| CATEGORII DOCUMENTE |
| Arhitectura | Auto | Casa gradina | Constructii | Instalatii | Pomicultura | Silvicultura |
PROPRIETATILE IPSOSULUI FOLOSIT LA PLACILE DE GIPS-CARTON
Ipsosul folosit pentru realizare panourilor de gips-carton are urmatoarele proprietati ;
1.protejeaza mediul inconjurator
2.are calitati de climatizare
3.nu arde
4.este confortabil
1. Protejeaza mediul inconjurator.
Panourile realizate din gips-carton sunt facute dintr-un miez de ipsos marginit de doua fete laterale dintr-un carton special de calitate superioara .Ipsosul nu are miros si nu produce supstante daunatoare sanatati.El se prepara si se produce cu tehnici ecogice.
2. Calitatile de climatizare ale ipsosului
Climatizare incaperilor este realizata de faptul ca mizul de ipsos din panourile de gips-carton contin macropori care sunt folositi pentru reglarea umiditati pe care o cedeaza atunci cand aerul din interiorul camerei se usuca. Din acest motiv se considera ca ipsosul are un efect de reglare a climatului interior.
3.Ipsosul nu arede (este ignifug)
Rolul de bariera protectoare impotriva incendiilor al panourilor de gips-carton este determinat de structura mizului de ipsos deoare ce el are urmatoarele proprietati:
-ipsosul contine ≈ 20% apa
-la o grosime de panou de 5mm avem o cantitate de apa de ≈ 3l pentru 1m de gips-carton care actioneaza inpotriva focului in caz de incendiu.
4.Ipsosul este confortabil.
Materialele de finisare de interior influenteaza confortul locuintelor.Materialele de constructie si de finisaj cu o conductivitate termica redusa sunt lemnul si ipsosul.De aceea materialele care contin ipsos si lemn sunt percepute drept calde si placute.Materialele de constructii si cele de finisaj care sunt confectionate din ipsos maresc senzatia de confort general.
PROPRIETATILE SI SISTEMELE DE GIPS-CARTON .
Sistemele de gips-carton au urmatoarele proprietati:
1.Economisesc costuri si timp.
2.Sunt termoizolante.
3.Sunt fonoizolante.
4.Sunt rezistente.
1.Economisesc timpul si costul.
Sistemele de gips-carton oferpa soluti pentru executi economice si de calitate pentru toate spatiile incepand cu amenajarea subsolurilor si terminand cu cea a podurilor.Deare ce sunt realizate cu ajutorul structurilor usoare ele reduc sarcinile la care sunt supuse elementele de constructie portante.Instalatiile se executa intrun mod foarte economic in interiorul peretilor de compartimentare.Deoare ce folosim tehnica de lucru uscata ea reduce timpul de executie al lucrarilor ceace permite ca spatiile amenajate sa fie utilizate imediat dupa terminarea executiei.
2.Sistemele sunt termoizolante.
Deare ce razele solare nu sunt prea mult timp prezente pe teritoriul Romaniei o izolare termica nu este un lux ci un lucru foarte important.
3.Sistemele sunt fonoizolante.
Sistemele de gips-carton sunt foarte bune izolatoare fonic deoare ce structura lor cuprinde 2 coji elastice care reduc in mod eficient energia fonica prin vibratia acestor coji.Fibrele minerale de la straturile de aer si cele izolante apsorb restul de energie fonica.
4.Rezistenta sistemului de gips-carton.
Deoare ce sistemele de gips-carton sunt foarte razistente de structura s-a se pot prinde cu diferite mijloace diverse obiecte si acestea sa ramana in mare siguranta.
PRELUCRAREA PANOURILOR DE GIPS-CARTON
1.Transportul si depozitarea lor.
Panourile de gips-carton se depoziteaza plan pe o suprafata neteda care se protejeaza de umiditate.Cele de format mare sunt transportate manual doar in pozitie verticala fiind inclinate maxim la 15s.Pentru ca transportul sa se faca usor folosim pise de transport tip RIGIPS. Atunci cand depozitam panourile de gips-carton trebuie luate in considerare capacitate portanta a planseelor.
2.Taierile simple.
Cu ajutorul cutitului Rigips mai intai se taie cartonul fetei vizibile iar apoi se taie miezul de ipsos dealungul taieturi, dupa care se taie cartonul fetei posteriare.Golurile pentru instalati se pozitioneaza iar, apoi se executa cu freza pentru doze sau cu cutter, dornul, fierastraul coada de soarece.
3.Taieturile precise.
Taieturile de mare precizie se executa folosind fierastraul coada de vulpe si fierastraul circular manual.
ALTE TIPURI DE PROFILE FOLOSITE IN LUCR
ARILE DE CONSTRUCTII SI FINISAJE .
Pentru realizarea lucrarilor de constructii si finisaje inafara prfilelor standard (CD,UW,T,L) se mai utilizeaza si alte tipuri de profile :
1.Profile pentru tencuiala .
Cele mai utilizate profile pentru tencuiala sunt profilele protector .Ele sunt produse intro gama variata care cuprinde peste 400 de modele si sunt realizate din:
-otel galvanizat sau zincat
-otel inoxidabil
-Al
-P.V.C.
-tigle ceramice
Izolatiile cu ajutorul lor se fac sinplu, nefiind necesar un timp foarte indelungat. Aceste profile se executa cu ajutorul unor unelte moderne si cu ajutorul unui echipament mult mai eficace.Profilele protector se folosesc pentru acoperirea zonelor interiare si exterioere ca suport-plasture, plasture -izolant si ca sisteme calorice de izolare.
Profilele protector contin o gama larga de produse :
-picatura de colt
-picatura de oprire a ipsosului
-profile pentru colt
-tigle de ceramica
-profile speciale
-profile pentru aplicati flexibile pentru forme de cupola, bolte si zone circulare si se caracterizeaza prin:
-lungime potrivita
-unitati de impachetare
-fixare rapida si economica
-profile cu plase sau bride taiate de fabrica
-profile pentru aplicati interioare si exterioare
-profile speciale inpotriva rugini sunt identice cu cele pentru aplicati flexibile.
Gama de profile protectoare folosite pentru tencuiela cuprinde urmatorele tipuri de profile :
-profile pentru tencuiala cu aplicatie interioara
-profile pentru camere cu umezeala si bai normale
-profile pentru schimb exterior (caloric)
-profile pentru izolare fonica.
-sistemele de izolare calorica.
CHITURI DE ROSTURI PENTRU PLACILE DE GIPS- CARTON EUROCHIT STUC
Are urmatoarele caracteristici :
-este o pasta speciala folosita pentru unplerea rosturilor dintre placile de gips-carton.
-prepararea s-a se face prin amestecrea cu apa curata astfel incat cantitatea de material utilizata este dubla fata de cantitatea de apa, amestecare care se face manual sau mecanic pana optinem o pasta omogena
-pasta inainte de utilizare trebuie sa o lasam in repaos o perioada de 3-5 minute
-pasta se aplica in 2-3 straturi, tinand cont ca dupa ce am aplicat primul strat sa punem o banda de protectie armata si apoi sa aplicam celelalte straturii
-timpul de lucru dupa ce am produs respectiva pasta este de circa 7 ore.
VATA MINERALA SI VATA DE STICLA FOLOSITE IN PLACARILE CU GIPS-CARTON
1.Vata minerala TOPLAN.
Proprietatile vatei minerale TOPLAN sunt urmatoarele;
-se livreza sub forma de placi realizate din roca bazaltica
-este un material anorganic format din fibre de silicati
-fibrele minerale au o distributie uniforma fina cu o structura deschisa
-diametrul fibrelor elastice este de 6 -10m
-d.p.d.v. al combustiei acest tip de vata minerala este incombustibil, fiind de clasa A1-A2
-d.p.d.v.chimic este neutra
-este ecologica ne daunand naturi
-nu este coroziva
-apsortia fonica este foarte buna deoare ce ea atenueaza oscilatiile
-are o rezistenta foarte scazuta la difuzia vaporilor
-are o stabilitate dimensionata foarte buna deoare ce ea nu se contracta
-nu putrezeste
-nu este atacata de ciuperci sau alti daunatori
-se croieste, se taie si se monteaza foarte usor
Domeni de utilizare ale vatei minerale TOPLAN
In principal vata minerala TOPLAN se folseste pentru pereti despartitori deoare ce au 2 proprietati :
a)Izolare fonica este datorata urmatoarelor proprietati:
-se utilizeaza pentru locuinte, unitati individuale de agrement, hoteluri si spitale
-se foloseste la pereti de compartimentare pentru gradinite, crese, scolii, blocuri de locuit, birouri, sali de conferinte, cladiri de invatamant superior sau sanatori
b)Rezistenta la foc si se utilizeza si in :
-constructi cu grad de rezistenta la incendiu cuprins intre I-V
-se utilizeaza pentru constructiile cu un singur nivel.
VATA DE STICLA TERMO SI FONO IZOLATOARE THERWOOLIL
Utilizare termoizolatiei de vata de sticla THERWOOLIL prezinta avantajele mari si siguranta in exploatare avand urmatoarele proprietati:
-permeabilitate buna la vapori care permite aerisirea naturala a stratului pe care se aplica
-rezistenta la inghet
-rezistenta la umezeala
-nu apsoarbe umezeala atat stratul de baza cat si produsele finite
-isi pastreza forma
-este necombustibila
-are protectie impotriva daunatorilor deoare ce nu contine surse de hrana pentru rozatoere sau pentru proliferarea ciupercilor
VATA
DE STICLA
Are urmatoarele propiatati :
-se poate taia usor
-se monteza simplu
-este ideala pentru fonoizolarea mansardelor cladirilor cu structura usoara, planseelor pe grinzi si tavanelor suspendate
-nu poate fi incarcata la compresiune
COCHILIILE CASELATE SI NECSELATE TIP URSA
Cochiliile tip URSA sunt alcatuite din fibra de sticla cu cuprins intre 4 -7 sudate intre ele cu rasini sintetice ca element de legatura. Produsele sunt fabricate sub forma de "Z" avand rol de prevenire a punti termice. Cochiliile pot fi caselate cu folie de Al sau sunt natiur, adica fara caselare. Cochiliile au lungime de fabricare de 1200mm. Fibrele de sticla conponente sunt asezate preponderent dealungul tubului.
Fibrele au urmatorele proprietati :
-densitate mica
-rezistenta mare
-fibrele nu se disperseaza in tinpul utilizari pentru ca pielea sa nu se irite
Clasa de combustie este C1 pentru lamele astfel incat temperatura la care poate sa reziste este de 250s.
Peste 250s elementele de legatura datorate rasini sintetice a fibrelor de sticla din conponenta arde fara flacara astfel incat fibrele de sticla se vor dispersa
Cand este folosit un invelis metalic sau cand utilizam fixarea mecanica distrugerea fibrelor de sticla intervine doar la temperaturi mai mari de 250s .
Grosimea peretilor cochiliilor izolatoare este de : 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80 si 100mm.
AVANTAJELE PANOULUI DE GIPS-CARTON
Panoul de gips-carton are la baza un strat de ipsos armat cu fibra de sticla prins intre 2 foi de carton el stand la baza unui sistem de constructie si finisare extrem de utilizat.
Avantajele folosiri panoului de gips-carton sunt urmatoarele:
-foloirea lor confera soluti de executie economice si de calitate pentru ori ce fel de spati de la subsoluri la pod, de la sinpla inbracare a unor instalati ce trec prin mijlocul sufrageriei si ofera o imagine inestetica pana la realizare unor volume sclupturale.
-datorita faptului ca folosim un finisaj uscat se reduce timpul de executie si spatiu poate fi folosit imediat dupa incheierea lucrari
-se optin suprafete perfect drepte si netede ideale pentru vopsiri si tapetari.
-pereti despartitori realizati di gips-carton sunt mai usori decat cei realizati din caramida sau B.C.A. reducand astfel sarcina planseului si a restului structuri
-instalatiile electrice ,termice si de alimentare cu apa se monteaza in interiorul peretilor de gips-carton si nu vor fi insirate dizgratios pe perti
-panoul de gips-carton este foarte bun izolator termic si fonic datorita stratului de vata minerala aflat in interiorul peretelui
-panourile nu contin substante daunatoatre sanatati, au un aspect placut si creaza senzatia de confort
-montajul panourilor nu produc mizerie si nu distrug finisajele adiacente.
MODURILE DE PREGATIRE SI EXECUTARE A FINISARI SUPRAFETELOR
1.Pregatirea suprafetelor si finisarea lor.
Straturile de mortar sau alte resturi de materiale trebuie indepartate de pe intreaga suprafata. Zonele care trebuie prelucrate cu spaclu trebuie sa fie uscate si daca este cazul si slefuite. In timpul slefuiri trebuie sa evitam atingerea cartonului de zona slefuita. In cazul unor vopsiri care necesita o tratare speciala a substratului si o spacluire a intregi suprafete utilizam grundul de finisare a suprafetelor.
Tipul Finish Vario sau Joint FillerVario.
2.Grunduirea suprafetelor.
Pe panourile de gips-carton Rigips cu rosturile prelucrate se aplica grundul. Prin aplicarea grundului se atenuiaza diferentele intre capacitatea de apsortie a suprafetei de carton si cea a suprafetei prelucrate cu spaclu.
Grunduirea se face folosind urmatoarele materiale:
-grundul kombrigrund care se diluiaza cu apa
-grundul de profunzime
Pentru a continua lucrarea grundul trebuie lasat sa se usuce. Atunci cand folosim pentru finisarea suprafetelor ceramice trebuie sa utilizam grundul de profunzime. Inainte de vopsirea cu lianti trebuie ca grundul sal suptiem pentru a face o aplicare mai buna.
3.Vopsirea supraftelor.
Vopsirea suprafetelor se face cu ajutorul pensulei sau a trafaletului.Vopsirea se face si prin stropire doar daca initial a fost aplicat un strat de grund special numit RISPEZIAGRUND. Daca suprafetele de gips-carton nu sunt tratate corespunzator inaintea aplicari vopselelor si daca ele sunt supuse mult timp la lumina fata vizibila a cartonului ingalbeneste si este necesar sa folosim grunduri speciale pentru finisarea lor. Daca nu se cunosc exact caracteristicile vopselelor care se aplica se recomanda mai intai efectuarea unor probe pe mai multe panouri in zone diferite care sa cuprinda si rosturile dintre acestea.
Pentru finisarea placilor de gips-carton nu se utilizeaza vopsele pe baza minerala:
-vopsele cu silicati
-vopsele de var
-vopsele pa baza de silicat de sodiu
4.Tapetarea
Pentru executarea tapetari pe panourile de gips-carton se folosesc toate tipuirile de tapet gasite in comert :
-hartie
-fibra de sticla
-autocolantele
-lavabile, laminate si nelaminate
Grundul protejeaza cartonul panourilor de distrugere ce ar putea surveni la inlocuirea tapetului.Prin utilizarea unor grunduri speciale tapetul va fi indepartat ulterior de pe panourile de gips-carton fara a mai fi necesara o umezire prealabila si fara ca tapetul sa se deterioreze.
5.Placarea suprafetelor cu ajutorul produselor ceramice.
In bai si in bucatari datorita umezeli se recomanda utilizarea panourilor Rigips impregnate (RBI). Placile ceramice folosite drept material pentru placarea peretilor de gips-carton sunt:
-placi de faianta si bucatii de caramida de sticla care pot fi opace sau mate.
Adezivul se aplica in strat subtire si se piaptana cu ajutorul Fretonului sau a mistriei cu dinti fini pe directia verticala iar, la partea superioara pe directia orizontala. Adezivi folositi pentru placari in medi umede sunt artificiali sau hidraulici care pot priza in conditi de umiditate. Rosturile dintre panourile de gips-carton se umplu cu grija. Golurile, racordurile, colturile trebuie etansate cu chit permanent elastec. Pentru finisarea instalatiilor se folosesc chituri de etansare si fugnifuge. Armaturile sanitare trebuie prevazute cu mansoane filetate si garnituri de cauciuc.
AMENAJAREA BAILOR
1. Notiuni introductive privind amenajarea bailor cu structuri standard Rigips
Pe structurile de pereti Rigips se pot prelucra orice fel de instalati. Cabluri electrice sau condute de apa cu de maxim 30mm pot fi trecute orizontal prin zone stantate special in profilele metalice.Tevile cu mai mare de 30mm nu se instaleaza in spatiul gol din interorul peretilor.
2.Instalatiile adosate si pereti de dedublare.
Pentru a evita spargerile in pereti masivi instalatiile pot fi realizate si la fata locului.
Montare acestor instalati se face pentru:
-elemente portante adegvate cum sunt pereti portanti realizati cu ajutorul montantilor.
-sisteme prefabricate pentru instalati.
Instalatiile adosate sau ingropate se acopera in mod avantajos cu ajutorul unor pereti de dedublare Rigips asemanator cu cel cu panotaj simplu. In acest caz se executa panotajul si structura de sustinere pana in tavan sau pana la jumatatea inaltimi. In cel de al doilea caz provenienta rezultata poate fi folosita ca spatiu de depozitare. Cojile de dedublare cu structura portanta trebuie panotate in 2 straturi. Dupa aceia urmeaza placarea cu produse ceramice. Distanta dintre montanti se reduce de la 60 la 40 cm.
3.Fixarea obiectelor sanitare.
Obiectele sanitare se prind astfel:
-pe elemente portante prefabricate sudate complet
-pe montanti portanti Rigips cu ajutorul prinderilor adaptabile
Montanti portanti sunt realizati din tabla zincata fiind montati in golul peretilor. Acestia inpreuna cu profilele CW si cu panotajul preia efortul la care este supus peretele. Dupa ce am realizat structura de sustinere si panotarea unei fete pe care se fixeaza obiectele sanitare instalatorul poate realiza instalatia respectiva. Fiecare obiect sanitar se fixeaza pe montanti portanti folosind coltarele si bratarile. Pentru o buna izolare fonica se separa de perete cu ajutorul garnituri de cauciuc sau de pasla. Tevile de apa rece trebuie izolate complet pentru a evita formarea condensului. Ambele fete interioare ale peretelui prin care trece instalatia electrica trebuie sa fie izolate bine fonic folosind vata minerala. Sinele portante ale unor sisteme speciale de rafturi de perete trebuie prinse in spatiile goale in zone apropiate de momntanti de sustinere ai peretilor.
Lavoarele mici si dulapurile suspendate pot fi prinse de panourile de montaj prin traverse de lemn sau placi de P.F.L. care se monteaza intre montanti de sustinere ai peretelui. Obiectele sanitare produc sarcini mari in consola. Cele cum sunt lavoarele, veceurile montate pe pereti si bideurile trebuie prinse de montanti de diferite tipuri care se executa la comanda.
Obiectele cu sarcini mari in consola cu sunt : tabla pentru scoala dulapurile de laborator si rafturile pentru obiecte grele trebuie prinse de structuri portante cu inaltimea cat incaperea. Ele produc sarcini mari in raport cu suprafata peretelui. Acestea se calculeaza static prin efectuarile de incarcare si transmitere ale acestora.
4. AMENAJAREA BAILOR PRIN PANOTAREA CU AJUTORUL PANOURILOR RIGIPS IMPREGNATE.
O conditie necesara in amenajarea spatiilor umede este o buna ventilatie a incaperi. Umiditatea patrunsa temporal in panourile de gips-carton Rigips este eliminata prin uscare. Capacitatea de climatizare este datorata stratului impermeabil la vapori pe toata tnaltimea incaperi.
