Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


PLANSEE DIN BETON ARMAT MONOLIT

Constructii

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
COORDONARE DIMENSIONALA SI MODULARA
Cum montam parchetul laminat
ZIDARIE PREVEDERI GENERALE
DOCUMENTATIE TEHNICO-ECONOMICA LUCRARE: P + E + M
Sa se intocmeasca fisa tehnologica de executie a unui tronson de canal de aductiune delimitat de punctele A si B de pe planul de situatie anexat
STRUCTURI ORGANIZATORICE PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CONSTRUCTII
CAIET DE SARCINI - INSTALATII DE CANALIZARE INTERIOARE EXECUTATE CU TUBULATURA DIN PVC
INSTALATII DE BALAST - SANTINA
Ferestrele si usile
ACTIUNEA FACTORILOR DE MEDIU ASUPRA CAII - DRUMURI

TERMENI importanti pentru acest document

: zidarie portanta : : plan cofraj armare panou de placa carosabila : :

PLANSEE DIN BETON ARMAT MONOLIT

1. Notiuni generala. Conditii tehnice cerute planseelor si clasificarea lor

1.1. Partile principale ale unei cladiri.

In practica curenta, o cladire are urmatoarele parti principale: infrastructura cladirii, aflata sub cota 0.00 si care cuprinde fundatiile si in cazul cladirilor cu subsoluri si elementele acestora; suprastructura cladirii, adica partea care se afla deasupra cotei 0.00 si cuprinde toate celelalte elemente ale cladirii; lucrarile de instalatii (fig 1.1).

Fig. 1.1 Alcatuirea generala a unei cladiri: 1 fundatie; 2 - perete (zid) interior; 3 - perete (zid) exterior; 4 planseu; 5 sarpanta; 6 invelitoare; 7 fereastra; 8 balcon; 9 soclu; 10 trotuar; 11 subsol; 12 parter; 13 etaj (nivel curent).

a.     Infrastructura cladirii. Cuprinde ca element principal fundatia care se executa sub nivelul terenului natural, vine in contact direct cu stratul bun de fundare al terenului si ii transmite acestuia toate incarcarile care actioneaza asupra constructiei. Peste fundatie se executa, dupa caz, zidaria parterului, subsolului sau a mai multor subsoluri.

b.     Suprastructura sau elevatia cladirii. Este partea din cladire situata deasupra terenului si cuprinde toate elementele de rezistenta, in afara fundatiilor, precum si lucrarile de finisaj si protectie ale cladirii.

Elementele de rezistenta cuprind:

-         zidurile (peretii); delimiteaza spatiul interior al cladirii de mediul inconjurator si impart constructia la interior in incaperi. Ele preiau incarcarile transmise de celelalte elemente de constructie (plansee, grinzi, acoperis etc.) si le transmit fundatiilor;

-         stalpii; constituie elemente verticale sau inclinate de rezistenta care preiau de asemenea incarcarile provenite de la elementele de constructie orizontale sau inclinate (grinzi, plansee) si le transmit fundatiilor;

-         planseele; sunt elemente orizontale sau inclinate care separa intre ele incaperile unei cladiri pe inaltimea acesteia sau inchid cladirea la partea superioara, alcatuind in acest ultim caz, acoperisul numit si acoperis-terasa. Planseele preiau incarcari permanente, utile (oameni, mobilier, utilaje, pereti despartitori etc.) si le transmit zidurilor sau stalpilor;

-         sarpanta; constituie elementul de rezistenta al acoperisului, avand rolul de a sustine invelitoarea cladirii;

-         scarile; asigura circulatia intre nivelurile cladirii, precum si intre exterior si interior.

1.2. Plansee.Notiuni generale.

Planseele sunt elemente de constructie orizontale sau inclinate care indeplinesc rolul de compartimentare a cladirilor pe verticala, iar la cladirile cu acoperis-terasa planseul ultimului nivel este totodata elementul care inchide constructia la partea superioara.

Planseele sunt elemente portante care preiau incarcarile permanente si utile si le transmit elementelor de rezistenta pe care reazema (stalpi, ziduri). In mod obisnuit pentru asigurarea izolarii termice si fonice, la partea superioara si inferioara, planseele au ca elemente de finisaj, pardoseala si tavanul.

1.3 Conditii tehnice cerute planseelor

Conditia de rezistenta cere ca planseele sa asigure preluarea incarcarilor permanente si utile si transmiterea acestora elementelor de reazem (stalpi, pereti), in ipotezele cele mai defavorabile care pot sa apara in timpul executiei si exploatarii.

Conditia de rigiditate sub actiunea incarcarilor verticale cere ca planseele sa nu se deformeze sub actiunea incarcarilor de exploatare, peste limitele admisibile. Daca sagetile depasesc pe cele admisibile, deformatiile planseelor creaza o senzatie de disconfort, de nesiguranta, in timpul exploatarii. O importanta deosebita trebuie acordata rigiditatii planseelor incarcate cu masini si utilaje care produc vibratii; planseele, in acest caz, trebuie sa fie suficient de rigide ca sa nu vibreze.

Conditia de rigiditate sub actiunea incarcarilor orizontale (vant, cutremure) cere ca planseele sa poata prelua si transmite elementelor portante verticale de rezistenta eforturile care se dezvolta in planul lor. Este rational sa se obtina o rigidizare a cladirilor in plan orizontal cu plansee rigide (saibe orizontale) in toate cazurile si in mod obligatoriu, la cladirile amplasate in regiuni seismice.

Conditia de izolare termica se impune in cazul planseelor care inchid constructia la partea superioare (plansee-terasa), sau care sunt situate deasupra unor spatii neicalzite (pivnite, ganguri circulabile, parti din cladire care ies in consola etc.). In general, planseele curente ale cladirilor nu au o functiune de izolare termica decat in cazuri speciale cum ar fi incaperile frigorifice izolate termic de restul cladirii.

Conditia de izolare fonica se pune, in mod diferentiat, tuturor tipurilor de plansee. Planseele peste subsoluri sau planseele de pod nu necesite masuri speciale de izolare fonica necesara impotriva transmiterii zgomotelor aeriene sau structurale (de impact). In cazuri speciale planseele trebuie sa indeplineasca conditii severe de izolare fonica (studiouri de inregistrare pentruradio sau televiziune), sau sa asigure calitatile acustice ale unei sali (teatre, auditorii). Calitatile de izolare fonica ale planseelor depind de greutatea proprie a acestora, precum si de materialele din care se executa.

Conditita de izolare hidrofuga nu este obligatorie pentru planseele curente ale cladirilor; se recomnada realizarea unei izolatii hidrofuge in baile apartamentelor de locuit, pentru spalatorii si bai comune, bazine de inot, sali de tratament balneologic, terase etc..

Conditia de ordin arhitectural se impune planseelor unor incaperi cu destinatii speciale (sali de spectacole, de receptie, foaierele teatrelor, restaurante etc.), care trebuie sa indeplineasca o functiune decorativa ce se asigura prin intermediul elementelor de finisaj (plafoane, tencuieli decorative etc.).

Conditiile economice sunt exprimate prin indicii tehnico-economici, deseori determinati in alegerea unei solutii de planseu. Acesti indici se refera la consumul de materiale, costul si greutatea unui metru patrat de planseu, consumul de manopera in fabrica si pe santier, consumul de energie, durata de executie, gradul de industrializare si mecanizare etc..

Conditia de durabilitate impune corelarea durabilitatii tipului de planseu ales cu durabilitatea celorlate elemente de rezistenta ale cladirii.

Conditia de rezistenta la foc imparte planseele in trei grupe:

-         incombustibile: plansee din beton armat monolit sau din elemente prefabricate pline sau cu goluri, cu grosimea placilor de minimum 5 cm si plansee cu grinzi metalice cu elemente de umplutura incombustibile;

-         greu combustibile (semicombustibile): plansee executate din materiale greu combustibile precum si din materiale protejate imotriva temperaturilo inalte, prin tencuire sau placare cu materiale incombustibile; de exemplu: plansee cu grinzi din lemn protejate cu tencuiala pe sipci si trestie sau pe rabit, cu grosimea tencuielii de 5 cm;

-         combustibile: plansee executate din lemn, neprotejate.

1.4 Clasificarea planseelor

Dupa pozitia in cladire, planseele se clasifica in:

-         plansee intermediare, intre etajele curente;

-         plansee peste subsol (despart subsolul de parter);

-         plansee peste ultimul etaj, denumite si plansee de pod;

-         plansee-terasa, denumite si plansee acoperis;

-         plansee cu functii speciale pentru balcoane, amfiteatre etc.

Dupa materialele din care se executa elementele principale de rezistenta, planseele se clasifica in:

-         plansee cu grinzi din lemn;

-         plansee cu bolti din zidarie;

-         plansee cu grinzi metalice;

-         plansee din beton armat.

Alte criterii de clasificare pentru plansee sunt: forma fetei superioare si

inferioare, durabilitatea, rezistenta la foc, deschiderea, rigiditatea etc..

2. Tipuri de plansee din beton armat monolit. Alcatuirea si tehnologia de executie a planseelor cu placi fara grinzi

2.1. Plansee din beton armat monolit

Tipurile de planseu din beton armat monolit sunt: plansee cu placi, fara grinzi; plansee cu placi si grinzi asezate pe o singura directie; plansee cu placi, grinzi secundare si grinzi principale; plansee cu retele de grinzi; plansee dala; plansee ciuperca.

Plansee cu placi, fara grinzi. Planseele cu placi, fara grinzi reazema pe ziduri portante amplasate la distante de maximum 4.005.00 m. Acest tip de plansee este utilizat la cladirile de locuite cu putine niveluri (P+3EP+4E) avand structura de rezistenta cu perti portanti de zidarie sau la cladiri inalte (P+8P+10E) cu structura de rezistenta cu pereti portanti (diafragme) din beton armat monolit).

Astfel, la cladiri cu pereti portanti transversali din zidarie, avand in vedere distantele relativ mici intre pereti (34 m), plansee din beton armat monolit se prezinta sub foram unor placi rezemate pe zidarie (fig. 1.2). Rezemarea placii se poate face direct pe ziduri sau prin intermediul unor centuri de beton armat care reprezinta o ingrosare a placii pe latimea zidurilor (fig. 1.3).

Fig. 1.2 Plansee cu placi de beton armat la cladiri cu pereti portanti traversali din zidarie: 1 perete portant; 2 perete de rigidizare (autoportant); 3 placi de beton armat; 4 casa sacarii.

Fig. 1.3 Detalii de centuri de beton armat

Centurile au inaltimea de 1525 cm si se armeaza cu 46 bare longitudinale cu diametrul Ø810 mm si etrieri Ø68 mm asezati la 2530 cm distanta.

La constructiile cu diafragme dese (tip fagure), planseul se realizeaza cu placi rezemate la interior pe pereti, iar la exterior pe grinzi de fatade (fig. 1.4). Acelasi planseu rezolvat pentru o cladire cu diafragme rare (tip celular) necesita introducerea unor grinzi in vederea micsorarii deschiderii placii (fig. 1.5).

Fig. 1.4 Plansee cu placi de beton armat la constructii cu pereti portanti din beton armat (diafragme) sistem fagure: 1 pereti din beton armat; 2 grinzi de fatade.

Fig. 1.5 Plansee cu placi si grinzi din beton armat la constructii cu diafragme din beton armat sisteme celulare: 1 diafragme de beton armat; 2 grinzi de fatada; 3 grinda de beton armat in cadrul planseului.

Sub actiunea incarcarilor, placa se deformeaza; in principal efectul incarcarilor asupra placii este un efect de incovoiere, care face ca planul median al pacii sa se deformeze si sa devina o suprfata curba in spatiu, cu o singura curbura sau cu dubla curbura.

In cazul in care placa sufera o deformatie devenind o suprafata cilindrica cu simpla curbura se produc momente incovoietoare pe directia cea mai mica, iar in cazul deformatie dupa suprafete cu dubla curbura se vor produce momente uncovoeitoare pe ambele directii paralele cu laturile placii.

Raportul latruilor placii influenteaza asupra repartizarii incarcarii ce actioneaza placa pe cele doua directii. Pe masura ce o placa este mai lunga, incarcarea ce se repartizeaza paralel cu latura scurta creste, iar cea care se transmite pe directia lunga scade.

Rezulta ca placile care au raportul laturilor mai mic ca 2, lucreaza, se calculeaza si se armeaza pe ambele directii, repartizarea incarcarilor pe cele doua directii fiind comparabila; placile care au raportul laturilor mai mare ca 2 se pot calcula si arma pe o singura directie si anume pe directia laturii celei mai scurte.

Grosimea hp a placilor trebuie sa tina seama de marimea deschiderii si incarcarilor, de modul de deformare a placii.

La placile armate pe o singura directie grosimea se ia in functie de modul de rezemare:

hp=(1/251/35)l,

(l fiind deschiderea de calcul a placii), dar cel putin 6 cm pentru planseele monolit la constructii civile, 8 cm pentru planseele dintre etaje la constructii industriale, 10 cm pentru planseele carosabile de la cladiri si poduri.

La placile armate pe doua directii (crucis) grosimea minima se ia hp=(1/401/45) l, dar cel putin valorile date la placile armate pe o singura directie. Se recomanda ca la placile armate pe doua directii sa se satisfaca si relatia:

hp(h+l2)/0.9,

in care: l1,l2 sunt lungimile laturilor, in m, iar hp- grosimea palcii, in cm.

Distantele intre reazemele placilor, deci intre zidurile portante, nu trebuie sa depaseasca deschiderea economica a placii; aceasta inseamna ca pentru panourile de placa ce se armeaza pe doua directii, suprafata nu trebuie sa depaseasca 2025 m2, iar pentru placile armate pe o singura directie, deschiderea de calcul (cea mai mica dintre laturi) sa nu intreaca 2.503.00 m. Palcile se realizeaza din beton armat obisnuit de marca B150 si B200. Armaturile placilor se compun din armatura de rezistenta si armatura de repartitie.

Barele de rezistenta se dispun, dupa caz, paralel cu una din laturile placii (armarea pe o singura directie) sau sub forma de retea (plasa) ortogonala (armarea pe doua directii). In cazul armarii pe o singura directie, barele de rezistenta se dispun paralel cu laturile scurte ale placii, iar perpendicular pe acestea se prevad, obligatoriu, o serie de bare de repartitie. In cazul armarii pe doua directii, armatura de rezistenta se dispune pe ambele directii.

Cantitatea de armatura de rezistenta rezulta din calcul si cuprinde bare drepte, bare indoite ridicate pe reazeme si bare scurte pe reazeme numite calareti. Barele drepte asezate la partea inferioara a placii au rolul de aprelua momentele incovoietoare pozitive din campul placii. Barele inclinate se ridica pentru a prelua eforturile de intindere ce apar la partea superioara a placilor in zona reazemelor. Calaretii se introduc suplimentar cand barele inclinate de la partea superioara a placii in dreptul reazemului nu sunt suficiente (fig. 1.6).

Fig. 1.6 Principiul de asezare a armaturii de rezistenta: a grinda continua pe mai multe reazeme; b grinda simplu rezemata; c grinda in consola; 1 grinda de beton armat; 2 armatura de rezistenta; 3 diagrama de momente incovoietoare; 4 reazem vertical.

Planseele de armatura se pot realiza ca plase legate cu sarma moale din bare independente sau bare continue (fig. 1.7), sau ca plase sudate (fig. 1.8) in punctele de intersectie a barelor.

Ca armaturi de rezistenta pentru placi se intrebuinteaza urmatoarele tipuri de otel-beton: OB37, PC52, STNB (sarma trasa neteda), STPB (sarma trasa profilata).

Distanta dintre armaturile de rezistenta este de mazimum 20 cm (cel putin 5 bare/metru liniar) si de cel putin 7 cm (maximum 14 bare/metru) in cazul armaturilor legate.sau ca plase sudate (fig. 1.8) in punctele de intersectie a barelor.

Ca armaturi de rezistenta pentru placi se intrebuinteaza urmatoarele tipuri de otel-beton: OB37, PC52, STNB (sarma trasa neteda), STPB (sarma trasa profilata).

Distanta dintre armaturile de rezistenta este de mazimum 20 cm (cel putin 5 bare/metru liniar) si de cel putin 7 cm (maximum 14 bare/metru) in cazul armaturilor legate.

Diametrele minime ale armaturilor de rezistenta se iau: la plase sudate 5mm; la plase legate: la partea inferioara a placii (in camp) 6mm; la partea superiaoara a placii (pe reazeme) 8mm pentru otel OB37 si 6mm pentru otel PC52.

Fig. 1.7 Armarea unei placi de beton armat: a armare cu bare independente; b armare cu bare continue; 1 bara dreapta; 2 bara ridicata la 45o; 3 calaret; 4 bare de repartitie.

Placile armate dupa doua directii (crucis) se impart pentru armare in fasii (fig. 1.9); in fasiile centrale armatura se dispune cu sectiunea rezultata din calcul, iar in fasiile marginale se reduce la jumatate, dar se prevad cel putin trei bare pe metru liniar pe placa. Cel putin 1/3 din numarul barelor de rezistenta din camp si minimum trei bare pe metru liniar se prelungesc drept, peste reazeme, asigurandu-se lungimea minima de ancorare. Restul armaturii din camp se ridica pe reazeme la 45o pentru preluarea momentelor negative; ridicarea armaturii se face la 1/5 din lumina de la fata reazemului, iar la reazemul marginal la 1/10 l se recomanda ca pentrua aceiasi placa sa se foloseasca cel mult doua diametre, pastrand pe cat posibil acelasi numar de bare in toate deschiderile. Pentru a usura montarea barelor de cofraje, se va cauta ca in fiecare deschidere raportul dintre numarul barelor ridicate si cel al barelor drepte, precum si raportul dintre numarul calaretilor si cel al barelor ridicate pe reazem sa fie egal cu unitatea.

Fig. 1.8 Procedee de armare a placilor cu plase sudate

Fig. 1.9 Fasii de reazem si de camp la placile armate pe doua directii: 1 fasii de reazem; 2 fasie de camp.

Grosimea stratului de acoperire cu beton pentru armatura de rezistenta se ia de 1.0 cm la placi cu grosimea hp≤10 cm si de 1.5 cm la placi cu grosime hp>10 cm.

Pentru ca solutia de armare sa fie economica, se recomanda ca procedeul de armare (aria sectiunii de armatura/ aria sectiunii de beton) sa fie cuprins intre 0.2 si 0.8 %, in functie de tipul armaturii si directiile de armare.

La placile cu armatura de rezistenta dupa o directie se prevede o armatura de repartitie perpendiculara pe aceasta. Sectiunea acestei armaturi de repartitie va fi de 1015 % din cea a armaturii de rezistenta si cel putin 3Ø6/m.

Barele de repartitie au si rolul de a repartiza incarcarile concentrate sau cu distriburite locala, de a mentine barele de rezistenta in pozitia din proiect pe timpul turnarii betonului si de aprelua eventualele eforturi suplimentare ce n-au fost luate in considerare la calculul placii.

Diametrul minim al armaturii de repartitie se ia: 6mm la placi armate cu plase legate si 4mm la placi armate cu plase sudate, pentru betoane turnate monolit.

Acoperirea minima cu beton a armaturii de repartitie este de 1.0 cm.

In figura 1.10 se arata pozitia armaturii pentru o placa armata pe o singura diretie, iar in figura 1.11, pentru o placa armata pe doua directii.

De obicei planseul unei cladiri cuprinde mai multe placi de diferite forme si dimensiuni, armarea facndu-se corespunzator pe una sau doua directii.

Fig. 1.10 Armarea unei placi pe o singura directi Fig. 1.11 Armarea unei

(plan cofraj si armare). placi pe doua directi (plan

cofraj si armare).

2.2. Tehnologia de executare a planseelor din beton armat monolit

Planseele din beton armat monolit se pot realiza in urmatoarele sisteme constructive:

-         cu placi din beton armat fara grinzi;

-         cu placi si grinzi dispuse pe o singura directie;

-         cu placi, grinzi principale si grinzi secundare;

-         cu nervuri dese;

-         cu retele de grinzi (plansee casetate);

-         tip ciuperca;

-         sistem dala.

Tehnologia de executie a planseelor din beton armat monolit cuprinde

urmatoarele lucrari: cofrare, armare, montare a pieselor si a elementelor de instalatii, turnare si compactare a betonului, decofrare.

Lucrarile de cofrare. In cazul planseelor cu placi din beton armat, fara grinzi, cofrajul se alcatuieste din panouri tipizate sau netipizate asezate pe grinzi metalice. Cofrajele demontabile tipizate (fig. 1.12) sunt alcatuite din panouri si elemente de sustinere si solidarizare de inzentar (popi, grinzi extensibile, clesti etc.). Panourile de cofraj se dispun astfel incat sa acopere in totalitate suprafata planseului sau sa se foloseasca un numar minim de completari.

Fig. 1.12 Cofrarea placilor cu panouri tipizate de inventar: 1 grinda extensibila; 2 contravantuiri longitudinale; 3 grinda (bila) din lemn; 4 popi telescopici; 5 contravantuire traversala; 6 teava de schela; 7 panou pentru cofrarea placii; 8 planseu de beton armat.

La cofrarea planseelor cu placi drepte se foloseste si cofrajul din panouri metalica, care asigura obtinerea de suprafete plane si netede, in conditiile unui numar mare de refolosiri.

Un alt cofraj utilizat pentru planseele cu placi drepte este masa de cofrare care are avantajul ca poate fi reglata pentru diferite inaltimi si dimensiuni ale incaperii.

Cand plansul se realizeaza odata cu peretii, este indicata folosirea cofrajelor metalice spatiale. Indiferent care este sistemul de cofrare a planseului cu placi drepte, succesiunea operatiilor pentru cofrare este, in general, aceiasi: curatirea si nivelarea locului de montaj, trasarea pozitiei cofrajelor, ridicarea cofrajelor si a elementelor componente pe locurile trasate si sustinerea lor provizorie, verificarea si definitivarea pozitiei lor, fixarea definitiva.

La palnseele cu placi si grinzi dispuse dupa o directie (fig. 1.13), cofrarea este aceasi ca la planseele cu placi drepte, cu particularitatile de executie a cofrajului pentru grinzi. Cofrajul pentru planseele cu grinzi principale si secundare se executa din panouri tipizate sau netipizate. O atentie deosebita trebuie acordata cofrarii intersectiilor grinzilor, pentru a se folosii minimum de completari sau de materiale ce nu se pot refolosii.

In cazul planseelor cu nervuri dese se folosesc cofraje de inventar sub forma de cutii de lemn, de 11.2 m lungime, sau cutii metalice in furma de

Fig. 1.13 Cofrarea unui planseu cu grinzi: 1 grinda de beton armat; 2 grinda extensibila; 3 popi metalici; 4 contravantuire traversala; 5 dispozitiv de descintrare; 6 placa de beton; 7 panou tipizat

de cofraj

U, de 1 m lungime, executate din tabla de 2 mm grosime. De asemenea se pot utiliza cofraje pierdute, alcatuite din corpuri de umplutura (din beton usor sau materiale ceramice) care raman inglobate in structura planseului dupa turnarea betonului (fig. 1.14). La executia planseelor casetate se folosesc cofraje de inventar din metal, azbociment, materiale plastice, sub forma unor cutii intoarse cu colturi rotunjite. Acest sistem de cofrare permite realizarea de economii de material lemnos si obtinerea de suprafete netede usor de finisat. Pentru cofrarea planseelor de tip ciuperca si a planseelor-dala, se utilizeaza aceleasi cofraje ca la planseele din beton armat monolit cu placa dreapta.

Fig. 1.14 Plansee cu nervuri dese si corpuri de umplutura.

Armarea planseelor. Armarea planseelor cu plase din bare independente se realizeaza de obicei, direct in cofraj, ordinea operatiilor fiind urmatoarea:

-         se aseaza barele drepte, legandu-se cu sarma de armatura din centuri sau din grinzi;

-         se monteaza barele ridicate la 45o, care se indoaie la bancul de lucru pentru Ø>10mm, si in cofraj, pentru Ø≤10mm;

-         se aseaza armatura de repartitie si se monteaza calaretii in directia barelor drepte, legandu-se de armatura de repartitie de la partea superioara a placii.

In cazul placilor dublu armate, se monteaza intai barele de rezistenta drepte si cele ridicate din randul inferior, peste care se aseaza si se leaga cel de-al doile rand de bare de rezistenta.

O importanta deosebita la armarea placilor o are acoperirea cu beton, precum si mentinerea armaturii in pozitia din proiect. Aceasta se realizeaza cu ajutorul distantierilor. La armarea planseelor cu plase sudate, ordinea operatiilor este urmatoarea:

- se monteaza plasele armaturii inferioare a placii, conform planului de armare;

- se monteaza calaretii de reazem si barele de montaj;

- se monteaza plasele de pe reazemele placii.

In cazul planseelor cu grinzi, armatura din plansee se leaga cu sarma de armatura din grinzi. Centurile si grinzile se armeaza cu bare independente sau cu plase sudate, in tehnologiile prezentate anterior. Dupa executia armaturii planseelor, se monteaza piesele si elementele de instalatii inglobate, precum si tiparele pentru realizarea golurilor si a traseelor instalatiilor realizate ulterior betonatii planseelor.

Turnarea si compactarea betonului. Ianinte de turnarea betonului in plansee, se executa operatiile pregatitoare:

-         se verifica cofrajele din punctul de vedere al dimensiunilor, calitatii si stabilitatii, precum si a pozitiei pieselor inglobate;

-         se verifica armaturile din punctul de vedere al alcatuirii constructive si al pozitiei;

-         se curata coftajul si armaturile si se uda abundent cu 23 ore ianinte de turnare (la cofrajele din lemn);

-         se aseza pe cofraje podinele de circulatie pentru muncitori, utilajele si materialele necesare betonarii.

Se recomanda ca planseele sa se betoneze pe toata suprafata lor, adica betonul adus la locul de punere in opera sa se toarne odata in cofrajul placilor si al centrurilo sau in cofrajul placilor, grinzilor sau al nervurilor si sa se vibreze.

La planseele cu grinzi, se betoneaza grinzile in straturi continue si se vibreaza cu previbratorul sau cu vibratoarele de cofraj. Se constinua cu betonarea placilor pana la nivelul superior marcat cu repere. Pentru vibrare se folosesc vibratoare de suprafata (placi vibrante sau rigle vibrante).

In cazul planseelor cu placu drepte, betonul din centuri se toarna direct pe ultimul rand de caramizi care nu se acopera cu mortar si se uda bine cu apa, pentru a nu absorbii apa din betonul proaspat. Betonul din centura se toarna si se vibreaza in continuare odata cu betonul din placi.

O atentie deosebita se acorda betonarii intersectiilor grinzilor sau zonelor de rezemare a planseelor pe stalpi, unde sunt armaturi dese. Betonul trebuie sa umple complest cofrajul, sa nu prezinte segragari sau goluri. Avand in vedere volumul mare de beton necesar executiei monolite a planseelor este indicata folosirea pompei de beton.

In timpul betonarii planseelor, muncitorii si utilajele folosite trebuie sa circule pe podine si pe trasee special amenajate, care reazema pe cofraje; nu se admite circulatia pe armaturi, care ar putea produce deformarea sau deplasarea lor, si nici crearea de aglomerari de beton prin descarcarea lui intr-un singur loc.

Daca nu se poate asigura turnarea betonului in tot planseul, se admite intreruperea betonarii si crearea de rosturi de lucru conform proiectului. Rosturile de lucru sunt prevazute in zonele de solicitari minime. Cand grinzile se betoneaza separat, rostul de lucru se lasa la 35 cm sub nivelul inferior al placii. La placi, rostul de lucru va fi paralel cu armatura de rezistenta sau cu latura cea mai mica si situat in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschidere (fig. 1.15 a).

La plasee cu grinzi si nervuri cand se betoneaza in directia nervurilor, rostul trebuie sa fie in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea nervurilor (fig. 1.15 b). Cand se betoneaza perpendicular pe directia nervurilor, rostul este in zona cuprinsa inre 1/5 si 1/3 din deschiderea grinzii principale, pe cat posibil se va cauta ca in placa rostul sa fie la sfertu deschiderii (fig. 1.15 c). Rosturile de la plansee cu grinzi si nervuri se recomanda a se alterna intre diferitele campuri, evitandu-se crearea unui rost continuu (fig. 1.15 d).

Fig. 1.15 Pozitia rosturilor de lucru la planseele cu nervuri

Durata maxima admisa a intreruperilor de betoane pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii nu trebuie sa depaseasca momentul de incepere a prizei a cimentului folosit. Cand sa produs o inrerupere mai mare, reluarea turnarii este permisa dupa pregatirea suprafetei rosturilor. Suprafata rosturilor de lucru la grinzi va fi perpendiculara pe axa lor, iar la placi, perpendiculara pe suprafata lor. Suprafata rosturilor se curata de betonul ce nu a fost bine compactat si de pojghita de lapte de ciment, iar imediat, inauinte de turnarea betonului proaspat, va fi spalata abundent cu apa.

Dupa terminarea betonarii planseelor, se iau masuri care sa asigure conditii favorabile de intarire si sa reduca deformatiile din constructii. Umiditatea betonului se mentine minimum 7 zile dupa turnare protejand suprafetele libere prin acoperirea cu materiale de protectie si stropirea cu apa, la intrvale de 26 ore, dar dupa 212 ore de la turnare. Pe timp ploios suprafetele din beton proaspat se acopera cu prelate sau cu folii de polietilena, pentru a evita spalarea pastei de ciment. Daca temperatura aerului este sub +5oC, betonul nu se mai stropeste, ci se iau masuri de protejare contra inghetului.

Decofrarea. Dupa ce betonul s-a intarit, cofrajele se demonteaza prin desfacerea legaturilor si indepartarea elementelor componenete ale acestuia. In cazul planseelor fara grinzi, se scot scandurile de sustinere a traverselor alternativ, se slabesc si se scot penele de sub popi, se demonteaza treptat contravantuirile si se scot popii, lasandu-se poi de siguranta (cel putin cat un pop la 12 m2 de placa), care se indeparteaza dupa 814 zile. Se definitiveaza decofrarea prin scoaterea traverselor si indepartarea panourilor de cofraj. La constructiile etajate nu este permisa indepartarea sustinerilor cofrajelor unui planseu aflat imediat sub altul care se betoneaza.

La planseele cu grinzi, se decofreaza intai panourile laterale grinzilor si pe urma partile orizontale ale cofrajului si placilor, la fel ca in cazul precedent.

Planseele peste subsol trebuie sa indeplineasca si conditia de izolare termica. In acest scop, planseul de peste subsol se izoleaza termic. O solutie eficienta de termoizolare o constituir placarea lui la partea inferioara cu materiale termoizolante rigide. Folosirea materialelor termoizolante rigide simplifica tehnologia de executie a planseelor, deoarece acestea se pozeaza in cofraj inainte de armarea si betonarea planseului. Legatura cu planseul monolit este asigurata de mustati din otel-beton sau agrafe legate de armatura planseului si inglobate in beton.

Izolatia termica a planseelor din beton armat se realizeaza cu:

-         materiale rigide (placi rigide de beton cu agregate usoare, placi din beton celular autoclavizat, placi fibrolemnoase etc.) la partea inferioara sau la partea superioara a planseului;

-         materialele elastice (saltele de vata minerala sau umpluturi din materiale anorganice zgura,granulit etc.), numai la partea superioara a planseeului.

Placajele executate la partea inferioara a planseului (fig. 1.16) se protejeaza prin aplicarea unei tencuieli pe o plasae de rabit. Termoizolatia amplasata la partea superioara a planseului de beton armat (fig. 1.17) este protejata cu o folie bitumata peste care se toarna o sapa de mortar, armata sau nearmata, ca suport al pardoselii.

Fig. 1.16 Alcatuirea planseelor peste spatii reci termoizolante la partea interioara: 1 tencuiala pe rabit; 2 termoizolatie; 3 planseu de beton armat.

Fig. 1.17 Alcatuirea pardoselilor termoizolante: a cu termoizolatie rigida; b cu termoizolatie elastica; 1 pardoseala; 2 sapa armata; 3 strat de protectie a termizolatiei; 4 termoizolatie rigida; 5 termoizolatie elastica; 6 strat de egalizare; 7 planseu; 8 strat de tencuiala.

Izolarea fonica a planseelor din beton armat monolit se asigura prin masivitatea acestora, masurile suplimentare de izolare fonica luandu-se la realizarea pardoselii sau la finisarea tavanului.

Astfel, se executa pardoseli dintr-un covor din PVC cu suport textil, cu substrat fonoizolant din pasla de fibre textile sau din pudreta de cauciuc aglomerata. Aceste covoare se aplica prin lipire.

O alta solutie de izolare fonica a planseelor de beton armat o constituie tratamentele fonoabsorbante executate cu placi de vata minerala tip FA 140, lipte direct pe suprafata-suport sau montate pe un suport din metal, la partea inferioara a planseului. De asemenea se mai folosesc placi de nisip monogranular, structuri fonoabsorbante din vata minerala de tip G, cu fata vazuta din folie de PFL perforata (fig. 1.18) sau din PFL dur emailat perforat, placi din pasla tip P9 a, placi din lemn direct pe planseu (fig. 1.19), placi din fibre din lemn montate pe suport discontinuu, membrane din placaj si PAL.

Fig. 1.18 Placarea planseului din beton armat cu vata minerala tip G, cu fata vazuta din PFL, perforate, prin lipire pe suport continuu: a izolarea fonica a planseului; b placa perforata; 1 dibluri din lemn sau material plastic pentru acoperirea rostului; 2 vata minerala tip G; 3 dibluri din lemn sau material plastic (40x40x20 mm); 4 impaslitura din fibre de sticla nebitumata; 5 placi PFL.

Fig. 1.19 Prinderea placilor fonoabsorbate cu fata vazuta finisata, prin lipire pe suport continuu: 1 placi fonoabsorbante; 2 rosturi; 3 adeziv.

3. Masuri de tehnica a securitatii muncii de prevenire si stingere a incendiilor si de lucru pe timp friguros.

3.1.         La lucrarile de cofraje

Inainte de montarea cofrajului, se curata bine locul de asezare al acestuia apoi, inainte de turnarea betonului, se asigura stabilitatea si buna solidarizare a partilor lui componente. Montarea cofrajelor la ianaltime trebuie facuta de pe podine de lucru, asezate pe schele de sustinere, interioare sau cu console. Podinele trebuie sa aiba latimea minima de 0.7 m, sa fie imprejmuite cu balustrde de 1.00 m inaltime si cu scandura pe margine de minimum 0.25 m inaltime. Cand se executa cofraj inclinat, podinele de lucru de pe care se monteaza trebuie construite in trepte cu latimea de cel putin 0.40 m. Spatiile de circulatie trebuie sa aiba o inaltime libera de cel putin 1,80 m, prin asezarea corespunzatoare a solidarizarilor. Materialele, panourile si piesele confectionate se depoziteaza astfel incat sa nu se produca aglomerari. Sustinerile si cofrajul trebuie demontate numai cu respectarea stricta a succesiunii opertiilor indicate in proiectul de executie si cu luarea masurilor de prevenire a caderilor elementelor de cofraj. Depozitarea materialelor si a elementelor de cofraj demontate, pe podinele de lucru este interzisa.

Constructiile la care turnarea betonului se executa in cofraje alunecatoare trebuie sa fie imprejmuite la o distanta de 1/10 din inaltimea acestora, iar circulatia in zona imprejmuita este interzisa. Trecerile si locurile de lucru din aceasta zona se protejeaza acoperindu-se cu panouri si cu ingradiri laterale. Starea cofrajului glisat a imprejmuirilor, a podinelor si a scarilor se controleaza zilnic, defectele constatate trebuie remediate imediat. La fiecare mutare a cofrajului, toate obiectele nelegate de acesta trebuie indepartate. Golurile din podina de lucru trebuie sa fie acopeite cu o plasa sau un gratar de lemn cu ochiuri de cel mult 7x7 cm.

Materialele nu se depoziteaza intr-un singur loc pe platforma superioara si in cantitati mai mari de 100150 kg, iar platforma inferioara se tine in permanenta libera. Pastrarea de recipiente, bidoane etc. cu lichide inflamabile pe platformele cofrajului este interzisa. Cofrajul trebuie sa fie dotat cu stingatoare de incendiu, iar santierul trebuie sa aiba instalatii de apa pentru stingerea incendiului.

In timpul ridicarii cofrajului glisant, vor fi admisi pe platformele de lucru numai muncitorii special instruiti si cu avizul medical pentru lucrul la inaltime.

Demontarea instalatiei de iluminat este permisa numai in timpul zilei, iar subansamblurile se demonteaza folosind macarale si respectand succesiunea indicata in proiect.

La lucrarile de cofraje, care in general se executa la inaltime, toti muncitorii trebuie sa foloseasca in mod obligatoriu centuri de siguranta, bine prinse de partile fixe ale constructiei, casca de protectie si accesoriile necesare. La toate punctele de lucru se afiseaza tablite avertizoare, indicatoare si de interdictie specifice lucrarilor ce se executa.

3.2. La confectionarea armaturilor

Descolacirea si indreptarea otelului pentru armaturi trebuie executate pe un teren de lucru separat si imprejmuit. Barele mai scurte de 30 cm nu se tin cu mana la taierea cu stanta actionata cu motor, iar indoirea manuala a armaturilor de otel trebuie executata cu chei speciale in buna stare, care se verifica zilnic inaite de inceperea lucrului. Circulatia pe armaturile carcaselor sudate este interzisa.

Utilajele actionate cu motoare electrice sau cele care contin transformatoare statice (masinile de sudat armaturi) se verifica, inainte de punerea in functiune, daca au legatura la panant si daca componentele instaltiei electrice si cablu de alimentare cu energie electrica sunt corespunzatoare.

La masina de indreptat otel-beton capetele barelor se fixeaza in mecanismul de tragere si indreptare numai dupa oprirea motrului pornirea fiind precedata de acoperirea mecanismului cu aparatoare de protectie. La masinile de taiat si indoit plasesudate, manipularea si fixarea lor in dispozitivele de prindere se executa numai in timpul oprii masinii. Praful metalic si rugina care rezulta in urma prelucrarii si fasonarii armaturilor se indeparteaza numai cu perii si maturi, evitandu-se stergerea lor cu mana libera.

Muncitorii care lucreaza la sectoarele de sudura sau la masinile actionate electric trebuie sa fie echipati corespunzator cu: ochelari, masca de protectie, manusi si incaltaminte electroizolante; lucrul se efectueaza pe covoare electroizolante, iar zona se protejeaza cu paravane protectoare si tablite avertizoare.

3.3. La lucrarile de betonare

Accesul muncitorilor sub cupa betonierelor este interzis. La betonierele actionate electric se impune legarea la pamant a tuturor instalatiilor electrice si folosirea cofretelor metalice capsulate continand intrerupatoare si elemente de siguranta. Betonierele se monteaza pe platforme bine consolidate, toate elementele in miscare (lanturi, roti, curele) fiind protejate cu aparatoare de tabla. Cuaratirea tobelor betonierelor, intretinerea sau repararea lor este permisa numai dupa oprirea masinii si deconectarea ei de la sursa de curent electric.

Coborarea muncitorilor in buncare si silozuri de agregate care se incalzesc pe timp friguros cu ajutorul aburului, nu se permite decat dupa completa racire a acestora. In timpul functionarii instalatiilor de incalzire sunt interzise operatiile de ungere, curatire si reparatiile accidenatale. In cazul utilizarii la prepararea betonului se iau masuri pentru prevenirea producerii de arsuri. Muncitorii care conduc utilajele de preparare a betoanelor se echipeaza cu cizme de cauciuc si sunt supusi periodic, la 6 luni, unui control medical.

Mijloacele manuale si mecanice cu care se transporta betonul se verifica pentru a fi corespunzatoare la inceputul fiecarui schimb. Circulatia pe cofraje, pentru transportul betonului dupa montarea armaturii, are loc pe podine speciale de inventar, asezate pe capre. Schelele si esafodajele pentru transportul betonului trebuie sa aiba o podina continua, cu latimea de cel putin 1.2 m, imprejmuita cu balustrate si cu scanduri rebord.

In cazul folosirii pompelor de beton este necesar sa se ia urmatoarele masuri:

-         dupa montarea instalatiei, conducta se incarca la o presiune hidraulica de cel putin de 30 bar;

-         inainte de introducerea betonului pe conducte se verifica imbinarile si racordarile tronsoanelor conductei;

-         in timpul curatirii conductei, muncitorii se indeparteaza la cel putin 10 m, iar in fata orificiului de evacuare se monteaza o aparatoare inclinata.

Ianinte de inceperea turnarii betonului se controleaza modul de fixare si de consolidare a cofrajului si rezistenta schelei de sustinere a podinelor de lucru. In cazul turnarii betonului de la o inaltime mai mare de 1.5 m, podinele trebuie imprejmuite cu balustrade, iar la betonarea suprafetelor cu o inclinaer mai mare de 30o, betonistii trebuie sa aiba centuri de siguranta legate prin franghii de elementele de rezistenta ale constructiei.

La compactarea betonului cu vibratoare electrice, carcasa vibratorului trebuie legata la pamant, iar cablurile de alimentare trebuie izolate in manta de cauciuc si amplasate pe stalpi sau capre. Tensiunea maxima admisa pentru alimentarea vibratoarelor este de 24V, locul de munca fiind foarte periculos datorita umiditatii mari. In timpul folosirii vibratorului se poarta in mod obligatoriu manusi si cizme de cauciuc dielectrice.

Dacaa frecventa vibratiilor transmise prin arborele flexibil sau maner depaseste valorile admise sau nivelul de zgomot depaseste valoarea de 80 dB, nu se lucreaza cu vibratorul.

La betonarea pe timp friguros trebuie luate masuri suplimentare, si anume:

-         se verifica etanseitatea si se probeaza, conform normelor tehnice, instalatia de distribuire a aburului, pentru a se evita accidentarea muncitorilor cu abur sau prin atingerea conductelor;

-         se incalzesc incaperile provizoriu pentru executarea lucrarilor si se prevad cu ventilatoare;

-         se izoleaza sobele si burlanele din tabla in locurile unde se pot apropia oamenii;

-         se curata de zapada si gheata si se presara cu nisip sau sgura caile de acces pentru oameni, podinele de lucru, caile de rulare si drumurile.

La toate punctele de lucru care se incalzesc trebuie sa existe stingatoare de incendiu sau de apa.

3.4. Executarea izolatiilor termice si hidrofuge aferente

Cazanele cu bitum se amplaseaza la o distanta de cel putin 50 m de constructiile din lemn sau de depozite, fiecare cazan fiind dotat cu un pichet de incendiu. Cazanele nu se umplu decat cu cel mult ¾ din capacitatea lor, fiind prevazute cu capace etanse. Bitumul topit se scoate din cazan numai cu canciocul cu coada lunga si se transporta in recipiente cu capac. Muncitorii trebuie sa poarte cizme si manusi de cauciuc pe tot timpul lucrului cu bitum topit. Zona de ridicare pe obiect a recipientului cu bitum topit se imprejmuieste, montandu-se si indicatoarele de avertizare corespunzatoare. Se interzice diluarea masticului de bitum cu substante pe baza de pretol, acestea fiind inflamabile.

La lucrarile cu vata de sticla muncitorii trebuie sa poarte, in mod obligatoriu, manusi de cauciuc, masti si ochelari de protectie.

Sculele si uneltele folosite la taierea si montarea materialelor termoizolante trebuie sa fie nuami acele indicate pentru fiecare operatie in parte si sa nu prezinte defecte.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 6377
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved