Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura

Cadastru

Orasul contemporan

Arhitectura

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PAVAJE DIN PIATRA NATURALA SAU DIN BETON PENTRU IMBRACAMINTI DE DRUMURI, PLATFORME SI TROTUARE
Cladiri Reprezentative ale Stilului Renascentist
DELIMITAREA HOTARELOR TERITORIILOR CADASTRALE ADMINISTRATIVE SI BORNAREA PUNCTELOR DE HOTAR
CERTIFICAT DE URBANISM
Cautarile nationale - arhitectura neoromaneasca
VIATA URBANA ASTAZI
Sistemul de coordonate utilizate in topografie
ARHITECTURA ROMANA: Apeducte, Temple, Locuinta romana
APARITIA SOCIOLOGIEI URBANE CA DOMENIU DE STUDIU
CAIET DE SARCINI - STRUCTURA DE REZISTENTA

TERMENI importanti pentru acest document

:

Orasul contemporan

Tendintele urbanismului contemporan se opun gesturilor mari ale istoriei

recente, gesturi generale care incercau sa rezolve toate problemele dintr-un



condei, prin aceleasi metode peste tot in lume. Azi sunt preferate solutiile locale,

diverse, adaptari si completari mici, adecvate circumstantelor locului. La

remodelarea mediului construit participa nu numai o multime de arhitecti, cu

personalitati diferite, dar si o serie de alte persoane si institutii implicate, de la

investitori si oficialitati, pana la opinia publica credibila, cu respectarea

reglementarilor urbane. Arhitectura se supune orasului, respecta tesutul urban

existent, dar in maniera pe o propune arhitectul si o admite critica. Dialogul intre

vechi si nou continua, in mereu alte forme.

Planul Urbanistic (masterplan) este instrumentul care stabileste ce este

permis si este interzis in fiecare loc. El incearca sa concilieze interesul public cu

nevoile si dorintele particulare. Planul Urbanistic este rezultatul unei munci

interdisciplinare, prin care se sugereaza cadrul si unele relatii flexibile, deschise

viitorului. El traseaza in acest fel directiile de dezvoltare a orasului sau a zonei. La

randul lor, planurile urbanistice sunt supuse periodic revizuirilor si adaptarilor la

dinamica vietii, pentru ca orasul este in continua transformare. Astfel, masterplanul

este un fel de ' proiect permanent ', in evolutie continua, concentrandu-se azi mai

mult pe calitatea vietii decat pe dezvoltari cantitative. El da raspunsuri contextelor

locale in spiritul epocii actuale si promoveaza demersuri sociale, economice,

plastice si ecologice mereu actualizate.

Dezvoltarea durabila. O idee majora este aceea de a te gandi la generatiile

viitorului, care vor avea mentalitati si necesitati imprevizibile si vor avea dreptul si

ele sa-si modeleze mediul de viata in acord cu propria lor judecata, asa cum au

facut-o generatiile anterioare lor. Evolutia nu urmeaza cai logice, nu poate fi precis

anticipata, pentru ca depinde de concursuri de imprejurari, de interese multiple

aflate in competitie, in fine de complexitatea vietii. Si daca nimeni nu stie cum va fi

viitorul, el trebuie lasat pe mana contemporanilor lui. Dar pana atunci, unul din

principiile pe baza caruia trebuie actionat in prezent se numeste dezvoltarea

durabila. Acest concept presupune alcatuirea unei strategii de dezvoltare a

oraselor, comune tuturor actorilor din scena urbana, si nu aspiratia de a rezolva

problemele odata pentru totdeauna. Listez in continuare o parte a problematicii

dezvoltarii durabile si apoi cateva exemple de demersuri actuale.

reabilitarea acelor parti de oras care au cazut victima transformarilor

urbanismului modernist;

reabilitarea zonelor de oras delabrate platforme industriale, infrastructuri

portuare, terminale feroviare etc., mostenite de la era industriala;

restabilirea unei balante echitabile intre spatiul public si cel privat;

restabilirea unei balante echitabile intre obiectul arhitectural si tesutul urban;

armonizarea semnificatiilor culturale ale arhitecturii cu structura urbana;




restabilirea unei balante echitabile intre mediul construit si natura; reinventarea

elementelor geografice disparute sau inventarea altora un rau, un deal, o padure;

44

restabilirea unei balante echitabile intre istorie si constructiile tehnologice;

restabilirea unei balante echitabile intre zonele pietonale si arterele de trafic;

reteserea continuitatii pietonale;

reinventarea strazii si a ierarhiei strazilor, acolo unde s-a diluat;

umanizarea spatiilor publice care astazi sunt anonime, reci si ostile, chiar si

numai prin mici gesturi estetice;

revitalizarea si mentinerea vitalitatii zonelor istorice;

conferirea unui caracter specific fiecarui domeniu urban si obtinerea de imagini

urbane relevante, memorabile, percutante, placut surprinzatoare;

restablirea unei relatii coerente intre centre si domeniile subordonate;

umanizarea suburbiilor etc.

In ceea ce priveste locuirea, solutiile bazate pe politici si modele abstracte

au fost inlocuite prin investigatii sociologice, suprapuse peste cercetarile pe criterii

urbanistice. Astfel, calitatea superioara a vietii a fost obtinuta acolo unde a fost

minimizata suprematia automobilului si inlocuita cu dimensiunea umana. Iar

zonificarea urbana propusa de CIAM a fost inlocuita cu eterogenitatea functionala

si social-culturala, care asigura vitalitatea zi si noapte a mediului urban.

Actualele cercetari sustinute si concursurile cu teme ca restructurarea

spatiului de locuit, reteserea zonei si altele asemenea vizeaza, printre altele:

- inlocuirea marilor spatii verzi, percepute ca vid, prin mici spatii publice, cu

semnificatii, care sa coaguleze comunitatea in jurul unor valori comune;

- reabilitarea strazii, a carei abolire a dus pana si destructurare sociala si

mentala;

- revenirea la relatiile de vecinatate, generatoare de relatii comunitare si

dezvoltare a valorilor;

- implicarea populatiei informate in conceperea formelor proprii de locuire.

Atat locuirea individuala, cat si locuirea colectiva se cer mereu diversificate,

pe principiul sintezei dintre

1. cultura rationalista (chiar de tip moderat modernista),

2. structura orasului sau zonei in cauza (traditia de locuire) si

3. realitatile socio-psihologice ale locului. Fiecare proiect este rezolvarea

unei situatii specifice, conform unui scenariu individual de locuire, supus eventual

la randul sau culturii locului si sitului natural.

In fine, o tendinta raspandita, agreata si cu bune rezultate calitative o

constituie locuinta loft, adica spatii de locuit realizate prin reabilitarea si

refunctionalizarea unor vechi spatii industriale, portuare, silozuri, gazometre, parti

din cetati medievale etc. Este o actiune in spiritul reconcilierii comunitatii cu istoria.

In acest caz, nu doar natura, ci valorile istorice familiare, mediaza raporturile

comunitare, in primul rand eterna relatie dintre public si privat.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1063
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site