Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura

Cadastru

REGULI PENTRU REPREZETAREA SI NOTAREA VEDERILOR SI SECTIUNILOR IN DESENUL TEHNIC INDUSTRIAL

Arhitectura

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Orasul contemporan
APARITIA SOCIOLOGIEI URBANE CA DOMENIU DE STUDIU
ELEMENTELE HARTII TOPOGRAFICE
SCURTA INTRODUCERE IN SOCIOLOGIA GENERALA - NOTIUNI GENERALE
EXTRAS DIN CURSUL INTRODUCERE IN ARHITECTURA CONTEMPORANA
VIATA URBANA ASTAZI
PROCEDEU DE CALCUL STATIC NELINIAR (BIOGRAFIC) AL STRUCTURILOR
Sistemul de coordonate utilizate in topografie
STUDIU GEOTEHNIC pentru CORIDORUL PREFERAT PENTRU NOUL PROIECT DE AUTOSTRADA PROPUS SIBIU - PITESTI - SECTOR I SIBIU (VESTEM) – RACOVITA (CORNET) - RA
Tehnica solara

REGULI PENTRU REPREZETAREA SI NOTAREA VEDERILOR SI SECTIUNILOR IN DESENUL TEHNIC INDUSTRIAL

1. GENERALITATI




Aceste reguli sunt cuprinse in standardul 105 – 87. Standardul cuprinde urmatoarele parti:

- terminologie si clasificare

- reguli generale de reprezentare;

- reguli speciale de reprezentare

- reguli pentru notarea vederilor si sectiunilor.

Ele trebuie respectate in reprezentarea oricaror obiecte (piese sau ansamble).

2. TERMINOLOGIE

Urmatoarele definitii sunt necesare pentru precizarea sensului exact al termenilor curent folositi. Orice program de grafica inginereasca folosese aceiasi termeni.

Vedere

- reprezentarea in proiectie ortogoala pe un plan a unei piese nesectionate.


Fig. 1

In fig 1 este reprezentata o piesa simpla (surub cu cap patrat) ale carei forme geometrice principale sunt cilin-drul tijei si prisma regulata dreapta a capului surubului, formele interioare lipsind. Pentru a o defini complet din punct de vedere geometric sun suficiente doua vederi (vederea din fata si vederea din stanga).


Fig. 2

In fig. 2 este reprezentat un corp de lagar cu forme exterioare si interioare simple, prismatice si cilindrice, folo-sind vederile din fata, de sus si din stanga. Se observa cu usurinta ca utilizarea vederilor nu este suficienta pen-tru a evidentia formele interioare ale piesei.

2.1 Clasificarea vederilor

Clasificarea vederilor se face dupa urmatoarele criterii:

a) directia de proiectie;

b) proportia de reprezentare in vedere

Dupa criteriul directiei de proiectie vederile sunt vederi obisnuite si vederi particulare.

Dupa criteriul proportiei de reprezentare vederile sunt vederi complete, partiale si locale.

Vedere

obisnuita

- vederea realizata dupa una dintre directiile de proiectie standardizate si dispusa in cadrul for-matului conform regulilor din standardul referitor la dispunerea normala a proiectiilor (STAS 614)

Vedere particulara

- vederea obtinuta dupa o alta directie decat cele standardizate sau care este dispusa intr-o alta pozitie decat cea reglementata prin standard.

In figurile 1 si 2 proiectiile folosite pentru reprezentarea celor doua piese sunt vederi obisnuite. In fig. 1 se reprezinta suplimentar si o vedere particulara dupa directia A. Aceasta vedere este necesara pentru a preci-za adevarata marime a spatiului necesar pentru marcarea surubului. Tot din fig. 1 se mai observa ca vederea din A se poate reprezenta in corespondenta de proiectie sau rotita. Rotirea vederii este evidentiata prin simbolul specific, plasat langa notatia vederii.

Vedere

completa

- vederea care prezinta intreaga piesa (sau intregul ansamblu).

Vedere partiala

- vederea care prezinta doar o parte a piesei (ansamblului) si este delimitata cu ajutorul unei linii de ruptura.

Vedere locala

- vederea care contine doar un detaliu al piesei (ansamblului), dispus dupa metoda A.

In figurile 1 si 2 vederile corpului de lagar (vederile din fata, din stanga si de sus) sunt vederi complete iar vederea A este o vedere partiala.

In fig. 3 vederea fantei din corpul de ghidare este o vedere locala. Ea se deosebeste de o vadere partiala prin faptul ca nu este delimitata de o linie de rup-tura si este dispusa dupa metoda A. Vederea de sus a corpului de ghidare nu este o vedere partiala ci o vedere obisnuita reprezentata in proportie de 50% deoarece piesa este simetrica fata de un plan de front ce contine axa sa verticala.

Pe reprezentarea in vedere a unei piese deosebim conturul aparent si muchiile piesei.

Muchie

proiectia pe un plan a intersectiei dintre doua suprafete ale unei piese.

O muchie poate constitui o parte a conturului aparent al unei proiectii. Aceeasi muchie poate fi vizibila pe o vedere dar invizibila pe o alta vedere.

In fig. 1 m1 este o muchie deoarece reprezinta baza circulara comuna a trunchiului de con si a cilindrul tijei, iar m2 este intersectia dintre suprafetele plane care constituie fetele prismei capului surubului.

Muchiile pot fi muchii reale sau muchii fictive. Fig. 3

Muchia reala

muchia rezultata prin prelucrare (aschiere, taiere).

Muchia fictiva

proiectia pe un plan a intersectiei imaginare a doua suprafete ale unei piese.

O muchie reala este evidenta si se trasea-za cu linie tip A daca este vizibila. De obicei mu-chiile exterioare invizibile intr-o proiectie (vedere sau sectiune) nu se reprezinta deoarece ele vor fi vizibile intr-o alta proiectie a piesei. Daca este necesar, ele pot fi reprezentate cu linie tip E (linie intrerupta subtire) sau tip F (linie intrerupta groasa).

In fig. 4 este prezentata forma posibila a Fig. 4a Fig. 4b Fig. 4c

extremitatii unui ac de trasaj. Formele geometrice

principale sunt un cilindru si un con (fig. 4a) iar intersectia lor este o muchie reala. Daca intre aceste doua suprafete se prevede o racordare (o suprafata suplimenara de trecere) (fig. 4 b) atunci reprezentarea va contine o muchie fictiva, generata prin intersectia prelungirilor imaginare ale suprafetelor cilindrica si conica. Reprezentarea muchiei fictive (fig. 4c) respecta regulile care se vor enunta ulterior.

Muchiile fictive invizibile nu se reprezinta.

Piesele cu forme interioare au contururi si muchii interioare, invizibile pe vederile ei. Pentru evidentierea lor sunt necesare sectiuni.

Sectiunea

reprezentarea in proiectie ortogonala pe un plan a rezultatului intersectiei dintre un obiect si o suprafata de sectionare urmata de indepartarea imaginara a partii din obiect aflata intre observator si suprafata de sectionare.

In fig. 5 este prezentata intuitiv obtinerea unei sectiuni asa cum este descrisa prin definitia de mai sus. Pentru a sectiona longitudinal bucsa cu forma exterioara si interioara cilindrica (fig. 5a) se foloseste un plan de front care contine axa ei (fig. 5b). Rezultatul sectionarii imaginare si a indepartarii portiunii din piesa situata intre observator si planul de sectiune este prezentat in fig. 5c.

Sectiunea astfel obtinuta se poate reprezenta in doua modalitati: sectiune propriu-zisa si sectiune cu vedere, ambele prezentate in fig. 6.


Fig. 5a Fig. 5b Fig. 5c


Fig. 6a Fig. 6b Fig. 6c Fig. 6d

In fig. 6a bucsa este reprezentata cu ajutorul veederilor, in fig. 6 b este prezentata alegerea suprafetei de secti-onare concretizata in notarea traseului de sectionare. In figurile 6c si 6 d sectiunea A – A este reprezentata in cele doua moduri posibile: sectiune propriu-zisa - fig. 6c si sectiune cu vederei - fig. 6 d.

Traseu de sectionare

urma planului de sectionare sau ansamblul urmelor planelor de sectionare care genereaza o sectiune.

Traseul de sectionare se reprezinta cu linie tip H iar pe segmentele de la extremitati poarta sageti care indica directia de proiectie. Deoarece reprezentarea unui obiect poate necesita mai multe trasee de sectionare, fiecare traseu se noteaza cu o litera majuscula, ce se inscrie alaturi de sageti. In cazul traseelor care genereaza sectiunile frante sau in trepte, fiecare frangere a traseului se evidentiaza prin segmente de linie continua groasa (vezi fig. 14, 15 si 16).

Proiectiile combinate 1/2 vedere si 1/2 sectiune nu necesita notarea traseului de sectionare.



2.2 Clasificarea sectiunilor

Pentru a descrie corect sectiunile care intervin in reprezentarea unei piese sau ansamblu este necesara cunosterea clasificarii sectiunilor. De exemplu, sectiunea din fig. 6d este descrisa corect astfel: sectiune longi-tudinala cu vedere, plana, totala, verticala.

Clasificarea sectiunilor se poate face dupa urmatoarele criterii:

a) modul de reprezentare,

b) pozitia suprafetei de sectionare in raport cu planele triedrului de proiectie,

c) pozitia suprafetei de sectionare in raport cu piesa,

d) forma suprafetei de sectionare,

e) proportia de sectionare.

a) Tinand cont de modul de reprezentare deosebim: i) sectiune propiu-zisa;

ii) sectiune cu vedere.

i) Sectiunea propiu-zisa este rezultatul geometric al sectionarii piesei. In fig. 6c este reprezentata sectiunea propriu-zisa A - A. care consta in doua dreptunghiuri. O astfel de reprezentare are avantajul comoditatii, dar nu ofera informatii despre partea obiectului aflata in spatele planului de sectionare. In proiectarea constructiilor civile si industriale, a structurilor metalice, a navelor si aeronavelor pentru definirea formelor si structurii complexe a produselor se utilizeaza preponderent sectiunea-propriu-zisa.

ii) Sectiunea cu vedere este o sectiune propriu-zisa completata cu contururile si muchiile aflate in spatele supra-fetei de sectionare si devenite vizibile prin indepartarea imaginara a portiunii din obiect aflata intre suprafata de sectionare si observator. In fig. 6d aceeasi sectiune A – A este reprezentata ca o sectiune cu vedere. In domeniul constructie de masini cele mai des utilizate sunt sectiunile cu vedere deoarece sunt mai realiste si prin urmare usureaza formarea unei reprezentari mentale corecte si complete asupra obiectului.

Observatie: Distinctia intre sectiunea propriu-zisa si cea cu vedere este importanta deoarece programele de proiectare asistata genereaza secti-uni propriu-zise. Acestea trebuie completate ulterior pentru a deveni sectiuni cu vedere.

b) Tinand cont de pozitia suprafetei de sectionare in raport cu planele triedrului de proiectie deosebim:

i) sectiune orizontala; Fig. 7

ii) sectiune verticala;

iii) sectiune inclinata.

i) Sectiunea orizontala este cea obtinuta cu un plan de nivel. In fig. 8 sectiunea A-A este orizontala.

ii) Sectiunea verticala este generata de un plan normal la planul orizontal de proiectie (un plan vertical sau de front sau un plan de profil). In figurile 6c, 6d, 9, 10 etc sectiunile sunt verticale.

iii) Sectiunea inclinata este o sectiune realizata cu un plan oarecare sau, cel mai des, cu un plan simplu particular. In fig. 7 sectiunea realizata printr-un arbore, in scopul de a evidentia canalele de ungere este o sectiune inclinata.

c) Din punctul de vedere al pozitiei suprafetei de sectionare in raport cu piesa deosebim:

i) sectiune longitudinala;

ii) sectiune transversala.

i) Sectiunea longitudinala este realizata cu un plan care contine axa longitudinala a piesei sau este paralel cu aceasta. In figurile 6c si 6d sectiunile sunt longitudinale.

ii) Sectiunea transversala este generata de un plan care intersecteaza axa longitudinala a piesei – de obicei sub un unghi de 90º. In fig. 11 sectiunea este o sectiune transver-sala.

d) Dupa forma suprafetei de sectionare distingem: i) sectiune plana;

ii) sectiune franta;

iii) sectiune in trepte;

iv) sectiune cilindrica.

i) Sectiunea plana este rezultatul intersectarii piesei cu un plan. Majoritatea covarsitoare a sectiunilor sunt sectiuni plane. Fig. 8

ii) Sectiunea franta este generata de un ansamblu de doua plane care se intersecteaza sub un unghi diferit de 90º. In fi-gurile 14 si 16 sunt exemplificate sectiuni frante.

iii) Sectiunea in trepte se obtine cu ajutorul unei succesiuni de plane, reciproc perpendiculare. In figurile 9a si 15 sunt exempli-ficate astfel de sectiuni.

iv) Sectiunea cilindrica este generata de o suprafata cilindrica. Rezultatul sectionarii se reprezinta desfasurat.

e) Daca se considera proportia de sectionare deosebim:

i) sectiune totala;

ii) sectiune partiala;

iii) proiectie combinata (1/2 vedere si 1/2 sectiune).

i) Sectiunea totala este cea generata prin ’’taierea’’ completa a piesei, pe directie transversala sau longitudinala. In figurile 6c, d si 7 sectiunile sunt totale.

ii) Sectiunea partiala este generata de o suprafata care inter-secteaza doar o portiune a unei piese. In fig. 8 este exemplifi-cata o sectiune partiala. Sectiunea partiala nu trebuie con-fundata cu ruptura (fig. 9b), deosebindu-se de aceasta prin fap-- Fig. 9a Fig. 9b

tul ca reprezentarea in sectiune nu este delimitata de o linie de ruptura

iii) Proiectia combinata denumita ’’1/2 vedere si 1/2 sectiune’’ se foloseste pentru a reprezenta obiecte care admit un plan de simetrie si poate fi considerata ca fiind obtinuta cu ajutorul unei suprafete de sectionare in trepte, primul plan fiind plasat in fata obiectului si astfel generand o vedere in loc de o sectiune.

In fig. 9a este reprezentata piesa din fig. 5a cu ajutorul unei proiectii combinate ’’1/2 vedere si 1/2 sectiune’’ pe planul vertical. In fig. 9b aceeasi piesa, cu un orificiu circular transversal, este reprezentata cu ajutorul unei proiectii combinate pe planul vertical iar vederea de sus se completeaza cu o ruptura pentru a arata ca orificiul strapunge peretele. Se observa ca proiectia combinata nu necesita reprezentarea traseului de sectionare.

2.3 Clasificarea si reprezentarea sectiunilor propriu-zise

Sectiunile propriu-zise se denumesc asa cum se arata mai jos, evidentiin-du-se astfel particularitatile lor de reprezentare:

i) sectiune propriu-zisa obisnuita; Fig. 10a

ii) sectiune propriu-zisa suprapusa;

iii) sectiune propriu-zisa intercalata;

iv) sectiune propriu-zisa deplasata.

Sectiunile propriu-zise sunt exemplificate in figurile 10 a,.b, c, d, piesa re-prezentata fiind o portiune dintr-un profil cornier cu aripi egale.

i) Sectiunea propriu-zisa obisnuita (fig. 10a) are urmatoarele caracteristici:

- este evidentiata cu ajutorul traseului de sectionare;

- sectiunea rezultata, notata corespunzator, se poate dispune in cores-pondenta de proiectie sau in alta pozitie in cadrul formatului plansei.

Fig. 10b

ii) Sectiunea propriu-zisa deplasata se caracterizeaza prin:

- indicarea traseului de sectionare doar prin urma sa (trasata cu linie seg-ment punct subtire);

- deplasarea sectiunii rezultate si rotirea ei catre dreapta pana cand ajun-ge in planul proiectiei pe care s-a indicat traseul de sectionare.

In fig. 10b este reprezentata urma verticala a planului de profil care secti-oneaza piesa iar sectiunea propriu-zisa rezultata (aceeasi ca in exemplul precedent) este rotita spre dreapta cu 90º pana cand ajunge in planul ver-tical de proiectie Fig. 10c

iii) Sectiunea propriu-zisa intercalata (fig. 10c) se caracterizeaza prin ur-matoarele simplificari:

- eliminarea reprezentarii urmei planului de sectionare; Fig. 10d

- plasarea sectiunii in spatiul obtinut prin eliminarea unei portiuni din vede-rea obiectului reprezentat.

Se pate folosi aceasta varianta de reprezentare doar atunci cand sectiunea este transversala iar portiunea de vedere eliminata nu contine detalii.

iv) Sectiunea propiu-zisa suprapusa (fig. 10d) se deosebeste de cea intercalata prin aceea ca nu necesita elimi-narea unei portiuni din vederea obiectului reprezentat iar conturul ei se traseaza cu linie continua subtire, pentru a nu crea confuzii prin suprapunere cu reprezentarea in vedere.

Ruptura

reprezentarea ortogonala pe un plan a unui obiect cu o portiune indepartata (eliminata) in scopul:

- reprezentarii unor detalii ascunse de portiunea respectiva;

- micsorarii spatiului necesar pentru reprezentare, fara a periclita claritatea desenului prin repre-zentarea piesei la o scara de micsorare.

In fig. 11 este reprezentata o tija cu lungimea mare in raport cu dimen-siunea transversala.Tija nu poate fi reprezentata la o scara de micsora-re deoarece vederea din stanga si sectiunea A-A ar avea dimensiuni prea mici. In aceasta situatie se re-prezinta piesa cu ajutorul rupturii, eliminand partea cilindrica lipsita de detalii. Portiunile eliminate (’’rupte’’) se delimiteaza prin linie continua sub- Fig. 11

tire ondulata. Cota care indica dimensiunea pe directia dupa care a fost micsorat gabaritul piesei nu isi modifica valoarea.

In fig. 9b s-a folosit o ruptura pentru a evita reprezentarea unei sectiuni orizontale.

Detaliu

reprezentarea in proiectie ortogonala a unei mici parti a unei piese, la o scara de marire, cu sco-pul de a preciza forma si dimensiunile acelei portiuni.

Fig se exemplifica reprezentarea si notarea unui detaliu.




3. REGULI GENERALE PENTRU REPREZENTAREA VEDERILOR, SECTIUNILOR SI DETALIILOR

i) Reprezentarea liniilor de axa de simetrie si a axelor de revolutie

Aceste componente ale proiectiilor se traseaza cu linie segment punct subtire (tip C) si respecta urma-toarele reguli.

Liniile de axa depasesc conturul proiectiilor cu 2-3 mm.

Intersectia a doua astfel de linii se realizeaza la nivelul segmentelor.

Atunci cand proiectia care le contine are dimensiunile (la scara reprezentarii) mai mici sau egale cu 10 mm, pentru trasarea axelor acesteia se foloseste linia continua subtire.

Dimensiunea recomandata a segmentului este 6 ..8 mm iar a distantei dintre segment si punct 2..3 mm.

In fig. 11, pentru vederea din stanga si sectiu-nea A – A este aplicata regula referitoare la trasarea liniilor de axa a proiectiilor cu linie continua.

ii) Rreprezentarea muchiilor fictive

Reprezentarea muchiilor fictive respecta urmatoarele reguli:

Muchiile fictive se reprezinta cu linie continua sub-tire (tip B) (fig. 4c, fig. 10a-c, fig. 12).

Muchiile fictive nu intersecteaza linii de contur sau muchii reale vizibile, intrerupandu-se la 2-3 mm de acestea (fig. 4c).

Atunci cand pe vederea unei piese trebuie repre-zentate doua muchii fictive paralele, dispuse la o foar- Fig. 12

te mica distanta intre ele, se va reprezenta doar una dintre muchiile fictive si anume cea care corespunde celei mai mici grosimi a piesei.(fig. 10a-c, 12).

In figurile 10 si 12 muchiile fictive intersecteaza linii de ruptura si respectiv axa de simetrie si deci nu trebuie intrerupte. In figurile 10 aripile cornierului au cate o fata inclinata sub o panta de 5% astfel ca sunt gene-rate doua muchii fictive, dintre care este reprezentata doar cea corespunzatoare grosimii mai mici a aripii. In fig. 12 muchia fictiva corespunde intersectei prelungirilor imaginare ale suprafetei conice cu planele de nivel ale ba-zelor trunchiului de con. Evidentierea acestor muchii fictive este necesara pentru cotarea piesei.

iii) Reprezentarea elementelor aflate in fata planului de sectionare

Contururile formelor geometrice ale unei piese situate in fata planului de sectionare se pot reprezenta pe sectiunea respectiva folosind linie segment doua puncte subtire.

Fig. 13a Fig. 13b

Bosajul prismatic de pe suprafata cilindrica exterioara a piesei din fig. 13a nu s-ar putea reprezenta in mod obisnuit pe sectiunea A – A deoarece se afla pe partea piesei care se inlatura imaginar. Aplicand regula de mai sus, conturul sau poate fi reprezentat si astfel pe sectiune se pot inscrie cotele necesare.

Alte solutii de reprezentare pentru aceeasi piesa sunt prezentate in fig. 13c (folosind simetria piesei fata de planul de nivel care contine axa sa) si in fig. 13d (modificand pozitia piese prin rotire). In ambele variante pie-sa poate fi cotata in mod obisnuit.

Fig. 13c Fig. 13d


iv) Reprezentarea sectiunii frante

Sectiunile frante se folosesc pentru a evidentia formele interioare ale piesei atuci cand se doreste evitarea secti-unilor inclinate. Pentru suportul din fig. 14a, oricare ar fi pozitia aleasa pentru reprezentare, sunt necesare doua sectiuni din care una inclinata. Reprezentarea unei sectiuni trante respecta regulile de mai jos.

Suprafata de sectionare este formata din doua semi-plane care formeaza un unghi diferit de 90º.

Contururile reale rezultate prin sectionarea piesei cu se-miplanul inclinat se rotesc pa-na cand ajung sa apartina pla-nului restului sectiunii. Tot ast-fel se rotesc si axele golurilor interioare.

Nu este considerata eroa-re de reprezentare aparenta lipsa de corespondenta intre sectiunea astfel obtinuta si restul proiectiilor piesei.

In fig. 14b este expli-cata rotirea contururilor secti-unii (segmentul vertical 1) in pozitia notata prin 11 si proiec-tarea pe planul vertical a conturului rotit (1’1). Tot astfel se rotesc si generatoarele ci-lindrului vertical).

Constructiile grafice auxiliare Fig. 14a Fig. 14b

din fig. 14b nu trebuie sa apara in plansa de desen.

v) Reprezentarea sectiunii in trepte

Sectiunea in trepte se utilizeaza pentru a evidentia cu ajutorul unei singure sectiuni forme interioare ca-re nu pot fi strabatute de acelasi plan de sectionare. Se evita astfel reprezentarea mai multor sectiuni. Reprezentarea sectiunii in trepte respecta urmatoarele reguli.

Suprafata de sectionare este formata dintr-un numar impar de plane reciproc perpendiculare. Traseul de sectionare este reprezentat de urmele acestor plane. Punctele de frangere ale traseului (punctele de intersectie ale urmelor planelor reciproc perpendiculare) se evidentiaza prin segmente de linie continua groasa.

Pe sectiunea in trepte hasurile se decaleaza pentru a evidentia trecerea intr-o alta regiune a suprafetei de sectionare.

Aplicarea acestor reguli este exemplificata in figurile 15a si b. Pentru a evidentia golurile interioare ale placii s-ar putea folosi urmatoarele solutii de repezentare:

a) Trei proiectii: vederea de sus, sectiunea S1-S1 si sectiunea S2-S2.

b) Trei proiectii: vederea de sus, sectiunea S1-S1 si proiectia combinata generata de traseul S3 - S3 (1/2 vede-re din stanga si 1/2 sectiune).

c) Trei proiectii: vederea de sus, sectiunea S1-S1 si sectiunea S4-S4.

d) Doua proiectii: vederea de sus si sectiunea in trepte A – A (fig. 15b).

Este evident ca cea mai eficienta reprezentare este cea care foloseste sectiunea in trepte. Decalarea hasurilor este evidentiata in fig. 15b.


Fig. 15a Fig. 15b

4. REGULI SPECIALE PENTRU REPREZENTAREA VEDERILOR, SECTIUNILOR SI DETALIILOR

i) Reprezentarea obiectelor simetrice

Obiectele simetrice sunt cele caracterizate de simetria formelor geometrice exterioare si interioare fata de unul sau mai multe plane. Proiectiile unui astfel de obiect se pot repre-zenta numai pe jumatate sau pe sfert, in sco-pul de a economisi spatiul in cadrul formatu-lui. In aceste situatii se vor respecta urma-toarele reguli.

Pe axa de simetrie a proiectiei reprezen-tata partial se inscriu simbolurile de simetrie (doua segmente de linie continua subtire, pa-ralele). Fig. 16 Fig. 17

Se recomanda reprezentarea vederilor simetrice astfel: pe planul orizontal portiunea situata sub axa de simetrie (fig. 16), pe planul vertical si lateral portiunea situata in stanga axei verticale de simetrie ( fig. 17, 18).

Folosind simetria in raport cu un plan, se pot grupa vederi obtinute dupa directii opuse.

In fig. 16 capacul reprezentat are patru plane de simetrie dar numai vederea de sus se poate repre-zenta in proportie de 50% deoarece sectiunea franta A- A nu rezulta simetrica.

In fig. 17 inelul are sase plane de simetrie dintre care sunt folosite doar doua.

Fig. 18

In fig.18, racordul reprezentat are doar un plan de simetrie, folosit pentru a reprezenta vederea de sus in proportie de 50% si pentru a folosi pe planul lateral o proiectie combinata 1/2 vedere din stanga si 1/2 vedere din dreapta.

ii) Reprezentarea elementelor repetitive



Este permis sa se evite reprezentarea unor detalii de forma care se repeta in mod regulat, preci-zand pe vedere numai primul si ultimul element. Pozitia celorlalte detalii este indicata cu ajutorul liniilor lor de axa si prin cotare.

In fig. 19 pozitiile fantelor de dia-metru 5 mm sunt indicate doar prin centrele lor.


Fig. 19

iii) Reprezentarea suprafetelor plane

Suprafetele plane rezultate prin prelucrare pe suprafete cilindro-conice sau de rotatie se evidentiaza pe re-prezentarea in vedere trasand diagonalele conturului respectiv cu linie continua subtire.

Fetele suprafetelor poliedrale se pot evidentia prin trasarea diagonalelor lor cu linie continua subtire daca astfel se usureaza intelegerea reprezentarii.

In fig. 20 extremitatea tesita a unei tije este evidentia-ta pe vederea din fata cu ajuto-rul diagonalelor iar pentru cota-re este folosita o vedere locala (vederea din dreapta, dispusa dupa metoda A).

In fig. 21 fetele prismei regulate care reprezinta extre-mitatea unui ax sunt evidenti-ate cu ajutorul diagonalelor iar cota caracteristica se inscrie pe Fig. 20 Fig. 21

o vedere locala.

iv) Reprezentarea simplificata a curbelor de intersectie a suprafetelor

Muchia reala rezultata prin prelucrare, repre-zentand curba de intersectie a doua suprafete ci-lindrice, se poate reprezenta simplificat prin seg-mente care trec prin punctele extreme ale curbei.

In fig. 22 este reprezentat schematic un racord T. Pe proiectia pe planul vertical curba de intersectie a suprafetelor exterioare este eviden-tiata printr-o muchie fictiva, in timp ce curba de intersectie a suprafetelor interioare este reprezen-tata simplificat prin segmentul 1’ Fig. 22

v) Reprezentarea nervurilor sectionate longitudinal

Nervurile parcurse longitudinal de un plan de sectionare nu se hasureaza pe sectiunea respectiva (adica se reprezinta in vedere).

In figurile 16 si 18 este folosita aceasta regula. Scopul ei este de a usura diferentierea nervurii de restul piesei.

vi) Reprezentarea detaliilor

Reprezentarea detaliilor la o scara de marire are drept scop asigurarea spatiului necesar cota-rii. Regulile care se aplica sunt cele de mai jos si sunt exemplificate in fig. 23 - reprezentarea canalului degajarii unui filet interior

Fig. 23

Portiunea care se va reprezenta la o scara de marire se delimiteaza printr-un cadru (patrat, dreptunghi, cerc) trasat cu linie continua subtire.

Detaliul se identifica printr-o litera majuscula, plasata in interiorul cadrului.

Detaliul se reprezinta in vedere sau sectiune dupa cum este extras de pe o vedere sau de pe o sectiune.

Detaliul este marginit de contururile necesare sau de linie de ruptura.

Pe reprezentarea marita la scara se inscriu doar acele cote care nu se pot plasa pe proiectia sursa.

Detaliul se noteaza prin litera alocata insotita de scara de marire folosita la reprezentarea lui.

5. NOTAREA VEDERILOR, SECTIUNILOR SI DETALIILOR

Deoarece proiectiile folosite pentru reprezentarea unei piese sau a unui ansamblu pot fi numeroase si pot fi plasate pe mai multe formate, sunt necesare reguli precise pentru notarea vederlor, sectiunilor si detaliilor.

Vederile obtinute dupa directiile normale de proiectie si plasate conform recomandarilor standardului 614 – Dispunerea normala a proiectiilor, nu trebuie notate.

Vederile obtinute dupa directiile normale de proiectie dar plasate in alte pozitii decat cele standardizate se noteaza printr-o litera majuscula. Directia dupa care a fost obtinuta vederea se indica prin aceeasi litera.

Aceasta regula este aplicata in fig. 18, unde vederea din dreapta (directia B) este plasata in pozitia des-tinata vederii din stanga.

Sectiunile se noteaza folosind literele majuscule prin care s-au indicat traseele de sectionare respective.

Exemple in acest sens sunt figurile 6c,d;13, 15 etc. Pe fiecare dintre desene se repeta A – A deoarece pentru fiecare dintre aceste exemple sectiunea respectiva este prima sectiune.

In cazul proiectiilor combinate ale pieselor simetrice este permis sa nu se noteze traseul de sectionare si proiectia respectiva.

In fig. 22 este aplicata aceasta regula, pentru proiectiile combinate 1/2 vedere si 1/2 sectiune de pe planele vertical si lateral.

Detaliile se noteaza prin litera alocata insotita de scara la care s-a facut reprezentarea lor.

O litera poate fi folosita doar o singura data pentru denumirea unei vederi, a unei sectiuni sau a unui detaliu. Literele se folosesc in ordinea alfabetica si alocarea lor se face respectand ordinea elaborarii proiectiilor.

Numele proiectiilor se inscriu cu litere majuscule, cu inaltimea nominala de scriere de minimum 5 mm.

Bibliografie

1. * * * STAS 105 - 87 Reguli de reprezentare si notare a vederilor si sectiunilor in desenul industrial

2. Vasilescu E. si colectiv – Desen tehnic industrial si elementede proiectare

3. O alta carte recenta

4. Precupetu

Adauga aplicatii de identificare a erorilor

Adauga hasurare (cauta lucrarea de laborator)

Completari pentru grafica asistata

1. Vezi standardele Iso – drawing

2. Fa cate un model 3D al fiecarei piese.



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2354
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site