Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


Executia si experimentarea unui model functional de motor alimentat cu apa "MIHAI RUSETEL"

Constructii



+ Font mai mare | - Font mai mic



PROGRAMUL: INVENT



DENUMIREA TEMEI:

Executia si experimentarea unui model functional de motor

alimentat cu apa "MIHAI RUSETEL"

DENUMIRE ETAPA / ACTIVITATEA :

Elaborare proiect de executie model functional

MEMORIU DE PREZENTARE

OBIECTIVUL LUCRARII

Obiectivul lucrarii este elaborarea proiectului de executie model functional a motorului alimentat cu apa "Mihai RUSETEL" care sa respecte intocmai datele tehnice si constructive din brevetul de inventie nr.116426C, emis de catre "Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci" la data de 28.09.2001, avand ca titular si inventator pe dl. Mihai RUSETEL .

Analizand brevetul de inventie si avandu-l ca ghid de orientare in ceea ce priveste solutiile tehnice, s-a realizat proiectul de executie al acestui motor.

Acest motor se doreste a fi o alternativa ca sursa de energie pentru combustibilii derivati din titei cat si pentru cei proveniti din alte surse.

Scaderea rezervelor de titei pe plan mondial, cat si cresterea alarmanta a preturilor acestora, au crescut premizele abordarii problematicii utilizarii de combustibili neconventionali.

Deasemenea limitarea severa a cantitatii de noxe si gaze de esapament ale motoarelor cu ardere interna, impune utilizarea combustibililor alternativi prin a caror ardere sa se diminueze aproape complet cantitatea de noxe si gaze evacuate in atmosfera.

In Romania actualmente nu exista autovehicule care sa functioneze cu motoare alimentate cu apa, ceea ce face ca acest proiect de executie sa poata duce la realizarea fizica a unui astfel de motor.

2. SOLUTII CONSTRUCTIVE

Solutii constructive adoptate la motorul cu apa sunt urmatoarele:

Asa cum am aratat la inceput lucrarea are ca ghid de orientare brevetul de inventie al dlui. Mihai RUSETEL. Toate solutiile constructive ale motorului cu apa au avut ca baza acest brevet. O succinta descriere a principalelor componente a motorului cu apa se va gasi in cele ce urmeaza, cuprinse in grupe si subansamble.

Subansamblul " SASIU MOTOR"

Sasiul motorului este de fapt o constructie sudata din otel care are ca utilitate

sustinerea si fixarea celorlalte subansamble ale motorului. El este format dintr-o placa de baza din otel pe care sunt sudate alte piese cum ar fi: palierii arborilor cotiti, sistemul de fixare a pistoanelor, palierii echilibrorilor, etc.

Dupa ce tot subansamblul se va suda el va fi supus detensionarii dupa care se va trece la prelucrarea lui prin aschiere. El a fost conceput in asa fel incat sa reziste eventualelor vibratii cat si eventualelor forte care apar datorita pieselor aflate in miscare.



Subansamblul " AMBIELAJ"

Motorul cu apa are in componenta doua ambielaj asezate paralel, intre ele aflandu-

se pistonele care sunt fixe pe sasiu si "Elementul mobil" incandescent care asa cum este si denumit este in miscare rectilinie, miscare care este transmisa mai departe arborilor cotiti.

Ambielajul este alcatuit dintr-un arbore cotit care are dispus pe el trei came: una de admisie si doua de evacuare avand intre ele un anumit defazaj.

Manetoanele arborelui cotit sunt dispuse la extremitatile lui, pe ele fiind montate doua biele. Bielele sunt actionate la randul lor de catre "Elementul mobil" prin intermediul a doua bolturi fixate pe acest "Element mobil".

Intr-unul din capetele arborelui cotit se afla volantul care este identic cu cel folosit pe autoturismele Dacia 1410. In celalalt capat al arborelui cotit se gaseste montata o roata dintata de lant. Cei doi arbori cotiti sunt sincronizati intre ei prin intermediul unui lant cu zale.

Fixarea arborilor cotiti pe sasiul motorului se face cu ajutorul unor palieri prin intermediul unor prezoane, piulite si saibe. Cuzinetii sunt de tip "bucsa" confectionati dintr-un

aliaj de cupru si staniu, iar ungerea fusurilor maneton si palier se face cu ajutorul unor ungatoare cu vaselina montate pe capacele palier.

Arborele cotit se realizeaza prin prelucrari la rece nefolosindu-se metoda forjarii, pentru a simplifica executia lui.

2.3. Subansamblu " PISTON ASAMBLAT"

Motorul cu apa are doua pistoane diametral opuse si care sunt fixate de sasiul

motorului prin intermediul unor suporti, bride, prezoane si piulite. Distanta dintre cei doi suporti de pe sasiu este foarte riguros stabilita pentru o corecta pozitionare a pistoanelor. La pozitionarea lor este folosit si un stift care are rolul de a nu permite o rotire a pistonului in suport. O supapa de admisie face ca apa care este folosita drept combustibil si care are o anumita presiune, sa fie directionata sub forma unui jet pe placa incandescenta a "Elementului mobil" care se afla pozitionata in acel moment de deschidere a supapei, la o distanta minima fata de piston. Apa vaporizeaza ceea ce produce deplasarea "Elementului mobil" fata de piston, antrenand bielele, respectiv punand in miscare de rotatie cei doi arbori cotiti. Doua supape de evacuare fac ca la cursa de revenire a "Elementului mobil", surplusul de vapori sa fie indepartat din camera de ardere prin niste canalizatii practicate in piston, canalizatii care comunica cu atmosfera. Supapele sunt actionate de catre camele de pe arborele cotit (deschiderea lor), in timp ce revenirea lor pe pozitia "inchis" se realizeaza cu ajutorul unor resoarte.

Camele de pe arborele cotit nu actioneaza direct pe capul supapei, ci pe un tachet care are incorporat o pastila de reglare a supapelor.

Mai trebuie spus faptul ca segmentii folositi sunt cei din fabricatia autoturismului Dacia 1410 si la fel ca si la Dacia, se folosesc doi segmenti de foc si unul de ungere.

2.4. Subansamblul "ELEMENT MOBIL"

Elementul mobil este format dintr-o placa de otel care are incorporata in ea un disc de fonta. Acest disc are ca scop sa vaporizeze apa care a fost pulverizata prin supapa de admisie.

Discul de fonta este incalzit cu ajutorul unor bujii incandescente care fac ca temperatura acestora sa ajunga la 200 - 300sC. Pentru a pastra aceasta temperatura, intre placa de otel si discul incandescent se introduce un strat de azbest pentru ca sa se impiedice transferul de caldura la alte piese ale motorului.

Camasile si blocurile de cilindru fac corp comun cu placa de otel si discul de fonta, ele aflandu-se intr-o miscare rectilinie in timpul functionarii motorului. Fixarea lor se face cu ajutorul unor suruburi de M8 si a unor piulite. Intre camasi si blocurile de cilindru exista o camera de apa, camera prin care circula continuu un lichid de racire a zonei camerei de ardere.



2.5. Subansamblul "ECHILIBRORI"

Numarul redus de pistoane si cilindri al motorului cu apa au ca rezultat o serie de dezavantaje, cel mai important consta in faptul ca fortele de inertie sunt neechilibrate ceea ce a facut imperios necesar moderarea acestor forte.

Acest lucru s-a realizat cu ajutorul a doi arbori care se invartesc in sens invers unul fata de celalalt si care au montati pe ei niste piese numite contragreutati.

Aceste contragreutati sunt de fapt niste mase aditionale care au rolul asa cum am mai aratat, de a ameliora echilibrajul fortelor de inertie si al momentelor lor.

Fixarea ecestor doi arbori cu contragreutati pe sasiul motorului se face cu ajutorul unor palieri, prin intermediul unor prezoane, piulite si saibe.

Cuzinetii sunt ca si la arborii cotiti de tip "bucsa", iar ungerea fusurilor maneton si palier se face cu ajutorul unor ungatoare cu vaselina montate pe capacele palier.

Motorul tip monocilindru are insa o serie de dezavantaje: cal mai important consta in faptul ca fortele de inertie sunt neechilibrate, ceea ce este imperios necesar - moderarea acestor forte. Acest lucru s-a realizat cu ajutorul a doi arbori care se invartesc in sens invers unul fata de celalalt si care au montate pe ei niste piese numite contragreutati, deci niste mase aditionale care au rolul, asa cum am mai spus, de a ameliora echilibrul fortelor de inertie si al momentelor lor.

Deasemenea, ca si arborii cotiti, echilibrorii se realizeaza prin prelucrari la rece, pentru a simplifica executia lor. Antrenarea celor doua axe cu contragreutati este realizata de acelasi lant cu zale care antreneaza si arborii cotiti ai motorului.

2.6. Subansamblul " ALIMENTARE ELECTRICA"

Bujiile incandescente ce se afla infiletate in discul de fonta al "Elementului mobil" incandescent trebuie sa fie alimentate cu energie electrica de la o baterie de 12V amplasata in standul de proba sau pe sasiul motorului.

Problema deosebita care s-a ivit in aceasta situatie a fost faptul ca bujiile fiind montate pe elementul mobil sunt ca si acesta in miscare rectilinie. De aceea a aparut oportunitatea realizarii unui sistem de alimentare electric tip "troleu", format dintr-o patina care este impinsa permanent de catre un resort in banda (firul) de alimentare cu energie electrica.

Aceasta banda (fir) este fixata pe doi suporti aflati pe sasiul motorului.

S-a realizat deasemenea o izolare a partilor metalice ce compun subansamblul de "Alimentare electrica" de sasiul motorului.

Pentru a putea ajunge la temperaturile ridicate necesare vaporizarii apei se folosesc 10 bujii incandescente. Avand in vedere faptul ca o bujie nu poate functiona mai mult de 60 secunde s-a mers pe ideea alimentarii alternative a doua grupuri de bujii (5+5).

Acest fapt a facut sa fie necesare doua sisteme de alimentare cate unul pentru fiecare grup de bujii.

3.CARACTERISTICI TEHNICE

4.CONCLUZII

Obiectivul principal al lucrarii a fost atins in sensul ca s-a realizat proiectul de executie model functional al motorului cu apa " Mihai RUSETEL".

S-a cautat gasirea unor solutii constructive care sa-l apropie cat mai mult de structura motorului cu ardere interna cu combustibil fosil. Din pacate aceasta abordare in gasirea acelor solutii constructive nu s-a realizat decat intr-o foarte mica masura, deoarece brevetul de inventie da o solutie generala de realizare a acestui motor (vezi fig. 1 si 2 din brevet), diferita de motoarele clasice cu ardere interna.

O selectie mai riguroasa a materialelor ar fi dus la un pret de cost ridicat in ceea ce priveste realizarea fizica a motorului, si dau ca exemplu reperele ce compun camera de ardere (materiale rezistente la actiunea coroziva a apei sau protejarea celor actuale prin acoperiri cu fluoruri polimerice).





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1312
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved