COMPLEXUL MASURILOR DE PROTECTIE A MARULUI IN ZONA POMICOLA LAPUSEL

COMPLEXUL MASURILOR DE PROTECTIE A MARULUI IN ZONA POMICOLA LAPUSEL

1.Studii si cercetari asupra bolilor

1.1.Estimarea atacului de rapan si fainare la mar in anul 2008

Metodele si procedeele de lucru utilizate in estimarea atacului de rapan si fainare la mar au fost descrise in capitolul III, (vezi III.3) .

Pentru obtinerea unor date concrete, in ce priveste evolutia bolii si aparitia daunatorilor precum si eficacitatea tratamentelor aplicate am efectuat controale periodice incepand cu luna martie pana in luna septembrie 2007-2008 in zona pomicola Lapusel.

Pe baza datelor obtinute in urma controalelor efectuate s-a putut calcula frecventa si intensitatea atacului de rapan si fainare.

Parametrii s-au exprimat in procente sau prin note de la 1-6 (intensitatea).

Am constatat ca frecventa atacului de rapan si fainare la soiurile urmarite a fost influentata de conditiile meteorologice (seceta respectiv precipitatii) pe parcursul anului 2008 (vezi capitolul I tabelul nr.3)

Tabelul nr.7 Comportarea unor soiuri existente in zona pomicola Lapusel fata de atacul de rapan in anul 2008

Tabelul nr.8 Compararea soiurilor existente in zona pomicola Lapusel fata de atacul de fainare in anul 2008

Rezerva biologica de ciuperci fitopatogeni a fost mare. Anul 2008 s-a caracterizat prin precipitatii abundente ceea ce a favorizat inmultirea ciupercii care determina aparitia si manifestarea rapanului.

Infectiile au fost frecvente si gradul de daunare exprimat in tabelele nr.7 si 8.

Soiul Ionathan a avut un atac de rapan slab-moderat iar de fainare a avut un atac mare.

Soiul Golden a fost slab atacat de fainare insa puternic atacat de rapan.

Soiul Parmen auriu este rezistent la fainare avand un atac mijlociu-mare de rapan.

Soiul Wagner este slab atacat atat de rapan si de fainare.

Soiul Starkrimson prezinta un atac moderat de rapan si este rezistent la fainare.

Soiul Florina este un soi rezistent atat la atacul de rapan cat si la fainare.

Soiul Aura este rezistent atat la atacul de rapan cat si la fainare.

1.2.Masurile de combatere integrata luate pentru combatere rapanului si fainarii

Limitarea pagubelor sau chiar inlaturarea acestora se poate realiza prin aplicarea unui complex de masuri ce vizeaza crearea unor conditii optime de vegetatie a merilor din plantatii prin satisfacerea cerintelor fata de factorii de vegetatie, prin eliminarea surselor de infectie din livezi prin combaterea chimica in functie de biologia agentului patogen urmarindu-se micsorarea numarului de stropiri concomitent cu sporirea eficacitatii acestora.

In livezi se pot lua urmatoarele masuri:

a) Masuri agrotehnice si de igiena culturala

Aceste masuri se realizeaza prin schimbarea conditiilor de mediu in asa fel incat sa se creeze conditii optime de viata pentru plantele cultivate si nefavorabile pentru dezvoltarea si inmultirea daunatorilor. Toate aceste masuri sunt descrise in cap in subcapitolul .

b) Masuri biologice

In zona pomicola luata in studiu s-a incercat pe o suprafata restransa de 1 ha, combaterea rapanului (Venturia inequalis) la mar cu extracte apoase de plante. In livada, pe soiul Starkinson s-a organizat o expeienta cu tratamente bazate pe extracte apoase de plante (tabelul 9) pentru combaterea rapanului. Pomii nu au fost tratati in prealabil asa incat, la momentul stropitului, prezentau un gard ridicat de atac.

La observatii au fost luate in considerare numai frunzele crescute dupa tratament.

Tabelul nr. 9 Tratamente bazate pe extracte apoase de plante pentru combaterea rapanului

Datele din tabelul 9 arata ca frunzele de mar formate dupa tratament nu au fost infectate cu rapan in timp ce la martorul netratat acestea au fost infectate in proportie de 16%. Pe fructe gradul de atac a fost redus de la 44,4% (martor netratat) la valori cuprinse intre 7,1% (extract de nuc) si 15,7% (extract de hrean). Extractele de nuc, coada calului si hrean aplicate pe mar nu au fost fitotoxice.

c) Masuri fizico-mecanice.

Aceste masuri au fost descrise amanuntit in capitolul in subcapitolul

d) Masuri chimice

Datorita faptului ca anul 2008 s-a caracterizat prin precipitatii abundente, ceea ce a favorizat inmultirea si manifestarea puternica a rapanului, cu toate ca metodele de combatere agrofitotehnice, mecanice si biologice au dat rezultate bune, a fost necesar aplicarea in copletarea tratamentelor si combaterea chimica.

Pentru aplicarea an practica a schemei programului de tratamente in combaterea bolilor trebuie sa tinem legatura , cu statiile de Prognoza si Avertizare care sa ne indice momentul protectiei maxime de ascospori in atmosfera pentru rapan, intrunirea conditiilor climatice si fenologice pentru infectie atat pentru rapan, fainare, cat si pentru ceilalti agenti patogeni.

Trebuie sa avem in vedere ca infectiile cele mai frecvent virulente, cu spori, care produc rapan sunt cele de primavara. De aceea tratamentele nr.3;4 si uneori si 5 sunt tratamente cheie, hotaratoare pentru combaterea rapanului(TOMSA M., 2003).

Tratamentul 1 si 2 se aplica inainte de inflorit, cele mai eficiente sunt pe baza de cupru (Champion 0,3%, Alxupral, Kocide). Fungicidele pe baza de cupru se folosesc numai inainte de inflorit deoarece intrebuintate dupa inflorit cauzeaza suberificari grave pe fructe si arsuri pe frunze.

In perioada dezvoltarii inflorescentelor pana la scurtarea petalelor vor fi aplicate 2, 3 tratamente pentru prevenirea infecsiilor cu ascospori de Venturia inequalis si cu conidii de Phodosphera leucotrica.

La jumatatea lunii aprilie, in perioada infrunzitului mugurilor floriferi merii se topesc cu Turdacupral (0,5%) pentru evitarea instalarii rapanului si cu Bumper 250 EC (0,03%) sau Microthiol (0,3%) pentru fainare.

In momentul aparitiei primelor flori deschise se folosesc substantele de la stropirea anterioara alternandu-se pentru evitarea obisnuintei agentului fitopatogen, pentru rapan se utilizeaza Folpan 50 WP (0,2%) Dithane M 45 (0,2%) iar pentru fainare Kumulus 80 S (0,3%) sau Bumper 250 EC (0,03%).

La inceputul scuturarii petalelor merii se stropesc pentru rapan cu Systhane CPU (0,1%) sau Shavit 71,5 F (0,2%) iar pentru fainare Bumper 250 EC (0,03%) sau Karathane LC (0,1%).

In perioada dezvoltarii fructelor, fruct de marimea unei alune, se vor aplica stropiri impotriva rapanului si fainarii alternand substantele pentru evitarea obisnuinsei agentului fitopatogen. In combaterea rapanului se vor folosii fungicide de contact Dithane M 45 (0,2%) sau Merpan 50 (0,25%) si pentru fainare fungicide antioidice Bumper 250 EC (0,03%) sau Shavit 250 EC (0,05%).

In perioada maturarii fructelor, inainte de recoltare tratamentele se aplica la avertizare si au eficacitate impotriva agentilor patogeni ale caror infectii se manifesta pe fructe in depozit.

In cazul in care exista daunatori in livada tratamentele impotriva lor se fac in complex cu cele pentru combaterea bolilor cu exceptia celor din perioada de repaus vegetativ.

Dupa caderea frunzelor se aplica un tratament cu sulfat de cupru sau alt produs cupric care contribuie atat la reducerea rezervei biologice de ciuperci fitopatogeni cat si la cresterea rezistentei la ger a merelor.

In tabelul numarul 10 sunt redate complexul tratamentelor efectuate impotriva bolilor (rapan, fainare, monilioza) si a daunatorilor.

Programul de protectie fitosanitara la mar in anul 2008

Volumul de solutie 1500l/ha