| CATEGORII DOCUMENTE |
| Arhitectura | Auto | Casa gradina | Constructii | Instalatii | Pomicultura | Silvicultura |
TEHNOLOGIA DE COFRARE SI BETONARE A DIAFRAGMELOR DIN BETON ARMAT
a) Se elibereaza si se curata amplasamentul.
b) Se traseaza conturul elementului, inclusiv pozitia golurilor de usa din element, pornind de la axele materializate pe pardoseala. Toate liniile se traseaza cu depasirea intersectiilor dintre ele cu cel putin 20-30 cm, pentru ca directiile sa ramana vizibile dupa montarea cofrajului.
c) Se traseaza linia de control la distanta de 50 cm fata de linia peretelui cea mai apropiata, necesara verificarii pastrarii pozitiei cofrajului in timpul si dupa terminarea betonarii.
d) Se verifica corectitudinea trasarii prin raportarea la alta axa de referinta, masurarea diagonalelor, controlarea unghiurilor.
a) Se verifica pozitia in plan a mustatilor si se corecteaza daca este cazul, conform solutiei date de catre proiectant. Acolo unde proiectantul dispune graifuirea, aceasta se face intr-un raport 1/6 intre abatere si lungimea graifuirii, conform normativului.
b) Se verifica aspectul mustatilor, acestea trebuind sa fie verticale si sa nu fie murdare de rugina, pamant, beton, uleiuri, etc. Daca este necesar, se curata cu peria de sarma.
a) Se preasambleaza panourile de cofraj pe platforma special amenajata, tinandu-se cont de capacitatea portanta a macaralei utilizate la operatia de cofrare, se ridica la verticala si se ung cu decofrol.
b) Se asambleaza si se sustin provizoriu panourile, aliniindu-se dupa trasarea de pe pardoseala prin montarea jugurilor de aliniere si aducandu-se la pozitia finala prin manevrarea spraiturilor duble.
c) Se traseaza cota de vagris pe fata panoului, pentru trasarea golurilor si pozitionara cofrajelor pentru goluri ( usi, ferestre, goluri tehnologice ) si se materializeaza cota de betonare a elementului ( de regula, cota intradosului planseului).
d) Se bate sipca 2,5 x 2,5 cm pe panou, partea inferioara fiind in coincidenta cu cota intradosului planseului. Sipca are totodata si rolul de distantier pentru plasa de armatura.
a) Se monteaza, in cazul in care exista, bulbii de la coltul diafragmei sau din camp.
b) Se monteaza armatura dinspre latura cofrata, mai intai barele verticale de montaj, apoi randul de bare orizontale si se incheie cu randul de bare verticale.
c) Se monteaza plasa de armare de pe fata necofrata, mai intai barele verticale si apoi cele orizontale.
d) Se taie barele in dreptul golurilor si se bordeaza golurile
e) Se verifica verticalitatea si orizontalitatea barelor, dandu-se atentie deosebita in zona colturilor.
f) Se monteaza distantierii si agrafele de rigidizare a carcasei de armatura, conform indicatiilor din proiect sau, in lipsa acestora, conform prescriptiilor tehnice (STAS 10107/0 - 90).
a) Se traseaza pe cofraj verticala rostului
b) Se bate in cuie sipca verticala placata cu o fasie de polistiren expandat de 2 cm.
c) Se fixeaza ansamblul de etansare dintre cele doua randuri de plase de armatura, constituit la alegere, din scanduri, dulapi sau rigle, placat cu polistiren expandat, pentru ca prin presarea realizata de catre cea de a doua fata a cofrajului sa se asigure o etansare cat mai buna a rostului.
a) Se introduc in gaurile primei fete a cofrajului buloanele de strangere si se fixeaza ansamblul distantier format din conuri si teava de pvc, avandu-se grija sa nu se intalneasca pe traseul bulonului bare de armatura.
b) Se preasambleaza panourile de cofraj.
c) Se ridica in macara si se masoara distanta de la marginea panoului la rostul de lucru, se traseaza si se bate sipca verticala de inchidere a ansamblului rostului, placata la randul ei cu polistiren expandat.
d) Se aduc panourile pentru a doua fata a cofrajului pe pozitie si se fixeaza pe aliniamentul peretelui, tinandu-se in macara pana la strangerea buloanelor si asigurarea stabilitatii ansamblului.
e) Se asigura liniaritatea si verticalitatea prin montarea jugurilor si a spraiturilor duble cu talpa si prin reglarea acestora.
f) Se strang piulitele buloanelor pana la obtinerea distantei impuse fata de linia de control.
g) Se bate sipca de nivel 2,5x2,5 cm.
h) Se asigura prin spraituire rigiditatea cofrajului rostului de lucru impotriva impingerii betonului.
a) Se verifica distanta fata de linia de control a bazei panourilor de cofraj prin manevrarea tirantului inferior al spraiturilor dubli cu talpa, pe toata lungimea diafragmei.
b) Se pune cofrajul la verticala, cu ajutorul firului cu plumb, la cele doua extremitati ale elementului cofrat.
c) Se intinde sfoara la partea superioara a cofrajului si se aliniaza pe toata lungimea, prin manevrarea tirantului superior al spraiturilor dubli.
d) Se verifica inca o data distanta fata de linia de control si, daca se constata deplasari, se repeta operatia de aliniere.
e) Se controleaza strangerea buloanelor, a clemelor de fixare si a spraiturilor de pe ambele fete ale elementului si, daca se constata slabiri ale acestora, se repeta verificarile de mai sus.
a) Se monteaza podina de betonare.
b) Se verifica etanseitatea cofrajelor, in special in zonele de reazem al cofrajului pe placa de beton. Se etanseaza daca se constata ca exista posibilitatea pierderii laptelui de ciment. Infundarea gaurilor se poate face cu hartie de saci sau cu spuma poliuretanica.
c) Se uda suprafata betonului vechi.
d) Se pregatesc pentru betonare si se verifica spre buna functionare bena de beton, vibratoarele, convertizoarele de frecventa.
Betonarea se poate face cu bena cu furtun sau cu pompa de beton. In ambele situatii se impune ca betonul sa nu cada de la o inaltime mai mare de 1,5 m, pentru a se impiedica segregarea componentelor.
a) Se coboara lancea vibratorului in interiorul elementului, la unul din capete. Se coboara furtunul benei sau al pompei de beton pana ce inaltimea de turnare ajunge sub 1,5 m. Inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3,00 m - in cazul elementelor cu latime maximum 1,00 - si 1,50 m - in celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafata (placi, fundatii etc.). Betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3,00 m se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma tronconica), avand capatul inferior situat la maximum 1,50 m de zona de care se betoneaza
b) Se da drumul betonului sa curga uniform, controlabil, plimbandu-se furtunul de-a lungul elementului, avand grija ca inaltimea coloanei de beton pentru fiecare strat turnat sa nu depaseasca 50 cm.
c) Se porneste vibratorul, lancea ridicandu-se lent din beton, pentru a trage afara bulele de aer din masa betonului. In functie de tasarea betonului si de tipul vibratorului, durata vibrarii este intre 5 si 30 secunde. Vibrarea se considera incheiata cand suprafata betonului capata aspect lucios si cand nu mai apar bule de aer.
d) Dupa terminarea vibrarii primului strat se lasa lancea de vibrare in element si se incepe turnarea celui de al doilea strat de beton, avand grija sa nu se depaseasca inaltimea de 50 cm.
e) Se reia vibrarea din acelasi capat, avand grija ca prin introducerea capului vibratorului pe o adancime de cca. 10 cm in stratul precedent de beton sa se produca legatura intre cele doua straturi.
f) Se continua turnarea pana la cota ceruta, avand grija ca intervalul de timp intre doua straturi succesive de beton sa nu depaseasca timpul de priza a cimentului.
g) La atingerea cotei de betonare se va da o atentie deosebita curatarii armaturilor de beton si compactarii corespunzatoare a ultimului strat.
h) In cazul existentei cofrajelor pentru goluri in elementul de betonat se va turna beton in straturi egale, de o parte si de cealalta a cofrajului de gol, pentru a evita impingerea acestuia de catre masa betonului. Pentru a permite patrunderea betonului sub partea inferioara a cofrajului se va turna betonul pe o laterala pana ce se observa ca valul de beton ajunge in partea cealalta. In timpul turnarii, vibratorul este folosit pentru a usura avansarea masei de beton sub gol si pentru a permite astfel antrenarea pungii de aer ce s-ar putea forma dedesubt.
a) Se verifica cu ajutorul firului cu plumb verticalitatea cofrajului la capete, verificandu-se in acelasi timp si distanta piciorului cofrajului fata de linia de control, pe toata lungimea elementului. Daca se constata abateri, se aduce cofrajul la verticala si pe aliniament cu ajutorul spraiturilor duble.
b) Se intinde sfoara la partea de sus a cofrajului, pe o parte si se verifica liniaritatea pe lungime. Se regleaza din nou daca se constata abateri de la liniaritate. Trebuie avut in vedere ca realinierea cofrajului trebuie sa se faca inainte de terminarea prizei.
a) Elementele pot fi decofrate in momentul in care betonul are o rezistenta suficienta pentru a putea prelua integral sau partial, dupa caz, sarcinile pentru care au fost proiectate.
b) Partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de minimum 2,5 N/mm² astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate;
c) Decofrarea se incepe prin desfacerea piulitelor si a clestilor de prindere a panourilor de cofraj. Se are in vedere ca slabirea pieselor sa se faca fara preluarea brusca a incarcarilor de catre elementele care se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajului.
d) Se agata in dispozitivele de ridicare panoul sau panourile de cofraj si se mentin in macara, fara a fi ridicate, pana se scot complet piulitele, buloanele si clestii de prindere. Se desprinde cofrajul de fata betonului cu ajutorul rangii cu calcai introdusa sub rama panoului si se ridica in macara. La prinderea in dispozitivele de ridicare ale macaralei se va avea in vedere ca unghiul dintre cele doua cabluri de ridicare sa nu fie mai mare de 60˚, pentru a nu deforma ansamblul de panouri prin solicitarile transmise dispozitivelor de agatare.
e) Cofrajele se culca pe rigle de lemn, cu fata in jos, pentru a putea fi desfacute din clesti si curatate. Dupa desfacerea si curatarea pe laterala si pe spate se ridica din nou in macara si, tinute in carlig se curata fata, se scot cuiele si se monteaza la loc dopurile de plastic, apoi se ung cu decofrol si se stivuiesc pe dimensiuni. Nu se vor rezema de elementele din beton sau de marginile gropii de fundatie, existand pericolul sa se rastoarne sau sa se deterioreze.
f) Se verifica suprafata betonului si se debavureaza cu ajutorul unui raz din otel resturile de lapte de ciment, iesite in afara planului elementului sau scurse pe sub rama cofrajului.
Tratarea betonului dupa decofrare se face in functie de anotimp.
a) Iarna, tratarea se recomanda a se face imediat dupa terminarea compactarii cu conditia ca masurile de protectie sa nu afecteze fata betonului ce ramane vizibila. Dupa decofrarea elementului, care trebuie sa se faca la un interval suficient de mare de timp pentru ca cimentul sa intre in reactie si betonul sa devina exoterm si astfel sa se poata proteja mai bine la inghet, se acopera elementul turnat cu prelate sau cu rogojini, asigurate contra vantului.
b) Vara, imediat dupa decofrare se uda elementul cu apa si se mentine suprafata in stare umeda. Pentru un beton cu dezvoltare lenta a rezistentei, durata maxima de tratare poate sa ajunga, in functie de conditiile climatice, pana la max. 10 zile.
Fisa de receptie a elementului din beton armat pe etape de executie.
I. Trasarea conturului elementului si a pozitiei si numarului mustatilor de legatura.
II. Montarea primei fete a cofrajului si a golurilor de trecere sau tehnologice.
III. Montarea armaturii, pozitionarea agrafelor, a barelor de bordaj si a distantierilor.
IV. Inchiderea cofrajului, asigurarea verticalitatii si a alinierii, a etansarii.
V. Pregatirea pentru betonare, asigurarea functionalitatii dispozitivelor de turnare.
VI. Verificarea turnarii si a vibrarii corecte a betonului.
VII. Decofrarea elementului din beton armat
VIII. Verificarea suprafetei betonului si a geometriei - verticalitate, liniaritate.
IX. Protejarea betonului dupa turnare.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3275
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
