ARMATURI PENTRU BETON PRECOMPRIMAT

ARMATURI PENTRU BETON PRECOMPRIMAT

Scopul lucrarii

In cadrul lucrarii studentii efectueaza incercari asupra armaturilor pentru beton precomprimat.

Pe baza acestora se determina caracteristicile mecanice si totodata se fac aprecieri asupra calitatii si modului de comportare a acestor oteluri, comparativ cu otelurile folosite la beton armat.

Consideratii teoretice

In partea a III-a a normativului ST 009-96, "Specificatie tehnica privind cerintele si criterii de performanta pentru produse din otel utilizate ca armaturi in structuri din beton", sunt prezentate date in legatura cu armaturile pentru beton precomprimat.

Cerintele, conform normativului sus mentionat, sunt grupate in:

- cerinte esentiale ce au in vedere: caracteristicile mecanice si aderenta;

- cerinte complementare care fac referire la: caracteristicile geometrice, caracteristici tehnologice, caracteristici privind durabilitatea si asigurarea corespunzatoare a marcarii, ambalarii, livrarii, transportului si depozitarii.

Toate criteriile de performanta vor fi prevazute in standardele de produs si vor face obiectul verificarilor periodice la producatori si executanti.

Tipurile de incercari sau verififcari pentru determinarea caracteristicilor, precum si metodele de verificare sunt prezentate in urmatorul tabel:

INCERCARI PENTRU DETERMINAREA CARACTERISTICILOR

OTELURILOR

Incercarea la tractiune

Incercarea la tractiune a otelului folosit ca armaturi active in elementele din beton precomprimat se face dupa acelesi reguli ca la incercarea armaturilor pentru beton armat. Incercarea consta in aplicareaunei sarcini progresive de intindere dupa directia axei longitudinale a epruvetei, in vederea determinarii anumitor caracteristici de rezistenta si deformatie.

Efortul unitar intr-o epruveta solicitata la tractiune se determina cu relatia:

σ = N/A [N/mm²]

unde N este forta aplicata epruvetei, citita la manometrul presei la care se face incercarea iar A este aria sectiunii transversale initiale a epruvetei stabilite in functie de tipul epruvetei.

Lungimea epruvetelor incercate la tractiune, indiferent de marca otelului, va fi de 50cm.

Incercarea la indoire alternanta

Incercarea se efectueaza asupra sarmelor SBP de toate diametrele si asupra sarmei avand diametrul mai mare de 6mm si consta in indoirea unei epruvete la 90 de grade, repetata in sensuri opuse in jurul unor suporturi cilindrice cu o raza determinata pana la un numar stabilit de indoiri alternante sau pana la rupere.

Indoirea epruvetei la 90 de grade si readucerea ei in pozitia initiala se considera o indoire alternanta.

Rezultate experimentale

In cadrul lucrarii de laborator studentii vor efectua o incercare la tractiune a unui toron 7ø3.

Pentru efectuarea incercarii sunt necesare:

- masina de incercat la tractiune cu precizia de masurare a sarcinii de 1%;

- aparate pentru determinarea dimensiunilor epruvetelor;

Epruveta se fixeaza in bacurile peresei , care trebuie sa fie corespunzatoare diametrului toronului, se incarca epruveta cu o forta de aproximativ 2000N si se face prima citire la ceasurile comparatoare. Se incarca epruveta in trepte, facandu-se citirile dupa stabilizarea deformatiilor.

Prin incercarea la tractiune se pot stabili urmatoarele caracteristici mecanice ale otelurilor:

- limita de curgere tehnica;

- rezistenta la rupere σr, reprezinta raportul dintre forta maxima preluata de proba si sectiunea initiala a acesteia:

σr = Nmax/A

- deformatia remanenta la rupere δ;

- modulul de elasticitate Ep care reprezinta tangenta trigonometrica a unghiului pe care il face tangenta geometrica la curba caracteristica cu axa absciselor.

Toate datele astfel obtinute sunt trecute in tabelul urmator si apoi sunt facute observatii, de catre studenti, in legatura cu epruvetele incercate in cadrul lucrarii de laborator.

REZULTATE EXPERIMENTALE