1. STUDIUL DE FEZABILITATE PENTRU UN SERVICE DESTINAT ASIGURARII MENTENANTEI UTILAJELOR AGRICOLE CU INCARCARE ANUALA DE 100.000 ore-om

1.1. STABILIREA REGIMULUI ORGANIZATORIC DE LUCRU IN SERVICE

1.1.1. Determinarea fondurilor de timp ale muncitorilor service-ului si utilajelor tehnologice

Fondul de timp reprezinta durata reala cat poate lucra un muncitor intr-un an cat este disponibil service-ul pentru activitatile productive, respectiv cat se pot folosi utilajele pentru lucrarile specifice.

Fondul de timp al muncitorului se stabileste cu relatia:

(1.1.)

,

unde: - zile calendaristice;

- zile libere la sfarsit de saptamana;

- zile lucratoare de concediu de odihna;

- zile lucratoare libere de sarbatori legale pentru anul 2004;

- numarul de schimburi lucrate intr-o zi;

- durata in ore a unui schimb;

- coeficient de utilizare a fondului de timp.

Fondul de timp al service-ului se determina cu relatia:

(1.2.)

,

unde: - coeficient de folosire al fondului de timp al service-ului.

Fondul de timp al utilajului se determina cu relatia:

(1.3.)

,

unde: - zile lucratoare folosite pentru repararea utilajelor tehnologice care apartin service-ului;

- coeficient de folosire a fondului de timp al utilajelor.

1.1.2. Stabilirea necesarului de personal in service

Desfasurarea normala a activitatii in service presupune existenta unui personal adecvat atat ca numar cat si ca specializare si categorie de calificare.

Principalele categorii de personal din service sunt:

muncitorii direct productivi:

(1.4.)

,

unde: - volumul total de lucrari in service;

- fondul de timp al unui muncitor, determinat cu relatia (1.1.);

muncitori auxiliari:

(1.5.)

;

personal tehnico-ingineresc:

(1.6.)

;

- personal administrativ:

(1.7.)

;

personal de paza si serviciu:

(1.8.)

,

unde: - numarul minim de personal de paza si serviciu , necesar oricarei unitati.

1.2. DETERMINAREA INDICILOR ECONOMICI AI SERVICE-ULUI

1.2.1. Determinarea numarului de reparatii conventionale

Service-ul se proiecteaza pentru a putea deservi orice utilaj folosit in raza de activitate a unitatii pentru lucrari de reparatii capitale, curente, revizii tehnice si intretinere.

Deoarece volumele de lucrari pe tipuri de utilaje si feluri de interventii sunt extrem de diverse se va opta pentru o reparatie cu complexitatea cea mai mare care se va numi "conventionala" si pentru care se vor determina riguros toate indiciile tehnico-economice.

Prin raportarea volumelor de lucrari ale celorlalte utilaje si interventii, se va putea stabili pentru oricare alt utilaj valoarea dorita a unui indicator. In cazul de fata se considera conventionala reparatia capitala de la tractorul U-650M (inclusiv motorul D 110), pentru care normativa aloca un volum de lucru .

Numarul de reparatii conventionale se stabileste cu relatia:

(1.9.)

,

unde: - volumul total de lucrari in service.

1.2.2. Calculul ritmului conventional de intrare-iesire a utilajelor in-din service

Se numeste ritm de intrare-iesire timpul scurs intre doua intrari-iesiri consecutive ale unor utilaje de acelasi tip, carora li se executa acelasi fel de interventii.

Ritmul conventional de intrare-iesire a utilajelor in-din service se determina cu relatia:

(1.10)

,

unde: - fondul de timp al utilajului stabilit cu relatia (1.2.);

- numarul de reparatii conventionale determinat cu relatia (1.9.).

1.2.3. Determinare timpului de stationare a utilajelor in service

Determinarea timpului de stationare a utilajelor in service se realizeaza pe cale grafica, cu respectarea urmatoarelor restrictii:

fiecare muncitor direct productiv va presta un volum de munca riguros egal cu al tuturor celorlalti muncitori in cadrul aceleiasi reparatii, adica:

(1.11.)

,

unde:- volumul de munca pentru reparatia conventionala considerata;

- numarul de muncitori direct productivi determinat cu relatia (1.4.).

- timpul obtinut se rotunjeste, deci:

;

- restul de timp, ramas de la fiecare muncitor, va fi prestat de catre tractorist si/sau de unul sau mai multi muncitori auxiliari; valoarea acestui timp este:

(1.12.)

;

- operatiile de lucru aferente reparatiei mentionate se pot desfasura atat simultan cat si succesiv, in functie de locul acestora in procesul tehnologic de reparare;

- pentru a satisface norma de lucru "" un muncitor va putea sa treaca la cel mult doua posturi de lucru, urmand ca timpul ramas sa fie prestat in mod obligatoriu in continuarea celuilalt;

- controlul final si receptia care dureaza 1-2 ore se efectueaza de catre CTC-ist care nu afecteaza cele 360 ore ale reparatiei conventionale, dar prelungeste timpul de stationare in service a utilajului;

- operatiile din grupa "Anexe" se vor executa simultan cu operatiile de reparare a diferitelor ansambluri ale utilajelor.

In Anexa 1 este prezentat graficul de stationare in service a utilajului ales conventional (tractorul U650-M), aflat in reparatie capitala; din acest grafic rezulta durata de stationare in reparatie capitala a utilajului:

.

1.2.4. Determinarea frontului de lucru din service

Prin frontul de lucru se intelege numarul de utilaje de acelasi fel aflate simultan in service in diferite etape ale procesului tehnologic specifice aceluiasi tip de interventie. Frontul de lucru se determina cu relatia:

(1.13.)

,

unde: - timpul de stationare a utilajului in reparatie capitala rezultat din graficul de la Anexa1;

- ritmul conventional de intrare-iesire a utilajelor in-din service determinat cu relatia (1.10.).

In Anexa 2 este prezentat graficul intrarii-iesirii utilajelor in-din service pentru luna noiembrie 2004. Numarul de utilaje care se repara in service in luna noiembrie 2004 este de :

(1.14.)

,

unde: - numarul de reparatii conventionale determinat cu relatia (1.9.).

1.3. PROIECTAREA TEHNOLOGICA A COMPARTIMENTULUI DE VULCANIZARE

1.3.1. Aspecte generale privind activitatea in compartimentul de vulcanizare

In compartimentul de vulcanizare se executa lucrari specifice de reconditionare a camerelor si anvelopelor tractorului. Pentru ca aceste lucrari sa se desfasoare in bune conditii compartimentul trebuie dotat cu mobilierul, utilaje, dispozitivele etc. corespunzatoare si de asemenea trebuie ca personalul ce deserveste compartimentul sa corespunda atat ca numar cat si din punct de vedere al calificarii.

Avand in vedere ca rotile din spate ale tractoarelor sunt de dimensiuni mari si au greutate mare compartimentul de vulcanizare trebuie deservit de minimum 2 muncitori. Faptul ca anvelopele acestor roti au rigiditate mare impune folosirea unor dispozitive de desprindere a taloanelor anvelopelor de pe jenti si demontarea lor. Aceste dispozitive pot fi mecanice sau chiar manuale dar care sa reduca efortul fizic depus de muncitori, contribuind implicit la cresterea productivitatii si sigurantei muncii.

Procesul de reparare a rotilor incepe cu dezlipirea si demontarea anvelopelor de pe jenti. La demontare se recomanda aplicare unei emulsii de apa cu sapun pe talonul anvelopei astfel se micsoreaza coeficientul de frecare, evitandu-se astfel posibilitatea agatarii talonului ruperea acestuia.

Dupa demontare camerele se verifica vizual, in baie de apa, pentru depistarea porilor. Astuparea porilor sau taieturilor se realizeaza prin vulcanizare la cald, parcurgandu-se urmatoarele etape:

curatirea camerei de grasimi si alte impuritati polizare in locul in care urmeaza a fi aplicat petecul (in jurul porului sau taieturii);

pe locul curatit se aplica un adeziv format din cauciuc crud, avand aceiasi compozitie cu cel din care este realizata camera (sau cat mai apropiata), dizolvat intr-un solvent; inainte de a aplica adezivul, in cazul taieturilor capetele lor se rotunjesc (prin decupare cu o preducea) pentru a se evita extinderea taieturii dupa vulcanizare;

se aplica petecul, iar in cazul taieturilor se aplica si o tesatura de material textil impregnata cu cauciuc care va conferii o rezistenta sporita petecului evitandu-se extinderea taieturii; dupa aplicarea fiecarui strat petecul se preseaza cu o rola pentru scoaterea aerului prins intre straturi;

urmeaza vulcanizarea propriu-zisa care se realizeaza prin presare si incalzire a petecului; temperatura si timpul de mentinere a camerei pe presa depinde de compozitia cauciucului si grosimea camerei (in generaliar);

dupa vulcanizare camera se lasa sa se raceasca si se verifica.

In cazul anvelopelor au aparut petece cu adezivi sintetici ce se aplica la rece cu rezultate foarte bune. Desi aceste petece au un pret de cost relativ mare (dat in special de adezivi), ele sunt de preferat deoarece folosirea lor duce la o crestere semnificativa a productivitatii muncii si fiind un procedeu mult mai simplu reduce efortul fizic si psihic depus de muncitorii. De asemenea folosirea acestor petece simplifica constructia instalatiei de vulcanizat care va fi folosita doar pentru vulcanizarea camerelor si implicit se reduce consumul de energie si suprafata compartimentului. Aceste petece se aplica in interiorul anvelopei dupa o curatire temeinica a locului respectiv.

Anvelopele nu se mai reconditioneaza in urmatoarele cazuri:

atunci cand calea de rulare prezinta uzura mai mare decat cea admisibila;

cand prezinta taieturi ce depasesc 5.7 cm sau cand taieturile sunt perpendiculare pe tesatura insertiei anvelopei (sunt taiate multe dintre firele tesaturii si ca urmare in zona respectiva rezistenta anvelopei scade foarte mult cea ce duce la deformarea anvelopei, respectiv la o functionare necorespunzatoare, iar anvelopa nu mai prezinta siguranta in functionare );

rupturi ale insertiei datorate oboselii ce duc la deformarea anvelopei.

Privind organizarea atelierului, pentru a se evita accidentele si pentru o buna desfasurare a lucrarilor specifice, trebui tinut cont de urmatoarele aspecte:

amplasarea masinilor unelte se va face in asa fel incat sa se evite pe cat posibil transportul pieselor in directii opuse sau incrucisari nejustificate;

bancurile de lacatusarie, polizoarele mici (pana la Φ=150 mm ) si instalatia de vulcanizat se pot instala in imediata apropiere a peretilor sau stalpilor, iar pentru polizoare mai mari trebuie prevazuta o distanta de minimum 1 m fata de peretii si stalpii;

toate utilajele si instalatiile electrice vor fi prevazute cu un sistem care, sa asigure in cazul deteriorarii izolatiilor, protectie impotriva electrocutarii;

dotarile compartimentului trebuie sa tina seama de lucrarile specifice ce se executa in compartiment si de necesitatile personalului ce deserveste compartimentul.

1.3.2. Dotarea compartimentului de vulcanizare cu utilaje si mobilier

1.3.3. Calculul suprafetei compartimentului

Dintre numeroasele metode de calcul ale suprafetelor diferitelor compartimente, se alege metoda coeficientului de trecere, conform careia suprafata compartimentului este:

(1.15.)

,

unde: - suprafata totala efectiva ocupata de utilaje;

- coeficient de trecere specific compartimentului de vulcanizare.

Se adopta: - - lungimea compartimentului;

- - latimea compartimentului si

- - inaltimea compartimentului.

1.3.4. Calculul iluminarii compartimentului

Iluminarea compartimentului si a service-ului, in general se realizeaza pe cale naturala si artificiala. Iluminatul natural se asigura prin dimensionarea corespunzatoare a ferestrelor, care se face cu relatia:

(1.16.)

,

unde: - suprafata pardoselii;

- coeficient de luminozitate.

Pentru iluminatul artificial se porneste de la iluminarea medie necesara, care pentru compartimentul de vulcanizare, unde se executa lucrari de precizie scazuta, este:

.

Coeficientul de utilizare a fluxului luminos depinde de culoarea peretilor si de un parametru φ, care are in vedere forma incaperii si inaltimea de amplasare a sursei de iluminat si care se determina cu relatia:

(1.17.)

,

unde: - inaltimea de dispunere a corpurilor de iluminat.

Coeficientul de utilizare a fluxului luminos, in functie de parametrul incaperii (φ), este:

Fluxul luminos necesar pentru asigurarea iluminarii in compartiment se determina cu relatia:

(1.18.)

.

Se adopta becuri cu puterea de 150[W], ce au fluxul luminos .

Numarul de corpuri de iluminat din compartiment se stabileste cu relatia:

(1.19.)

,

unde: - coeficient de rezerva a iluminarii.

1.3.4. Calculul ventilatiei compartimentului

Cantitatea de aer care se schimba intr-o ora in compartiment se calculeaza cu relatia:

(1.20.)

,

unde: - numarul de schimburi de aer pe ora necesar in compartimentul de vulcanizare;

- volumul compartimentului.

Puterea necesara antrenarii ventilatorului se stabileste cu relatia:

(1.21.)

,

unde: - debitul de aer ce trebuie asigurat de ventilator;

- presiunea de lucru realizata de ventilator;

- randamentul ventilatorului.

1.3.5. Calculul incalzirii si necesarului de combustibil

Sursa de caldura trebuie sa acopere pierderile prin ventilatie si prin suprafetele care delimiteaza compartimentul fata de mediul inconjurator si sa incalzeasca aerul din incita la temperatura necesara.

Cantitatea de caldura pierduta prin ventilatie se stabileste cu relatia:

(1.22.)

,

unde: - caldura specifica necesara ridicarii temperaturii unui metru cub de aer cu un grad Celsius;

- cantitatea de aer care se schimba intr-o ora in compartiment relatia (1.20.);

- temperatura necesara in interiorul compartimentului;

- temperatura medie exterioara pe perioada rece.

Pierderile de caldura prin suprafetele care delimiteaza compartimentul de mediul exterior se calculeaza, in functie de natura suprafetei cu relatiile:

pentru usi si geamuri:

(1.23.)

,

unde: - coeficient global de transmitere a caldurii prin usi si geamuri;

- suprafata totala a ferestrelor si usilor.

pentru zidurile din caramida:

(1.24.)

,

unde: - coeficient global de transmitere a caldurii zidurile din caramida;

- suprafata zidurilor din caramida.

pentru pardoseala:

(1.25.)

,

unde: - coeficient global de transmitere a caldurii prin pardoseala din ciment;

- suprafata pardoselii.

pentru tavan:

(1.26.)

,

unde: - coeficient global de transmitere a caldurii prin tavan din beton;

- suprafata tavanului.

Deci caldura totala ce se pierde prin suprafetele care delimiteaza compartimentul de mediul exterior va fi:

(1.27.)

.

Cantitatea totala de caldura ce se pierde in decurs de o ora este:

(1.28.)

.

Cantitatea totala de caldura care trebuie asigurata in service, pentru incalzire, pe durata unui an se stabileste cu relatia:

(1.29.)

,

unde: - fondul de timp al service-ului pe perioada rece.

Pentru stabilirea necesarului anual de combustibil se utilizeaza relatia:

(1.30.)

,

unde: - puterea calorica inferioara a combustibilului folosit (gazul metan);

- randamentul instalatie de incalzit.

1.3.6. Calculul necesarului de energie electrica

Necesarul total de energie electrica din compartiment se obtine din insumarea energiilor consumate cu iluminarea si ventilatia si a energiei necesare pentru antrenarea utilajelor tehnologice din compartiment.

Energia necesara iluminarii este data de relatia:

(1.31.)

,

unde: - coeficient de cerere a sarcini electrice;

- fondul de timp al service-ului pe perioada in care se face iluminatul artificial determinat cu relatia (1.2.);

- puterea nominala a corpurilor de iluminat folosite.

Pentru actionarea utilajelor, inclusiv a ventilatorului si a unei parti de incalzire, necesarul de energie electrica se stabileste cu relatia:

(1.32.)

,

unde: - coeficient de cerere a diferitilor consumatori;

- coeficient de simultaneitate a cererii de energie electrica;

- fondul de timp al utilajelor stabilit cu relatia (1.3.);

- puterea instalata totala a utilajelor din service (inclusiv cea a ventilatorului).

1.3.7. Calculul consumului de apa

Necesarul de apa din compartiment se stabileste prin insumarea cererilor referitoare la necesitatile fiziologice si igienico-sanitare ale personalului, cu cele necesare desfasurarii procesului tehnologic. Normele igienico-sanitare prevad asigurarea a minimum 40 de litri pe un schimb pentru fiecare muncitor, iar pentru locurile de munca (spalare-degresare, vopsitorie, reparare baterie de acumulatori etc.) la care este obligatoriu dusul final se mai aloca inca 200 de litri pentru fiecare muncitor. Consumurile tehnologice sunt specifice diferitelor masini unelte, operatii tehnologice etc.

