Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE


ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


PLANSEE

Constructii


loading...



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Tehnician in prelucrarea lemnului - proiect
STRUCTURI ORGANIZATORICE PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CONSTRUCTII
Proiectarea unui dig de pamant
Transmisia caldurii prin convectie
Fosa septica de sedimentare si separare
STRUCTURA SI CALITATEA LEMNULUI
PLANSEE
Design of RC Bars
MATERIALE CERAMICE
Parcelarea - Cerintele de baza pentru realizarea unei parcelari

TERMENI importanti pentru acest document

: tipuri de plansee : planseu din beton armat monolit : planseu lemn : :

PLANSEE

Generalitati, clasificare:

Planseele sunt elemente de constructii orizontale, de suprafata, portante, solicitate la incovoiere de incarcari atezate perpendicular pe suprafata lor, care compartimenteaza cladirea pe verticala in etaje si o inchid la partea superioara.

Pe langa rolul de rezistenta si rigiditate pe care-l au, planseele trebuie     - sa asigure si conditiile de:

-         izolare termica si hidrofuga (in unele cazuri), 

-         izolare acustica si de rezistenta la foc.

-         sa fie :         - estetice,

- durabile

-    sa corespunda necesitatilor tehnico-economice.

Planseele se dimensioneaza si se alcatuiesc la actiunea incarcarilor gravitationale pentru care trebuie asigurata capacitatea de rezistenta si de rigiditate (deformatiile sub sarcinile de exploatare sa ramana sub limita admisibila).

Pe langa rolul de a prelua si transmite incarcarile verticale, planseele joaca un rol important in asigurarea rigiditatii spatiale a cladirii, ele constituind, din acest punct de vedere, diafragme orizontale (saibe), capabile sa transmita incarcarile orizontale, din planul lor, elementelor verticale de rezistenta. Aceasta rigiditate orizontala (rolul de saiba) este absolut necesara sa fie obtinuta la cladiri amplasate in regiuni seismice.

Planseele sunt alcatuite din trei parti principale (fig. 4.4.3):

-         planseul brut (elementul de rezistenta),

-         pardoseala,

-         tavanul.

In mod obisnuit, tavanul se realizeaza prin aplicarea unei tencuieli la partea inferioara a planseului. Sunt si cazuri cand, din considerente de arhitectura sau necesitati de izolare termica sau fonica, se executa tavane suspendate de planseu. 

Pardoseala din unul sau mai multe straturi (fig. 4.4.3) care indeplinesc mai multe functii ca: strat de circulatie, stratul suport, stratul de izolatie termica si fonica si in unele cazuri hidrofuga, stratul de egalizare.

Fig. 4.43. Alcatuirea constructiva a planseelor:

a)      pardoseala simpla (fara ecranizare acustica);

b)      pardoseala flotanta (cu ecranizare acustica);

1)      tavanul 2) planseul brut; 3) pardoseala din parchet; 4) strat fonoizolant; 5) strat suport (rigid) al pardoselii; 6) parchet lamba si uluc

Cele mai importante criterii dupa care se face clasificarea planseelor sunt:

· dupa pozitia lor in constructie, pot fi: plansee peste subsol, la nivel curent, plansee – terasa si plansee speciale;

· dupa forma tavanului, avem: plansee curbe, plane, cu grinzi aparente, cu tavanul plan;

· dupa materialele folosite, pot fi: plansee din zidarie (sub forma de bolti), plansee din lemn, plansee metalice, plansee din beton armat sau precomprimat sau din mai multe materiale (combinat);

· dupa modul de rezemare, pot fi: plansee rezemate pe pereti de rezistenta, plansee pe cadre, plansee pe stalp, plansee suspendate etc;

· dupa modul de executie, pot fi: plansee integral executate pe santier, plansee partial sau integral prefabricate.

4.3.1. Plansee din zidarie:

Planseele din zidarie au in prezent un domeniu foarte restrans de utilizare din cauza dezavantajelor tehnice si economice ca: inaltimea mare de constructie, greutate mare (fac parte din categoria planseelor masive), se comporta slab in zonele seismice, manopera si consum de materiale mare, deschideri relativ mici etc.

