Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


STRUCTURI DE BETON ARMAT

Constructii

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
ELEMENTE DE FINISAJ
Elemente de finisaj
PROIECT - amenajarea unei dane comerciale
Proiect Confectioner tamplarie din aluminiu si mase plastice - Fereastra PVC fixa+oscilobatanta dreapta +batanta stanga +fixa
GEAMURI
COFRAREA ELEMENTELOR DE BETON DE MARI DIMENSIUNI
COORDONARE DIMENSIONALA SI TOLERANTE IN CONSTRUCTII
CALCULUL STALPILOR - DE COLT DIN BETON
TENCUIELI INTERIOARE
RAPORT DE VERIFICARE A RAPORTULUI DE EVALUARE A IMOBILULUI SITUAT IN ORASUL AZUGA, JUDETUL PRAHOVA

STRUCTURI DE BETON ARMAT

Continut de principiu - valabil si pentru celelalte tipuri de structuri realizate din alte materiale



1. Domeniu

2. Elemente de identificare pentru geometria structurii detalii si materiale (vezi Eurocode 8 Partea 3)

ductile

3. Caracterizarea (definirea) elementelor cu comportare

fragile

4. Lista de conditii de alcatuire (reguli constructive seismice) pentru elemente structurale

- Lista pentru metodologia de nivel 1

- Lista pentru metodologia de nivel 2 si 3

Exemplificarea (redactare preliminara) ientru structuri in cadre de beton armat si structuri cu pereti de beton armat. Se indica punctajul aferent fiecarei categorii de conditii (0 1% sau 0 100%).

STRUCTURI IN CADRE DE BETON ARMAT

Criteriul

Criteriul este indeplinit

Criteriul nu este indeplinit

Neindeplinire majora

Neindeplinire moderata

(i) Conditii privind configuratia structurii*

Traseul incarcarilor este continuu

Sistemul este redundant. (Sistemul are suficiente legaturi pentru a avea stabilitate laterale si suficiente zone plastice potentiale).

Nu exista niveluri slabe din punct de vedere al rezistentei

Nu ezista niveluri flexibile

Nu exista modificari importante ale dimensiunilor in plan ale sistemului structural de la nivel la nivel

Nu exista discontinuitati pe verticala (Toate elementele verticale sunt continue pana la fundatie)

Nu exista diferente intre masele de nivel mai mari de 50 %

Efectele de torsiune de ansamblu sunt moderate.

Infrastructura (fundatiile) este in masura sa transmita la teren fortele verticale si orizontale

(ii) Conditii privind interactiunile structurii. Punctaj maxim

Distantele pana la cladirile vecine depaseste dimensiunea minima de rost conform P100-1/2006

Planseele intermediare (supantele) au o structura laterala proprie sau sunt ancorate adecvat de structura principala

Peretii sunt izolati (sau legati flexibil) de structura

Nu exista stalpi captivi scurti

Ponderea celor 6 categorii de conditii, in cazul metodologiei de nivel 1 este grupul de conditii:

(i)                 35%

(ii)               35%

(v)               20%

(vi)             10%

A.1 Continutul (domeniu)

(1) Prezenta anexa contine informatii specifice pentru evaluarea constructiilor de beton armat in situatia in care se afla la momentul evaluarii.

A.2 Identificarea geometriei structurii, a detaliilor de alcatuire si a materialelor din structura cladirii

A.2.1 Starea elementelor

(1) Se vor examina cu atentie:

(i) Conditia fizica a elementelor de beton armat referitoare la prezenta degradarii betonului prin carbonatare, a coroziunii betonului si otelului produse de diferiti agenti;

(ii) Eventualele degradari ale elementelor de beton armat produse de actiunea seismica;

(iii) Eventualele degradari ale elementelor de beton armat produse de alte actiuni cum sunt, contractia la uscare a betonului, tasarea diferentiala a reazemelor, deformatii impiedicate datorate variatiei de temperatura etc.

A.2.2 Geometria

(1) Datele colectate trebuie sa realizeze:

(i) Identificarea structurii verticale si a structurii laterale a cladirii, in ambele directii;

(ii) Modul de descarcare a placilor, pe una, doua sau mai multe directii;

(iii) Modul de descarcare a scarii pe elementele verticale a structurii;

(iv) Identificarea unor goluri de dimensiuni importante in plansee (inclusiv golurile de scara) si pereti;

(v) Stabilirea dimensiunilor sectiunilor transversale ale grinzilor si stalpilor;

(vi) Stabilirea latimii active a placii la grinzile cu profil T;

(vii) Identificarea formei peretilor structurali (lamelara, cu bulbi la capete, in forma de L, T sau cutie);

(viii) Stabilirea lungimii pe care reazema elementele orizontale (cu precadere a grinzilor si placilor prefabricate);

(ix) Identificarea eventualelor excentricitati intre axele grinzilor si stalpilor, a dezaxarii stalpilor pe verticala etc.