Umezirea excesiva a panourilor se produce datorita urmatoarelor efecte :
-pierderea etanseitati chiturilor
-prezenta golurilor de la dibluri
-formarea de condens in jurul peretelui.
In incaperile umede cum sunt baile si bucatariile se folosesc mai multe tipuri de panouri :
-panouri Rigips impregnate (RBI) la umezeala de culoare verde
-panouri Rigips rezistente le foc (RF) de culoare rosie.
In caz ulterior panourile impregnate (RBI) miezul de ipsos si fetele de carton sunt tratate special impotriva umezeli. In acest caz umezeala apsorbita in ciuda acestor tratari este eliminata cat mai rapid. Culoarea nu este insa un indiciu al calitati. Racorduri cu baia se fac prin punerea celeor 2 straturi peste marginea cazi. Rostul care se optine prin panotare se umple cu chit permanent elastec si fugnicid.
Intre pardoseala si panourile cu dublu strat se lasa un rost de 10mm. La racordarea finiasjelor pe panourile peretelui cu cel al pardoseli trebuie sa se acorde o atentie deosebita zonelor de colt. Pentru aceasta trebuie sa se procure benzi speciale de etansare de la producatori de adezivi care se introduc odata cu panourile de finisaj si care etanseaza sigur si durabil colturile.
Pentru prinderea placilor de finisaj folosom adezivi speciali de etansare care au efect de respinger a apei in 2 randuri. Strapungerile pentru instalati de obicei cele de apa tebuie facute cu 10mm mai mari decat tevi. Marginile golului produs prin taiere trebuie mai intai acoperite cu grund pentru o mai buna aderenta a chitului. Strapungerile, racordurile si colturile se umplu cu ajutorul chitului permanent elastec si fugnicid. Pe traversele din gips-carton pot fi montate bratari, armaturi si tevi de canalizare.
AMENAJAREA PODURILOR CU SISTEMUL STANDARD RIGIPS
Amenajarea podurilor cu sistemul standard Rigips este cea mai economica modalitate de amenajare a spatiului el avand urmatoarele proprietati :
-spatiul amenajat are o folosinta superioara
-spatiul amenajat se realizeaza mai repede decat atunci cand folosim tehnologia clasica
Sistemul Rigips realizat prin combinarea panourilor sunt materiale foarte bune izolatoare fono si termo care confera confort si sunt mai economice acolo unde sunt folosite.
Datorita acestor tehnici de constructii uscata se optine o calitate inalta a lucrari si va fi evitata umezirea elementelor de constructi existente.
Spatiile amenajate in acest caz pot fi utilizate imediat dupa terminarea executiei. Sunt indeplinite deasemenea toate conditiile impotriva incendiilor.
Executia podurilor cu sisteme standard Rigips se realizeaza in urmatoarele etape :
1.realizarea aprovizionari cu panouri Rigips.
2.montarea structuri de sustinere a panourilor.
3.punerea izolatie pe panourile de gips-carton.
4.fixarea panourilor de gips-carton.
5.prelucrarea rosturilor.
1.Realizarea aprovizionari cu panouri Rigips
Pentru realizarea podurilor cu ajutorul sistemului standar de Rigips mai intai facem necesarul de materiale si procuram panouri Rigips tip VARIO de format mare cu grosimea de 12,5 mm.
2. Montarea structuri de sustinere a panourilor.
Pentru realizarea structuri de sustinere a panourilor Rigips vom utiliza suruburi autofiletante negre cu lungimea de 50 mm pentru sipcile de 30 mm si suruburi de 70mm pentru sipcile cu grosimea de 50 mm. Alternativ utilizam profile de plafon tip PALARIE cu latimea de 50 mm sau sine de ajustare cu profil CD.
3.Punerea izolatie pe panourile de gips-carton.
Pentru realizarea unei bune izolati a podului realizata cu sistem standard Rigips utilizam placi de vata minerala cu margini intarite caselate pe folie de Al a carei latime depinde de distanta dintre capriori, respectiv distanta dintre traverse.
Pentru ca sa realizam acest lucru trebuie sa utilizam :
-panza de fixare UNIROLL
-pene de izolare ROCKWALL
Materialele izolatoare relizate din vata minerala necaselata se folosesc pentru trasee dispuse neregulat.
Materialele izolante caselate se fixeaza printr-o prindere simpla cu ajutorul cuielor cu cap lat sau prin cleme. Distanta dintre prinderi este cuprinsa intre 10 - 20cm. Fata de Al trebuie dispusa spre interior. Latimea materialului izolator trebuie sa fie aleasa astfel incat placile izolatoare sa stea usor presate intre capriori. In acest scop latimea trebuie sa fie cu ≈ 2 cm mai mare decat deschiderea dintre capriori. Este foarte important ca folia de Al sa fie prinsa de capriori si de pereti tinpanelor pentru a inpiedica patrunderea curentilor de aer in interior. Daca este cazul rosturile pot fi umplute cu ajotorul benzi de etansare din Al autoadeziva.
Panza de fixare UNIROLL si penele izolatoare ROCKWALL se introduc ≈ 10mm intre capriori.
4. Fixarea panourilor Rigips
Pentru amenajarea podului cu sisteme standard Rigips folosim suruburi autofiletante cu lungimea de 35mm si clema montate alternativ.
Dupa ce a fost izolat complet plafonul se monteaza asterala transversal fata de directia capriorilor, transversal pe axul grinzilor. Sectiunea sipcilor de asterala depinde de distanta dintre capriori. Distanta dintre sipci este de obicei de 40cm.
Panourile de protectie se monteaza transversal fata de sipci. Distanta intre prinderi este de 17cm.
Mai intai panotam plafonul, apoi realizam panta acoperisului. La montarea panourilor trebuie sa avem grija ca rosturile sa nu fie in cruce. Pentru un racord neted intre plafon si panta acoperisului muchiile panoului de panta trebuie retezate conform unghiului respectiv.
5. Prelucrarea rosturilor.
Rosturile se prelucreaza cu ajutorul chitului de rosturi si a plasei de armare din fibra de sticla.
ACOPERISUL RATIONAL REALIZAT CU SISTEME RIGITEC.
1.Proprietatile acoperisului rational :
-este etans la praf
-este etans la vant
-este permeabil pentru difuziune.
2. Notiuni introductive si prezentare acoperisului RATIONAL .
Acoperisul rational indeplineste dorintele omului de protectie si intimitate. Prin folosirea acestor acoperisuri cladirile vor fi protejate de ploi si vant iar, problemele de etansare si zgomotele specifice sunt eliminate. Spatiul pe care este realizat acoperisul conduce pe cai sigure umiditatea din atmosfera sau din elementele de constructie spre exterior. In cazul in care acoperisul este uscat avem un timp de viata mai indelungat.
Sistemul RIGITEC are o panta de ≈ 20s si se compune din:
-panou RIGITEC
-profil de racordare RIGITEC
-banda adeziva RIGITEC.
In timpul ierni greutatea zapezi nu trebuie sa depaseasca sarcina statica admisibila .
Distanta maxima dintre capriori este de maxim 1000mm
3. Montarea panourilor folosite pentru realizarea acoperisului rational realizat cu sistem RIGITEC
Pentru montarea panourilor cu care este realizat acoperisul trebuie sa respectam urmatoarele reguli :
-primul si ultimul caprior trebuie acoperiti integral cu panouri
-panourile trebuie alaturate in axul capriorilor
-rostul rezultat in urma panotari trebuie lipit cu ajutarul benzi adezive RIGITEC
-dupa panotare trebuie sa executam contra asterala care se bate in cuie ce trec prin panouri direc in capriori
-pentru imbinarea panourilor distanta dintre cuie trebuie sa fie de 150 mm
-in final se aseaza sipcile acoperisului.
-panourile fara structuri de rezistenta nu rezista la greutatea de calcare a omului
-panourile de racordare se introduc pe muchiile longitudinale.
-urmatorul rand se introduce in profilul de racordare.
Defectiunile usoare ale panourilor de etensare cum sunt : caderea unor unelte pe ele le reparam folosind banda RIGITE.
Dupa montaj se produce o usoara incovoiere a panourilorcare inbunatateste sistemele de evacuare al apelor fluviale.
RIGIPLAN SAPA USCATA DE PARDOSEALA REALIZATA CU SISTEME DE PANOUIRI DE GIPS-CARTON RIGIPS.
1. Prezentarea RIGIPLAN
Sapa uscata RIGIPLAN se compune dintr-un panou special de gips-carton cu grosime de 12,5 mm cu sau fara material izolator lipit care functioneaza ca baza si dintr-un panou special de gips-carton cu grosimea de 12,5 mm folosit pentru acoperire. Panourile de baza si cele de acoperire sunt prevazute cu unghi ascutit pe toate laturile .Pentru un montaj exact se aseaza pe santier sapele pe 2 directi .Se realizeaza astfel o transmitere uniforma a eforturilor. Podelele realizate cu ajutorul sapei uscate de pardoseala se fabrica comod de obicei in format de 600 2000mm.
2. Domeni de aplicare a sapei uscate RIGIPLAN.
Rigiplan se utilizeaza pentru urmatorele domeni :
-toate domeniile pentru constructi de locuinte
-pardoseli din cladiri de birouri si sedi administrative supuse unor uzuri normale.
-restaurarea si renovarea cladirilor vechi
-plansee plane aflate la rosu
-straturile de umplutura.
3.PRELUCRAREA SAPEI USCATE RIGIPLAN.
Elementele sapei uscate RIGIPLAN au urmatoarele proprietati :
-sunt usor de transportat
-se monteaza rapid
-au greutate redusa
-prelucrarea si monterea lor se realizeaza cu pierderi minime de material.