Deci necesarul de apa din compartiment pe perioada unui an este:

(1.33.)

,

unde: - numarul de schimburi;

- numarul de muncitori ce deservesc compartimentul;

- numarul de zile lucratoare.

2. tehnologia de reconditionare a pinionului conic cu arbore

2.1. FISA DE CONSTATARE A DEFECTIUNILOR TEHNICE

Denumire piesa: PINION CONIC CU ARBORE

Reper: 4101.55.1040.

Material: 18MoCrNi13x3

Tratament termic: Cementare urmata de calire.

Clasa de executie: Mijlocie.

2.2. TEHNOLOGIA DE RECONDITIONARE

I.            Uzarea danturii Gleason

Nu se reconditioneaza.

II.          Uzarea canelurii exterioare z=12

Procedeul de reconditionare:

Fierare si prelucrare specifica urmata de cementare si calire.

Operatii tehnologice cu fazele si regimurile de lucru:

- Se degreseaza arborele cu solutie de soda caustica la temperatura de 80 . 85sC, urmata de spalare si limpezire.

- Se sableaza piesa folosind o instalatie de sablat cu nisip, rugozitatea necesara fiind R_A = 12,5 m, timp de 20 de minute.

- Se incarca pisa prin fierare.

- Mortezare cu cutit profilat utilizandu-se sepingul S425.

- Rectificare de finisare a canelurilor.

- Cementare.

- Calire.

Utilaje, SDV-uri si AMC-uri verificatoare:

- lupa de 10 dioptrii,

- sublerul pentru caneluri,

- micrometru cu talere de la 0.25mm,

- instalatie de spalare,

- instalatie de sablare,

- instalatie de fierare,

- seping,

- masina de rectificat,

- instalatii pentru tratamente termice.

Control tehnic de calitate:

- se verifica inscrierea in tolerantele functionale si de forma,

- se verifica rugozitatea suprafetei,

- se verifica piesa prin montare la rece cu piesa conjugata.

III.        Uzarea fusurilor pentru rulmenti

Procedeul de reconditionare:

Incarcare prin cromare dura si rectificare la cota nominala.

Operatii tehnologice cu fazele si regimurile de lucru:

- Se degreseaza arborele cu solutie de soda caustica la temperatura de 80 . 85sC, urmata de spalare si limpezire,

- Se sableaza piesa folosind o instalatie de sablat cu nisip, rugozitatea necesara fiind R_A = 12,5 m, timp de 20 de minute,

- Se incarca piesa prin cromare dura,

- Rectificare cilindrica exterioara de finisare la cota nominala, pe masina de rectificat universala RU350, folosind urmatorul regim de lucru : V_p = 10 m/s, avansul 1/3 din latimea pietrei.

Utilaje, SDV-uri si AMC-uri verificatoare:

- subler,

- ceas comparator,

- instalatie de spalare,

- instalatie de sablare,

- instalatie de cromare (baie de hidroliza),

- masina de rectificat universala RU350.

Control tehnic de calitate:

- se verifica inscrierea in tolerantele functionale si de forma,

- se verifica rugozitatea suprafetei,

- se verifica daca muchiile ascutite au fost tesite.

IV.       Uzarea sau deteriorarea filetului exterior

Nu se reconditioneaza.

V.         Ruperea sau fisurarea arborelui

Nu se reconditioneaza.

VI.       Uzarea canalului pentru siguranta

Procedeul de reconditionare:

Incarcare cu sudura si strunjire.

Operatii tehnologice cu fazele si regimurile de lucru:

- Se degreseaza arborele cu solutie de soda caustica la temperatura de 80 . 85sC, urmata de spalare si limpezire,

- Se sableaza piesa folosind o instalatie de sablat cu nisip, rugozitatea necesara fiind R_A = 12,5 m, timp de 20 de minute,

- Se incarca piesa prin sudura,

- Strunjire cilindrica exterioara de degajare cu urmatorul regim de lucru.

;

;

.

Utilaje, SDV-uri si AMC-uri verificatoare:

- calibru de interstitii,

- instalatie de spalare,

- instalatie de sablare,

- instalatie de sudura cu flacara oxiacetilenica,

- strung SNB350.

Control tehnic de calitate:

- se verifica rugozitatea suprafetei,

- se verifica montand siguranta.