Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura

Cadastru

Proiect la ELEMENTE DE PROIECTARE “Proiectarea Unui Produs folosit in constructii - Tehnician Desenator Penru Constructii Si Instalatii

Arhitectura

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CERERE PENTRU EMITEREA CERTIFICATULUI DE URBANISM
Tehnica solara
Reducerea la orizontala a distantelor inclinate
Masurarea dist in teren. Principii si metode.
PROIECTAREA PLACII DIN ZONA STALPILOR CADRELOR COMPOZITE
VIATA URBANA ASTAZI
Marcarea si semnalizarea punctelor topografice
FORMATELE DESENELOR TEHNICE
ROLUL SOCIOLOGIE IN URBANISM
CERTIFICAT DE URBANISM

TERMENI importanti pentru acest document

Colegiul  Tehnic

“Miron-Costin”

Roman



Proiect la

ELEMENTE DE PROIECTARE

“Proiectarea Unui Produs folosit in constructii

Specializare :Tehnician Desenator Penru Constructii Si Instalatii

Partea scrisa

Tema proiectului:

PLANSEE

Cuprins

I.                           Introducere…………………………5

II.                     Generalitati……………………….7

III.               Caracteristici tehnice pentru plansee prefabricate din beton armat………16

IV.                 Tehnologia de executie a planseelor din beton armat………………………..20

V.                       Bibliografie ……………………….37

I. INRODUCERE

            Planseele sunt elemente de constructii orizontale sau inclinate care indeplinesc rolul de compartimentare a cladirilor pe verticala,iar la cladirile cu acoperis terasa,planseul ultimului nivel este totdota elemental care inchide constructia la partea superioara.

            Planseele sunt elemente portante care,in cadrul unei cladiri,indeplinesc urmatoarele functii:

Ø     preiau incarcarile permanente ce revin din greutatea lor,din greutatea pardoselilor,a tavanelor si a zidurilor despartitoare neportante,precum si incarcarile utile corespunzatoare destinatiei incaperilor ( greutatea oamenilor,a mobilierului,a masinilor,etc. )

Ø     transmit incarcarile preluate,la elementele portante verticale pe care reazma

Ø     asigura izolarea fonica dintre incaperile situate la etaje suprapuse,datorita masei lor sau unor elemente constructive

Ø     contribuie la izolarea termica a incaperilor,in functie de caracteristicile termice ale materialelor din care este alcatuit planseul si de grosimea acestuia.

Planseele se pot clasifica in principal dupa cum urmeaza:

a)      dupa modul de realizare

-         plansee monolite;

-         plansee prefabricate;

-         plansee mixte

b)      dupa modul de alcatuire

-         plansee curente din placi si grinzi;

-         plansee cu nervure dese;

-         plansee ciuperci;

-         plansee dala

-         plansee cu alcatuire speciala.

c)       dupa modul de armare

-         plansee armate pe o directie;

-         plansee armate pe doua directii.

Alegrea tipului de planseu se face pe baza criteriilor de eficienta tehnico – economica maxima,in ansamblul structurii,cu satisfacerea conditiilor de functionare corespunzatoare.

Utilizarea planseelor de beton armat prezinta o serie de avantaje,si anume:

Ø     se pot executa cu forme regulate sau neregulate in plan si cu orice fel de distributie a elementelor portante (stalpi,pereti);

Ø     au o comportare buna la actiunea incarcarilor concentrate sau a celor dinamice;

Ø     se comporta bine la actiunea focului si la temperature inalte;

Ø     asigura o buna rigiditate spatiala a caldurii.

Planseele de beton armat prezinta o serie de dezavantaje ca:

Ø     izolare termica si fonica deficitara;

Ø     greutate proprie;

Ø     executate monolit pe santier,necesita un consum ridicat de material lemnos pentru cofrage;

Ø     multa manopera;

Ø     durata mare de executie.

II. GENERALITATI

Plansee din beton armat

Plansee din beton armat monolit se realizeaza din beton armat turnat in cofraje,in forma si in pozitia definitive pe care o vor ocupa in constructie.

Tipurile de plansee din beton armat monolit sunt:

a)      plansee cu placi,fara grinzi;

b)      plansee cu placi si grinzi dispuse pe o singura directie;

c)       plansee cu placi,grinzi secundare si grinzi prinzipale

d)      plansee cu nervure dese

e)       plansee cu retele de grinzi (plansee casetate);

f)        plansee tip ciuperca;

g)      plansee sistem dala.



a)       Plansee cu placi,fara grinzi

Sunt plansee care reazma pe ziduri portante amplasate la distante de maxim 4,00 … 5,00 si sunt foarte utilizate la cladiri de locuit P+3E … P+4E, avand structura de rezistenta cu pereti portanti din zidarie,iar in cazul utilizarii la cladiri inalte P+8 … P+10E,cu structuri de rezistenta cu pereti portanti (diafragme)de beton armat.

La cladirile cu pereti portanti transversali din zidarie planseele din beton armat monolit se prezinta sub forma unor placi rezemate pe zidarie,datorita distantelor relative mici dintre pereti (3…4m)

Plansee cu placi de beton armat la cladiri cu pereti portanti transversali din zidarie

1 – perete portent; 2 – perete de rigidizare;

3 – placi de beton armat; 4 – casa scarii

Rezemarea placii se poate face direct pe ziduri sau prin intermediul unor century de beton armat,care prezinta o ingrosare a placii pe latimea zidurilor.

Centurile au inaltimea de 15…25 cm si se armeaza cu 4…6 bare longitudinale cu diametrul de 8…10mm si etrieri Ø 6…8 mm asezati la 25…30 cm distanta.

La constructiile cu diafragme dese (tip fagure),planseul se realizeaza cu laci rezemate la interior pe pereti,iar la exterior pe grinzi de fatada.

Acelasi planseu rezolvat pentru o cladire cu diafragme rare(tip celular) necesita introducerea unor grinzi in vederea micsorarii deschiderii placii.

Plansee cu placi de beton armat la constructii cu pereti portanti din beton armat (diafragme) – sistem figure;

1 – pereti din beton armat (diafragme)

2 – grinzi de fatada

Plansee cu placi si grinzi din beton armat la constructii cu diafragme din beton armat – sistem cellular

1 – diafragme de beton armat

2 – grinzi de fatada

3 – grinda de beton armat in cadrul planseului

Placile sunt elemente de constructie care au doua din dimensiuni preponderate fata de a treia dimensiune (grosimea),care este mult mai mica.

Raportul laturilor placii influenteaza asupra repartizarii incarcarii lunga, incarcarea ce se realizeaza parallel pe latura scurta creste,iar cea care se transmite pe directia lunga scade. Astfel cand raportul laturilor este egal cu 2, pe directia scurta se repartizeaza circa 94% din incarcarea total ace actioneaza asupra placii, iar pe directia lunga 6%.

b)      Plansee cu placi si grinzi dispuse pe o singura directie. Cand suprafata placilor de beton armat depaseste 25m2 sau cand deschiderile acestora sunt mai mari de 5,0…6,0m, este necesara introducerea unor grinzi de beton armat in vederea miscorarii dimensiunilor placii.

Dispunerea in plan a grinzilor trebuie sa tina seama de diverse cerinte tehnice,economice,functionale si estetice.Astfel,la structura cu constructie din zidarie avand pereti portanti longitudinali,se realizeaza plansee cu placi si grinzi transversale dispuse la 3…5m.

Amplasate in dreptul unor pereti despartitori,neportanti,care separa doua functiuni ale cladirii.Grinzile reazama direct pe zidarie sau prin intermediul unor cuzineti sau stalpisori de beton armat.Cuzinetul reprezinta o latire a capatului grinzii pe reazem,cu scopul de a mari suprafata de rezemare intre beton si zidarie si pentru a nu depasi rezistenta la strivire a zidariei.

De obicei, sub forma transversala a grinzilor de planseu este dreptungiulara sau in forma de T (pentru grinzile care prin inconvoierea lor antreneaza de o parte si de alta o anumita zone din placa).

Inaltimea minima a grinzilor (hmin­) se ia egala cu (1/20…1/50)l,l fiind deschiderea grinzii. Se recomanda ca rapotul dintre inaltimea sectiunii transersale sa se ia h/b ≤ 2 pentru elemente cu sectiunea dreptungiulara si h/b = 2…3 pentru cele cu sectiune in T.

                        c) Plansee cu nervuri dese. Aceste plansee cu grinzile (nervurile)dispuse dupa o singura directie la distante mici intre ele,asfel incat lumina placii intre nervuri  sa fie de maximum 70 – 80 cm; uneori se executa si plansee cu nervuri dese dupa doua directii.

            Planseele cu nervuri dese pot asigura o buna izolare fonica si termica,au aspect arhitectural placut,inaltime de constructie redusa etc.

            Ele plezinta insa si unele dezavantaje cum ar fi consum sporit de beton si armatura si cost mai ridicat.

            Spatiul dintre grinzi poate fi umplut cu blocuri prefabricate din betoana usoare,blocuri ceramice sau cutii de lemn ceea ce permite obtinerea unui plafon plan;un asemenea plafon se poate obtine si prin executarea unui tavan din tencuiala pe rabit.

Plansee cu nervuri dese

a -  cu nervuri dupa o directie; b – cu nervuri dupa doua directii(plansee chesonate);c – realizarea tavanului plan cu tenticula pe sipci; d – realizarea tavanului cu ajutorul corpurilor de umplutura; 1 – nervure transversala; 2 – nervuri longitudinale; 3 – armature de rezistenta in placa; 4 – sipci; 5 – tenticula de sipci si trestie; 6 – corpuri de umplutura cu goluri din beton usor; 7 – armature de rezistenta din nervuri(obisnuit una sau doua bare cu diametrul de 10mm)

Grosimea minima a palcii,in cazul planselor cu nervuri dese,este de 1/121t (dar nu mai mica de 5cm),in care lt reprezinta lumina intre nervuri;latimea minima a nervurilor este 6cm,iar inaltimea lor ajunge la 1/28 ÷ 1/25 din deschidere. Planseele cu nervuri dese se realizeaza pana la deschideri de 10 – 12m,pentru deschideri mai mari de 4m se recomanda prevederea unor nervuri transversale dispuse la maximum 3m distanta.

Pentru executarea planseelor cu nervuri dese se folosesc cofraje de inventar (in scopul evitarii unui consum mare de material lemnos)sau corpuri de umplutura care raman inglobate in structura planseului dupa turnarea betonului.Cofrajele sunt fie sub forma unor cutii rigide din lemn de circa 1,00 – 1,20m lungime,fie cutii metalice in forma de U,de circa un 1,0m lungime executate din tabla de 2mm grosime.

Cofraje metalice pentru plansee cu nervuri dese

d)       Plansee cu placi,grinzi principale si secundare(nervuri) Un asemenea planseu este alcatuit din placi care se reazema pe grinzi secundare (nervuri),acestea la randul lor se reazama pe grinzile principale care transmit mai departe reactiunile la elementele verticale(ziduri,stalpi) pe care se reazema.Placile lucreaza si sunt armate pe una sau doua directii dupa cum raportul laturilor este mai mare sau mai mic ca 2.

Elementele ce alcatuiesc aceste plansee (placi,grinzi principale,grinzi secundare)sunt distribuite in functie de: deschidere,cerinte functionale de exploaare,goluri pentru usi si ferestre,considerate estetice,realizarea unui planseu cu cost minim de materiale si manopera.

Tipuri de plansee cu placi,grinzi secundare si grinzi principale

a – cu grinzi dispuse dupa o singura directie; b – cu grinzi principale si grinzi secundare, fara reazeme intermediare, c – cu reazeme intermediare;1 – nervuri; 2 – perete; 3 – palca; 4 – grinzi secundare; 5 – grinzi principale; 6 – stalpi.

Grinzile principale au deschideri curente de 5-8m,iar inaltimea minima a lor este de 1/15 din deschidere.

Distanta dintre grinzile principale corespunde cu deschiderea nervurilor si este in mod obisnuit de 3,5 – 6,0m, mai rar ajunge pana la 7 – 8m inaltimea minima a nervurilor este de 1/20 din deschidere.

Distanta dintre nervuri corespunde cu deschiderea placilor si este in mod obisnuit de 1,5 – 2,5 m,mai rar de 3,5 – 4,0m.Grosimea placilor este de minimum 6 – 7cm sau de 1/35 ÷ 1/50 din deschidere.

d)                  Plansee cu retele de grinzi(planseele casetate) Aceste plansee sunt alcatuite din grinzi dispuse in plan dupa doua directii,formand retele de grinzi ortogonale sau oblice(retele diagonale).Placile dintre grinzi se armeaza pe doua directii si pot avea forma de patrat,dreptunghi sau romb.Reletele ortogonale paralele cu conturul sunt economice in cazul planseelor incaperilor dreptunghiulare cu deschideri intre 8 si 10 m si cu raportul laturilor de 1,5: 1.In cazul retelelor diagonale,grinzile se dispun deobicei la 45o, rezultand retele ortogonale cu placi de forma dreptunghiulara sau patrata; cand unghiul este diferit de 45o rezulta placi sub forma de romb.

Plansee cu retele de grinzi

a – retele ortogonale cu grinzi paralele cu conturul;

b – retele ortogonale cu grinzi diagonale;

1 – planca; 2 – grinzi

            Distanta dintre grinzi se recomanda sa fie de 1,8 – 3,0m.Pe contur planseele casetate sunt legate monolit prin grinzi puternice de centura.La  executie se folosesc cofraje de inventar din metal azbociment,materiale plastice,etc,sub forma unor cutii intoarse cu colturi rotunjite.Acest sistem de cofrare permite realizarea de economii de material lemnos si obtinerea unor suprafete suficient de netede pentru executarea unor lucrari simple de finisaj(zugraveli,vopsitorii)

           

f)                   Plansee ciuperci Aceste plansee sunt alcatuite din placi de beton armat rezemate pe stalpi prin intermediul unor elemente intermediare denumite capiteluri. Pe contur, placile se pot rezema pe grinzi marginale care transmit incarcaturile la stalpi sau la ziduri portante.Avantajele planseelor ciuperci sunt urmatoarele: reduce inaltimea de constructie si consumul de cofraje;cofrajele sunt mai simple (panouri demontabile) si pot fi refolosite de un numar de ori;micsoreaza suprafata finisajelor si se creaza conditii pentru o mai buna ventilare si iluminare naturala a spatiului;reduc manopera la confectionarea armaturilor;se adapteaza orcarei forme arhitecturale etc.

Planseele ciuperci se folosesc in special la unele cladiri industriale ateliere,depozite rezervoare subterane,depozite frigorifice etc. In general consumul de ote si beton este unul din dezavantajele importante ale acestui tip de planseu.

Grosimea placii rezulta in functie de distanta dintre stalpi si valoarea incarcaturii.La planseele curente grosimea placii este in mod obisnuit de minimum 12 – 13 cm, iar la planseele de acoperis,de minimum 9 – 10 cm.

g)                 Plansee dala Aceste plansee prezinta  avantaje de ordin economic si estetic si sunt folosite la cladiri de locuit,cladiri administrative si chiar constructii indrustriale.




Planseu dala

           

            Planseele dala sunt alcatuite din placi de beton armat monolit de 14 – 22 cm grosime care reazema direct pe stalpi.

            Se recomanda ca diemnsiunile in plan ale placilor,masurate intre stalpi sa fie de 3,50 – 5,00 m,iar raportul dintre laturile panoului sa limiteaza la 1: 1,5.

            Pentru reducerea incarcaturii din greutatea proprie in zonele centrale ale planseului se pot ingloba in grosimea placii,corpuri de umplutura prefabricate, din materiale ceramice sau din beton usor.

            Planseele dala sunt armate cu bare independente sau cu plase sudate.In zonele de rezemare a placilor pe stalpi pentru a impiedica forfecarea(strapungerea) placilor armature se executa sub forma unei retele duble.

            Aceste plansee, fara grinzi sunt betonate fara dificultati deosebite insa este necesar sa se dea o mare atentie la betonarea zonelor de legatura a placii cu stalpii.

III. Caracteristici Tehnice Pentru  Plansee din elemente prefabricate de beton armat

            Folosirea planseelor prefabricate din beton armat prezinta urmatoarele avantaje:

Ø     reducerea duratei de executie

Ø     micsorarea necesarului de manopera pe santier

Ø     micsorarea consumului de cofraj

Ø     asigurarea lucrului neintrerupt pe timp friguros

Ø     marirea gradului de industrializare a executiei constructiilor

Ø     obtinerea unor elemente de o calitate superioara cu ajutorul unui contro riguros si cu metode avansate de lucru

    Dupa tipul prefabricatelor care intra in alcatuirea lor planseele sunt:

a)      plansee din grinzi de beton armat dispuse alaturat

b)      plansee din grinzi si elemente de umplutura sub forma de palci sau blocuri

c)       plansee din fasii

d)      plansee din panouri mari sau din semipanouri

Dupa gradul de prefabricare exista:

Ø     plansee prefabricate integral

Ø     plansee partial prefabricate

a)                  Plansee cu grinzi de beton armat dispuse alaturat. La deschideri mai mari de 3,0…4,0m se folosesc elementele sub forma de grinzi cu sectiuni alese in asa fel incat prin simpla lor alaturare sa se realizeze plansee cu suprafete netede fie numai la partea superioara  ( pentru hale industriale ) fie atat la partea inferioara cat si la cea superioara (pentru locuinte). Pentru deschideri modulare intre 6 si 18 m, grinzile se executa din baton precomprimat cu sectiuni T sau TT si latimi de placa de 1,5…3m.

b)       Plansee din grinzi si elemente de umplutura sub forma de placi sau blocuri. Sunt doua tipuri de elemente prefabricate:grinzile ca elemente liniare,ce acopera deschiderea intre reazeme si elemente de umplutura care reazema pe grinzi.Inaltimea grinzilor se limiteaza la (1/20 … 1/25)l.

            In sectiunea transervsala,grinzile pot avea forme diferite  (dreptunghiulara, T,L,etc.)in functie de tipul elementului de umplutura modul de rezemare a acestuia etc.

            Deschiderile obsinuite ale planseelor din grinzi si elementele de umplutura sunt cuprinse intre 3,0 si 6,0 m pentru grinzi din beton armat si 7,0…9,0 m pentru grinzi din beton precomprimat;distanta intre grinzi este de regula de 40 … 60cm.

            Elementele de umplutura pot fi:

Ø      corpuri de umplutura din beton cu goluri,din ipsos sau din argila sub forma de corpuri ceramice.greutatea unui corp de umputura este de maximum 30…40 deN,in asa fel incat poate fi pus in opera de un singur muncitor.

Plansee realizate din grinzi prefabricate din beton armat si corpuri de umplutura din beton cu goluri

1 – grinda prefabricate din beton armat;2 – corp de umplutura prefabricate;3 – beton de legatura;4 – pardoseala;5 – tencuiala

Ø     placute din beton armat,ipsos sau argila arsa

c) Plansee cu fasii.Aceste plansee sunt integral prefabricate,formate dintr-un singur tip de elemente prefabricate asezate alaturat si solidarizate intre ele si de elementele pe care reazema.Pana la deschideri de circa 2,0m,fasiile pot fi placi din beton armat cu sectiunea plina.Pentru deschideri de 2 – 6 sau mai mari,fasiile se realizeaza sub forma de chesoane,grinzi de diverse sectiuni sau fasii cu goluri.

Chesoanele sunt placi din beton armat cu grosimi de minimum 3cm,rigidizate cu nervuri longitudinale si transversale. Ele nu pot fi utilizate in constructiile de locuinte,din cauza asptectului intradosului,decat daca se prevede un tavan suspendat are scumpeste insa costul lucrarii.

Chesoanele eu insa o larga utilizare la alcatuirea acoperisurilor halelor industriale,a planselor intermediare,avand dimensiunile tipizate asfel: lungimi de 3,0 – 6,0 si latimi de 1,5 – 3,0m. Se executa chestoane din beton precomprimat cu latimea de 1,50m,pentru deschideri de 12,15 si 18m.

In domeniul cladirilor de locuit din categoria planseelor prefabricate din fasii se folosesc urmatoarele elemente tip:fasiile cu goluri rotunde de beton armat si precomprimat,fasiile din corpuri ceramice si fasiile din beton celular autoclavizat.

d) Plansee din panouri mari cu semipanouri. Dezavantajele planseelor prefabricate realizate din elemente mici sunt: consumul mare de manopera la locul de montaj,cantitatea mare de beton turnat la fata locului si fisurarea in timp a tencuielii pe llinia rosturilor dintre elementele prefabricate.Aceste dezavantaje sunt in mare masura inlaturate prin folosirea elementelor prefabricate de planseu,avand dimensiunea inaperilorpe care le acopera.Aceste elemente de planseu,denumite panouri mari,se recomanda a se folosi pe santierele care dispun de macarale de montaj cu capacitate de ridicare mare.Folosirea panourilor asigura un ritm accelerat de executie si pot avea fata inferioara finista,evitandu-se asfel tencuirea ulterioara a plafonului.Panourile mari frefabricate au suprafete de 10 … 20m2,iar greutatea unui panou de planseu este in mod obisnuit de 3000 – 5000kg si ajunge uneori la 6000 – 8000kg.

Panourile mari prefabricate se pot executa in urmatoarele sisteme constructive:

Ø     panouri realizate din placi cu nervuri drepte sau intoarse

Ø     panouri cu umplutura din blocuri ceramice

Ø     panouri tip dala plina,cu grosimea de 10 – 14cm

Ø     panouri tip dala cu goluri

Ø     panouri tip predala

La noi in tara sunt folosite current panourile tip dala plina realizate cu sau fara profil dintat pe conturul exterior.

IV. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A PLANSEELOR DIN BETON ARMAT

Executarea planseelor cu placi din beton armat cuprinde urmatoarele categorii importante de lucrari:

Ø     lucrari de cofraje

Ø     lucrari de armare

Ø     montarea pieselor si a elementelor de instalatii in si pe cofraj

Ø     turnarea betonului

Ø     decofrarea planseului

Lucrari de cofrare. Cofrajul unui planseu este alcatuit din:

Ø     elemente in care se toarna betonul ( cofrajul propriu-zis sau tiparul ), alcatuiete din panouri

Ø     elemente de solidarizare ( chingi,clesti,juguri,rame,distantieri)

Ø     elemente de sustinere (popi,spraituri,traverse,grinzi extensibile,contrafise).

