Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


CAIET DE SARCINI pentru executarea zidurilor de sprijin

Constructii

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CALCULUL SCARII
MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CONSTRUCTII IN CADRUL S.C. IMPACT DEVELOPER &CONTRACTOR SA
STABILIREA LEGATURILOR DE INTERCORELARE (INTERCONDITIONARE) DINTRE ACTIVITATI
PRINCIPII DE PROGRAMARE
CALCULUL SI ALCATUIREA ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT
Lucrari din beton armat
Notiuni fundamentale – transmisia caldurii
TOPOGRAFIE APLICATA - Lucrari topografice la proiectarea constructiilor
STILURI DE CONDUCERE – LEADERSHIP
STUDIU GEOTEHNIC pentru CORIDORUL PREFERAT PENTRU NOUL PROIECT DE AUTOSTRADA PROPUS SIBIU - PITESTI - SECTOR II RACOVITA (CORNET) - TIGVENI

CAIET DE SARCINI

pentru executarea zidurilor de sprijin



CAP.1. GENERALITATI

            Executia zidurilor de sprijin din beton monolit comporta urmatoarele operatiuni:

a)      Executia sapaturii si sprijinirea malurilor sapaturilor;

b)      Executia fundatiei;

c)      Executia elevatiei;

d)      Executia drenurilor din spatele zidului.

CAP.2. DESCRIEREA OPERATIUNILOR

·        Executia sapaturii si sprijinirea malurilor sapaturii

§         Sapatura se face pe tronsoane alternative de max. 6m lungime, in ordinea stabilita prin proiect;

§         Saparea pamantului – se executa mecanizat si manual necesitand si sprijinirea malurilor pentru evitarea posibilitatilor de declansare a unor fenomene de instabilitate; sprijinirile pot fi din lemn sau metalice si se executa cu saparea.

            La executia sapaturilor in pamanturi sensibile la umezire sau pamanturi contractile se vor respecta si prevederile “Normativului P7/’92”, respectiv “Instructiuni P70/’79”.

            Cand executarea sapaturilor implica dezvelirea unor retele subterane existente ce raman in functiune (apa, gaze, electrice etc.), trebuie luate masuri pentru protejarea acestora impotriva deteriorarii. Se vor opri lucrarile si se va anunta beneficiarul pentru a lua masurile necesare.

            La terminarea sapaturii se va intocmi un proces verbal de verificare a cotei de fundare si a naturii terenului de fundare.

            Pamantul sapat se va evacua din zona.

·        Executia fundatiei

§         Se face imediat dupa terminarea sapaturilor, inclusiv receptia, betonul turnandu-se aderent la peretii sapaturii rezultate; demontarea sprijinirilor acolo unde s-au realizat se face concomitent cu umplerea sapaturii cu beton;

§         Turnarea betonului de clasa Bc7,5 (marca B100) sau a betonului ciclopian se realizeaza fara intrerupere, in straturi de 20–50cm pana la cota din proiect, cu ajutorul jgheaburilor metalice sau din lemn respectandu-se regulile de betonare prevazute in “Normativul C140/’86”;

§         Executarea rostului de fundatie – elevatie se va face prin crearea de praguri cu panta inversa si mustati de armatura 12–20mm (min. 4buc./mp);

§         Caderea libera a betonului se va asigura sub 1,5m inaltime; se vor evita rosturile de lucru iar in caz ca nu pot fi evitate, tratarea rostului se va face conform “Normativului C140/’86”, pct. 6.38 si 6.39,

·        Executia elevatiei

            Functie de tipul elevatiei, operatiunile principale sunt:

§         cofrarea elevatiei conform prevederilor din proiect;

§         montarea tuburilor PVC tip M110 in barbacane pentru asigurarea scurgerii apelor;

§         turnarea si vibrarea betonului in elevatia zidurilor si a consolelor; clasa betonului va fi conform proiectului de executie.

            La inceperea turnarii betonului in cofraje se verifica:

§         dimensiunile in plan si cotele de nivel ale sapaturilor;

§         executarea corecta a cofrajelor;

§         corespondenta cotelor cofrajelor cu cotele indicate de proiect;

§         verticalitatea cofrajelor si existenta masurilor pentru mentinerea formei lor si asigurarea etanseitatii;

§         asigurarea utilajului de compactare a betonului;

§         starea de curatenie a cofrajelor si araturilor, eventual curatarea lor atunci cand este cazul.

            Pentru evitarea aparitiei unor solicitari interne datorita contractiei si degajarilor de caldura se recomanda folosirea betoanelor cu agregate cu Dmax. cat mai mare posibil si asigurarea unui control riguros al raportului A/C prevazut in reteta de beton, lucrabilitatea betonului stabilindu-se functie de mijlocul de transport adoptat.

            Decofrarea este operatia de desfacere a cofrajelor in care s-a turnat betonul dupa ce acesta s-a intarit suficient pentru ca sa-si pastreze forma geometrica ceruta. Timpul minim de decofrare este functie de tipul cimentului folosit la fabricarea betonului si functie de temperatura mediului.

            Faza de decofrare urmeaza in mod firesc succesiunea inversa a operatiunilor de cofrare. Ea se va face cu atentie, astfel incat muchiile si fetele sa nu se deterioreze, iar eventualele defecte ale betonului se vor remedia.

Tipul cimentului

Termenul de decofrare (zile) pentru temperatura mediului

+5°C

+10°C

+15°C

M30, Hz35, SRA35



3

2

1

Pa35

2

2

1

P40

2

1

1

            Armarea zidurilor de sprijin se realizeaza “bara cu bara” din otel OB37.

            Pentru punerea in opera a betonului se vor respecta caietele de sarcini pentru betoane.

 

  • Executia drenului din spatele zidului

            Pentru protejarea zidului impotriva infiltratiilor de apa se realizeaza in spatele zidului un dren colector pentru apa care se descarca prin barbacanele zidului.

            Drenul propriu–zis care se realizeaza din piatra sparta, pietris sau balast conform detaliilor din proiectul de executie.

            La partea superioara a drenului se realizeaza un dop de argila de 50cm grosime pentru impermeabilitatea partii superioare. Se va executa si racordarea zidului cu terasamentul si finisarea taluzurilor.

            La terminarea fiecarei faze se vor intocmi actele de atestare a realizarii lucrarilor conform programului de control al calitatii.

CAP.3. MATERIALELE UTILIZATE

  • Conditii de calitate

a)      Apa – trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 790/’84 daca nu provine din reteaua publica;

b)      Cimentul – pentru preparaea betoanelor se va utiliza cimentul dat prin reteta pentru betonul specificat in proiectul de executie;

c)      Agregatele – la prepararea betoanelor monolite si a drenului se va utiliza balast, nisip, pietris, piatra sparta care trebuie sa corespunda calitativ prevederilor STAS 1667/’76, STAS 4606/’80, STAS 662/’82, STAS 667/’84;

d)      Cofrajele – sunt de inventar, executate industrializat si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

        • sa asigure obtinerea formei si dimensiunilor prevazute in proiect;
        • sa fie etanse pentru a nu pierde laptele de ciment;
        • sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor care apar in timpul procesului de betonare;
        • sa fie prevazute cu piese de asamblare;
        • sa fie unse pe fetele care vin in contact cu betonul;
        • sa permita la decofrare o preluare treptata a incarcarii de catre elementele executate.

e)      Bolovanii – pentru executarea betonului ciclopian trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

§         dimensiunile nu trebuie sa depaseasca 1/6 din cea mai mica dimensiune a elementului de constructie;

§         raportul dintre dimensiunile maxime si minime nu trebuie sa depaseasca 2,5;

§         roca din care provin sa nu fie geliva;

§         inainte de a fi introdusi in beton trebuie sa fie curatati si spalati.

f)       Betoane

f.1. Betonul ciclopian – se foloseste la fundatiile zidurilor masive de beton care nu sunt supuse la solicitari importante si nu sunt supuse la actiunea mediilor agresive; proportia de bolovani va fi de maxim 30% din volumul sectiunii in cazul betonului de clasa pana la Bc7,5.; executia betonului ciclopian trebuie sa respecte prevederile din “Normativul C140/’86”;

f.2. Betonul simplu – calitatea betoanelor utilizate se va stabili de proiectant in functie de conditiile de lucru si de sarcinile la care se supun. Marcile minime de betoane se stabilesc conform “Normativului C140/’86”si STAS 1275/’88”;

f.3. Otelul beton – pentru armarea consolelor se foloseste otel beton OB37–STAS 438/1/’89.

CAP.4. VERIFICAREA CALITATII

  • Saparea si sprijinirea malurilor sapaturii

            Se va verifica in raport cu prevederile proiectului:

§         pozitia in plan;




§         dimensiunile fundatiilor;

§         masurile de protectia muncii si siguranta circulatiei;

§         natura si starea de consistenta a terenului de fundare;

§         verificarea sprijinirilor conform prevederilor din fisele tehnologice;

§         concordanta dintre situatia reala pe teren si datele tehnice prevazute in proiect;

§         scrierea procesului verbal pentru lucrari ascunse.

·        Executia cofrajelor

            La terminarea executiei cofrajelor se verifica:

§         Alcatuirea elementelor se sustinere si sprijinire;

§         Incheierea corecta a elementelor cofrajelor;

§         Dimensiunile interioare ale cofrajelor.

·        Betonarea fundatiei si elevatiei

            Se fac verificari atat la betonul proaspat cat si la cel intarit:

§         Realizarea vibrarii betonului;

§         Temperatura betonului proaspat, care la punerea in opera trebuie sa fie mai mare de +5°C;

§         Calitatea betonului – prin recoltari de probe;

§         Lucrabilitatea betonului;

§         La statia de betonae se ia cate o proba tip de beton pe fiecare schimb;

§         Calitatea betonului pus in lucrare se va aprecia tinand cont de concluziile analizei efectuate asupra rezulattelor incercarii probelor de verificare a clasei si a interpretarii rezultatelor incercarilor nedistructive sau pe carote;

§         Se va urmarii si durata maxima de transport a betonului functie de temperatura sau calitatea cimentului.

·        Decofrarea zidului

            Se verifica:

§         Aspectul elementelor decofrate;

§         Dimensiunile zidului;

§         Calitatea materialelor.

·        Drenul din spatele zidului si a aptului drenat de sub consola

            Se verifica:

§         Functionalitatea lui si a barbacanelor;

§         Dimensiunile drenului;

§         Calitatea materialelor.

            Toate aceste verificari se fac conform ”Normativului C140/’86” incheindu-se proces verbal de lucrari ascunse, proces verbal de receptie calitativa intre contractor si inginer.

                                                                                                                        Intocmit,








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2296
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site