Normativ privind criteriile de determinare a starii de viabilitate a podurilor de sosea din beton, beton armat si beton precomprimat CD 138 - 2002

Normativ privind criteriile de determinare a starii de viabilitate a podurilor de sosea din beton, beton armat si beton precomprimat CD 138 - 2002.

Cuprins

Cap. I. Generalitati

Cap. II. Criterii care stau la baza determinarii starii de viabilitate

Cap. III. Starea tehnica a podului

Cap. IV. Stabilirea clasei de incarcare pentru podurile care prezinta degradari importante

Cap. V. Prevenirea degradarii podurilor din beton armat sau beton precomprimat

Instructiuni tehnice privind criteriile de determinare a starii de viabilitate a podurilor de sosea din beton armat si beton precomprimat

Capitolul 1

Principii generale

Sectiunea 1

Obiect si domeniul de aplicare

Art. 1. Prezentele instructiuni tehnice se refera la principalele criterii ce trebuie avute in vedere la determinarea starii de viabilitate a podurilor executate din beton armat sau beton precomprimat aflate in exploatare.

Art. 2. Viabilitatea podurilor este definita de starea tehnica a acestora, astfel incat sa raspunda la parametrii tehnici de proiectare si sa respecte conditiile impuse de Legea 10/1995 privind calitatea in constructii.

Art. 3. Determinarea starii de viabilitate este obligatorie pentru toate podurile de sosea existente in Romania.

Art. 4. Administratorul va intocmi sau actualiza anual starea de viabilitate a podurilor, pe baza documentelor tehnice cuprinse in cartea tehnica a podului, a datelor din "Banca de Date Tehnice Rutiere' pentru poduri si a rapoartelor intocmite cu prilejul inspectiilor curente, periodice si/sau a expertizelor tehnice.

Art. 5. Aceste instructiuni nu se refera la podurile din zidarie, mixte sau din lemn.

Art. 6. Starea de viabilitate a podurilor este influentata in timp de actiunea traficului, agresivitatea mediului, calitatea si durabilitatea materialelor, de durata de exploatare si activitatea de intretinere.

Art. 7. Pentru mentinerea starii de viabilitate la parametrii si in conditiile impuse conform pct. 1.2., administratorii podurilor au urmatoarele obligatii:

- sa asigure urmarirea comportarii in timp conform prevederilor normativului P l30/1999, sau a instructiunilor tehnice intocmite in acest scop;

- sa intervina in cazul declansarii degradarilor si sa efectueze la timp lucrarile de intretinere si reparatii;

- sa nu utilizeze la lucrarile de intretinere si reparatii materiale, utilaje sau tehnologii fara a se respecta prevederile H.G. 766/1994 privind agrementarea tehnica;

- sa nu permita accesul pe pod a unor transporturi agabaritice a caror solicitari pot afecta elementele de constructie ale acestuia;

- sa asigure permanent controlul calitatii executiei lucrarilor de intretinere si reparatii.

Art. 8. Prezentele instructiuni tehnice contin criteriile ce stau la baza determinarii starii de viabilitate, metodologia de verificare a sigurantei in exploatare a podurilor din beton armat si beton precomprimat, precum si recomandari privind prevenirea degradarilor.

Sectiunea a 2-a

Referinte

a) Legea 10/1995 privind calitatea in constructii.

b) H.G. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii.

c) AND 522/2002 Instructiuni pentru stabilirea starii tehnice a unui pod.

d) STAS 10 100/0-75 Principii generale de verificare a sigurantei constructiilor.

e) STAS 5626/1992 Poduri. Terminologie.

f) STAS 10111/1-77 Poduri de cale ferata si sosea. Infrastructuri de zidarie, beton si beton armat. Prescriptii de proiectare.

g) STAS 10111/2-87 Poduri de cale ferata si sosea. Suprastructuri de beton, beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de proiectare.

h) STAS 2920/83 Poduri de sosea. Supravegheri si revizii tehnice.

i) STAS 10101/0-75 Actiuni in constructii, clasificarea si gruparea actiunilor.

j) STAS 10101/1-78 Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari permanente.

k) STAS 1545-89 Poduri pentru strazi si sosele. Pasarele. Actiuni.

1) STAS 3221-86 Poduri pentru strazi si sosele. Convoaie tip si clase de incarcare.

m)STAS10101/OB-87 Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru podurile de cale ferata si sosea.

n) C54-81 Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul carotelor

o) C26-85 Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive

p) STAS 6652/1-82 Incercari nedistructive ale betonului.

q) STAS 2421/91 Incercari pe betoane. Determinarea densitatii, compactitatii si porozitatii betonului intarit.

r) STAS 1275-88 Incercari pe betoane. Incercari pe beton intarit. Determinarea rezistentelor mecanice.

s) STAS 5585-71 Incercari pe betoane. Determinarea modulului de elasticitate static la compresiune a betonului.

t) STAS 3518/89 Incercari pe betoane. Determinarea rezistentei la inghet-dezghet.

u) STAS 2924-91 Poduri de sosea. Gabarite.

v) P130-1999 Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor.

w) CD 139-81 Instructiuni tehnice departamentale pentru protectia anticoroziva a elementelor suprastructurii podurilor din beton armat sau beton precomprimat.

x) CD 99-2001 Instructiuni tehnice privind repararea si intretinerea podurilor si podetelor de sosea de beton, beton armat, beton precomprimat si zidarie de piatra.

y) STAS 6482-80 Sarme de otel si produse din sarma pentru beton precomprimat. Sarma neteda.

z) STAS 6605/78 Incercarea metalelor. incercarea la tractiune a otelului beton, a sarmei si produselor din sarma pentru beton precomprimat.

aa)STAS 438/1-89 Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate.

bb) STAS 12504-86 Poduri de c.f., sosea si pasarele. Incarcarea suprastructurilor cu actiuni de proba.

cc)Ord.45/1998MT Norme tehnice pentru proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor.

dd)HG 261/91 privind clasa de importanta a constructiilor din punct de vedere al calitatii.

Capitolul II

Criterii care stau la baza determinarii starii de viabilitate

Sectiunea 1

Actiuni

Art. 9. Actiuni permanente

a) Greutatea structurii de rezistenta poate sa difere fata de prevederile proiectului, cauza principala fiind deformarea cofrajelor la turnarea betonului sau abateri din executie.

Cu exceptia suprastructurilor din elemente prefabricate tipizate, pentru determinarea greutatii proprii se va efectua releveul structurii de rezistenta a podurilor. Dimensiunile elementelor suprastructurilor din elemente prefabricate tipizate vor fi luate din proiectele tip. Greutatea tehnica se va lua conform STAS 10101/1-78, sau daca s-au extras carote, conform determinarilor de laborator.

b) Grosimea elementelor caii la podurile la care se dispune de proiectul de executie se va evalua conform elementelor geometrice din proiect iar greutatile tehnice conform STAS 10101/1-78. La podurile pentru care nu se dispune de proiectul de executie, grosimea elementelor caii si greutatile tehnice se vor determina prin sondaje si determinari de laborator, sau prin tehnica ultrasonica de impuls si folosind greutatile tehnice conform STAS 10101/1-78.

c) Nu se admite sporirea grosimii imbracamintii caii fata de grosimea proiectata. Lucrarile de intretinere se vor executa in asa fel incat sa nu conduca la ingrosarea imbracamintii caii pe pod.

d) In scopul maririi rezervei de capacitate pentru actiuni utile (convoaie), se va urmari reducerea valorilor actiunilor permanente.

Art. 10. Actiuni temporare de lunga durata

a) Se permite montarea pe pod a unor obiecte si instalatii numai daca au fost prevazute in proiectul de executie al podului.

Montarea unor instalatii sau obiecte in cazul in care nu au fost prevazute in proiectul de executie, sau in alte conditii decat cele prevazute la proiectare, nu se poate face decat pe baza unui proiect special, aprobat in conditiile Legii 8/1977 si fara a diminua stabilitatea podului.

b) Variatiile termice anuale, deformatiile in timp ale betonului din contractie, tasarea si deplasarea fundatiilor sunt actiuni care pot da nastere la degradari importante, in special in cazul structurilor statice nedeterminate. La aparitia unor degradari provocate de aceste actiuni, organul de administrare va lua masuri necesare privind siguranta circulatiei (inchiderea circulatiei pe pod, restrictii de circulatie, revizie speciala etc.), functie de gravitatea degradarilor si va monta repere pentru urmarirea evolutiei degradarilor in timp, sau daca este cazul, va comanda aceasta unui institut de cercetari specializat.

Art. 11. Actiuni temporare de scurta durata

a) Convoaiele tip rutiere si clasele de incarcare a podurilor sunt prevazute in STAS 3221-86. Organele de administrare vor certifica pentru fiecare pod din subordine clasa de incarcare pentru care corespunde, dupa metodologia data in cap. 4 din prezentele instructiuni. Trecerea unor convoaie care produc in structura podului solicitari mai mari decat convoaiele clasei de incarcare pentru care a fost certificat podul se va permite numai cu aplicarea masurilor prevazute in STAS 2920-81. La cererea proiectantului sau a organului de administrare a drumului se va urmari comportarea unor poduri, la trecerea convoaielor grele, la care sunt de asteptat deformatii mari si aparitia de fisuri. Cheltuielile necesare acestei urmariri vor fi suportate de beneficiarul de transport. Prin nerespectarea acestor masuri se pot produce degradari ale structurii care ii reduc viabilitatea.

b) Frecarea aparatelor de reazem mobile se va lua in considerare cu valorile prevazute in STAS 1545-89, neexistand posibilitatea de a efectua determinari cantitative in situ. Este absolut necesara, din punct de vedere al sigurantei constructiei, intretinerea corespunzatoare a aparatelor de reazem, in asa fel ca actiunile ce iau nastere prin frecare sa nu depaseasca actiunile presupuse in calcul.

Art. 12. Actiuni exceptionale.

Dupa eventuala producere a unor actiuni exceptionale se va face o revizie speciala, conform instructiunilor CD. 99-77. Daca se constata degradari, comisia va dispune efectuarea verificarilor necesare certificarii clasei de incarcare la care corespunde structura in noile conditii de lucru. De asemenea, comisia va indica masurile ce se impun pana la verificarea structurii.

Sectiunea a 2-a

Materiale

Art. 13. Betonul

Pentru podurile la care nu se dispune de proiect de executie si de certificate de calitate a betonului pus in opera, este obligatorie determinarea rezistentei betonului prin urmatoarele metode:

a)      Determinari directe: se efectueaza prin incercarea in laborator a carotelor extrase din structura. Aceste incercari se fac conform 'Instructiunilor tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul carotelor' indicativ C 54-81. Pozitiile de unde se extrag carote se aleg pe baza cunostintelor si experientei inginerului care dispune extragerea. Aceste pozitii difera de la caz la caz, fiind alese astfel incat sa fie reprezentative pentru structura verificata si sa nu diminueze rezistenta constructiei. Se recomanda sa se acorde atentie zonelor vulnerabile unde s-au produs accidente sau degradari (ca de exemplu placile carosabile si consolele).

b) Determinari indirecte: se recomanda folosirea exclusiva a metodei ultrasonice, conform 'Normativului pentru incercarea betonului prin metode nedistructive' indicativ C26-85 si STAS 6652/1-82.

In decursul timpului principala caracteristica a betonului si anume rezistenta la compresiune a fost determinata functie de marca betonului sau clasa betonului. Pentru a usura activitatea de evaluare a capacitatii portante a unor elemente din beton armat sau beton precomprimat, in tabelul nr. 1 se prezinta corespondenta orientativa dintre clasa betonului conform NE 012/99, clasa betonului conform C 140/86 si marca betonului.

Art. 14. Armatura

La constructiile de poduri au fost utilizate mai frecvent urmatoarele tipuri de armaturi:

a) Pentru betonul armat:

OB 37, avand limita de curgere Rc = 235 - 255 N/mm² si rezistenta de rupere R=360 N/mm²;

PC 52, avand limita de curgere Rc = 320-360 N/mm si rezistenta de rupere R=510-640 N/mm².

b) Pentru betonul precomprimat:

corzi de pian, utilizate in perioada 1954-1960 cu limita de curgere R0,2 = 600-900 N/mm² si rezistenta la rupere 700-1100 N/mm²;

SBP I, cu limita de curgere R0,2 = 1320-1790 N/mm² si rezistenta la rupere R = l570-2400 N/mm²;

SBP II, cu limita de curgere R0,2 = 1420-1620 N/mm2 si rezistenta la rupere R=1670-2210 N/mm²;

Caracteristicile mecanice sunt date conform STAS 438/1-80 si STAS 6482/2-80. Rezistentele de calcul pentru aceste armaturi sunt cele precizate in STAS 10111/2-87.

Tabelul nr. 1

Corespondenta orientativa dintre clasa betonului conform NE 012/99 - Clasa betonului conform C 140/86 si marca betonului

In normativul NE 012/99 clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice fck cil (fck cub), care este rezistenta la compresiune in N/mm² determinata pe cilindri de 150/300 mm (sau pe cuburi cu latura de 150 mm) la varsta de 28 de zile, sub a carei valoare se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate.

Clasa de Rezistenta caracteristica Clasa Marca

rezistenta a (NE 012/99) betonului betonului

betonului fck cil fck cub (C140/86)

- 2,5 Bc2,5

(C 2,8/3,5) Bc3,5    B 50

C4/5 5 Bc5    B 75

(C 6/7,5) 7,5 Bc7,5 B 100

C8/10 10 Bc10 B 150

C 12/15 15 Bcl5 B 200

C 16/20 20 Bc20 B 250

(C 18/22,5)* 22,5 (Bc 22,5) B 300

C 20/25 25 Bc25 (B 330)

C 25/30 30 Bc30 B 400

(C 28/35)* 35 Bc35 B 450

C 30/37 37 - -

(C 32/40)* 40 Bc40 B 500

C 35/45 45 - -

C 40/50 50 Bc50 B 600

C 45/55 55 - -

C 50/60 60 Bc60 B 700

Nota: * - Clase de beton care nu se regasesc in normele europene si care raman valabile numai pana la intrarea in vigoare a Romcod-urilor.

Daca nu se dispune de proiectul lucrarii, deci nu se cunoaste calitatea armaturilor folosite, proprietatile fizico-mecanice ale armaturii se vor determina pe epruvete extrase din armatura de rezistenta a structurii. Se vor extrage minimum 3 epruvete pentru un pod.

Armaturile pretensionate vor fi considerate de calitatea prevazuta prin proiect sau certificatul de calitate. In cazul scoaterii de sub tensiune a unui cablu in vederea inlocuirii lui, se vor efectua su incercari de laborator pentru determinarea rezistentei firelor.

Pentru determinarea clasei de incarcare a podului, rezistentele de calcul se obtin astfel:

rezistentele de calcul ale armaturilor nepretensionate se obtin prin impartirea limitei de curgere obtinuta experimental cu coeficientul ym= 1,25;

rezistentele de calcul ale armaturilor pretensionate (SBP I, II se obtin prin impartirea rezistentei de rupere obtinuta experimental, cu coeficientul ym= 1,25. Rezistentele de calcul obtinute pe baza incercarilor de laborator vor fi corelate cu rezistentele prevazute in STAS 10111/2-87.

Pentru situatiile in care exploatarea si intretinerea podului s-au facut satisfacator, neexistand degradari importante, valorile rezistentelor determinate conform precizarilor anterioare vor putea fi luate in considerare la determinarea clasei de incarcare, dar numai dupa repararea degradarilor.

In caz ca degradarile existente sunt importante, determinarea clasei de incarcare se va face numai pe baza unui studiu amanuntit care sa tina seama de slabirea sectiunilor sau daca este cazul pe baza incercarii podului sub actiuni de proba.

Capitolul III

Starea tehnica a podului

Art. 15. Starea de viabilitate a podurilor se apreciaza tinand seama de starea tehnica a acestora.

Determinarea starii tehnice se face conform prevederilor 'Instructiunilor pentru stabilirea starii tehnice a unui pod' indicativ AND 522-2002.

Se definesc drept indici de calitate ai starii tehnice a unui pod diferenta dintre starea tehnica initiala si starea la momentul considerat, a principalelor elemente componente ale structurii (Ci) si a caracteristicilor functionale ale acestora (Fi).

Indicii de calitate (Ci sau Fi) se exprima prin numarul de puncte determinat pe baza relatiei:

Ci sau Fi = 10 - D    (1) unde:

10 - reprezinta numarul de puncte maxim, care caracterizeaza o stare tehnica considerata ca fiind perfecta din punct de vedere teoretic, in momentul darii in functiune a podului.

D - reprezinta numarul de puncte care caracterizeaza defectele existente constatate, atat la elementele structurii, cat si la caracteristicile de functionalitate ale podului.

i - 15 reprezinta numarul de parametri sau caracteristicile de functionalitate luate in considerare pentru determinarea indicelui global de calitate Ist al starii tehnice.

Evaluarea indicelui de calitate Ci sau Fi se va stabili pentru situatia cea mai defavorabila, respectiv cea care prezinta degradarile sau defectele cele mai mari, luate o singura data, caracterizate conform catalogului de defecte.

Indicii de calitate (Ci, Fi) sunt grupati in doua categorii principale:

a) Ci - indicele de calitate al starii tehnice rezultat din observatiile, masuratorile si verificarile efectuate pe teren asupra principalelor elemente ale structurii unui pod;

b) Fi - indicele de calitate al starii tehnice rezultat din observatiile, masuratorile si aprecierile efectuate asupra principalelor caracteristici functionale ale unui pod. Indicele de calitate al starii tehnice al unui pod este alcatuit din:

SCi = C1 + C2 + C3 + C4 + C5    (2) unde:

C1 - indicele de calitate al suprastructurii (elementele principale de rezistenta)

C2 - indicele de calitate al elementelor de rezistenta care sustin calea podului;

C3 - indicele de calitate al infrastructurilor, aparatelor de reazem si dispozitivelor de protectie la actiuni seismice, sferturilor de con sau aripilor;

C4 - indicele de calitate al albiei, apararilor de maluri, rampelor de acces si instalatiilor pozate sau suspendate de pod;

C5 - indicele de calitate al caii podului si elementelor aferente.

Indicele de calitate al principalelor caracteristici functionale a unui pod este alcatuit din:

SFi=F1+F2+F3+F4+F5 (3)

unde:

F1 - indicele de calitate determinat in functie de conditiile de desfasurare a traficului pe pod;

F2 - indicele de calitate determinat in functie de clasa de incarcare a podului si importanta drumului pe care este amplasat;

F3 - indicele de calitate determinat in functie de vechimea si tipul podului;

F4 - indicele de calitate al calitatii executiei, al respectarii proiectului si al conditiilor de exploatare;

F5 - indicele de calitate care reflecta starea lucrarilor de intretinere.

Indicii de calitate ai starii tehnice Ci si Fi se exprima prin numarul de puncte determinat conform catalogului de defecte, in urma constatarilor efectuate pe teren.

Indicele de stare tehnica Ist a unui pod rezulta din sumarea indicelor Ci si Fi respectiv

Ist = SCi+SFi.

Podurile, care au o valoare a indicelui de stare tehnica Ist cuprinse intre 61-100, corespunzator claselor I si II vor avea clasa de incarcare conform prevederilor proiectului, sau a Cartii Tehnice.

In situatia in care nu exista proiect, si clasa de incarcare nu este mentionata in Cartea Tehnica a podului, se procedeaza la determinarea aptitudinii pentru exploatare a acestuia.

Starea de viabilitate se determina si pentru podurile a caror stare tehnica a fost incadrata in clasele III, IV si V, conform prevederilor 'Instructiunilor pentru stabilirea starii tehnice a unui pod' Ind. 522/1994.

Parametrii tehnici cuprinsi in starea de viabilitate vor sta la baza intocmirii autorizatiilor speciale pentru transporturile cu tonaje care depasesc limitele prevazute de O.G. cu nr. 43/1997.

Starea de viabilitate trebuie sa contina parametrii tehnici din tabelul nr. 2.

Tabelul nr. 2

Nr. Parametrii tehnici Definit conform

crt.

Clasa de incarcare    STAS 3221/86

Gabarit de libera trecere STAS 5626/92

Clasa starii tehnice    'Instructiuni pentru stabilirea starii

tehnice a unui pod' Ind. 522 - 2002

Materialul din care    NE 012/1999

este executat podul

Tipul podului STAS 5626/92

Lungimea totala a podului STAS 5626/92

Numarul de deschideri STAS 5626/92

si lungimea acestora

Latimea podului    STAS 5626/92

Modul de determinare a parametrilor tehnici

Art. 16. Clasa de incarcare

Clasa de incarcare este definita de convoiul de vehicule ce poate circula pe pod, conform prevederilor STAS 3221/86.

In tabelul nr. 3 sunt prezentate clasele de incarcare corespunzatoare actiunilor utile produse de trafic.

Tabelul nr. 3

Nr. Clasa de incarcare Autocamioane Vehicule speciale

crt. pe roti sau senile

E A30 V80

I A13 S60

II A10 S40

Datele de calcul caracteristice si convoaiele de calcul sunt conform STAS 3221/86.

Actiunile probabile ce vor fi luate in considerare la calculul podurilor, clasificarea si gruparea lor, marimea intensitatilor normate si coeficientii folositi pentru obtinerea valorilor de calcul sunt date in STAS 10101/OB-87, STAS 1545/89 si STAS 3221/86.

Metoda utilizata pentru calculul elementelor de constructie din beton armat si beton precomprimat este metoda semiprobabilistica a starilor limita.

Art. 17. Degradari existente

Degradarile existente la structura de rezistenta vor fi nominalizate conform prevederilor 'Instructiunilor pentru stabilirea starii tehnice a unui pod' Ind. 522-1994 si a 'Manualului pentru identificarea defectelor si degradarilor la poduri si indicarea metodelor de remediere' Ind. 534-97.

Degradarile care au redus sectiunea utila de beton a elementelor principala de rezistenta, vor fi nominalizate si stabilite pozitiile acestora pe element, inclusiv dimensiunile reale ale sectiunii afectate.

In cazul in care degradarile au afectat si armatura de rezistenta, se va aprecia procentul de reducere a ariei acesteia.

Stabilirea starii tehnice a podurilor din beton armat sau beton precomprimat se va face prin evaluarea parametrilor, care caracterizeaza starea elementelor de constructie si gradul de functionalitate a podului.

Parametrii care caracterizeaza starea elementelor de constructie a podurilor sunt:

a) La elementele principale de rezistenta ale suprastructurii se va verifica starea:

grinzilor;

arcelor si boltilor;

tirantilor;

dalelor.

b) La elementele de rezistenta care sustin calea:

consolele trotuarelor;

antretoaze;

placi.

c) Elementele infrastructurii:

culeelor;

pilelor;

cuzinetilor;

aparatelor de reazem;

dispozitive de protectie la actiuni seismice;

sferturi de con sau aripi.

d) Albia, aparari de maluri; rampe de acces

e) Calea podului si elementele aferente

La podurile care prezinta degradari a caror depunctare pentru C1, C2 si C3 stabilita conform prevederilor 'Instructiunilor pentru stabilirea starii tehnice a unui pod' Ind. 522-94, este mai mare de '7', se vor efectua determinari asupra starii betonului si a armaturii.

Degradarile luate in considerare la evaluarea capacitatii portante a elementelor de rezistenta ale podului sunt:

infiltratii, eflorescente; aparitia de stalactite si draperii;

beton carbonatat;

beton cu aspect friabil si/sau beton exfoliat;

beton degradat prin coroziune;

fisuri si/sau crapaturi (longitudinale, transversale sau inclinate);

coroziunea armaturii;

neprotejarea ancorajelor fascicolelor la elementele pretensionate, infiltratii de-a lungul armaturii;

deformatii mari ale suprastructurii;

cumularea la un element a mai multor tipuri de degradari;

Pentru infrastructuri principalele degradari sunt:

coborarea talvegului cursului de apa;

deplasari ale infrastructurilor;

lipsa lucrarilor de aparare a malurilor daca exista tendinta de rupere a acestora. Posibilitatea pierderii stabilitatii infrastructurilor se apreciaza prin verificarea conditiilor de intretinere a albiei.

O albie bine intretinuta trebuie sa permita scurgerea apei pe intreaga sa latime, fara sa prezinte tendinta de afuiere prin modificarea regimului de scurgere datorat exploatarii balastului in amonte sau in aval de pod, sau reducerii sectiunii de scurgere.

Capitolul IV

Stabilirea clasei de incarcare pentru podurile care prezinta degradari importante

Art. 18. Podurile existente pentru care trebuie sa se determine clasa de incarcare vor fi investigate, stabilindu-se urmatoarele:

- caracteristicile geometrice reale ale sectiunii elementelor, calculate pe baza dimensiunilor rezultate in urma intocmirii releveului;

- caracteristicile materialelor stabilite conform precizarilor de la pct. 2.2 al prezentelor instructiuni.

Art. 19. Solicitarile luate in considerare sunt produse de actiunile utile, permanente si temporare (definite conform Cap. 2 din prezentele instructiuni), care intervin pe parcursul existentei podului.

Art. 20. Clasa de incarcare pentru care corespunde podul se va stabili prin verificari la stari limita.

Pe baza evaluarii capacitatii portante a diferitelor elemente de rezistenta ale podului - folosind caracteristicile materialelor determinate experimental si tinand seama de solicitarile produse de actiunile permanente, rezulta disponibilitatea de solicitare ce poate fi acceptata pentru actiunile utile.

In acest mod se determina valoarea actiunilor utile ce pot fi acceptate sa treaca pe pod.

Pentru verificarea sigurantei in exploatare se vor avea in vedere prevederile STAS 10101/0-75, STAS 10111/1-77 si STAS 10111/2-87.

Art. 21. In cazul in care, (actiunile utile) clasa de incarcare determinata nu corespunde cerintelor traficului, se impun restrictii de circulatie (tonaj, viteza, gabarit).

Art. 22. Podurile, care prezinta degradari aparente cu un indice de gravitate ridicat (4 sau 5) iar investigatiile efectuate asupra betonului si armaturii indica un proces avansat de coroziune si degradare, este indicata incercarea cu actiuni de probe conform STAS 12504-86.

Nota: Indicii de gravitate notati cu 4 si 5 conform 'Manualului pentru identificarea defectelor si degradarilor aparute la podurile rutiere si indicarea metodelor de remediere' stabilesc prezenta unor degradari care arata o comportare complet diferita a podului fata de situatia initiala si nu prezinta garantie pentru exploatarea lui in continuare (indice 4) sau apropierea distrugerii si necesita fie restrictii de circulatie, fie inchiderea circulatiei - (indice 5).

Art. 23. In cazul podurilor la care structura de rezistenta prezinta degradari, care indica o evolutie necorespunzatoare a acestora (indice 3), se va efectua urmarirea comportarii in exploatare a podului si a parametrilor tehnici stabiliti conform proiectului intocmit in acest scop, respectandu-se prevederile normativului P 130/1999.

Art. 24. Rapoartele periodice de analiza a comportarii podului vor stabili necesitatea efectuarii expertizei tehnice si/sau incercarea podului, in vederea stabilirii clasei de incarcare.

Art. 25. In situatia in care incercarea cu actiuni de proba a podului evidentiaza neindeplinirea criteriilor de baza (pct. 4.7. din STAS 12504-86) privind comportarea podului se va proceda la:

determinarea actiunilor maxime admise, impunerea de restrictii de circulatie si observarea de lunga durata a comportarii podului;

- consolidarea sau inlocuirea podului.

Capitolul V

Prevenirea degradarii podurilor din beton armat sau beton precomprimat

Art. 26. Mentinerea starii de viabilitate pe toata durata exploatarii podurilor se realizeaza prin adoptarea masurilor de prevenire a degradarilor ce pot apare datorita actiunii traficului, factorilor de mediu, a modificarii in timp a caracteristicilor fizico-mecanice ale betonului si armaturii, precum si actiunilor exceptionale produse de inundatii, cutremure, foc etc.

Art. 27. Prevenirea se obtine prin realizarea la timp a lucrarilor de intretinere curente, periodice si accidentale.

Art. 28. Lucrarile de intretinere curenta se vor executa pe toata perioada anului pe baza unui program de lucru si sunt definite conform 'Instructiunilor tehnice departamentale privind repararea si intretinerea podurilor si podetelor de sosea din beton, beton armat, beton precomprimat si zidarie de piatra' PD 99-2000.

Art. 29. Lucrarile de intretinere periodica se vor executa pe baza documentatiilor tehnico-economice elaborate pe baza notelor de constatare intocmite de comisiile care au efectuat inspectiile periodice sau speciale.

Art. 30. Lucrarile de intretinere accidentale se executa imediat dupa producerea accidentelor.

Art. 31. Inspectiile curente, periodice sau speciale constau in examinarea vizuala si aprecierea starii tehnice a podurilor m scopul determinarii cat mai curand posibil a defectelor si degradarilor, care pot fi cauza unor accidente de circulatie, sau pot sa afecteze capacitatea de rezistenta sau de stabilitate a structurilor, cu implicatii directe asupra starii de viabilitate a podurilor.

Art. 32. Inspectiile speciale ale podurilor se instituie conform recomandarilor 'Normativului privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor' Ind. P130-1997-in cazurile:

a) producerii inundatiilor si/sau a unor furtuni puternice, afuieri;

b) cutremure mai mari de 6 grade pe scara Richter;

c) izbirea puternica a infrastructurilor sau a elementelor principale de rezistenta;

d) alunecari de teren in zona cu afectarea fundatiilor infrastructurii;

e) producerea de incendii majore, cu afectarea structurii de rezistenta.

Art. 33. Pentru prevenirea declansarii proceselor fizico-chimice de degradare sau diminuarea intensitatii acestora sunt necesare urmatoarele lucrari:

a) intretinerea sau refacerea hidroizolatiei pe cale si trotuare, astfel incat sa nu permita accesul apei la elementele suprastructurii;

b) intretinerea si repararea dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatatie pentru a le mentine etanse, fara denivelari;

c) intretinerea si repararea imbracamintii pe cale si trotuare;

d) protejarea elementelor suprastructurii podurilor amplasate in zone cu agresivitate a mediului, conform prevederilor 'Instructiunilor tehnice departamentale pentru protectia anticoroziva a elementelor suprastructurii podurilor din beton armat sau beton precomprimat' Ind. CD 139-81;

e) asigurarea scurgerii rapide a apei rezultata din precipitatii prin:

- realizarea pantelor de scurgere atat la nivelul imbracamintii cat si la nivelul hidroizolatiei;

asigurarea numarului de guri de scurgere si etanseitatea perfecta in jurul acestora;

- dotarea gurilor de scurgere cu gratare si tuburi de prelungire care sa asigure scurgerea apei sub nivelul inferior al elementelor suprastructurii;

protejarea structurii pasajelor superioare care au dimensiunile de libera trecere mai mici decat dimensiunile de gabarit prevazute in STAS 2824;

- degajarea albiei incat scurgerea apei sa fie asigurata pe toata sectiunea ;

- executarea lucrarilor de aparari de maluri, regularizarea albiei, protectia infrastructurilor in vederea miscarii turbioanelor care produc afuieri locale;

curatarea si ungerea aparatelor de reazem metalice, intocmirea celor degradate din neopren sau a pendulilor din beton fretat.

RETETA PREPARARE BETON

Preparare beton la betoniera

CLASE DE BETOANE

Pentru constructia unei case se pot folosi betoane preparate local la betoniera, din balast ('balastru' sau sorturi) + ciment + apa.
Avantajele prepararii de beton la betoniera :
-costuri mai mici cu circa 25-40% pentru betonul preparat la betoniera fata de betonul din statia de betoane
-posibilitatea prepararii unor cantitati mici de beton, in special la lucrarile mici, sau lucrarile de consolidare unde sunt necesare cantitati mici in decursul unei zile.
-controlul direct asupra clasei de beton preparat adica iti faci singur betonul, cat vrei si de care vrei
Principalul dezavantaj al prepararii betonului la betoniera ar fi randamentul scazut, dictat de capacitatea redusa a betonierei.
Se prepara beton la betoniera in mediul rural , in localitati situate la mare departare fata de o statie de betoane, mai ales atunci cand caile de acces sunt din pamant sau piatra, drumuri accidentate, unde masinile cu beton din statie nu pot avea acces. si chiar daca ar avea acces, datorita distantei mari pretul transportului ajunge sa coste aproape cat betonul .
Cand este vorba insa, de o structura de rezistenta la o cladire inalta, unde cantitatea necesara este de sute de metri cubi , atunci problema este simpla: statia de betoane cea mai apropiata, care sa aibe si pompa de betoane .
Pentru o casa Parter, sau P+1, se foloseste betoniera. O betoniera comoda este cea de 130-140 litri.

La constructia unei case se folosesc cateva clase de beton, dupa cum urmeaza:
-B75 echivalent C4/5 sau Bc 5 (la umpluturi, egalizari, unele fundatii ale anexelor gospodaresti pentru constructii usoare)
-B100 echivalent C6/7,5 sau Bc 7,5 (la fundatii,pardoseli,socluri de gard, trotuare fiind cel mai folosit beton)
-B150 echivalent C8/10 sau Bc 10 (fundatii armate, pardoseli, camine utilitati,in general acolo unde se vrea ceva mai bun decat B100, desi in cele mai multe cazuri se exagereaza, de exemplu : se fac trotuare si pardoseli din B150, desi B100 este mai mult decat suficient restul fiind de fapt risipa de ciment.)
-B200 echivalent C12/15 sau Bc 15 (structura de rezistenta: stalpi,centuri,buiandrugi)
-B250 echivalent C16/20 sau Bc20 (structura de rezistenta: grinzi, plansee, elemente puternic solicitate)
-B300 echivalent C18/22,5 sau Bc 22,5 (acesta din urma mai rar folosit, de regula la realizarea platformelor betonate unde se permiteaccesul autode tonaj mare).

La prepararea betonului intra ciment,apa si balastul sau sorturile.
Daca am avea o betoniera asa de mare ar fi simplu, pentru ca le-am introduce pe toate in betoniera si am apasa pe buton. Iar dupa 10-15 minute de invartit, am obtine un metru cub de beton proaspat. Dar betoniera fiind de numai 130 litri, problema care apare este de a imparti reteta de mai sus in parti egale, pentru a prepara mai multe sarje , la capacitatea betonierei.
Mai mult decat atat, impartirea trebuie sa fie usoara, sa nu necesite cantariri cal calcule speciale, asa incat dozarea sa fie usor de facut, la indemana muncitorilor pe santier, care de multe ori sunt necalificati si nu au nici timp si nici putere de a jongla cu densitatile si calculele.

Pentru aceasta trebuiesc cunoscute mai multe unitati de masura si conversia intre ele iar reteta trebuie data in lopeti sau galeti.

-1 metru cub = 1000 litri , deci se poate face dozarea materialelor granulare (balast, nisip, pietris) cu o galeata de 10 litri din comert.
-1 galeata de 10 litri = 3 lopeti de material granular.
-1 lopata medie = 3.33 litri
-1 roaba medie = 24 lopeti
-1 roaba = 8 galeti de 10 litri (= 80 litri)
-1 betoniera de 130 litri = maxim 16 lopeti de material granular + maxim 6 lopeti de ciment + 1 galeata apa de 10 litri.

NOTA: Capacitatea unei betoniere de 130 litri reprezinta capacitatea cuvei pline, insa in practica capacitatea utila este mult mai mica
De exemplu, in betoniera de 130 litri, o sarja de beton 4:1 va avea 16 lopeti de balast si 4 lopeti de ciment la care se adauga 1 galeata de apa, adica in total 20 lopeti = aproape 7 galeti + 1 de apa = 8 galeti = 80 litri utili.

Apoi, mai trebuie cunoscute cateva densitati ale materialelor utilizate si care intra in reteta betonului:
-ciment = 1280 kg/mc = 1,28 kg/litru (1 galeata de 10 litri plina cu ciment = 12.80 kg de ciment)
-balast 0-31 mm = 1700 kg/mc = 1,70 kg/litru (1 galeata de 10 litri plina cu balast = 17 kg de balast)
-nisip 0-3 mm = 1300 kg/mc = 1,30 kg/litru (1 galeata de 10 litri plina cu nisip = 13 kg de nisip)
-pietrisuri sortate 7-16 mm = 1550 kg/mc = 1,50 kg/litru (1 galeata de 10 litri cu pietris = 15,5 kg de pietris)
-pietrisuri sortate 16-31 mm = 1650 kg/mc = 1,65 kg/litru (1 galeata de 10 litri cu pietris = 16,50 kg de pietris)
-betonul proaspat preparat va avea intre 2300 - 2400 kg/mc (1 galeata de 10 litri cu beton proaspat = 23 kg)

-1 lopata cu balast = 5.66 kg balast
-1 lopata cu nisip = 4.32 kg nisip
-1 lopata pietris = 4.80 kg pietris
-1 lopata cu ciment = 4.25 kg ciment
Valori medii.Este posibil sa difere +/-10% in functie de umiditatea materialelor granulare.

In continuare voi prezenta cateva retete de preparare a betonului calculate pe baza retetelor normelor de preparare a betonului din indicatoarele de norme de deviz catalogul CZ.

PREPARARE BETON B75 (C4/5 ; BC5) CU BALAST

conform normei CZ0103B1 din indicatoarele de norme de deviz

Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B75 :
-ciment = 173 kg/mc (41 lopeti de ciment/mc)
-BALAST = 1.2049 mc ; 1.2049 mc x 1700 kg/mc = 2048.33 kg = 362 lopeti
-NISIP 0-7 mm = 0.148 mc x 1300 kg/mc = 192.40 kg = 45 lopeti
Total = 2240.73 kg agregate.
-apa 170 litri/mc
Raportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 12,95 kg agregate : 0,98 litri apa
In functie de capacitatea betonierei utilizate se vor imparti proportional cantitatile iar dozajul se va face cu lopata.

PREPARARE BETON B100 (C6/7.5 ; BC7,5) CU BALAST

conform normei CZ0104B1 din indicatoarele de norme de deviz

Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B100 :
-ciment = 203 kg/mc (ADICA : 48 lopeti de ciment/mc)
-agregate: balast 1.20 mc x 1700 kg/mc = 2040 kg si nisip 0.148 mc x 1300 kg/mc = 192,40 kg. Total balast + nisip = 2232.4 kg = 395 lopeti balast.
De regula B100 se prepara numai din balast, care contine suficienta parte fina, fara a mai fi nevoie de adaos de nisip, asa incat se aduna cantitatile si se va folosi numai balast 2232,4 kg.
-apa 165 litri/mc (consumul de apa poate varia functie de umiditatea balastului.)
Raportul ciment : balast : apa este egal cu 1 kg ciment : 11 kg balast : 0.81 litri apa .
In functie de capacitatea betonierei utilizate se vor imparti proportional cantitatile iar dozajul se va face cu lopata.

PREPARARE BETON B150 (C8/10 ; BC10)

conform normei CZ0105D1 din indicatoarele de norme de deviz

Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B150 :
-ciment = 279 kg/mc (65,5 lopeti de ciment/mc)
-PIETRIS 0,64 mc x 1600 kg/mc = 1024 kg = 213 lopeti
-NISIP 0.75 mc x 1300 kg/mc = 975,00 kg = 226 lopeti
Total = 1999 kg agregate.
-apa 190 litri/mc
Raportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 7,16 kg agregate : 0,68 litri apa
In functie de capacitatea betonierei utilizate se vor imparti proportional cantitatile iar dozajul se va face cu lopata.

PREPARARE BETON B200 (C12/15 ; BC15)

conform normei CZ0106F1 din indicatoarele de norme de deviz

Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B200 :
-ciment = 320 kg/mc (75,5 lopeti de ciment/mc)
-PIETRIS 7-15 mm + PIETRIS 15-30 mm = (0.277 mc + 0.354 mc = 0.631 mc); 0,63 mc x 1600 kg/mc = 1009.6 kg = 210 lopeti
-NISIP 0-3 mm + NISIP 3-7 mm = (0.498 mc + 0.242 mc = 0.74 mc) 0.74 mc x 1300 kg/mc = 962,00 kg = 223 lopeti
Total = 1971 kg agregate.
-apa 190 litri/mc
Raportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 6,15 kg agregate : 0,59 litri apa
In functie de capacitatea betonierei utilizate se vor imparti proportional cantitatile iar dozajul se va face cu lopata.

PREPARARE BETON B250 (C16/20)

conform normei CZ0107F1 din indicatoarele de norme de deviz

Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B250 :
-ciment = 355 kg/mc (83,5 lopeti de ciment/mc)
-PIETRIS 7-15 mm + PIETRIS 15-30 mm = (0.273 mc + 0.344 mc = 0.617 mc); 0,617 mc x 1600 kg/mc = 987.2 kg = 206 lopeti
-NISIP 0-3 mm + NISIP 3-7 mm = (0.489 mc + 0.238 mc = 0.727 mc); 0.727 mc x 1300 kg/mc = 945,1 kg = 219 lopeti
Total = 1932.3 kg agregate.
-apa 190 litri/mc
Raportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 5,44 kg agregate : 0,53 litri apa
In functie de capacitatea betonierei utilizate se vor imparti proportional cantitatile iar dozajul se va face cu lopata.

PREPARARE BETON B300 (C18/22.5 ; BC22.5)

conform normei CZ0108H1 din indicatoarele de norme de deviz

Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B300 :
-ciment = 376 kg/mc (88,5 lopeti de ciment/mc)
-PIETRIS 7-15 mm + PIETRIS 15-30 mm = (0.277 mc + 0.385 mc = 0.662 mc); 0,662 mc x 1600 kg/mc = 1059.2 kg = 221 lopeti
-NISIP 0-3 mm + NISIP 3-7 mm = (0.406 mc + 0.231 mc = 0.637 mc); 0.637 mc x 1300 kg/mc = 828,10 kg = 192 lopeti
Total = 1887.30 kg agregate.
-apa 200 litri/mc
Raportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 5,01 kg agregate : 0,53 litri apa
In functie de capacitatea betonierei utilizate se vor imparti proportional cantitatile iar dozajul se va face cu lopata.