Cofrajele pot fi demontabile si nedemontabile.Lucrarile de cofraj cuprind o serie de operatii.Chiar daca modul de asamblare si de montare a cofrajelor difera dupa tipul lor,succesiunea operatiilor este aceeasi si anume:

Ø     curatirea si nivelarea locului de montaj

Ø     trasarea pozitiei cofrajelor

Ø     ridicarea cofrajelor

Ø     verificarea si definitivarea pozitiei cofragelor



Ø     fixarea definitive in pozitie corecta,asamblarea,legarea si prijinirea lor cu scoabe,cuie,buloane,pene,distantieri etc.

Lucrari de armare. Lucrarile de armare pentru planseele alcatuite din placi de beton armat cuprind: indreptarea,taierea,fasonarea si montarea barelor de armature.

Indreaptarea barelor se realizeaza cu trolii (manuale sau mecanice) si cu instaletii mecanizate de mare randament.

Taierea barelor se folosesc: dalte, ferastraie mecanice foarfece manuale, stante (manuala,manuala hidraulica,electrica).

In cazul folosirii planseelor din bare independente fasonarea armaturii placilor se realizeaza,de obicei,direct pe cofraj.

Operatia incepe prin insemnarea cu creta pe cofraj a barelor:

Ø     se asaza barele drepte,legandu-se cu sarma de armaturile centurilor sau ale peretilor care s-au montat cu etapa anterioara

Ø     se monateaza barele ridicate care se executa in doua feluri – barele se aduc gata indoite de la bancul de lucru,ori se aseaza drepte barele de cofraj si apoi se executa indoirea lor,folosindu-se un dispozitiv reglabil special.

Ø     se aseaza armature de repartitie

Ø     se monteaza calaretii in dreptul barelor drepte,legandu-se de armatura de repartitie asezata la partea superioara a palcii

Ø     se leaga cu armature de repartitie care s-a asezat peste ele,barele de rezistenta,drepte si ridicate.

Turnarea betonului. Inainte de turnarea betonului in placi se iau o serie de masuri pregatitoare,si anume:

Ø     se verifica cofrajele si sustinerile lor – cotele in plan, de nivel, orizontalitatea si planeitatea, rezistenta si stabilitatea elementelor de sustinere,existenta penelor,prevederea si cofraje a pieselor pentru lasarea golurilor etc.

Ø     se verifica armaturile – dispozitia lor conform proiectului,numarul de bare,diametrul,existenta distantierolor etc.

Ø     se curate cofrajul si armaturile de eventualele corpuri straine – resturi de lemn,mortar,rugina,pete de ulei etc.

Ø     se uda abundant cofrajele de lemn cu 2 – 3 ore inaite de turnarea betonului pentru ca apa din beton sa nu fie absorbita de cofraje.

Ø     se astupa eventualele rosturi intre scanduri,pentru a nu se pierde laptele de ciment din beton

Ø     se asaza pe cofraje puntile de circulatie pentru muncitori,utilaje,materialele,care nu trebuie sa reazeme pe armature.

Decofrarea planseului. Decofrarea trebuie sa se execute cu atentie,evitandu-se scoaterea pieselor de lemn prin fortare sau batere,precum si ruperea materialului si degradarea lui.

In cazul planseelor fara grinzi,decofrarea se executa astfel:

Ø     se scot scandurile de sustinere a traverselor alternative,spre a se asigura sustinerile cofrajului placii pana cand se termina decofrarea

Ø     se slabesc si se scot penele de sub popi

Ø     se demonteaza contraventurile si se scot popii,lasandu-se popi de siguranta

Ø     se desfac traversele si se scot treptat panourile de cofraj si completarile.

Plansee terasa

            Terasa este un acoperis plat care isi gaseste o larga intrebuintare atat la constructiile civile,cat si la cele industriale,adaptarea solutiei acoperisului plat fiind determinate de rezolvarea tehnica,de economicitatea sa si de asptectul arhitectural.

            Acoperisul este elemental de constructie care are rolul de a proteja constructia impotriva egentilor climaterici.

            Este alcatuit din elemental de rezistenta numit sarpanta si invelitoare.

            Clasificarea acoperisurilor din punct de vedere al formei este:

1)      acoperisuri cu pante mari i > 7%

2)      acoperisuri terasa i < 7%

3)      acoperisuri cu forme speciale

4)      acoperisuri spatiale

Din punct de vedere al comportarii higrotermice,se clasifica in:

a)      acoperisuri reci,carecterizate prin prezenta unui spatiu (pod sau un spatiu mai mic de aer ventilat) intre termoizolatie si hidroizolatie

b)      acoperisuri calde,la care hidroizolatia este lipita de termoizolatie

Alcatuirea acoperisului terasa depinde de destinatia cladirii si de valoarea umiditatii relative a aerului din incaperi.

Acoperisurile terasa se pot realiza cu alcatuirea traditionala (neventilate sau ventilate), in alcatuirea carora exista o retea de canale de aer in legatura cu exteriorul.

Acoperisul terasa cu alcatuire traditionala are urmatoarele caracteristici:

Ø     comparativ cu acoperisurile reci,se incalzeste mai puternic datorita dadiatiei solare.

Ø     apa provenita din condens se elimina greu

Ø     variatiile de temeperatura si umiditate provoaca fisuri in straturile componente ale terasei

Ø     defectiunile existente in straturile terasei sunt greu depistat.

Dupa modul de alcatuire,acoperisurile terasa se clasifica in:

a)      terase necirculabila,prevazute cu strat de termoizolatie peste spatii calde

b)      terase necirculabile, fara termoizolatie peste spatii reci

c)       terase cirulabile,cu termoizolatie spatii calde

Descrierea straturilor componente

Elementele de rezistenta se executa din beton armat sau poate fi si termoizolant,realizat din palci armate din betoane usoare cu proprietati termoizolante

Stratul de armosaj se aplica pe suprafata suporturilor din beton armat,inainte de executia stratului de difuzie.

Stratul de difuzie se aplica sub beriera contra vaporilor sau sub hidroizolatie cand este sub bariera contra vaporilor termoizolatia este din placi de polistiren celular.

Termoizolatia este alcatuita din placi de b.c.a.

In acest caz stratul de difuzie sporeste grosimea acesteia,marindu-I rezistenta si asigura uscarea in timp a tratului suport din mortar.

Protejarea termoizolatiei se realizeaza prin:

Ø     aplicarea unei pelicule de 3mm grosime din mortar cu ciment cu aracet

Ø     acoperirea prin lipire a placilor de polistiren de la prefabricate cu carton bitumat sau impaslitura din fibre de sticla.

Peste termoizolatie se va executa obligatoriu o sapa, cu grosimea de 3cm din mortar M100 armata cu o retea din otel beton Φ 4 – 6 mm (ochiuri de 25 x 25 cm)

Avantajelor utilizarii planseelor prefabricate :

-lucrarile pe santier sunt mult reduse;

-se realizeaza prefinisarea in fabrica deci o calitate mai buna;

-darea in exploatare este mai rapida,

-dependenta executiei de conditiile atmosferice este mult mai redusa decat in cazul -realizarii planseelor in solutie monolit

Dezavantajele utilizarii planseelor prefabricate sunt:

-pierderea partiala a monolitismului si al rigiditatii, comparativ cu planseele din beton armat monolit,

-lucrarile pe santier sunt mai reduse ca volum, dar mai pretentioase ca precizie si calitate privind pozarea, fixarea, monolitizarea etc;

-dificultati privind transportul si montajul;

-costurile de transport mult crescute in ultimul timp;

-necesita spatii de manipulare si depozitare pe santier;

-elementele prefabricate se pot utiliza numai la cladiri modulate ca deschideri.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2736
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site