CLASIFICAREA PODURILOR DUPA DURATA DE EXPLOATARE

Clasificarea podurilor dupa durata de exploatare

Podurile pot avea diferite durate de exploatare, marimea lor fiind dictata de:

- tipul materialului utilizat pentru suprastructura sau infrastructura;

- durata de exploatare a caii;

- scopul sau rolul indeplinit de pod;

- aspectele tehnice;

Din punct de vedere al duratei de exploatare, podurile se clasifica astfel:

- poduri definitive proiectate pentru o durata mare de exploatare; ele au suprastructura din zidarie de piatra, beton, otel sau otel-beton inlocuirea acestor poduri fiind impusa numai de epuizarea tuturor posibilitatilor de consolidare sau de criteriile tehnice de modernizare. Exista in exploatare si azi poduri cu durate foarte mari de exploatare: podurile din piatra, executate de romani sau executate in Evul mediu si podurile metalice (Coalbrookdale executat in 1779, Podul Cernavoda 1895 etc.). In mod normal durata de exploatare preconizata pentru podurile metalice este de 100 ani iar pentru podurile din beton armat sau precomprimat durata de exploatare depinde direct de lucrarile de intretinere, de calitatea hidroizolatiei si de posibilitatile de consolidare. Durata de exploatare la podurile moderne din beton armat si precomprimat a caror vechime este cuprinsa intre 30 si 50 de ani, necesita inca studii si cercetari experimentale avand in vedere degradarile mari aparute la unele poduri (exemplu podul rutier de la intrarea in Predeal, pasajele rutiere din Bucuresti, podul Baneasa etc.).

- poduri provizorii au o durata mica de exploatare impusa de anumite aspecte tehnice legate de materialul din care sunt executate (lemnul) sau de scopul pentru care sunt proiectate: inlocuirea pe termen scurt a unui tablier distrus la calamitati pentru restabilirea imediata a circulatiei, executarea unui pod pe o varianta provizorie de circulatie, pe durata executiei unui pod definitiv, executarea unui pod pentru o cale cu o durata scurta de exploatare (poduri pe drumuri care deservesc o exploatare forestiera sau o exploatare miniera) etc.

- poduri semidefinitive au suprastructura provizorie si infrastructura definitiva. Se intalnesc in cazul refacerii rapide a circulatiei pe infrastructura existenta (in caz de calamitati sau pentru urgentarea deschiderii circulatiei pe un pod nou, cu infrastructura definitiva executata, pana la executarea viitoarei suprastructuri definitive).

Podurile de lemn nu pot fi considerate definitive datorita fenomenului de putrezire care afecteaza rapid elementele din lemn. In cazul in care un podul de lemn este destinat a functiona un timp mai indelungat decat un pod provizoriu din lemn se iau masuri de protectie a lemnului (acoperire, impregnare, vopsire etc) si ele se denumesc poduri semipermanente.