Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


INFRASTRUCTURI

Constructii



+ Font mai mare | - Font mai mic



INFRASTRUCTURI

Probleme generale

Clasificari ale infrastructurilor si a sistemelor de fundatie sub aspectul comportarii la actiuni seismice:

a) Dupa modul in care sunt distribuite presiunile pe talpile fundatiilor se identifica urmatoarele cazuri:



- fundatii in contact permanent cu terenul (in orice stadiu de solicitare posibila se dezvolta presiuni pe toata suprafata de rezemare) care prezinta numai deformatii elastice;

- fundatii care in stadiile de solicitare maxima se desprind partial de teren; presiunile pe teren pot depasi sau nu limita comportarii elastice;

- fundatii care pot dezvolta eforturi de intindere la contactul cu terenul prin intermediul pilotilor si/sau peretilor mulati.

b) Dupa nivelul solicitarii in elementele infrastructurilor:

- infrastructuri cu comportare elastica;

- infrastructuri cu incursiuni in domeniul postelastic de deformare.

Tipuri de infrastructuri.

a)      Fundatii izolate pentru pereti individuali sau grupuri de pereti (fig.9.1).

In situatiile unor cladiri in care sunt prevazuti pereti individuali sau nuclee de pereti cu o comportare specifica de consola verticala se poate adopta un sistem de fundare similar celui utilizat pentru fundarea stalpilor in cadre. Fundatiile se vor prevedea cu dimensiunile necesare pentru transmiterea la teren a solicitarilor de la baza suprastructurii. Fundatia va putea ingloba, cand acestia exista, peretii de subsol.

Fig.9.1

b) Infrastructuri cu elemente de fundare la adancime.

In situatiile in care suprafata de fundare sau capacitatea de rezistenta a terenului sunt insuficiente se poate recurge la fundarea la adancime prin piloti sau/si pereti mulati de beton armat.

In vederea sporirii capacitatii de preluare a momentelor de rasturnare pe suprafata de rezemare in teren si pentru a asigura conditiile necesare pentru dezvolta-rea unor mecanisme structurale de plastifi-care in zona de la baza peretilor, se poate adopta solutia din fig. 9.2a, cu piloti evazati la baza, capabili sa se incarce la intindere.

Se vor evita solutiile in care eforturile de intindere din piloti se transmit numai prin intermediul frecarilor pe suprafata lor laterala (fig.9.2b).

In cazul in care pilotii traverseaza structuri moi pana la stratul de baza se vor lua masuri speciale pentru preluarea fortelor taietoare. Se vor putea alege solutii cu:

piloti inclinati, capabili sa preia, prin compresiune axiala, fortele orizontale aferente (fig.9.3);

-pereti mulati;

piloti verticali dimensionati adecvat la fortele taietoare aferente.

Fig.9.2

Fig.9.3

c) Fundatii comune pentru mai multi pereti structurali.

In fig.9.4a se prezinta cazul unor pereti structurali legati printr-o fundatie comuna, iar in fig.9.4b cazul unor pereti cuplati cu o baza unica.

Portiunile de perete situate sub cota teoretica de incastrare sunt solicitate la eforturi de natura celor ce apar in nodurile structurilor in cadre si vor fi dimensionate in consecinta.

Dupa scopul propus, se vor lua masuri pentru evitarea aparitiei deformatiilor plastice in grinda de legatura a bazelor peretilor (fig.9.5).

Fig.9.5

Fig.9.6

d) Infrastructura alcatuita sub forma de retele de grinzi.

In conditiile in care cladirea are subsol cu pereti exteriori si interiori, infrastructura se poate realiza ca o retea de grinzi de fundare constituite de peretii subsolului si evazarile lor la partea inferioara sub forma de talpi (9.7). Dupa caz, reteaua de grinzi se poate dezvolta si sub cota pardoselii subsolului.



e) Infrastructura alcatuita ca o cutie inchisa.

In cazul unor structuri cu solicitari importante (cladiri inalte cu pereti structurali rari) infrastructura se poate realiza ca o cutie practic infinit rigida si inzestrata cu capacitatea necesara de rezistenta, prin inchiderea retelei de grinzi de fundare la partea superioara prin planseul de peste subsol, iar la partea inferioara printr-un radier sau o placa armate.

g) Fundatii pentru pereti care se pot roti liber la baza (fig. 9.8).

Aceasta solutie este indicata in situatiile in care nu sunt necesare armaturi verticale la baza peretilor pentru preluarea momentelor de rasturnare.

Fig.9.7

Fig.9.8

In fig.9.9 se prezinta cu caracter exemplificativ, schema de principiu a echilibrului unei zone de infrastructura, care include un perete si zonele aferente ale radierului si planseului peste subsol.

Se recomanda utilizarea unor programe de calcul care sa permita luarea in considerare a cat mai multor componente ale mecanismului de rezistenta al infrastructurii si a efectelor de comportare structurala spatiala, cum sunt capacitatea de rezistenta la

Perete

subsol

 
Planseu peste

subsol

 

Fig.9.9

torsiune a ansamblului infrastructurii in cazul realizarii acesteia ca o cutie inchisa, redistributia fortelor orizontale intre peretii subsolului sub cota teoretica de incastrare a suprastructurii, etc.

Peretii infrastructurii vor avea, de regula, o grosime superioara grosimii adoptate in suprastructura.

Peretii de contur ai subsolului vor avea o grosime de cel putin 250 mm, iar cei interiori cel putin 200 mm.

Golurile pentru instalatii vor avea dimensiuni minime si vor fi dispuse in afara zonelor celor mai solicitate. Astfel, in cazul peretilor de subsol, cu proportii de pereti scurti, golurile se vor plasa de preferinta in afara traseelor diagonalelor comprimate corespunzatoare mecanis-mului de grinda cu zabrele (fig.9.10).

Se va evita dispunerea golurilor in pozitii care sa creeze riscul unor ruperi la forta taietoare in sectiuni inclinate (fig.9.11).

Fig.9.10 Fig.9.11

In cazul golurilor de dimensiuni mari se vor prefera golurile rotunde sau cu colturi tesite, in locul golurilor dreptunghiulare.

In jurul golurilor se va prevedea o armatura de bordaj reprezentand cel putin sectiunea barelor intrerupte prin prezenta golurilor.

La alegerea deschiderilor si traveelor se va urmari ca distantele dintre punctele de incarcare verticala a retelei de grinzi a infrastructurii sa nu depaseasca, de regula, 6 m.

Planseul peste subsol, la structurile cu pereti rari, va avea cel putin o grosime de 150 mm. Armarea minima in ambele directii va reprezenta, pe fiecare fata, un procent de minim 0,25 % si cel putin 6 bare f 8 mm/m.





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1394
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved