Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


CLASIFICAREA PODURILOR DUPA MARIMEA DESCHIDERILOR

Constructii



+ Font mai mare | - Font mai mic



Clasificarea podurilor dupa marimea deschiderilor

Podurile se clasifica si se denumesc in functie de marimea deschiderilor, astfel:



  • podetele sunt denumite podurile cu deschideri mici, situate sub limita de 5.00 m atat pentru podurile de cale ferata cat si pentru podurile rutiere. Podetele pot prezenta diferite solutii de alcatuire:

podetele rigola sunt utilizate la calea ferata si sunt alcatuite de regula cu elevatia sub forma unui cadru din beton armat, deschis la partea superioara cu lumina sub 50. 60 cm (dictata de lumina maxima admisa intre traverse de cale ferata pentru un anumit tip de sina) si un bloc de fundatie din beton (Fig 4.12). Ele sunt necesare pentru evacuarea unor debite mici de apa si sunt deschise pentru a se putea face curatirea in caz de colmatare. Au dezavantajul ca traversele fixate la partea superioara a podetelor rigola complica lucrarile de corectie a niveletei caii, iar ridicarea niveletei fara a suprabetona peretii rigolei si fara a se fixa traversele la noua cota va duce la deplasarea traverselor spre campul rigolei (Fig. 4.13).

Fig. 4.12. Sectiune podet rigola

Fig. 4.13. Podet rigola cu deficiente (traverse nefixate si deplasate)

podetele deschise sunt utilizate in special la calea ferata, au o suprastructura simpla realizata din doua grinzi metalice sau din beton, pe care se aseaza direct traversele si doua culei din beton armat pe care reazema sau sunt incastrate grinzile. Corectarea niveletei se poate face provizoriu prin suprainaltarea cotei grinzilor de beton cu doua longrine de lemn (Fig. 4.14).

Fig. 4.14. Podet deschis de CF cu 2 grinzi din b.a.

podetele boltite pot fi alcatuite din zidarie de piatra, din zidarie caramida (Fig. 4.15) sau din beton (Fig. 4.16). In sectiune prezinta doua ziduri drepte (culei), o bolta din beton si fundatia de regula sub forma unui radier comun pentru ambele ziduri drepte. Taluzele laterale ale terasamentului sunt sustinute la capetele podetului de ziduri de sprijin denumite timpane si de aripi (FOTO 4.15). Podetele boltite de 2.0 m si de 3.0 m se pod realiza si din inele prefabricate din beton armat de 1.60 m lungime (denumite B-2, respectiv B-3) montate pe fundatii de tip radier (Fig. 4.17).

Fig. 4.15 Podet boltit din zidarie de caramida

Fig. 4.16 Sectiune podet boltit din beton

Fig. 4.17 Podet de CF cu inele prefabricate boltite B-2 cu aripi prefabricate (Linia Valcele-Rm. Valcea)

podete cu camasuiala metalica In ultimii ani pentru podurile rutiere au aparut si solutii cu podete cu camasuiala metalica din placi metalice ondulate, galvanizate, imbinate cu suruburi. Sectiunile care se pot obtine sunt prezentate in Fig. 4.20. Montajul acestora se face in amplasament cu amenajari minime ale terenului cu un pat de piatra sau balast (nu necesita fundatii) si prin respectarea unei anumite tehnologii de realizare simetrica a umpluturii in straturi compactate pentru mentinerea echhilibrului impingerilor asupra camasuielii metalice (Fig. 4.18). Totodata o atentie deosebita se acorda izolarii capetelor camasuielii metalice cu zidarie de piatra executata pe taluzele terasamentului si chiar la interior pentru reducerea partiala a efectelor impingerilor inegale si pentru canalizarea sectiunii pentru debitele mici (Fig 4.19).

Fig. 4.18 Montajul si alcatuirea camasuielii podetelor boltite din placi metalice

ondulate imbinate cu suruburi de inalta rezistente (Tubosider)



Fig. 4.19 Racordarea cu terasamentul a camasuielii podetelor boltite din placi metalice ondulate (Tubosider)

Fig. 4.20 Tipuri de sectiuni ale camasuielii podetelor boltite din placi metalice

ondulate imbinate cu suruburi de inalta rezistente

podetele ovoidale sunt podete care necesita o executie mai dificila avand in vedere forma sectiunii si durata mai mare de executie. Podetele cu sectiune ovoidala s-au executat din beton simplu sau beton armat se aplica foarte rar in prezent dar faptul ca in reteaua feroviara si rutiera s-au executat in trecut un numar important de asemenea podete ele merita a fi mentionate.

Fig. 4.21 Sectiune podet ovoidal din beton

podetele tubulare sunt utilizate in special la drumuri, au sectiunea circulara si sunt realizate din tuburi prefabricate din beton armat (mai rar din beton monolit), Fig. 4.22 sau mai recent se utilizeaza si podete tubulare din placi ondulate cu sectiune circulara Fig. 4.23.

Fig. 4.22 Podet rutier cu sectiune circulara din tuburi din beton armat

Fig. 4.23 Podet rutier cu camasuiala metalica din placi ondulate

cu sectiune circulara

podete tip cadru sunt executate din inele prefabricate din beton armat cu sectiune dreptunghiulara, asezate pe o fundatie-radier din beton simplu (Fig 4.24, 4.25).

Fig. 4.24 Podet de CF prefabricat cu inele de tip cadru dreptunghiular inchis (C-3) cu aripi prefabricate (A-3)

a) b)

Fig.4.25 Podet cadru din inele de tip cadru dreptunghiular in faza de montaj pe fundatii (a) si detaliu inel prefabricat

poduri in cazul in care deschiderile sunt mai mari decat limitele mentionate mai sus. In continuare, podurile se pot clasifica, in functie de marimea deschiderilor: poduri mici (cu deschideri sub 20.0 m), poduri mijlocii (cu deschideri cuprinse intre 20.0 m si 50.0 m), poduri mari (cu deschideri curinse intre 50.0 m si 100.0 m), poduri foarte mari (cu deschideri peste 100.0 m).

Aceste limite de clasificare a podurilor in functie de deschideri au un caracter orientativ si corespund domeniului executiei si proiectarii podurilor din tara noastra unde predomina podurile pe grinzi. Incadrarea in diferitele categorii de poduri nu trebuie sa se faca strict numai dupa marimea deschiderilor.

De la caz la caz se pot considera si alti parametri complementari: lungimea totala a podului, inaltimea podului, tipul podului etc., astfel incat incadrarea intr-o anumita categorie, in functie de marimea deschiderii, sa fie cat mai corecta.

Astfel, celebrul viaduct RONDA (Spania) cu deschiderea de 14.0 m si inaltimea de 140.0 m (detine recordul de inaltime la podurile din zidarie de piatra) nu poate fi incadrat in categoria podurilor mici (Fig. 4.12).

In cazul podurilor hobanate sau suspendate incadrarile in functie de marimea deschiderilor se vor face in raport cu limitele minime si maxime ale domeniului de deschideri pentru podurile hobanate sau suspendate.

Fig. 4.26. Viaductul Ronda (Spania)





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 6392
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved