatea3. contextul social-politic:            - comanda sociala            - decizia politica4. contextul tehnico-economic si moduri in care actioneaza in arhitectura:            - aspectul economic            - aspectul potentialului tehnic5. contextul existential _ genius loci            C. Sit si context1. Situl:·   definitie _ din latinescul situs = loc, pozitie            = peisaj;= configuratie a locului, a terenului unde se edifica, maniera de a se situa;= (prin extensie) configurarea unui loc (in raport cu destinatia lui).·   depasirea notiunii reductive de amplasament ·   factorii de sit in proiectarea de arhitectura intre:- constringere si- stimularea creativitatii.2. Sit si context:· extinderea intelegerii sitului _ sit = context                        - situl ca palimpsest                        - aspecte contextuale ale sitului· analiza obiectiva a sitului           - aspecte tehnice           - aspecte istorice           - aspecte formale· “lectura” sitului (dupa Pierre von Meiss):           - sensibila           - morfologica           - socio-psihologica           - istorico-geografica· situl in proiectare = ansamblu de trasaturi fizice si culturale, geografice, istorice, totdeauna incomplet si adesea fragil, care va fi transformat prin proiect (P. von Meiss)                        D. Proiectarea in raport cu contextul1. Aspecte ale contextului determinante si/sau modificatoare pentru alegerea formei arhitecturale (comentariu cu exemple pentru toate aspectele de context mentionate la punctul B):            - arhitectura vernaculara            - arhitectura culta2. Actiunea diferitelor aspecte ale contextului in proiectarea de arhitectura:            - actiune “automata”            - actiune deliberata (cu exemple)3. Atitudinea contextuala:· in proiectare                        - calitati                        - limite· in interpretare/intelegerea arhitecturii:                        - determinism contextual                        - hermeneutica arhitecturala4. Evolutia gindirii/atitudinii referitoare la context si sit in arhitectura:·   atitudinea generala fata de natura prin prisma antropologiei            - cosmologica si religioasa            - simbiotica            - functionala·   primele teoretizari ale atitudinii fata de sit in arhitectura            - Vitruviu            - Alberti si Palladio                        - criteriul igienist                        - criteriul climatic                        - criteriul functional            - valabilitatea acestor criterii, evolutia si limitele lor·   Miscarea Moderna o atitudine radicala si selectiva            - cistiguri            - avataruri·   criza modernismului si necesitatea largirii perspectivelor- postmodernismul: 1966, Venturi, Complexity and Contradiction in Architecture- scoala de la Venezia: - 1966, Vittorio Gregotti, Il territorio dell’architettura- 1966, Aldo Rossi, L’Architettura della citta- analiza tipo-morfologica ca fundament al proiectului de arhitectura- Rossi- Krier- contextualistii ticinezi- Snozzi- Botta- Jean Nouvel vs. Rem Koolhas (OCTOGON 1/1999)· Rem Koolhaas                        - conceptul de Bigness

- experienta orasului asiatic poate fi valabila pentru orasul european?



·   Noul concept de peisaj ca abordare care duce mai departe, depaseste abordarea contextuala, ca alternativa critica a experientei urbanistice curente·   Ecologia ·   Conceptul de dezvoltare durabila = context flexibil in evolutie E. ARHITECTURA SI ORASUL: citeva subiecte de meditatie            a. Orasul - context al obiectului de arhitectura1. Arhitectura ca fiica a orasului·   situarea originilor arhitecturii·   relatia obiect - tesut·   reprezentativitatea arhitecturii: toate edificiile sint reprezentative                        - monument _ eveniment                        - arhitectura domestica _ cronica/cotidian2. Similitudinea dintre relatiile arhitectura/oras si cuvint/context: semnificatiile pe care orasul/context le confera arhitecturii/obiect:·   prin arhitectura se legitimeaza valorile comunitatii                        - valorile “monumentale”, evenimentiale                        - valorile cotidiene, domestice·   arhitectura isi pierde semnificatia cind se izoleaza de sistemul simbolic care este orasul·   relatia de compatibilitate si absoluta necesitate dintre arhitectura si oras:                                    - formala                                    - functionala                                    - semantica/de semnificatie_ ratiunea de a fi a arhitecturii = a se inscrie intr-un context urban care (in unele locuri) tinde sa se generalizeze la ansamblul teritoriului3. Organicitatea relatiei arhitectura/oras in traditia vernaculara si cauzele pierderea organicitatii:            a se revedea primele cursuri   - perspectiva antropologica - arhitectura vernaculara            B. Contradictia de fond dintre oras si arhitectura ca unicum1. Originea contradictiei si consecintele ei:            - Vitruviu, - Alberti, - criza sec. 192. Substanta contradictiei (a se vedea Huet, B., Arhitectura contra orasului si Meiss, P.von, Arhitectura, oras, teritoriu): arhitectura “dorita si temuta”

Orasul arhitectura culta
 forma de agregare in jurul unui sistem cultural  rezultatul unei subculturi de specialitate
fapt colectiv si pluralist, expresia valorilor publice ale unei colectivitati fapt individual si singular, fondat pe viziunea particulara a unui individ sau grup
continuitate si prezenta in timp si spatiu _ tine de durata lunga discontinua in timp si spatiu, fragmentara _ legata de evenimente, de transformari institutionale si estetice
este locul conventiilor, ordoneaza ierarhiile, limitele public-privat, jocul semnificatiilor sociale lucreaza mai ales pentru putere (stat, patura privilegiata, etc.)
conservator si evolutiv exalta inventia si revolutia
            C. Perioada moderna: acutizarea contradictiei1. Ideologia Miscarii Moderne·   locuinta de masa·   urbanismul ca instrument de gestiune cantitativa·   orasul functional : sensul umanist si avatarurile ideii- constituit in jurul nevoilor legate de locuinta, intr-o relatie de dependenta;- institutiile isi pierd valoarea simbolica, devin servicii si retele de echipare urbana2. Ruptura arhitectura oras:·   rasturnarea ierarhiilor _ locuinta monument·   traseul urban nu mai este un sistem continuu de spatii publice cu calitati formale si conventionale _ devine un gol traversat de retele si populat de obiecte izolate·   rasturnarea relatiei fond/forma·   negarea tesutului urban traditional, a orientarii simbolice si a memoriei istorice3. Capitalul fata de cultura urbana: contradictii si “dependente”·   “confiscarea” revolutiei MM·   protestul fata de conservare·   nevoia de prestigiul dat de cultura urbana·   orasul ca “marfa”4. Citeva aspecte ale conflictului urban actual:·   centru - periferie·   cartiere noi - cartiere vechi·   masini - monumente·   centru istoric - centru de afaceri·   cresterea necontrolata: spawling citis vs. shrinking cities            D. Se cauta solutii1. Refuzul modelului abstract, generalizator: ·      solutii particulare date situatiilor si problemelor particulare·      regionalismul critic2. Reconcilierea arhitecturii cu orasul, cautari:·   planul global inlocuit prin fragmente urbane = proiectul de oras prin parti (Rossi, Aymonino, Gregotti, Krier, Barcelona, IBA, etc.)·   revenirea la esenta tipologiei si morfologiei urbane traditionale·   restaurarea centrelor vechi (inutila daca primesc o functiune artificiala) _ Lipscani·   descentralizarea _ importanta “proiectului local”3. Cautarea unor noi terapii urbanistice in care orasul este vazut ca medierea optima dintre cultura de masa si cea inalta·   perspectiva antropologilor urbani                        - orasul ca patchwork cultural (a se revedea Drogeanu)- orasul ca impletire de retele tari (institutionalizate) si retele slabe/fluide (creativitatea, initiativa locuitorilor) _ participationism- tesatura urbana = urzeala (constringerile institutionale) + bateala (creativitatea libera)·   orasul ca echilibru intre spatiul mental anonim (perspectiva “majora”) si cel particularizat (perspectiva “domestica”)·   noi tipuri de analiza a “faptelor” urbane specifice - urban studies·   problematica spatiului public in atentie4. Proiectarea de obiect bazata pe:·   mecanica sistemului tipologic (de cautat exemple)·   lectura sitului ca abordare deschisa·   respectarea unor reguli (prin forta lucrurilor restrictive), de compatibilitate cu contextul urban 4. Cazul Bucurestiului·   concursul Bucuresti 2000·   concursul Piata Revolutiei·   rolul regulamentelor (de protectie si de constructie in general)5. Conceptul actual de peisaj si “Arhitectura peisajului”  

 





F. CONCEPTUL ACTUAL DE PEISAJ  CA ALTERNATIVA(dupa Sébastien Marot, L’alternative du paysageJacques LucanJacques Carlon & Linda LeblancGiles Clement)A. PEISAJUL øI ARHITECTURA PEISAJULUIDefiniflia peisajului din diverse perspective:1.      Ca ansamblu de elemente øi forfle care structureazæ sau divid un sit øi imprejurimile lui2.      Ca amestec de naturæ øi culturæ, obiect al contemplafliei estetice3.      O realitate care nu existæ decit prin experienfla vizualæ øi prin conøtinfla relafliilor noastre cu natura. B. PONDEREA CRESCUTA A ARHITECTURII PEISAJULUI IN PROIECTUL CONTEMPORAN

            = simpotomul unei miøcæri de fond, care evidenfliazæ problema amenajærii teritoriului ca problemæ majoræ cu care se confruntæ societatea contemporanæ

            = ræspuns la un moment de crizæ, anticipat de istoria oraøului (Lewis Mumford, capitolul De la suburbie la oraøul viitor, in The City in History), de filozofie (Rosario Assunto, Peisajul øi estetica) øi de geografia urbanæ. 1. Schimbarea relafliei bipolare oraø-teritoriu rural (“la flaræ”)·   Agricultura modernæ nu mai face lizibilæ geografia: tehnicile tradiflionale locale au fost abandonate dupæ industrializare; ca urmare, infæfliøarea peisajului, (drumurile dintre proprietæfli, arbuøtii de margine, mozaicul cultural, ierarhia, vocabularul ordonat pe care acestea il administrau) se banalizeazæ øi se særæceøte.·   Teritoriul rural este colonizat færæ pregætire de dispozitive øi practici legate de considerente economice, care nu au incæ aceeaøi culturæ a locului øi a instalærii (Martin Pawley, Terminal Architecture), de funcfliuni periferice ale lumii urbane moderne:- Aproprierea turisticæ a siturilor naturale øi pitoreøti modificæ configuraflia (vizualæ øi economicæ) øi transformæ regiuni intregi - spafliul geografic devine produs de consum.- Transformarea teritoriului rural in spafliu de tranzit, bræzdat de vectorii øi infrastructura reflelelor moderne, cu signalectica lor abstractæ.- Teritorialitatea modernæ se suprapune celei vechi, cu platforme øi centre de distribuflie care se substituie vechilor poli (aøezærile rurale)- Dezafectarea satelor, care devin satelifli urbani, sau aøezæri cu case de vacanflæ.·   Diluflia, contracflia sau dilatarea lumii urbane, cu corelativul de dispariflie a peisajului rural - øtergerea diferenflelor  care fæceau cele douæ lumi recognoscibile.·   Pierderea echilibrului dintre cei doi poli:- agricultura = incapabilæ sæ mai gestioneze teritoriul- logica hegemonicæ a lumii moderne nu tinde cætre construcflia, intreflinerea øi dezvoltarea unei ordini de vizibilitate care sæ facæ distincte cele douæ domenii·   Oraøul se dizolvæ in aglomerare: dispare ierarhia clasicæ de funcflii øi clase sociale·   Gestiunea urbanæ intræ sub semnul “promofliei” publice øi private:

- se rupe continuitatea formei urbane øi a vocabularului clasic al spafliului public (piefle, stræzi, bulevarde, alei, promenade, trasee, scuaruri, parcuri, cheiuri, poduri, maluri, etc.) prin care oraøul se articula cu istoria øi geografia teritoriului (ex.: dizertafliile referitoare la fronturile de apæ din diversele sesiuni de diplome, cazul Dimboviflei, etc.)

- locul lor este luat de o colecflie de programe mai mult sau mai puflin independente øi concurenfliale (ex.: cazul ZAC-urilor, faflæ de proiecte de amenajare a peisajului urban).

·   Reflelele moderne, din ce in ce mai independente, niveleazæ arsenalul de dispozitive urbane tradiflionale, prin dispozifliile øi imperativele lor.2.  A treia stare a teritoriului, de la suburbii la rurban.·   Peisajele canonice ale imaginarului nostru: construit/oraø – naturæ/teritoriu rural (“la flaræ”)·   Suburbia/periferia de azi = a treia lume, in care nici oraøul nici teritoriul rural nu mai sint distinctibile.·   Rurbanul = loc in care se suprapun, se acumuleazæ øi se dizolvæ toate gesturile care au fasonat succesiv teritoriul: - simptomele unor logici in declin: urme agricole,  terenuri ocupate de vestigii industriale, portuare, feroviare, etc.- simptomele unor logici in ascensiune: infrastructuri de transport, depozite, mari echipamente periurbane, centre comerciale, uriaøe parcaje, locuri de stocaj informatic, etc- intenflii de gesturi organizatoare: drumuri regale, parcuri clasice, oraøe-grædinæ, centuri verzi, parcuri suburbane, mari ansambluri, oraøe noi, satelifli, baze de loisir, etc.·   Periferia/rurbanul = un palimpsest de istorii multiple care trebuie degajate øi fæcute citibile (ex.: proiectele de diploma din acest an)De aici rezultæ o mare varietate de probleme care necesitæ un proiect de tip nou, care sæ le poatæ articula = proiectul peisagist3. Criza peisajului ca obiect de contemplaflie esteticæ (Rosario Assunto, Peisajul øi estetica)·   Estetica peisajului reiese din concretizarea in naturæ øi cu ajutorul naturii a unei forme care exprimæ un conflinut ideal (o idee).·   Contemplarea peisajului se alimenteazæ din mitul originar al Paradisului, ca regat al libertæflii realizate, al voinflei autonome øi responsabile, orientatæ de valori morale ajunse la o armonie.·   Assunto dateazæ criza peisajului in anii ’60-’70, cind - aceste perspective de libertate sint travestite in ideologiile revoluflionare de sorginte marxistæ øi de ideologiile productiviste øi utilitariste numite liberale, care duc la ranforsarea domniei necesitæflii- intelectualii proclamæ oficial moartea artei: de aici, experienfla esteticæ a peisajului nu mai intræ in discuflie, pentru cæ ea se naøte din asemænarea ocazionalæ a naturii øi artei.- nimeni nu mai investea in apærarea valorilor imateriale øi a conflinuturilor ideale.
Faflæ de preocuparea aproape exclusivæ pentru industrial-design øi pentru utilitate, Assunto ridicæ intrebarea tulburætoare: “Cine imi va reda, la Torino, vederea Alpilor inzæpezifli pe care Nietzsche ii considera, in 1888, intruchiparea sublimului in naturæ?” Intrebarea ræmine deschisæ (ex.: Roøia Montanæ, portul Constanfla, Dimbovifla, strada Florilor, etc.).

·   Peisajul ca spafliu care este mai mult decit numai spafliu



- peisajul = un spafliu care accede la condiflia de obiect al experienflei sensibile øi estetice, nu un obiect in spafliu

·   Peisajul este o cristalizare a duratei lungi, a istoriei.

·   Grædina = un model ideal, o construcflie intelectualæ, care expliciteazæ relafliile de armonie care trebuie sæ poatæ fi percepute intr-un peisaj, pentru ca acesta sæ poatæ cæpæta o valoare esteticæ. De aici rezultæ øi relaflia de interdependenflæ øi de continuitate dintre grædinæ øi peisaj:- grædina, ca obiect artistic tinde sæ constituie un fel de peisaj absolut, in care ordinea manifestatæ de naturæ øi armonia conceputæ de gindire coincid.- peisajul, ca spontaneitate originaræ, ca naturæ inaintea istoriei, ræmine modelul pe care vor incerca sæ-l imite formele altor producflii umane.
4. Noi referinfle: ecologia øi Land Art
·   “Arta grædinilor” nereinnoitæ se goleøte de sens- Modernism - nofliunea de spafliu verde inlocuieøte vechile concepte: grædinæ, parc etc.- Spafliul verde nu ajunge sæ constituie un loc - De aici rezultæ nevoia de imbogæflire øi “re-semantizare”·   Ecologia - importanfla funcflionærii interdependente a viului cu artificialul

- un proiect de peisaj contemporan redus ca suprafaflæ poate avea o influenflæ beneficæ asupra unei arii mult mai mare (ex. Pavilionul Franflei la Bienala din Veneflia-2004)

- incercarea de a organiza sisteme de relaflii – ex. proiectul von Gerkan pentru Bucureøti 2000, noul proiect pentru Halele din Paris etc.)

·   Land Art – sensibilizarea artisticæ faflæ de peisaj- un gest minim poate pune in evidenflæ calitæflile locului - revelarea unei calitæfli deja prezente = o atitudine actualæ in arta peisajului           

Tendinflæ a artei contemporane aparutæ in peisajul grandios al vestului american la sfirøitul anior 1960. Este inspiratæ mai ales de miøcærile moderne minimaliste (De Stijl, Cubism, Minimalism, Conceptualism etc.), dar pezintæ afinitæfli øi cu Arte Povera.

Pinæ atunci, arta europeanæ (in China exista o foarte veche tradiflie a peisajului) ilustreazæ natura prin peisaj øi reprezentarea sa in picturæ, care se dezvoltæ cu precædere odatæ cu Renaøterea, ieøind din schematismul reprezentarii din arta medievalæ. Tema evolueazæ de-a lungul timpului trecind prin toate tendinflele picturale, øi intræ in declin øi datoritæ aparifliei fotografiei (in culori).

Pentru artiøtii Land-Art, natura nu mai este doar reprezentatæ, artiøti preocupafli de naturæ (ambient) o lucreazæ “in situ”, cu ea øi in inima ei, depæøind astfel convenflionalitatea muzeelor. Ei lucreazæ locul, folosesc materiale de preferinflæ naturale (dar nu numai) øi, cel mai frecvent, iøi lasæ operele sa fie schimbate øi erodate in condiflii naturale, ca øi natura. Multe dintre ele sint lucræri de mari dimensiuni, in locuri indepartate (deserturi, lacuri, vulcani etc.), de aceea fotografia øi alte tehnici video iøi regæsesc locul in prezentarea pentru public al acestor opere, in pæstrarea memoriei lor øi chiar in finanflare. Totuøi exemple se gasesc øi in oraøe, transformind temporar sau mai de drata peisajul urban (Buren,Palais Royal, impachetærile lui Cristo), sau chiar in muzee (Smithson, Gravel Mirror and Dust, 1968; Durrel).

Reprezentanfli: Robert Smithson (Spiral Jetty, 1970, Great Salt Lake), Alice Aycock, Richard Long, Andy Goldsworthy, James Turrell etc.

5. Apelul contemporan la arta peisajului ca recurs la inocenflæ·   Peisagiøtii nu au fost implicafli in eøecurile urbane ale funcflionalismului, ba chiar au fost excluøi, termenul de spafliu verde excluzind reperele ideale ale artei grædinilor øi preocupærile estetice decurgind din ele.·   Atenflia contemporanæ concentratæ asupra spafliului public = restabilirea unui liant intr-un univers urban care se dezagregæ færæ incetare. Peisagistul este chemat sæ joace rolul de corector al erorilor trecutului/prezentului: recucerirea spafliului public prin naturæ (oraøul devine un fond pe care peisagiøtii scriu o nouæ istorie). Cazuri exemplare: Barcelona)·   Reprezintæ un comentariu critic, abordat foarte pragmatic øi localizat, la øtiinfla urbanisticæ contemporanæ - dar aceastæ practicæ nu are incæ un “proiect urban” declarat øi ræmine de væzut unde va duce aceasta.
C.  Peisajul ca spafliu public
1. Peisagistica = inruditæ cu agricultura tradiflionalæ - din punctul de vedere al ingrijirii teritoriului, peisagiøtii sint continuatorii posibili ai flæranilor agricultori- incercarea de aclimatizare a noilor utilizæri ale teritoriului- gæsirea unor strategii care sæ fie echivalente cu cele ale agriculturii in controlul peisajului2. Peisajul la nivel regional e væzut ca un spafliu public care trebuie administrat - Planul de peisaj pentru o regiune =            - o strategie de conversie- de recuperare in profitul publicului a zonelor abandonate (turism loisir, culturæ vizualæ, etc.): promenade, amenajarea de plaje, integrarea infrastructurilor, etc.            D.  Spafliul public ca peisaj1. Expresia de peisaj urban:- la inceput, pentru descrierea periferiilor, apoi pentru a                descrie oraøele: spatiul urban ca parte a lumii formelor este væzut ca o scena a lumii urbane- de aici, tendinfla de a-l proiecta ca peisaj øi de a-l valoriza ca spafliu public, liber, deschis2. Peisagistul = scenograful spafliului public            - poate dezvolta un punct de vedere alternativ = spafliul este produs de intilnirea clædirilor, infrastructurilor, obiectelor øi serviciilor, pe care le articuleazæ in raport cu pæmintul, cerul orizonturile, memoria øi evidenfla siturilor.            = moøtenitorul urbanismului ca “artæ urbanæ”3. Cultivarea unei culturi comune a oraøului øi a teritoriului- oraøul – redescoperit ca sediment al interpretærilor succesive, ca sit- teritoriul – considerat ca produs øi intreflinut istoric, ca artefact

E. Lærgirea abordærii contextuale: recucerirea memoriei øi primatul sitului

1. Necesitatea unei recuceriri:

- expansiunea acceleratæ a periferiilor øi destructurarea lor = o supra-cucerire a teritoriului

- dispariflia teritoriului sub acumularea de antreprize dezvoltate pentru a-l domestici øi rentabiliza

* de aici rezultæ necesitatea de a-l re-cuceri in alt sens

2. Sensul recuceririi:

- a da sens spafliilor øi localitæflilor, cu ajutorul øi contra mijloacelor tehnice ale cuceririi

- a face sæ reaparæ situl øi a face ca utilizærile care stau pe el sæ concure pentru a-i da expresie

* ideea regulatoare a proiectului = situl, øi nu echipamentele de pe el

3. Dimensiunea criticæ a proiectului peisagist:

- critica urbanismului ca disciplinæ, corp de doctrine, modele, referinfle, reglementæri øi servicii tehnice

- criticæ rezolværile a priori: adaptarea procesului urbanistic la logica de comandæ care prevaleazæ; precedenfla programului faflæ de proiect, a unui carnet de sarcini definit in prealabil asupra unui sit care pare abstract (o suprafatæ capabilæ numai sæ suporte niøte funcfliuni programate)

* alternativa = o inversare a prioritæflilor = recunoaøterea sitului ca acfliune prealabilæ a strategiei manageriale

4. Esenflialul proiectului se gæseøte in sit _ lectura sitului dæ ræspunsurile conceptuale·   proiectul peisagist depæøeøte ambiflia de integrare (ca proiectul contextualist), ci face sæ se manifeste situl:- domesticeøte forflele indiferente care structureazæ spafliul- dæ mæsura datelor geografice refulate- interpreteazæ traseele sau lucrærile vechi (orientarea parcelarului, curba de nivel a unei incinte, cæi de comunicaflie dezafectate, etc.)·   situl nu mai este un context in care se insereazæ un program (chiar øi de spafliu public), ci constituie materia proiectului _ in el se descifreazæ programul de intervenflie sub cerul liber

E. Proiectul de peisaj: Lectura peisajului = Conversaflia cu peisajul(Formularea ii aparfline lui Michel Corajoud)Reprezintæ o alternativæ, un corectiv al lecturilor paralele care decurg din sectorializarea comenzii.- Constæ intr-o analizæ inventivæ, care incearcæ sæ articuleze reprezentarea sitului øi a amenajærii.- Este o criticæ a amenajærilor abstracte øi unilaterale, care privilegiazæ hærfli, planuri øi simplareprezentare a obiectelor construite, mergind la origini øi la tradiflia unei discipline care a fost totdeauna legatæ de picturæ, arte grafice, teatru øi scenografie.- Constituie o criticæ a modului in care proiectul are in vedere, in general, numai obiectele. Constæ in:1. “Anamneza” (= proceduræ medicalæ de intocmire a unei fiøe privind antecedentele medicale ale pacientului)- Færæ sæ subestimeze importanfla analizei funcflionale, nu se face in termeni de comandæ publicæ, ci in termeni de “capacitate”= potenflial al sitului.- Priveøte teritoriul ca palimpsest - un pæmint de veche culturæ, care mærturiseøte despre memoria gesturilor care l-au fasonat - apoi descifreazæ intenflii øi potenflialuri- Michel Corajoud: utilizeazæ metafora conversafliei in loc de lecturæ (conversezi numai dacæ øtii sæ asculfli)2. Peisajul ca proces- Lectura sitului nu este niciodatæ epuizatæ -> Proiectul devine o strategie deschisæ

- Valorizeazæ numai anumite “marcaje ale timpului”, ale schimbærii, ale vieflii trecute, pe care le redæ prezentului -> dæ spafliilor reziduale, læsate in paraginæ, capacitatea de a intra in prezent.

- Situl este tratat ca un organism viu, care integreazæ in mod necesar intrebæri legate de intreflinerea sa viitoare _ proiectul devine pluralist, ca obiect al colaborærii mai multor tehnicieni (arhitecti, artiøti, peisagiøti, urbaniøti, politicieni) øi neterminat/deschis.

3. O viziune in profunzime- Integreazæ timpul (inainte øi inapoi), spafliul vertical (cerul øi subteranul), intenfliile (chiar dacæ minimale) ale diferitelor straturi care intræ in compoziflia peisajului (terasamente, jocuri de nivel, paleta solului, punerea in scenæ a cursurilor de apæ, locurile/traseele memoriei, clædirile øi servituflile tehnice, mobilierul urban, signalectica, recursul la vegetal, lumina schimbætoare, culorile in timp, etc.)4. Limitele proiectului- Proiectul este practic nelimitat, pentru cæ el foloseøte cu predilecflie “limitele”/spafliul vecin, zonele de rupturæ, spafliile reziduale.- De aici arta/arhitectura peisajului a dezvoltat o expertizæ a fleserii, a tranzifliei, a grefelor, tocmai prin aceasta devenind util momentului actual.            F. ARHITECTURA GRADINILOR (facultativ)Dupæ Assunto øi Pleøu

Selecflie bibliograficæ:1.      Caietul despre arhitectura si oras: Huet, M.Solomon/Gregotti,  P.von Meiss (parte pe site + la catedræ)2.      Reader (cuprinzind extrase din Nessbitt Kate, Theorizing Architecture) : Collin Rowe, Thomas L. Schumacher, Robert Venturi, Robert Venturi & Denise Scott Brown, Vittorio Gregotti, Aldo Rossi, Peter Eisenmann, Rem Koolhaas, Giulio Carlo Argan: Arhitectura øi oraøul  3.      A.M. Zahariade: Vechi inscrieri in scrieri, publicat in 4.      A.M. Zahariade: Despre divergenta øi convergenfla dintre spafliul public al filozofului øi cel al arhitectului sub tiparIn plus, væ recomand cu cælduræ:1.       Rosario Assunto, Peisajul øi estetica, Meridiane, 19862.       Andrei Pleøu, Pitoresc øi melancolie, Humanitas, 1992In general, inafara unor cærfli, reader-ul este gæsibil la bibliotecæ, la catedræ (pentru foftocopiere) øi (incæ parflial) pe site.

 








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1056
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site