A.2.3 Detalii de alcatuire

(1) Datele colectate trebuie sa inchida urmatoarele aspecte:

(i) Cantitatea de armatura longitudinala in grinzi, stalpi si pereti;

(ii) Cantitatea de armatura transversala de forta taietoare in grinzi, stalpi, pereti si noduri;

(iii) Cantitatea si modul de distributie a armaturii de confinare in zonele critice ale grinzilor si stalpilor, si de la extremitatile sectiunii peretilor, in zonele critice ale acestora;

(iv) raportul dintre armaturile longitudinale superioare si inferioare in sectiunile de la extremitatile grinzilor;

(v) Acoperirea cu beton a armaturilor longitudinale si transversale;

(vi) Lungimile de ancorare si de innadire a armaturilor longitudinale;

(vii) Forma carligelor la etrieri si, eventual, la barele longitudinale.

A.2.4 Materiale

(1) Datele culese vor stabili:

(i) Rezistenta betonului;

(ii) Limita de curgere, rezistenta la rupere si deformatia ultima a otelului.

A.3 Criterii pentru evaluarea calitativa

A.3.1 Lista de conditii de alcatuire a structurilor de beton in zone seismice

(1) Lista pentru metodologia de nivel 1



Conditiile care trebuie respectate sunt cele din tabelul A.1

Tabelul A.1. Lista de conditii pentru structuri de beton armat in cazul aplicarii metodologiei de nivel 1

Criteriu

Criteriul este indeplinit

Criteriul nu este indeplinit

Neindeplinire majora

Neindeplinire moderata

(i) Conditii privind configuratia structurii

Punctaj maxim:

50 puncte

50

30 50

0 30

Punctaj total

-

-

-

-

(ii) Conditii privind interactiunile structurii

Punctaj maxim:

10 puncte

10

5 10

0 5

Punctaj total

-

-

-

-

(iii) Conditii privind alcatuirea elementelor structurale*

Punctaj maxim:

30 puncte

(a) Structuri tip cadru beton armat

   Nu exista stalpi scurti:

   Innadirea armaturilor in stalpi este ≥ 35 diametre

   Etrierii din stalpi sunt dispusi la distante:

-          in zona de innadire ≤ 150 mm si ≤ 10d

-          in camp curent ≤ 250 mm si ≤ 15 d

   Incarcarea axiala a stalpilor este moderata

30

20 30

0 20

(b) Structuri cu pereti de beton armat

   Grosimea peretilor este ≥ 150 mm

   Peretii au la capete bulbi sau talpi cu dimensiuni limitate (prin intersectia peretilor nu se formeaza profile complicate cu talpi excesive)

   Grinzile de cuplare cu etrieri la distante ≤ 150 mm

   Procentele de armare respecta conditiile

-          orizontale

-          verticale

   Innadirea armaturilor verticale este ≥ 30d

30

20 30

0 20

Punctaj total

-

-

-

-

(iv) Conditii referitoare la planseu

Punctaj maxim:

10 puncte

Prin grosimea placii si dimensiunile reduse ale golurilor planseul poate fi considerat si diagrama orizontala rigida

10

5 10

0 5

Nota:

1. Cuantificarea conditiilor referitoare la configuratia structurii este cea de la

2. Punctajul maxim corespunde ansamblului celor 4 categorii de conditii in situatia indeplinirii lor in totalitate, s-a ales 100. In felul acesta puncatjul total destinat rezultat in urma analizei calitative reprezinta procentual masura in care caracteristicile structurale sunt satisfacatoare.

3. Punctajul atribuit fiecarui tip de conditii din tabelul A.1 este orientativ. Functie de situatia concreta a fiecarei cladiri, expertul evaluarii va putea face redistributii ale acestor punctaje intre diferitele categorii de exigente astfel incat evaluarea structurii prin intermediul acestui indicator sa fie cat mai semnificativa.

De asemenea, distribuirea punctajului atribuit fiecareia din cele 4 categorii de conditii, fiecareia din exigentele care le compun va fi facuta de catre expertul evaluator pe baza ponderii estimate a acestor exigente pentru constructia examinata.

(1) Lista pentru metodologiile de nivel 2 si 3

Conditiile referitoare la configuratia sistemului structural (i) si cele care privesc interactiunile structurii (ii) sunt identice cu cele prezentate in tabelul A.1 pentru metodologia de nivel 1. Din acest motiv ele nu se mai prezinta detaliat in tabelul A.2 in care este prezentata lista de conditii pentru cazul aplicarii metodologiilor de evaluare de nivel 2 si 3.

In tabel se prezinta detaliat numai lista de conditii ce priveste alcatuirea si armarea structurilor de beton armat si, respectiv, planseele, mult mai precise si mai nuantate, in cazul metodologiilor de nivel 2 si 3.

Unele din conditii privesc rezistenta elementelor structurale si natura ruperii potentiale a elementelor structurale, astfel incat completarea listei trebuie precedata de evaluarea rezistentei elementelor structurale la diferite solicitari.

Tabelul A. 2. Lista de conditii pentru structuri de beton armat in cazul aplicarii metodologiilor de nivel 2 si 3

Criteriu

Criteriul este indeplinit

Criteriul nu este indeplinit

Neindeplinire majora

Neindeplinire moderata

(i) Conditii privind configuratia structurii

Punctaj maxim:

50 puncte

50

30 50

0 30

Punctaj total realizat

(ii) Conditii privind interactiunile structurii

Punctaj maxim:

10 puncte

10

5 10

0 5

Punctaj total realizat




(iii) Conditii privind alcatuirea (armarea) elementelor structurale

Punctaj maxim:

30 puncte

(a) Structuri tip cadru de beton armat

   Ierarhizarea rezistentelor elementelor structurale asigura dezvoltarea unui mecanism favorabil de disipare a energiei seismice: la fiecare nod suma momentelor capabile ale stalpilor este cu 20% mai mare decat suma momentelor capabile ale grinzilor

   Incarcarea axiala de compresiune a stalpilor este moderata:

   In structura nu exista stalpi scurti:

   Rezistenta la forta taietoare a elementelor codului este suficienta pentru a se putea mobiliza rezistenta la incovoiere la extremitatile grinzilor si stalpilor

   Innadirile armaturilor in stalpi se dezvolta pe 45 diametre, cu etrieri la distanta 10 d pe zona de innadire

   Innadirile armaturilor din grinzi se realizeaza in afara zonelor critice

   Etrierii in stalpi sunt dispusi astfel incat fiecare bara verticala se afla in coltul unui etrier (agrafe)

   Distantele intre etrieri in zonele critice ale stalpilor nu depasesc 10 diametre, iar in restul stalpului din latura

   Distantele intre etrieri in zonele plastice ale grinzilor nu depasesc 10 diametre si din latimea grinzii

   Armarea transversala a nodurilor este cel putin cea necesara in zonele critice ale stalpilor

   Rezistenta grinzilor la momente pozitive pe reazeme este cel putin 30% din rezistenta la momente negative in aceeasi sectiune

   La partea superioara a grinzilor sunt prevazute cel putin 2 bare continue (neintrerupte in deschidere)

30

20 30

0 20

Punctaj total realizat

(b) Structuri cu pereti de beton armat

   Distributia momentelor capabile pe inaltimea peretilor respecta variatia ceruta de CR 2-1-1.1 si asigura dezvoltarea unui mecanism de disipare a energiei seismice favorabil

   Sectiunile peretilor au la capete bulbi sau talpi de dimensiuni limitate. Prin intersectia peretilor nu se formeaza profile complicate cu talpi excesive in raport cu dimesniunile inimii.

   Rezistenta la forte taietoare a grinzilor de cuplare este suficienta pentru a se putea mobiliza rezistenta la incovoiere la extremitatile lor

   Rezistenta la forta taietoare a peretilor structurali este mai mare decat valoarea asociata plastificarii prin incovoiere la baza

   Innadirea armaturilor verticale este facuta pe o lungime de cel putin 45 diametre

   Grosimea peretilor este ≥ 150 mm

   Procentul de armare orizontala a peretilor

   Armatura verticala a inimii este estimata si reprezinta un procent

   Etrierii grinzilor de cuplare sunt distantati la cel mult 150 mm

30

20 30

0 20

Punctaj total realizat

(iv) Conditii referitoare la planseu

Punctaj maxim:

10 puncte

   Placa planseelor cu o grosime ≥ 100 mm este realizata din beton armat monolit sau din predale prefabricate cu o suprabetonare adecvat

   Armaturile centurilor si armaturile distribuite in placa asigura rezistenta necesara la incovoiere si forta taietoare pentru fortele seismice aplicate in planul planseului

   Fortele seismice din planul planseului pot fi transmise la elementele structurii verticale (pereti, cadre) prin eforturi de lunecare si compresiune in beton, si/sau prin conectori si colectori din armaturi cu sectiune suficienta

   Golurile in planseu sunt bordate cu armaturi suficiente, ancorate adecvat.

Punctaj total realizat

Punctaj total pentru

ansamblul conditiilor

R1 = puncte

A.4 Evaluarea starii de degradare a elementelor structurale

(1) Evaluarea starii de degradare a elementelor structurale se face pe baza punctajului dat in tabelul A.3 pentru diferitele tipuri de degradare identificate

Tabelul A.3. Starea de degradare a elementelor structurale

Tipul de degradare

Fara degradari

Degradare

Moderate

Severa

1. Fisuri si deformatii remanente in zonele critice (zonele plastice) ale stalpilor, peretilor si grinzilor

10

6 10

0 6

2. Fracturi si fisuri remanente inclinate produse de forta taietoare in grinzi

10

6 10

0 6

3. Fracturi si fisuri longitudinale deschise in stalpi si/sau pereti produse de eforturi de compresiune

20

15 20

0 15

4. Fracturi sau fisuri inclinate produse de forta taietoare in stalpi si/sau pereti

30

20 30

0 20

5. Fisuri de forfecare produse de lunecarea armaturilor in noduri

10

6 10

6 10

6. Ruperea ancorajelor si innadirilor barelor de armatura

10

6 10

6 10

7. Ruperea sau fisurarea pronuntata a planseelor

10

6 10

6 10



Punctaj total

R2 = puncte

Nota:

1. Tipurile de degradari considerate in tabelul A.3 sunt numai cele produse de actiunea seismica. Daca in urma examinarii structurii se constata ca aceasta prezinta degradari produse de alte cauze, de exemplu, degradari de material produse de coroziune, inghet-dezghet etc. sau degradari produse de incarcarea cu deplasari, cum sunt cele din contractia impiedicata a betonului, tasarea diferentiala a reazemelor sau variatia de temperatura, efectul acestora asupra sigurantei structurale se ia in considerare prin reducerea suplimentara a punctajului R2, functie de natura si efectul structural potential al acestor degradari.

2. Distributia punctajului din tabelul A.3 pe categorii de degradari este orientativa. Expertul evaluator poate corecta aceasta distributie atunci cand considera ca prin aceasta se poate stabili o evaluare mai realista a efectelor diferitelor tipuri de degradare asupra sigurantei structurale.

A.5 Coeficientii de reducere pentru elemente structurale in metodologia de nivel 2

Valorile coeficientilor de reducere, functie de modul potential de rupere sunt date in tabelul A.4.

Tabelul A.4. Valorile coeficientului de comportare q

Element structural

q

Grinzi

Comportare ductila1

(p-p)/pmax2) 0;

(p-p)/pmax2) 0;

(p-p)/pmax2) 0.5;

(p-p)/pmax2) 0.5;

Comportare neductila

0.125

0.25

0.25

0.35

0.40

Stalpi

Comportare ductila1

u3 0.1

u3 0.4

Comportare ne-ductila

u3 0.1

u3 0.1

0.15

0.35

0.35

0.5

Pereti structurali

Comportare ductila

x4 0.1

x4 0.4

Comportare ne-ductila

x4 0.1

x4 0.4

0.2

0.35

0.35

0.5

Pereti structurali care cedeaza prin forta taietoare

0.4

Grinzi de cuplare

Comportare ductila1

Comportare ne-ductila

0.25

0.5

1)Comportare ductila inseamna ca grinda, stalpul, peretele structural indeplineasc toate conditiile de alcatuire si de detaliere a armaturii prevazute in normativele de proiectare a constructiilor noi, specifice acestor tipuri de structuri. De asemenea trebuie indeplinite toate conditiile privind formarea unui mecanism favorabil de disipare a energiei histeretice. Se admit interpolari ale valorilor corespunzatoare comportarii ductile, respectiv ne-ductile pentru cazul indeplinirii partiale a conditiilor prevazute in normativele de proiectare a structurilor noi.

2) p - procentul de armare al armaturii intinse

p - procentul de armare al armaturii comprimate

pmax - procentul de armare maxim corespunzator punctului de balans

3) u - forta axiala adimensionalizata

4) x - inaltimea adimensionalizata a zonei comprimate

A.6 Capacitati de rotire plastica in elementele structurale in cazul aplicarii metodologiei de nivel 3

A.6.1 Expresii empirice pentru determinarea capacitatii de rotire plastica

(1) Rotirea plastica maxima (diferenta intre rotirea ultima si cea de la initierea curgerii in armatura) pe care se poate conta in verificarile la SLU in elemente solicitate la incovoiere, cu sau fara forta axiala (grinzi, stalpi si pereti), in regim de incarcare ciclica se poate determina cu expresia:

(A.1)

in care:

este coeficient cu valoarea 0,01 pentru stalpi si grinzi si 0,007 pentru pereti

h este inaltimea sectiunii transversale

Lv = M/V bratul de forfecare in sectiunea de capat

(latimea zonei comprimate a elementului, N forta axiala considerata pozitiva in cazul compresiunii)

coeficientii de armare a zonei comprimate, respectiv intinse, incluzand armatura din inima si in cazul in care valorile w si w depasesc 0,01, in expresia A.1 se introduce valoarea 0,01.

fc si fyw rezistentele betonului la compresiune si ale otelului din etrieri (MPa), stabilite prin impartirea valorilor medii la factorii de incredere corespunzatori nivelului de cunoastere atins in investigatii

a factorul de eficienta al confinarii, determinat cu relatia (A.2)

coeficientul de armare transversala paralela cu directia x (sh = distanta dintre etrieri)

Expresia este valabila in situatia in care barele de armatura sunt profilate si in zona critica nu exista innadiri, iar la realizarea armarii sunt respectate regulile de alcatuire pentru zone seismice.

In cazurile in care aceste conditii nu sunt indeplinite la calculul valorii furnizate de relatia (A.1) se aplica corectiile indicate la (2), (3) si (4).

(2) In elementele la care nu sunt aplicate regulile de armare transversala ale zonelor critice, valorile obtinute din aplicarea relatiei (A.1) se inmultesc cu 0.8.

(3) Daca in zona critica se realizeaza si inadiri prin petrecere ale armaturilor longitudinale, in relatia (A.1) coeficientii de armare w se multiplica cu 1. Daca lungimea de petrecere efectiva lo, este mai mica decat lungimea minima de suprapunere prevazuta de STAS 10107/0-90 pentru conditii severe de solicitare, lo,min valoarea capacitatii de rotire plastica data de (A.1) se reduce in raportul lo/lo,min.

(4) In cazul utilizarii barelor netede, fara innadiri in zonele critice, valorile date de relatia (A.1) se inmultesc cu 0,5.

Daca barele longitudinale se innadesc in zona critica si sunt prevazute cu carlige, la calculul rotirii plastice capabile cu relatia (A.1) se fac urmatoarele corectii:

- valoarea bratului de forfecare Lv = M/V se reduce cu lungimea de innadire lo

- valoarea se obtine inmultind valoarea data de relatia (A.1) cu 0,40.

A.6.2 Model analitic

(1) In vederea evaluarii rotirii plastice capabile poate fi utilizata alternativ expresia bazata pe ipoteze simplificatoare de distributie a curburilor la rupere

(A.3)

unde:

fu este curbura ultima in sectiunea de capat

fy este curbura de curgere in aceeasi sectiune

gel coeficient de siguranta care tine seama de variabilitatea proprietatilor fizico-mecanice; gel = 1,5 pentru stalpi si grinzi si 1,8 pentru pereti

Valoarea lungimii Lpl, a zonei plastice, depinde de modul in care se stabileste sporul de rezistenta si de capacitate de deformatie ca efect al confinarii in calculul curburii ultime fu.

(2) Pentru evaluarea curburii ultime fu se poate folosi urmatorul model, specific solicitarii ciclice:

(a) Deformatia ultima a armaturii longitudinale, esu, se ia egala cu 0,10.

(b) Rezistenta betonului confinat se determina cu relatia:

(A.4)

deformatia specifica la care se atinge fcc, in raport cu deformatia specifica ec2 a betonului neconfinat se determina cu relatia:

(A.5)

iar deformatia specifica ultima la fibra extrema a zonei comprimate se obtine cu:

(A.6)

unde:

a, fyw si rsx au definitiile date la A.6.1.

Dimensiunea zonei plastice, pentru elemente fara innadiri in aceasta zona se determina cu relatia:

(A.7)

in care:

dbl este diametrul (mediu) al armaturilor longitudinale

(3) Corectarea valorii calculata cu relatia (A.3), in situatiile in care in zona plastica se realizeaza innadiri prin petrecere, iar armaturile sunt netede si prevazute cu carlige, se face asa cum se arata la A.6.2.1. (3) si (4).








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 922
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site