4.Avantajele utilizari sapei uscate RIGIPLAN.
Sapa uscata RIGIPLAN prezinta urmatoarele avantaje :
-redurere timpuliu de executie deoare ce toate lucrarile care trebuie sa se execute dupa montare sapei se pot face imediat nefiind necesar sa asteptam un timp pentru uscarea stratului care sa montat anterior sapei
-eliminarea umiditati deoare ce montajul a fos facut uscat
-eliminarea problemelor statice prin greutatea redusa
-siguranta crescuta in caz de incendiu.
5. Corectia neplaneitati suprafetelor aplicate cu RIGIPLAN.
In cazul neplaneitatilor mici sub 5 mm cum sunt crestele, forme de beton sau umflaturi corectia neplaneitati se realizeaza cu elemen de egalizare format din :
-carton ondulat
-materiale de izolare realizate din fibre minareale
In cazul corectari neplaneitati suprafetelor pana la 20mm care apar datorita marilor unflaturi neplaneitatile se corecteaza cu ajutorul :
-materialelor de spacluit obisnuite
-materialelor de umplutura pentru rosturi Rigips Super
In cazul neplaneitatilor mai mari de 20mm sau daca avem diferente mari de nivel tebuie sa turnam o sapa uscata care sa contina apa minim (20-25%) si maxim (40-60%).
6. Montajul sapei uscate RIGIPLAN.
Pentru realizarea sapei uscate de pardoseala RIGIPLAN sunt necesare urmatoarele etape :
a) se corecteaza suprafetele si se elimina neplaneitatile
b )se aseaza folia de polietilena pe planseul de beton fasiile suprapunanduse 20cm
c) se aseaza la perete straturile de izolare ale marginilor cu grosimea de 10cm si pe o latime de 10cm pentru eliminare transmiteri golului de impact
d) panourile de baza se aseaza pe lung fara a fi lipite ci se preseaza unele de altele; portiunile dintre panourile de baza trebuie sa fie de minim 20mm; asezarea pe un strat de umplutura se face incepand din golul usi spre mijlocul incaperi ; pe umplutura nu trebuie sa calcam imediat
e) lipirea panourilor de acoperire de cele de baza se face folosind un adeziv in cantitate de ≈ 500g /m de panou; panourile de acoperire vor fi fixate transversal peste cele de baza; decalarea rosturilor dintre panourile de acoperire si cele de baza trebuie sa fie de minim 200mm.
7. Trasarea suprafetelor aplicate cu RIGIPLAN.
a) Aplicarea grundului RIGIPLAN .
Inainte de finisare se realizeaza tratarea pardoseli uscate RIGIPLAN cu grundul RIKOMBI. Acest grund face ca pardoseala sau podeaua sa fie protejate de urme de murdarie si praf.
b) Cerinte speciale de rezistenta.
Daca avem nevoie sa reziste la trecerea peste sapa a scaunelor rulante trebuie sa aplicam pe toata suprafata o masa speciala de chituire
c) Montare placilor ceramice pe sapa uscata RIGILPAN
Pentru montarea placilor ceramice utilizam o sapa suptire de mortar sub forma uniu grund. Placile care se monteza pe aceasta suprafata trebuie sa aiba dimensiunea de maxim 300300mm. In incaperi umede cum sunt baile si bucatariile podeaua uscata RIGIPLAN trebuie sa fie protejata la umezeala inaite de montarea placilor. Sistemele de lipire trebuie sa fie etanse sau impermeabile. 80% din fata posterioara a placi de pardosela trebuie umpluta complet. Toate racordurile trebuiesc chituite cu chit permanent etans.
d) Pardoselile textile (mocheta sau din P.V.C .linoleum)
Pe pardoselile uscate pot fi lipite toate finisajele uzuale de pardoseala. Cele textile pot fi intinse. In cazul placilor de P.V.C. este necesara chituirea intregi suprafete cu chit folosit pentru pardoseala adegvat panourilor de P.V.C.
e) Montarea parchetului pe sapa uscata RIGIPLAN
Pentru montarea parchetului pe aceasta sapa trebuie sa aplicam un grund special. Trebuie reaspectat spatiul de jos necesar parchetului unde rosturile trbuie sa fie de minim 1cm intre perete si parchetul lipit
TEHNOLOGIA DE EXECUTIE SI MONTAJ A PERETILOR DIN GIPS-CARTON
Se deseneaza traseul peretelui pe pardoseala cu sfoara sau dreptarul
2. Se traseaza urma peretelui pe pereti adiacenti si pe planseu cu nivela si dreptarul
3. Profilele de racordare UW se prevad pe o singura fata cu benzi de etansare pentru racorduri Rigips si se fixeaza pe pardoseala cu dibluri la distanta de 80cm unle de altele
4. Realizarea racordului cu profile CW pe pereti adiacenti
5. Realizarea racordului cu profile UW pe plafon
6. Montarea profilelor montanti CW care trebuie introdusi cel putin 2cm in profilele de racordare cu pardoseala si planseul. Profilele montant se introduc mai intai in profilul de racordare de jos iar, apoi in cel de sus si se monteaza la un interval de 60cm. Aceste profile trebuie orientate cu lature deschisa spre directia de montaj in asa fel incat fixarea panourilor sa inceapa de la muchia stabilita .
7. Se face panotarea primei fete a peretelui cu o latime intrega de panou. In acest scop panourile de Rigips se fixeaza de profilele montanti cu surubelnita electrica folosind suruburi rapide dispuse la distante de 25cm.
8. Dupa panotarea primei suprafete a peretelui se fixeaza izolatiea din fibre minereale. Spatiul liber din interior trebuie izolat in totalitate iar, materialul izolant trebuie inpiedicat sa alunece.
9. Se incepe panotare celei de a doua fete a peretelui cu o jumatate de latime de panou (60cm) in asa fel incat, rosturile celor doua fete ale peretelui sa fie decalate cu latimea unui camp dintre montanti. Peretele de montaj Rigips este acum pregatit pentru tratare rosturilor, racordurilor si capetelor de suruburi.
COMPARTIMENTARE CU PERETI DUBLI CU SISTEM RIGIPS CU SUSTINERE DIN METAL
Tipuri de materiale folosite :
1. Panouri de constructi Rigipscu grosime de 12,5mm
2. Profile de racordare la pardoseala si tavan tip UW
3. Profile de racordare la pereti adiacenti tip CW (profile montanti)
4. Dibluri si suruburi
5. Suruburi rapide Rigips de 25mm
6.Vata din fibre minerale
7.Banda de etansare pentru racorduri Rigips
Scule folosite :
1. Foarfeca de tabla
2. Patent
3. Ciocan
4. Cleste de sertizat
5. Bormasina
6.Surubelnita electrica
Instrumente de masura ;
1. Ruleta
2. Nivela
3. Furtun de nivel
4. Dreptar
5. Echer
PLAFOANELE CU SISTEME STANDARD RIGIPS
Finisarea planseelor cu RIGIPS
Finisarea planseelor cu structura de sustinere fixata la rosu direct de planseu realizeaza o suprafata de inchidere plana care poate fi vopsita sau tapetata. Acest sistem este folosit mai ales pentru renovarea planseelor care prezinta greseli de executie.
1. Plafoanele suspendate cu structura de sustinere de lemn.
Se folosesc pentru :
-reducerea inaltimi incaperilor
-ascunderea instalatiilor montate in spatiul ramas
Daca plafoanele suspendate contin si materiale termo si fonoizolante realizate din vata minerala se pot optine imbunatatiri suplimentare :
-reducrea costului de incalzire, prin imbunatatirea izolatie termice
-imbunatatirea izolatiei fonice aeriene pana la 8 B
-scaderea nivelului fonic si reglarea ecoului prin folosirea de panouri Rigips cu goluri si slituri
-cresterea rezistentei la foc a constructiei respective.
In structura plafonului se integraza fara probleme si accesori pentru :
-sisteme de iluminat
-sisteme de ventilatie (aer conditionat)
-sisteme de climatizare (conducte care transmit agent termic
1.1. Panotajul
Panourile Rigips sunt de format mare cu grosimea de 12,5 mm realizat sub 2 foreme constructive:
-cu muchii tip AK (muchia tesita dreapta)
-de tip VARIO (muchia semicircilara )
1.2. Fixarea panourilor
Fixarea panourilor se face cu suruburi rapide de 35mm in mod alternativ sau prin cleme.
1.3 Prelucrarea rosturilor
Rosturile dintre panouri si elementetele de prindere se prelucreaza cu ajutorul spaclului in mai multe randuri ; pentru umplerea rosturilor se folosec mai multe produse :
-Rigips Standard
-Rigips Super
-Rigips Profin
-Rigips Profin Mix
-Banda de armare Rigips din fibra de sticla
-Banda de armare Rigips din hartie
-Banda de armare auotoadeziva Fasttape
Inaite de inceperea opereatie de spacluire trebuie avut in vedere respectare urmatoarelor sfaturi de utilizare :
-trebuie eliminata umiditatea din suprefata ce urmeaza a fi prelucrata
-temperatura la care se face spacluirea nu trebuie sa fie sub +5˚C , in anotimpurile reci trebuie montate instalati de incalzire
-trebuie evitat curentul, daca ferestrele sunt deschise iar, daca sunt fara geamuri ele trebuiesc acoperite cu folie de polietileana
-trebuie evitate posibilele tensiuni care pot sa apara din deformari care produc crapaturi sau fisuri
-trebuie sa fie incheiate toate activitatile de montare a instalatiilor electrice si termice ce contin medi umede cum sunt sapele de egalizare
a) Rigips Standard : este un produs special ce se foloseste pentru umplerea primului strat folosinduse si pentru :
-suprafete brute (care nu necesita o prelucrare ulterioara)
-suprafete poroase
-suprafete care nu necesita netezire
Durata lunga de lucru ≈ 40 minute, se gaseste la saci de 5kg si 25kg ,necesarul de material = 32kg/100mp.
b) Rigips Super : este un produs optim folosit pentru aplicare primului strat dar, si pentru aplicarea unui strat fin de finisaj. Se amesteca cu apa si se aplica usor cu ajutorul spaclului. Durata de lucru ≈ 40 minute. Se livreaza in saci de 5kg sau de 25kg. Necesarul de material este de 30kg/100mp
c) Rigips Extra : este un produs optim folosit pentru primul strat (cel grosier sau de incarcare ) cat si pentru stratul fin (de finisaj). Durata de lucru de ≈ 30minute ; se livreaza la saci de 5kg ; necesarul de material este de 35kg/100mp
d) Rigips Profin : este un produs de finisaj care se foloseste pentru optinerea unei suprafete perfect netede, putanduse folosi si pentru spacluire pe suprafete mari se usuca in contact cu aerul in ≈ 12ore de la aplicare iar, produsul gata amestecat poate fi folosit mai multe zile daca este pastrat inchis erimetic in ambalajul sau. Se livreaza in saci de 15kg sau 25kg necesarul de material este de 31kg /100mp.
e) Rigips Profin Mix : este la fel ca Rigips Profin din punct de vedere al proprietatilor dar este un material gata preparat el ne mai avand nevoie de apa sau sa necesite alta prelucrare pe santier. Bidonul neconsumat se poate inchide si refolosi. Se livreaza in bidoane de 5,15 si 25kg, necesarul de material este de 31kg/100mp
f) Banda de aramare Rigips : este realizata din fibra de sticla si este folosita pentru intarirea rosturilor in lungul placi sau la muchiile rezultate din taiere. Banda este suptire si se aplica usor. Se livreza in role de 10, 25, 75, 93m lungime.
g) Banda de armare Fasttape : este autoadeziva si este folosita pentru rosturi si pentru muchi; se lipeste direct pe placa de gips-carton fara a mai fi nevoie de primul strat de spacluire economisinduse astfel primul strat de umplere a rosturilor. Se livreaza in role de 25, 45 sau 90m lungime.
Pregatirea rosturilor in vederea prelucrari lor.
Placile se monteza etans astfel incat sa optinem o suprafata continua. Intervalele mai mari de 3mm trebuie acoperite cu pasta de acoperire a rosturilor, in caz contrar apar urmatoarele efecte care au influente contrare asupra :
-rezistentei peretelui
-protectia la incendiu si zgomot
-se pot produce crapaturi sau fisuri
Suprafata peretelui se curata de praf si de mortar, se astupa cu pasta de umplere a rostului gaurile si denivelarile precum si capetele taiate ale placilor care prezinta neregularitati; capetele suruburilor nu trebuie sa fie iesite in planul peretelui. Pentru amestecarea ipsosului se recomanda sa folosim numai recipiente curate si apa de la robinet. Trebuie sa inlaturam depunerile de resturi de material petru ca ele pot duce la formare de cocoloase si la diminuare calitati produsului. Se pune apa in recipient dupa care se presoara pulberea cu mana sau diract din punga pana cand pe suprafata apai se formeaza insulite de pulbere. Se lasa 3 minute dupa care se amesteca. O masa prea groasa se poate suptia cu apa.
Primul I si al II strat : de pasta de ipsoz se aplica cu spaclu si se netezeste. In cazul peretilor banda de protectie se aplica de sus in jos ;se fixeaza cu spaclu dupa care se deruleza de sus in jos dupa care se apasa cu spaclu. Dupa ce se usuca primul strat se aplica cel de al doilea strat care va avea o latime mai mare de 10cm. Suprafata care se optine trebuie sa fie uniforma.
Aplicarea stratului fin : cel de al III strat se aplica dupa ce s-au uscate precedenele. Al IV strat se aplica ori din acelas material cu care s-a dat primul strat ori din Pro Fin sau Pro Fin Mix pentru a se optine o suprafata perfect neteda. Al III strat se poate aplica cu Pro Fin Mix gata preparat, material maleabil, usor de netezit, usor de slefuit si care acopera suprafete mari.
Domeniile de aplicare sunt urmatoarele :
-suprafete cu pretenti speciale
-suprafete aflate sub straturi ceramice
-coltul interior dintre doua placi de gips-carton
-coltul exterior al peretelui cu protectia muchiilor realizata cu banda
-coltul exterior al peretelui pentru protectia muchiilor
-coltul interior al panuolui Rigips cu tencuiala
Suprafete cu pretenti speciali si suprafete aflate sub straturi ceramice : pe suprafete netede, dupa umplerea rosturilor si aplicarea stratului fin de pasta pe toata suprafata. In cazul rosturilor de sub straturile ceramice, umplerea acestora se limiteaza la rostul insusi, fara aplicarea pastei in exteriorul lor.
Coltul interior intre doua placi de gips-carton : sau cel folosit pentru trecerea stalpului prin plafon se finiseaza folosind o banda de armare Rigips realizata din hartie care va fi indoita la mijloc, aplicata si acoperita cu pasta de ipsoz la fel ca in cazul rosturilor drepte.
Coltul exterior al peretelui cu protectia muchiilor realizata .... : se foloseste pentru colturile unor pereti mai putin solicitati . banda de Rigips ... Este realizata din hartie rezistenta intarita cu doua fasi de Al dispuse in lungul benzi.
Coltul exterior al peretelui pentru protectiea muchiilor : se face in cazul unor colturi de pereti care sunt foarte solicitati pe care se pune un coltar de protectie peste care se aplica un strat de ipsoz , mai intai in puncte urmand sa fie acoperit ulterior ..........
Coltul interior al panoului Rigips cu tencuiala : se face in dreptul stalpilor, pentru aceasta se foloseste banda de armare pentru inbinari realizata din fibra de sticla sau din hartie care se aplica in timpul lucrului in rosturile dintre placile de Rigips. Inainte de punerea benzi de armare aplicam o banda de hartie autoadeziva care va oferi o linie de repartitie uniforma a diferitelor materiale. Dupa spacluire se inlatura partea vizibila a benzi autoadezive. Inaite de inceperea vopsiri se aplica un strat de grund pentru a elimina apsortia vopselei, care altfel se face diferit pe suprafetele pe care se aplica pasta de umple a rosturilor folosita pentru imbinarea placilor de gips-carton. Daca nu se aplica stratul de grund atunci rosturile umplute vor iesi in evidenta fata de suprafata placilor si vor fi dificultati la uniformizare ulterioara a vopselei sau zugraveli.
1.4. Structura de sustinere : Se face din sipci de lemn cu muchiile ascutite prinse cu suruburi rapide Rigips 2mm diametru si 25mm sau 35mm lungime. Sipcile portante de 40/60mm au muchiile perfecte.
Sipcile de montaj sunt de 48/24mm sau 50/30mm.
1.5. Prinderea sipcilor de sustinete de planseul portant : Mai intai se traseaza pe pereti adiacenti inaltime plafonului suspendat. Se traseaza apoi pe planseul existent pozitiile sipcilor de sustinere, care se fixeaza apoi cu dibluri si suruburi.
1.6. Pinderea sipcilor de sustinere de plansee cu grinzi de lemn :Se face in cazul cand planseele cu grinzi au sipcile de sustinere prinse de grinzile de lemn, pe cat posibil lateral prin intermediul unui surub cu cap rotund cu = 5mm
1.7. Sipcile portante :Cu tijele de suspendare prinse de piesele de suspendare rapide care se insurubeaza alternativ la stanga si la drepta sipcilor portante. Ajustarea inaltimi se face prin glisarea arcului
1.8. Sipcile de montaj : Reprezentate prin asterala se prind de reteaua sipcilor portante in punctele de intersectie ale acestora prin suruburi rapide Rigips de 55mm lungime.
1.9. Sistemul de suspendare Rigips :Se realizeaza cu ajutorul tijei de suspendare cu bucla si are lungimea de 12,5cm - 1m. piesa de suspendare rapida are arc si este folosita pentru structuri de sustinere din lemn.
1.10. Panotarea : Pe asterala de montaj se prind cu ajutorul suruburilor rapide Rigips de 35mm lungime panourile de Rigips. Distanta dintre suruburi = 17cm. Rosturile transversale se dispun decalat pentru evitarea rosturile in cruce
2. Plafonul suspendat cu structura de sustinere de metal
2.1. Panotajul : Panourile de constructie folosite sunt panourile Rigips Vario de format mare cu grosime de 12,5mm.
2.2. Fixarea panourilor : se folosesc suruburi auto filetante de 25mm lungime
2.3. Prelucrarea rosturilor : rosturile dintre panouri si piesele de prindere, trebuie prelucrate cu spaclu in mai multe randuri.
2.4. Structura de sustinere : o reprezinta profilul de plafon Rigips CD, ca profil de baza si portant.
2.5. Piesa de legatura : este folosita pentru alaturarea profilelor CD .
2.6. Sistemul de suspendare este format :
-tija de suspendare cu bucla lunga de 12,5cm - 1m
-piesa de suspendare rapida tip ancora cu arc
2.7. Prinderea sistemelor de suspendare de plansee masive : mai intai se traseaza pe pereti adiacenti inaltimea plafonului suspendat , apoi se traseaza pozitiile sistemelor de suspendare care se prind de planseul existent cu dibluri si suruburi.
2.8. prinderea sistemelor de suspendare cu grinzi de lemn : se face lateral prin intermediu unor suruburi cu cap rotund de ≈ 5mm
2.9. Profilul de baza : se introduce in piesa de suspendare cu arc si se cupleaza cu tija de suspendare. Ajustarea inaltimi se face prin glisarea tijelor de suspendare in cadrul arcului .
2.10. Profilul portant CD : se prinde de profilul de baza prin ancore cu colt.
2.11. Panotarea : de profilele portante se prinde cu suruburi rapide Rigips de 25mm lungime panourile groase de 12,5mm. Distanta dintre suruburi = 17cm. Rosturile transversale se dispun decalat pentru evitare rosturilor in cruce.
3. Utilizarea peretilo curbi RIFLEX
3.1. Panotajul peretilor curbi RIFLEX :
Panourile RIFLEX au urmatoarele proprietatii :
-au o grosime de 6mm
-sunt formati in regim uscat, flexibil
-contin fibre de sticla care sunt incorporate pe ambele parti
-au michii ascutite pe 4 laturi
-au fomatul de 120240cm
Panoul se insurubeaza direct de profilele de perete pe directia transversala. Primul strat de panouri se insurubeaza cu suruburi autofiletente 20mm lungime. Rosturile si racordurile la pereti se prelucreaza cu spaclul cu chit Ridurit si straifuri de protectie realizate cu fibra de sticla, doar in stratul exterior. Rosturile panotari interioare se realizeaza doar prin simpla alaturare.
3.2. Structura de sustinere :
Racordarea cu pardoseala si planseul se face din profile de perete UW care se insurubeaza prin elemente de etensare. Montanti se fac din profile CW intreduse la distante de 30cm unul de altul in profilele UW.
Profilele boltirii se curbeaza pe santier la curbura dorita, cu ajutorul dispozitivului special pentru curbat. Montarea profilelor curbate de pereti si de planseu se face folosind piesa de suspendare NONIUS si baghetele de ajustare dispuse la distante de maxim 50cm. Inter axul profilelor boltirii trebuie sa fie la maxim 1m. Impreuna cu piesa de suspendare NONIUS se insurubeaza de profile bilturii si piesele de legatura incrucisate CD cu ajutorul suruburilor M516, la o distanta de maxim 30cm unul de altul.
3.3. Izolarea spatiului liber :
Se face folosind lana minerala pentru planseu cu grinzi de lemn F30.....
3.4. Prelucrarea si umplerea rosturilor dintre panourile curbe RIFLEX
Rosturile dintre panouri si elementele de prindere trebuie prelucrate cu spaclu in mai multe randuri folosind chitul RIDURIT. Elementele RIFLEX se ansanbleaza cu ajutorul benzi destinate acestei operatiuni.
Prelucrarea intregi suprafete cu spaclu se face decat numai in urmatoarele cazuri :
- in conditi speciale de iluminat
- cand trebuie sa avem o planeitate exceptionala
- suprafata trebuie sa fie finisata cu lac
- cand este necesara a doua panotare sau trebuie sa aplicam tapet.
3.5. Panotare :
Panoul special RIFLEX este curbat in stare uscata si se insurubeaza direct in profilele de perete CW aflate pe directie transversala. Primul strat de panouri se prinde cu suruburi autofiletante de 20mm lungime. Rosturile panotari interioare se realizeaza doar prin simpla alaturare.
3.6. Raza minima de curbura pentru plafoane : este de 600mm.
Profilul de plafon PALARIE o varianta a plafoanelor false
Structura : este usoara, de dimensiuni exacte si durabil constante. Ele se folosesc pentru finisarea planseelor cu grinzi de lemn.
Piesa de suspendare : este banda cu slituri care este compusa, dintr-o sina si o banda cu slit. Elementul de sustinere este ne deformabil sub sarcina, el face parte din clasa de capacitate portanta de 25 kn.
Sitemul de suspendare NONIUS : se foloseste pentru plafoanele rezistente la foc cu greutate mare.
Ele se compun din urmatoarele elemente :
-bagheta de ajustare NONIUS
-piesa de suspendare CD NONIUS.
Elementul de suspendare este nedeformabil sub sarcina, fiind de capacitate portanta = 0,4 kn. Legatura intre profilele de baza si cele portante se face cu elemente de lagatura in cruce. Clasa de capacitate portanta = 0 kn.
Sinele pentru montajul direct al profilelor de plafoane CD : este structura de sustinere folosita pentru finisarea planseelor realizat cu grinzi de lemn.
Elementul reglabil de suspendare directa pentru profilele de plafoane CD : este compus din doua parti, cu doua elemente de siguranta.
Structura de sustinetre este folosita pentru :
-finisarea planseelor masive
-grinzile de lemn
TEHNOLOGIA DE EXECUTIE SI MONTAJ A PLAFOANELOR SUPENDATE
Se traseaza pe pereti adiacenti inaltimea plafonului suspendat.
Se traseaza pozitiile sistemelor de suspendare care se prind de plafonul existent cu dibluri si suruburi.
Piesa de suspendare cu arc se introduce in profilul de baza si se cupleaza cu tija de suspendare. Ajustarea inaltimi se face prin glisarea tijelor de suspendare in cadrul arcului.
Profilul portant CD se prinde de profilul de baza cu ancore cu colt.
Se verifica planeitatea profilelor portante.
De profilele portante se prind cu suruburi rapide Rigips de 25mm panourile de constructi Rigips groase de 12,5 mm. Distanta intre suruburi este de 17 cm iar, rosturile transversale se dispun decalat pentru evitarea rosturilor in cruce.
Se verifica planeitatea tavanului cu nivela cu bula si dreptarul.
Plafonul este pregatit pentru tratarea rosturilor, racordurilor si capetelor de suruburi.
FINISAREA PERETILOR DE COMPARTIMENTARE REALIZATI CU AJUTORUL PANOURILOR RIGIPS
Cu ajutorul panourilor Rigips pereti se finiseaza folosind tencuiala uscata, pentru aceasta izolarea termica si fonica a peretilor de compartimentare se poate imbunatati daca folosim materiale izolatoare corespunzatore.
Exista doua tehnici pentru finisarea peretilor de compartimentare :
-prodeceul tencuieli uscate : in care panourile se monteaza cu ajutorul adezivului pe un suport masiv (caramida, beton, B.C.A.)
-procedeul montari panourilor pe structura proprie : in cazul suporturilor care nu au capacitate portanta.
Atunci cand folosim primul procedeu, suportul trebuie sa indeplineasca urmatoerele conditi :
-sa fie stabil
-sa fie plan
-sa fie protejat de umiditatea produsa prin capilaritate sau de fenomene meteorologice
-sa nu fie inghetate
-sa fie indepartate resturile de beton, mortar, ceara sau uleiurile folosite pentru decofrare
-betonul proaspat trebuie lasat sa se usuce.
Atunci cand cambinam finisajele uscate cu cela umede se executa mai intai cele umede.
In cazul finisari peretilor si a plafoanelor se finiseaza mai intai pereti.
Tencuiala uscata : sunt panourile de constructie Rigips de 12,5mm grosime, care se prind de pereti masivi, de beton nefinisat sau zidarie cu ajutorul unui adeziv pe baza de ipsoz.
Tencuiala uscata nu se foloseste pentru :
-uscarea peretilor
-imbunatatire izolatie fonice sau termice
Inaite de inceperea montari peretilor, instalatia care se monteaza in grosimea finisajului se translateza. Dozele de distributie si intrerupatoarele trebuie sa se aseze la aproximativ 2cm fata de perete. Pe dosul panourilor care au fost taiate se aplica adezivul comform instructiunilo de pe sac. In ferestrelor, lavoarelor, consolele si cosurilor de fum panourile se monteza pe toata suprafata si se decupeaza unde trebuie montate obiecte prezentate anterior.
Lipirea si pozitionarea peretilor
Panourile care contin adeziv se ridica la perete si se bat usor cu ajutorul ciocanului de cauciuc si a baghetei de pozitionare care se aseaza vertical si in acelas plan. Cu ajutorul unui distantier, la pardoseala trebuie sa ramana un rost de ≈ 10mm iar, la planseu unul de ≈ 5mm pentru ventilarea in timpul prizei.
Montarea pe straifuri a panourilor Rigips
Pentru compensarea greselilor mari de planeitate se lipesc la distante de 60cm, straifuri din panouri de Rigips care in cazul unui suport ce nu poate suporta sarcini se prind suplimentar dibluri dispuse la distante de 60cm. Pe aceste straifuri se pozitioneaza vertical si se lipesc panourile Rigips cu grosimea de 12,5mm cu ajutorul unui strat subtire de chit de umplut rosturi Super.
Coaja de dedublare pe asterale de lemn
Acolo unde zidaria nu este plana, tencuiala este defectuasa sau scheletul portant din lemn este executat gresit se pot prinde panourile Rigips de 12,5mm grosime pe un rastel de lemn care se fixeaza de perete cu ajutorul diblurilor. Prima data se fixeaza rastelul cu dibluri si suruburi pe sipcile de 20/30mm vertical si in acelas plan. Defectele de planeitate se rezolvi prin intermediul unor distantiere. Pentru o izolare fonica si termica mai buna a peretilor, trebuie ca intre sipcile de asterala sa punem vata minerala sau polistiren expandat de 50mm grosime si folie de polietilena la interior ca la exterior sa nu apara condensul.
Coaja de dedublare independenta
Se realizeaza acolo unde trebuie compensata lipsa de planeitate a zidariei sau in spatiul rezultat trebuie introdusa instalatia. Daca in acelas timp trebuie sa imbunatatim izolatia termica si fonica, in golul izolat trebuie sa punem material izolant, sub forma de vata minerala.
Structura de sustinere este formata din :
-profile metalice CW 50 sau CW de 75
-montanti de lemn de 60/60mm sau 50/70mm
In cazul executari peretilor de compartimentare se executa structura de sustinere si panourile
In cazul cand am facut o izolare temica a peretilor exteriori este obligatoriu sa introducem o bariere de vapori pentru a evita formarea condensuli.
Coaja de dedublare realizata cu bride de ajustare
Se foloseste pentru :
-compensarea neplaneitatilor
-imbunatatire iziolatie fonice.
Structura de sustinere este formata din profile metalice UW de 50 sau sipci de lemn de 30/50mm. Structura se monteaza la o distanta inter axa de 60cm.
Prima data se traseaza cu ajutorul firului cu plumb bridele de ajustare si apoi se monteaza diblurile. Se insurubeaza sina de ajustare prevazuta cu banda de etansare pentru racorelarea cu peretele, apoi se indoaie laturile in unghi drept. Izolatia se preseaza de perete iar, laturile sinei se indoaie pana la capat. Profilele de perete UW sau sipcile de lemn se prind de cleme cu ajutorul suruburilor rapide in pozitie plana si verticala. Sipcile si profilele care se introduc in sine se apasa spre perete si apoi se ajusteaza. Panourile Rigips de 12,5mm se prind cu suruburi rapide autofiletante Rigips de 35mm lungime cu 2,5mm, la o distanta de 25cm unul de celalalt cu ajutorul ssurubelnitei lectrice.
Pnourile compuse Rigitherm (PS)
Datorita rezistentei ridicate la difuziune pentru panourile compuse Rigitherm, bariera de vapori nu este necesara in cazul unor materiale permeabile la vapori. Bariera de vapori, se foloseste pentru materialele care alcatuiesc peretele.
Materialele impermeabile la vapori sunt :
-betonul
-cimentul
-piatra naturala
Panourile compuse Rigitherm MF si coji de dedublare Rigips
Atunci cand dublam peretele cu panouri Rigips le asortam cu vata minerala si pentru evitarea condensului folosim o bariera de vapori in interiorul peretelui care este realizata din folie de AL sau folie de polietilena care se aseaza intre vata minerala si panoul Rigips.
Tipul si grosime de folie necesara depinde de condesul constructiei si trebuie calculata de la caz la caz.
Atunci cand folosim tehnica tencuieli uscate, utilizam panouri Rigips casetate cu folie de Al de 30μm sau cu folie de polietilena prinsa de hartie rezistenta NATTON.
Imbunatatirea izolatiei fonice realizata printr-o coaja de dedublare depinde de :
distanta dintre peretele existent caruia i se corecteza capacitatea de izolare fonica si panoul de Rigips
-masa aerului panoului Rigips
Cu o distanta de 5cm si un singur panou este posibila imbunatatirea izolatiei fonice cu 15 dB, ceace corespunde unei triplari a izolatiei fonice a unui element fara coaja de dedublare.
Pentru izolarea golului interior, folosim materiale fonoabsorbante, cum ar fi lana minerala.
Imbunatatire prin coji de dedublare , respectiv panouri de aderenta ROOFING
Panourile de aderenta ROOFING folosesc coja de dedublare pentru imbunatatirea calitatilor acustice prin ameliorarea valori de izolare RW a unui element de constructie, fara a lua in considerare transmiterea in lung a sunetelor. Inbunatatirea reala a sunetului dintre doua incaperi se exprima prin diferenta de nivel fonic, care depinde de capacitatea de transmisie in lung a elementelor de constructie adiacente.
Influenta diferentei normata de nivelul fonic exprimata prin coaja de dedublare a elementului despartitor depinde de masura in care acest element intervine asupra izolatiei fonice dintre incaperi. Daca elementul despartitor influenteza mult diferenta normata de nivel fonic, adica are o masa redusa, este posibila o imbunatatire substantiala.
Daca influenta este mica, elementul are o masa mai mare, o capacitate ridicata, atunci protectiea fonica depinde de transmitera laterala si nu este posibila decat o corectare redusa.
Distanta dintre dibluri pentru fixarea bridei de ajustare = 150cm pentru prufilele Uwfata de perete iar, pentru sipcile de lemn = 80cm. La racordurile cu peretele, partea de profile respectiva cea a sipcilor nu se insurubeaza ci se aplatizeaza cu distantierele deasupra.
O alternativa la brida de ajustare este clema de fixare folosita pentru imbunatatirea izolatiei fonice si termice a peretilor plani si verticali, de exemplu cei din beton prefabricat.
PERETII DE COMPARTIMENTARE
A. Prezentarea peretilor de compartimentare
Pereti de compartimentare realizati din sisteme de gops-carto Rigips sunt mai ieftine in comparatie cu pereti de compartimentare realizati prin materiale clasice.
Spatiul liber din interiorul peretilor este ideal pentru amplasarea rationala a diferitelor instalati. Suprafata uscata a peretilor poate fi finisata prin vopsire, tapetare sau prin aplicarea de lambriuri.
Greutatea peretilor de compartimentare realozata cu sisteme Rigips este de 25-50 kg/mp.
Cel mai folosit sistem de compartimentare este acela in care folosim montanti si structuri de sustinere din metal. Se mai pot folosi si structuri de sustinere de lemn realizate din montanti de 60/60mm sau 50/70mm. Perti pot fi simpli sau dubli in functie de nevoile constructiei. Ei se monteza si se demonteaza fara mari eforturi.
B. PERETI DE MONTAJ RIGIPS REALIZATI CU STRUCTURA DE SUSTINERE DIN METAL
Etapele de realizare a peretilor de montaj Rigips cu structra de sustinere din metal sunt urmatoarele :
-trasarea peretilor de compartimentare
-fixarea profilelor de racordare
-fixarea profilelor de montanti
-panotarea primei fete a peretelui
-izolarea spatiului liber din interiorul peretelui
-panotarea celei de a doua fete a peretelui
-prelucrarea rosturilor
Etapa I Trasarea
peretilor de compartimentare : se face intai pe pardoseal cu ajutorul sfori de trasat sau a
dreptarului iar, apoi a golurilor de
Etapa a II Fixarea profilelor de racordere : UW care se fixeaza pe pardoseala folosind dibluri de prindere la distanta de 80cm unele de altele. Pe perti adiacenti racordarea se face cu profile CW.
Etapa a III Fixarea profilelor de montanti : CW care trebuie sa fie introduse cel putin 2cm in profilele de racordare UW. Pima data profilul CW se fixeaza jos iar, apoi sus. Dupa aceea profilele montanti se dispun interax la 60cm orintate cu latura deschisa spre directia de montaj astfel incat fixarea panourilor sa inceapa cu muchia stabilita.
Etapa a IV Panotarea primei fete a peretelui : care incepe cu toata latimea peretelui (120cm). Panourile de Rigips se fixeaza de profilele montanti cu ajutorul surubelnitei electrice folosind suruburi autofiletente la o distante de 25cm unul de altul. Atunci cand panotarea este dubla distanta dintre suruburile primul rand de panotaj este de 75cm. Rosturile se pun alternativ. Peretele se monteaza incepand cu de latime de panou.
Etapa a V Izolarea spatiului liber din interiorul peretelui : mai itai se monteaza instalatiile sanitare si electrice iar, apoi se izoleaza cu vata minerala care trebuie impiedicata sa alunece.
Etapa a VI Panotarea celei de a doua fete a peretelui : se face incepand cu de latime de panou. Prin panotarea celei de a doua fete a peretelui se face stabilirea finala a peretelui de Rigips
Etapa a VII Prelucrarea rosturilor : dintre panourile de Rigips si elementele de finisare se face folosind spaclul si pasta de umplere a rosturilor in mai multe randuri. Inaite de aplicarea pastei de umplere a rosturilor trebuie sa aplicam benzile de armare iar, tempereatura la care se face spacluirea trebuie sa fie mai mare de 5sC
C. REALIZAREA TOCURILOR DE
Tocurile de
-inaltimea maxima a peretelui =280 cm
-dechidera usi < 90 cm
-greutatea maxima a foi de
Tocurile de
Profilele de racordare cu pardoseala trebuie prinse de pardoseala, in stanga si in dreapata golului usi cu doua dibluri. In loc de buiandruc deasupra usi se monteza un profil UW. In profilul buiandrug se introduc 2 profile montanti pentru cele doua rosturi decalate ale celor doua feli de perete.
In cazul in care
peretele are o inaltime mai mare de 280 cm si usa este mai
lata de 90 cm iar, o foaie de usa are peste 25 kg la montarea
unor tocuri de otel se foloseste unul sau mai multe profile de rigidizae UA ele fiind
confectionate din tabla de 2 mm , fixate la
rosu de planseu interior si cel superior, cu ajutorul diblurilor
amplasate de obicei la colt. Pentru realizarea unei legaturi puternice cu
poardiseala in zona golului de
Pentru montarea unor tocuri de lemn se folosesc profilele montanti CW pentru usi montate cu partea deschisa spre toc.
D. INSTALATIILE SI RACORDURILE PERETILOR DE COMPARTIMENTARE
Pentru realizare instalatiilor si racordurilor in interiorul peretilor de compartimentare sunt necesare urmatoarele etape :
Etapa I Trecerea instalatiilor
Instalatiile se monteaza in golul peretilor dupa ce s-a executat panotarea unei fete a structuri de sustinere. Montanti CW au stantat pe ei niste goluri sob forma de litera H care pot fi rupte pentru trecerea instalatiilor electrice.
Etapa a II Montarea dozelor
Dozele care se monteaza in golul interiorul peretilor capata stabilitate prin conlucrarea margini dozei cu aripile metealice aplatizate din interior. Se monteaza mai intai dozele in peretele de montaj Rigips iar, apoi intrerupatoarele sau prizele.
Etapa a III Racordul cu pardoseala
Din punct de vedere fonic cea mai buna racordare cu pardoseala se optine atunci cand sapa de nivelare se opreste in peretele de compartimentare, astfel se elimina posibilitatea de propagare a sunetului.
Atunci cand folosim o sapa flotanta de ciment, trebuie sa prevedem un rost in zona legaturi sapei cu peretele. Pentru ca profilul de racordare sa fie pozitionat in axul peretelui, acest rost trebuie realizat in afara acestui ax. Rostul trebuie protejat de praf si de resturi de materiale de constructii.
Etapa a IV Racordul cu planseul
In cazul unui finisaj ud continu sau a unui planseu de beton aparent, fasia de protectie se prelucreaza cu spaclu spre interior, astfel se realizeaza o separare rectilinie dintre diferitele materiale.
In cazul unei vopsiri, separarea materialelor nu trebuie sa se vada si trebuie sa prevedem un rost care se chituieste cu chit permanent elastec, care poate sa se vopseasca. In mod asemanator se face racordul cu pereti adiacenti.
Racordul cu un planseu la rosu, care urmeaza sa fie tencuit, se face fara fasie de protectie. Panourile se acopera cu un strat de vopsea . Partea vizibila a acestui straif se inlatura dupa ce se tencuieste. Se pot folosi panouri cu nut.. Suplimentar se poate prevedea un rost chituit cu chit permanent elastec care poate fi vopsit.
Etapa a V Transmisiile laterale
Sunt elemente de constructie adiacente . Ele au capacitatea de izolare fonica a unui elemnt si de influentare pe care elementele alaturate le executa asupra lui.
-peretele coridorului
-fatada constructiei
-pardoseala constructiei
-planseul constructiei
Acesti factori pot actiona in mod direct asupra peretelui de montaj Rigips in sens pozitiv sau negativ.
Pentru protectie fonica sunt necesare racorduri etanse care sunt folosite pentru umplerea rosturilor de la racorduri cu ajutorul chitului permanent elastec.
Pentru protectia contra incendiilor se folosec benizi de etansare pentru racorduri din material de clasa A, fiind realizate din fibre minerale, fibre de piatra sau de zgura. Muchiile libere ale panourilor trebuiesc protejate cu ajutorul unui profil de protectie din Al care se chituieste cu chit permanent elastec.
Etapa a VI Racordul glisant cu planseul
Datorita faptului ca pereti de compartimentare trebie sa fie protejati bine la incendiu si din punct de vedre fonic, atunci cand avem un rost glisant se prind de planseu fasi de panouri Rigips. Pentru a permite o glisare libere a profilului de racordare UW, panourile se prind doar de profilele-montanti CW.
Etapa a VII Pereti adiacenti
Din punct de vedere acustic cel mai bine se comporta un racord realizat cu profile CW, pentru ca acesta intrerupe transmiterea in lung a sunetelor. La prelucrarea racordului straifurile de protectie se aplica peste colt. Se pot face pereti adiacenti si prin separarea completa a peretilor. Panotarea continua intrun singu strat se recomanda doar pentru cerinte reduse de izolare fonica.
Etapa a VIII Coltul
In cazul peretilor cu doua randuri de montanti, trebuie sa acordam o deosebita atentie procesului de executare a izolari golului din grosimea peretelui.
E. PERTI DE COMPARTIMENTARE REALIZATI CU MONTANTI METALICI
Pereti de montaj Rigips pot fi realizati in mai multe cerinte... Fara a se modifica sistemul de baza. Ei pot fi realizati in unu sau doua randuri de panotari, prin marirea golului interior datorat mariri distantei dintre cele doua coji si realizarea cu unu sau doua straturi de panotari.
Pereti optinuti au 3 clase de rezistenta la foc : F 30, F 60, F 90.
I. TRASAREA PE TEREN A CONSTRUCTIILOR
1.1. Notiuni introductive privind planul de situatie pentru trasarea pe teren a constructiei .
Planul de situatie cuprinde pozitiile constructiie proiectate fata de alte constructi vecine sau repere de baza materialozate pe teren. In planul de situatie desenele sunt facute la scara redusa, dar nu avem toate detaliile, acaestea sunt reprezentate in planurile de trasare care cuprind si puncte si nivela de planimetrie si alimetre ce determina conturul si axele sauaxele principale a constructiei.
Reperele se materializeaza cu ajutorul bornelor, ce reprezinta punctul de referinta pe intrega durata de executie a lucrari.
Bornrlr se folosesc pentru :
-ridicarea pe verticala a cotelor plane
-verificarea verticalitati constructiei.
1.2. Trasarea perimetrului constructiei .
Pentru trasarea perimetrului constructiei se foloseste imprejmuirea folosita la trasarea axelor principale deja executate. Caprele de colt se pun la 2 - 3 m de perimetrul real al suprafetei ce urmeaza a fi excavata. Nivelul superior al fiecarei capre va trebui sa fie acelas si sa fie notat fiecare in parte.
Pentru usurarea operatiilor de-alungul laturilor pereimetrului suprafetelor se va urmari ca pozitionarea caprelor auxiliare sa se faca astfel incat distantele dintre acestea sa fie mai mica decat a instrumentului utilizat pentru masurari. Cotele de nivel ale suprafetei finite de excavare se transmit in raport cu cota de nivel a caprelor cu ajutorul jaloanelor de refetinta si celor in forma de T.
Jaloanele de referinta se exploateaza de obicei de-alungul perimetrului real al lucrarilor de excavare, in sistemul acestuia si pe ele se materizeaza o cota de nivel unica, ce este cu 1m mai mare decat nuvelul final al cotei de excavare. Aceste se executa cu furtunul de nivel cu care se transmite cota si se verifica vizual.
1.3. Trasarea lucrarilor de sapatura loneara .
Aceasta operetiune se face folosind cata de suprafata, utilizandu-se pentru materializarea punctelor de schimbare a directiei si pentru profilele de colt. Liniile de baza al perimetrul real al suprafetelor se face in interiorul suprafetei de la nivelul superior al caprelor, prin sarme de otel montate intre reperele corespunzatore marcatiei pe elementele profilelor.
Transmiterea pe verticala a liniilor de baza a perimetrului fundatiei se face in raport cu sarmele intinse, cu ajutorul firului cu plumb.
1.4. Trasarea peretilor .
Pentru trasare asub cota zoro se folosesc instrumente topografice. Latime de rezemare pe pereti a panourilor este mica.
Daca avem abateri rezulta :
-o sacadere a latimi de rezemare a planseului
-imposibilitatea rezemari planseului
-necesitatea efectari lucrari suplimentare de refacere si de completare
Axele verticale ale peretilor suprapusi nu sunt in continuare pe verticala ceea ce produc incarcari excesive si duc la scaderea stbilitati cladiri.
Ordinea trasari plane este urmatoarea :
a. trasarea axelor de referinta a le cladiri
b. trasarea axelor peretilor
c.determinarea nivelurilor de rezemare ale peretilor.
d. trasarea nivelului de rezemare ale planseului superior.
Trasarea axelor de referinta a le cladiri se transpun cu ajuterul aparatelor topografice pe planseul respectiv.
Daca axele au fost marcate pe soclul cladirilo ele se transpun cu ajutorul firului cu plumb. Axele se traseaza vizbil pe planseu prin intinderea unei sarme.
Pornind de la ele se masoara distanta pana la axele peretilor si se traseaza fetele peretilor. Pereti din zidarie de caramida se traseaza ca pe teren ; in lungul sfori asezam caramizile pe un strat de mortar, obtinand primul strat de zidarie, in care se lasa golurile de usi si ferestre. Trasarea zidurilor pe planseu se face folosind creta, creionul sau sfoara colorata in praf de creta.
ORGANUZAREA CATIVITATI DE PROTECTIE A MUNCI LA NIVELUL ANGAJATORILOR
Cuprinde 4 faze :
1. instrictajul introductiv general
2. instructajul la locul de munca
3. instructajul periodic
4. instructajul zilnic.
Persoanele care efectueaza instruire (instructorii) trebuuie sa fie specializati in probleme de securitate si sanatate in munca.
Pentru vizitatorii in grup se intocmesc tabele colective de instructaj.
1. Instructajul introductiv general (primar) se face noilor angajati in munca , indiferent ce fel de contracte de munca au :
-pe o perioada nedeterminata
-peo perioada determinata
-zilierilor
-celor angajati cu norma intraga
-celor angajati cu fractiuni de norma
-celor transferati de la o unitate la alta
-celor veniti in unitati ca detasati
-elevilor , cursantilor aflati in unitate pentru prelucrare profesionala
-persoanele aflate in perioada de proba in vedera angajari
-persoanele delegate in interes de serviciu
Durata instruiri primare depin de urmatori factori :
-specificul activitati respective
-compexitatea procesului tehnologic
-produsul de automatizare si mecanizare
-stadiul de pregataari a noilor angajati
Aceasta durata va fi stabilita prin instruiri proprii si nu va fi mai < de 8 ore.
In cadrul instruirilor introductive generale se vor expune in principal urmatoarele probleme :
-riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatilor respective
-legislatiea de protectie a munci afalta in vigoare (Constitutia Romaniei ; L90/96, Codul Munci)
-consecintele posibile necunoasteri si nerespectari legislatiei de protectie a munci
-exerciti tehnico-organizatorice de prevenire, alarmare, interventie, evacuare si prim ajutor.
Acest instructaj al face responsabilul cu pregatire de protectia munci desemnat de conducator sa faca acest lucru.
2. Instructajul la locul de munca (secundar) : se face dupa instructajul primar siare ca scop pezentarea riscurilor si masurilor de prevenire specifice locului de munca unde a fost repartizata persoana respectiva.
Instruire se face :
-intregului personal
-persoanelor transferate de la un loc de munca la altul in cadrul aceleias unitati
Instruiere secundarea se face de catre conducatorul direc al locului de muncarespectiv (sef de punc de lucru, sef sector, director tehnic).
Durate instruiri la locul de muncea depinde de :
-complexitatea echipamentului tehnic
-complexitatea locului de munca
Dar nu va fi mai < de 8 ore. Ceasta perioada se stabileste de catre seful compartimentului respectiv (atelier,sectiei, de santier, impreuna cu seful compartimentului de protectie a munci).
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3066
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