Ele prezinta importanta astazi doar pentru faptul ca multe dintre cladirile vechi, pasaje sau subsoluri, cu arhitectura specifica, au asemenea plansee care uneori necesita interventii (restaurari, consolidari etc.).

La executarea planseelor din zidarie sub forma de bolti trebuie sa se tina seama de solicitarile mari ce apar in zidurile exterioare. Pentru aceasta zidurile exterioare se fac groase sau sunt prevazute cu contraforti, in cele mai multe cazuri insa se prevad tiranti metalici aparenti sau ingropati in zidarie. Din aceasta cauza la executarea mai multor bolti alaturate, ele trebuie executate in acelasi timp (cand este posibil) sau se vor lua masuri pentru echilibrarea impingerilor in perioada de executie.

Planseele din zidarie pot fi cu simpla curbura sau cu dubla curbura – ultimele fiind mai putin utilizate (fig. 4.44).

Fig. 4.44. Forme de bolti din zidarie de caramida

In fig. 4.45 se arata o sectiune transversala printr-un planseu de zidarie, sub forma de bolta, boltile din zidarie se executa de obicei de grosime constanta 1 [c] sau 1 1/2 [c], in functie de solicitari si deschideri sau de grosime variabila.

Fig.4.45. Planseu din zidarie:

a- sectiune prin planseu; b- bolta din caramizi obisnuite;

c- bolta din caramizi speciale;

1- nasterea boltii; 2- cheia boltii; 3-intrados; 4- extrados; 5- umplutura usoara; 6- pardoseala.

Pentru executia boltilor se folosesc cofraje de lemn, numite cintre, avand forma intradosului.

Sageata boltilor este relativ redusa (1/81/12 din deschidere, l0) si datorita formei lor spatiale se poate reduce foarte mult grosimea acestora.

Desi sunt plansee masive nu prezinta rigiditate suficienta in planul lor, motiv pentru care planseele din zidarie nu se folosesc la cladirile amplasate in zone seismice.

4.3.2. Plansee din lemn:

Planseele din lemn s-au folosit din cele mai vechi timpuri si sunt utilizate si astati datorita avantajelor pe ce le prezinta: sunt usor de executat, cer o manopera destul de redusa, se executa repede si se demonteaza cu usurinta.

Planseele din lemn prezinta insa multe dezavantaje, motiv pentru care, domeniul lor de utilizare este restrans (se folosesc de obicei la constructiile cu caracter turistic traditional), cladiri de mica importanta in mediul rural si la anumite constructii provizorii), astfel: au o durata in timp mut mai mica in comparatie cu planseele din beton armat si a celor cu grinzi metalice, chiar si in cazul masurilor de antiseptizare si ingnifugare;

- consumul de material lemnos este mare;

- rezistenta mica la foc;

- prezinta sageti mari;

- au o rigiditate foarte redusa in planul lor , motiv pentru care nu pot prelua incarcarile orizontale din vant si seism (rolul de saiba este redus, indeosebi pe directia normala a grinzilor).

Planseele din lemn sunt alcatuite din elemente principale de rezistenta, grinzile si elementele secundare de umplutura (au rolul de izolare) si elemente de finisaj (pardoseala si tavanul).

Grinzile de lemn se dispun pe directia laturii scurte a fiecarei incaperi, la distante egale (70..90 cm) (fig. 4.46).

Fig. 4.46. Dispozitia grinzilor:

1- grinzile de lemn; 2- ancorarea capetelor grinzilor; 3- ancorarea grinzilor perpendiculare pe planul lor; 4- juguri la cosuri, trape.

Grinzile se executa din lemn de rasinoase, mai rar se foloseste lemnul de foioase, si pot fi din lemn cioplit, ecarisat sau grinzi compuse (talpi, inima si rigidizari verticale). In dreptul cosurilor de fum se iau masuri pentru evitarea rezemarii pe acestea si inlaturarea pericolului de aprindere prin incalzire sau scantei (fig. 4.46.).

Planseele din lemn se executa in diverse tipuri, dupa destinatia si importanta lor, astfel sunt plansee cu grinzi aparente si plansee cu grinzi infundate (cu plafon plan)(fig.4.47.).

Fig. 4.47. Tipuri de sectiuni curente de planseu.

Pentru asigurarea unei conlucrari intre elementele de rezistenta  ale planseului de lemn si peretii portanti, pe directia transversala si la capetele grinzilor, se executa ancoraje metalice din fier lat de 10 x 50 mm fixate in pereti si de grinzile de lemn (montate aparent sau ingropate).

Rezemarea grinzilor de lemn, la capete, se face  pe 15 – 20 cm, prin intermediul unor talpi de lemn sau centurile de beton armat, cand este necesara repartizarea incarcarilor pe suprafata mai mare, in nise locale, executate in zidarie si prevazute cu un spatiu de aerisire de 3-4 cm (fig. 4.48.a), iar grinzile paralele cu peretii se aseaza la o distanta de 3-4 cm de acestia (fig. 4.48.b). La spatele nisei se adauga un strat termoizolant, datorita slabirii peretelui, pentru evitarea condensului in nisa.

Fig.4.48. Rezemarea, ancorarea si protectia grinzilor de lemn

 pe pereti portanti exteriori:

a) rezemarea grinzilor; b) ancorarea grinzilor paralele cu peretii;

1- talpa de rezemare din dulap de esenta tare sau doua straturi de carton bitumat, lipite de bitum; 2- grinda de rezistenta; 3- partea grinzii antiseptizate; 4- partea grinzii izolate hidrofug; 5- ancorarea metalica din otel lat de 10x50 mm, montata aparent sau ingropat; 6- izolarea termica; 7- gol de aer; 8- gol pentru comunicare la exterior; 9- dop din mortar cu aracet; 10- surub.

Deoarece capetele grinzilor de pe zidul exterior sunt expuse pericolului de a se umezi si putrezi, trebuie luate masuri speciale pentru a preintampina acest lucru, astfel:

-         capetele grinzilor pe o distanta de 50 cm se trateaza cu o substanta antiseptica;

-         fetele laterale ale grinzilor pe o distanta de 25-30 cm se infasoara cu un carton bitumat, pentru a nu veni in contact cu zidaria (fig. 1.5a).

Dimensiunile grinzilor rezulta din calculul de rezistenta si de rigiditate la incovoiere. Lungimea grinzilor nu depaseste, de obicei, 45 m, astfel ar rezulta sectiuni mai mari decat cele ce se pot procura. La deschideri mai mari (pana la 6-7 m) se pot folosi grinzi compuse.

Sagetile planseelor, sub sarcinile de exploatare trebuie sa fie inferioare valorilor maxime admise. Pentru plansee care suporta tencuiala, sageata maxima admisa este de 1/350 din deschiderea de calcul a planseului.

4.3.3. Plansee metalice:

Planseele metalice prezinta o serie de avantaje ceea ce le face sa fie folosite astazi, cu precadere in anumite domenii ca: la cladiri cu deschideri si incarcari mari; la cladiri inalte; in constructii cu structura de rezistenta metalica. Uneori sunt utilizate la consolidari si lucrari de amenajare.

Dintre avantajele planseelor metalice se pot aminti: capacitate de rezistenta ridicata; in cazul in care sunt corespunzator alcatuite, pot sa aiba o comportare buna ca diafragme orizontale (rol de saiba); asigura o gama larga de alcatuiri constitutive; o prefabricare larga a posibilitatii de reutilizare; pot fi mai usoare decat planseele din beton armat, etc;

Domeniul de utilizare este totusi limitat deoarece plaseele metalice prezinta multe dezavantaje importante, astfel:

-         au consum de otel ridicat, material care isi gaseste o folosire mai rationala in alte domenii tehnice;

-         necesita masuri tehnice si de intretinere pentru: asigurarea rezistentei la foc, protectia anticorotiva, confortului fonic si termic, de rigidizare si contravantuire etc.

Planseele metalice, din punct de vedere al alcatuirii sunt de doua tipuri:

-         din grinzi metalice principale si elemente secundare de umplutura;

-         din profile de tabla cu pereti subtiri, indoite la rece.

4.3.3.1. Plansee din grinzi principale metalice si elemente secundare de umplutura

Alcatuirea acestor plansee, din punct de vedere al distributiei grinzilor, este similara cu a planseelor de lemn. Grinzile sunt realizate fie din profile laminate la cald, I, U, fie din grinzi compuse sudate, fie sub forma de grinzi cu zabrele; ultimele doua tipuri se folosesc la deschideri si incarcari mari. Ele reazama pe peretii portanti sau pe riglele structurii metalice. Cand rezemarea se face pe pereti din zidarie, pentru a repartiza incarcarea pe o suprafata mai mare, se folosesc sub grinzi, placi metalice, in cazul incarcarilor mici, sau cuzineti din beton armat, in cazul incaperilor mari, pentru a evita strivirea zidariei.

Elementele secundare, de umplutura, se pot executa din mai multe materiale si in diferite moduri:

-         din bolti din zidarie de caramida (fig. 4.49.a);

-         bolti de beton simplu, greu sau usor (fig. 4.49.b);

-         din corpuri de umplutura prefabricate de beton (greu sau usor), sau corpuri ceramice (fig. 4.50.);

-         din placi prefabricate din beton armat (fig. 4.51.).

Fig.4.49. Plansee cu grinzi metalice si bolti

din zidarie de caramida sau beton;

a – cu boltisoare de caramida; b – cu bolti din beton;

 1 – grinda principala metalica; 2 – plansa de rabit; 3 – mortar de poza; 4 – bolta din zidarie de 1/2 sau 1 caramida grosime;  5 – tencuiala;  6 – umplutura (moloz, zgura etc.); 7 – bolta din beton simplu (greu sau usor); 8 – beton pentru protectia grinzii metalice la coroziune si incendiu; 9 – grinzisoare; 10 – dusumea oarba;  11 – parchet lamba si uluc;  12– pardosea din scandura de cusaci;  13 – agrafe de sustinere; 14 – retea de beton Æ 5-6 mm la 30 cm.

In cazul elementelor secundare de umplutura din zidarie sau beton, distanta dintre grinzile metalice se stabileste in functie de dimensiunile incaperii, de incarcarile pe care le suporta planseul. Impingerile produse de bolti din campurile marginale, trebuie preluate de structura sau se dispun tiranti metalici in aceste panouri.

La executarea boltilor, cintrele pot rezema direct pe grinzile metalice, fig. .4.49.a.

Aceste tipuri de plansee se folosesc astazi foarte  rar, ca si planseele din zidarie, avand aceleasi mari dezavantaje.

Pentru a preintampina aceste neajunsuri, in prezent se folosesc plansee cu grinzi metalice si corpuri prefabricate (de obicei cu goluri ) de beton (usor sau greu)sau din corpuri ceramice (fig.4.50.).

Fig.4.50. Plansee cu grinzi metalice si corpuri de umplutura prefabricate:

1- grinda metalica; 2- plasa de rabit; 3- umplutura usoara; 4- mortar de poza si monolitizare; 5- corp de umplutura cu goluri; 6- tencuiala; 7- protectia grinzii; 8- suprabetonare cu placa continua de beton armat peste grinzile metalice.

Avantajele acestor plansee, fata de primele sunt: volumul si greutatea lor este mai mica; tavanul este plan si nu necesita in caz similar un tavan suspendat; executia este mai rapida si nu necesita cintre; grinzile metalice sunt protejate; indicii tehnico-economici sunt mai buni; corpurile de umplutura contribuie la imbunatatirea fonica si termica.

Fig. 4.51. Planseu din grinzi metalice si placi prefabricate din beton armat: 1- grinzi metalice; 2- plasa de rabit; 3- mortar de monolitizare si de poza;  4, 5. placa portanta din beton armat prefabricata inferioara, respectiv superioara;6-  tencuiala; 7- umplutura termoizolanta.

Atunci cand este nevoie de asigurarea unei diafragme orizontale sau cand sarcinile sunt importante se poate aplica o suprabetonare cu placa de beton armat monolit de 3-5 cm grosime.

In cazul cand avem deschideri si incarcari utile mari se pot folosi planseele cu grinzi metalice si placi din beton armat prefabricat , fig. 4.51.

4.3.3.2. Plansee din profile de tabla cu pereti subtiri 

Planseele din profile de tabla cu pereti subtiri 1-3 mm, indoite la rece au avantajul ca sunt usoare, iar profilatia le asigura o rigiditate la incovoire satisfacatoare.

In functie de profilul tablei, prin alaturare, se pot realiza o diversitate de forme ale planseului (fig. 4.52).

Fig.4.52. Planseu din profile de tabla cu pereti subtiri:

Pentru inchiderea tavanului se pot folosi utiliza atat tabla profilata (2), cat si placi prefabricate din beton, ipsos (3).

In cazul cand deschiderile si incarcarile sunt mari si cand se cere si o rigiditate in planul planseului (sa aiba rol de saiba) planseul poate suprabetona cu o placa de beton armat (8).

Planseele din tabla cu pereti subtiri se pot folosi atat la cladiri de locuit, administrative, birouri, fiind usoare si rigide, cu multe niveluri, cat si la cladiri industriale cu structura metalica.

4.3.4. Plansee din beton armat:

Planseele din beton armat prezinta multe avantaje fata de tipurile de plansee descrise anterior. De asemenea, la multiplele conditii tehnice si economice impuse planseelor in constructiile civile moderne, raspund cel mai bine planseele din beton armat.

Principalele avantaje pe care le au planseele de beton armat sunt:

-         daca sunt bine proiectate, alcatuite si executate, pot prelua incarcari mari, avand o rezistenta si o rigiditate mare;

-         au o durabilitate mai mare decat toate celelalte plansee cunoscute;

-         sunt igienice, nu sunt inflamabile si au o buna rezistenta la foc;

-         pot fi utilizate la cladiri avand orice contur si repartitie in plan a peretilor sau a stalpilor;

-         alcatuite corespunzator au rigiditate mare in planul lor, formand o diafragma orizontala, din care cauza se folosesc la cladiri in zone seismice.

Dupa modul de alcatuire si executie, planseele de beton armat se impart in doua mari categorii: plansee monolite, realizate prin turnarea betonului in cofraje in fata locului, si plansee din elemente total prefabricate sau partial prefabricate.

Planseele din elemente de beton armat prefabricate au capatat o larga utilizare, in prezent ele luand locul atat planseelor cu grinzi de lemn sau metalice cat si planseelor din beton armat monolit, fata de care au o serie de avantaje proprii metodelor avansate a industrializarii prin prefabricare:

-         se reduce durata de executie:

-         se reduce necesarul de manopera si santier, acesta devenind numai un loc de montaj al elementelor prefabricate, executate in ateliere speciale;

-         se elimina consumul mare de material lemnos necesar la cofrare in cazul planseelor din beton armat monolit;

-         executia elementelor prefabricate in fabrici si ateliere specializate, face sa creasca productivitatea muncii, calificarea si specializarea muncitorilor si implicit creste calitatea elementelor si se reduce consumul de materiale etc.

Generalitati, clasificare:

Dupa forma si dimensiunile elementelor prefabricate, planseele se clasifica in:

-         plansee din elemente liniare, grinzi si elemente de umplutura, grinzi alaturate;

-         plansee din elemente de suprafata, fasii, panouri mari, dale si semidale etc.

Dupa gradul de prefabricare al planseului:

-         planseu prefabricat integral, la care toate elementele care alcatuiesc planseul sunt prefabricate; cantitatea de beton care se toarna la fata locului este redusa si are numai un rol de legatura sau monolitizare;

-         planseu partial prefabricat, la care o parte din elementele ce alcatuiesc planseul nu sunt prefabricate; cantitatea de beton ce se toarna este relativ mare sporind capacitatea portanta a planseului.

4.3.4.1. Plansee din beton armat monolit 

Planseele din beton armat monolit, folosite la constructiile civile, se recomanda sa se utilizeze la cladiri inalte amplasate in zone seismice, asigurandu-se in acest fel o rigiditate corespunzatoare in planul lor si deci o comunicare spatiala a structurii.

La cladirile de locuit de tip fagure sau celular precum si la constructiile civile cu structura de rezistenta similara (cladiri administrative, spitale, hoteluri, cladiri pentru invatamant etc.), se utilizeaza frecvent plansee din beton armat sub forma de placi (fig. 4.53).

Fig.4.53. Tipuri de plansee din beton armat monolit

 

In general placile din beton armat folosite ca plansee la constructiile civile sunt armate pe doua directii.

Calculul si alcatuirea planseelor din beton armat monolit realizate din placi se face la cursul de “beton armat si constructii di beton armat”.

4.3.4.2. Plansee din grinzi si corpuri de umplutura 

Planseele din grinzi si corpuri de umplutura au fost printre primele tipuri de elemente prefabricate folosite la cladiri.  Exista si in prezent o mare varietate de tipuri de grinzi si corpuri de umplutura dar in principiu alcatuirea lor este asemanatoare; planseul este alcatuit din doua elemente prefabricate:

-         grinzile (elemente liniare), dispuse paralel cu latura scruta a incaperii, reazama pe peretii portanti sau pe riglele cadrelor;

-         corpurile de umplutura din beton greu sau usor, cu goluri, asezate intre grinzi si rezemand pe ele (fig. 4.54.).

Fig. 4.54. Dispozitia grinzilor si a corpurilor de umplutura:

a- cu grinzi prefabricate si corpuri ceramice;

b- cu grinzi monolite si corpuri ceramice,

1 –grinda prefabricata “T” intoarsa, 2 – corpuri ceramice, 3 – perete, 4 – grinda din beton armat monolit, 5 – suprabetonare, 6 – cofraj de sustinere a corpurilor.

           

Atat grinzile cat si corpurile de umplutura, din punct de vedere static, sunt considerate ca simple rezemate. Incarcarile sunt considerate ca uniform distribuite, din care cauza planseele cu grinzi si corpuri de umplutura nu pot prelua sarcini concentrate sau liniare (popii sarpantei, peretii despartitori).

In regiuni seismice, pentru o mai buna rigidizare a planseului, peste grinzile si corpurile de umplutura, se toarna la fata locului, o placa de beton armat de 3-5 cm grosime. In acest caz se recomanda mustati la partea superioara a grinzilor pentru ancorarea lor.

Aceste tipuri de plansee sunt mai costisitoare fata de alte tipuri de plansee prefabricate. Prezinta urmatoarele dezavantaje:

-         din punct de vedere static, sistemul nu este rational, pentru ca corpurile nu conlucreaza cu grinzile

-         rigiditatea redusa in planul planseului le face sa nu se comporte bine in zone seismice

-         grinzile nu sunt folosite economic, avand talpa in zona intinsa.

4.3.4.3. Plansee din fasii cu goluri 

Planseele din fasii cu goluri sunt alcatuite din elemente plane cu goluri rotunde sau ovale, realizate din beton armat sau beton precomprimat, in functie de incarcare si deschidere.

Fasiile din beton armat au latimea de 40, 60, 100 si 120 cm, lungimea cuprinsa intre 1,8 si 6,0 m, iar grosimea de 14 si 19 cm. Sunt proiectate pentru o incarcare pe planseu de pana la 300 daN / mp.

Fasiile din beton precomprimat se folosesc pentru plansee cu deschideri mari si incarcari pe placa de 300 – 1500 daN/ mp, avand latimea de 100 – 150 cm, iar inaltimea de 22 – 40 cm.

In tara noastra fasiile cu goluri sunt tipizate.

Daca incarcarea locala (din peretii despartitori sau din forte concentrate) depaseste capacitatea portanta pentru care au fost proiectate, atunci se recurge la executarea unor grinzi de beton armat amplasate intre doua fasii.

La pozarea fasiilor se urmareste dispunerea cat mai rationala a lor prin folosirea unui numar minim de tipuri si de fasii monolite de completare.

Fig. 4.55. Planul de poza a unui planseu din fasii cu goluri:

1- fasia cu goluri; 2 – centuri din beton armat, 3- fasie din beton armat monolit, 4 – beton sau mortar de monolitizare, 5 – mortar de poza, 6 – capac; (a-a)- sectiuni caracteristici verticale prin planseu.

In cazul in care sunt necesare goluri in planseu, ele se realizeaza prin strapungerea fasiei atunci cand aceasta este mai mica decat diametrul golului fasiei, in caz contrar se toarna o fasie monolita de beton armat (2), fig. 4.55.b, de aceeasi grosime cu planseul prefabricat, in care se pozeaza golul de strapungere.

Sectiunile caracteristice cu detaliile constructive pentru un planseu din fasii cu goluri, sunt date in aceeasi figura.

Din cauza ca planseele din fasii cu goluri nu realizeaza o saiba rigida in planul lor, ele se folosesc la cladiri de locuit, social-administrative si la anumite cladiri industriale, numai pana la P+4E si amplasate in zone cu grad de seismicitate de cel mult 7. Cu toate aceste dezavantaje, planseele din fasii cu goluri prezinta solutii eficiente economice, au greutate relativ redusa si o buna capacitate portanta, asigura o izolare termica si fonica corespunzatoare.

4.4. Plansee ceramice 

Planseele din fasii ceramice au unele avantaje fata de planseele prefabricate descrise anterior si anume: au o greutate redusa si ca o consecinta un consum rational de otel; asigura in mai mare masura izolarea fonica si termica; se pot adapta usor (executia lor facandu-se pe santier) oricarei portiuni de plan; sunt relativ eficiente din punct de vedere economic.

Fasiile alcatuite din corpuri ceramice cu goluri se recomanda sa fie executate pe santier, fiind sensibile la transport si manipulare. Corpurile ceramice au diverse forme si dimensiuni in functie de alcatuirea constructiva, de izolarea fonica si termica, de incarcarile pe planseu etc.

Planseele ceramice sunt alcatuite din nervuri de beton armat si corpuri ceramice ca elemente secundare de umplutura. Pentru a exista o conlucrare cat mai buna intre corpurile ceramice si nervuri, cele doua fete ale blocului ceramic sunt striate, nervurile turnandu-se monolit (astfel corpurile ceramice maresc capacitatea portanta a planseului).

Fasiile sunt tipizate in functie de tipul blocului ceramic utilizat si in functie de incarcarile pe planseu. Ca dimensiuni se pot realiza fasii cu latimi de 2030 cm, lungimi de 2,06,0 m si inaltimi de 15-25 cm, in functie de deschidere (h= 1520 cm pentru L £ 4 m si h= 2025 cm pentru L= 4-6 m), iar incarcarile utile nu trebuie sa depaseasca 300 daN/m2.

In fig. 4.56.  se arata modul de alcatuire si detaliile de executie a unui planseu ceramic.

Fig. 4.56. Alcatuirea si detaliile de executie a unui planseu ceramic: a- sectiunea si elevatia unei fasii ceramice; b- planul de montaj al fasiilor; c- detaliul de rezemare a fasiei pe un zid exterior, respectiv interior; d- detaliu de dispunere a fasiilor paralele cu peretele; 1- corp ceramic; 2- fata laterala a fasiei avand striuri pentru o mai buna aderenta cu betonul; 3- armatura Æ46 mm; 4- armatura Æ68 mm; 5- mortar de ciment; 6- beton de marca B 200 pentru ancorarea armaturilor avand latimi diferite la cele doua capete ale fasiei; 7- mortar de ciment; 8- fasie tip B.C. sau B.C.U.; 9- rosturi monolitizate cu mortar de ciment; 10- sprijiniri provizorii; 11- mortar de poza 100 de 1,5-2 cm grosime; 12- centura de beton armat; 13- suprabetonare cu placa de beton armat de 4 cm grosime: Le – lungimea de executie a fasiei.

Fig. 4.56. Alcatuirea si detaliile de executie a unui planseu ceramic

                                           (continuare)

Normele de executare a planseelor din fasii ceramice recomanda ca:

-         legaturile fasiilor cu peretii portanti sa se faca cu centuri din beton armat cel putin de inaltimea fasiei si de minimum 20 cm latime;

-         corpurile ceramice fiind casante nu se vor practica goluri (prin spargere), in aceste plansee;

-         incarcarile locale mari (forte concentrate sau din pereti despartitori) este bine sa fie preluate de catre grinzi de beton armat alcatuite in acest scop;

-         rigiditatea in planul lor fiind redusa, se comporta slab la diafragme orizontale ceea ce le face ca ele sa fie folosite la cladiri cu putine niveluri si in zone neseismice. Pentru marirea rigiditatii si a capacitatii portante, planseele se pot suprabetona cu o placa de beton armat. In acest caz planseul se calculeaza ca un planseu cu placa si nervuri dese.

Cu toate aceste dezavantaje planseele ceramice au o eficienta tehnico-economica evidenta la cladiri  de locuit cu putine niveluri, amplasate in zone neseismice.  

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 5226
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved