Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


CULTURA LAMAIULUI IN APARTAMENT

Pomicultura

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Grepfrutul
Evolutia activitatilor de pastrare si prelucrare a fructelor pe plan mondial
Nucul de cocos (cocotierul)
Definitie Pomicultura
Mandarinul
Arborele de cola
CALENDARUL VITICULTORULUI
PRODUCEREA MATERIALULUI SADITOR POMICOL
Gigiful
BAZELE BIOLOGICE ALE SPECIILOR POMICOLE

TERMENI importanti pentru acest document

: cultura lamaiului : cultura lamaiului si combaterea daunatorilor : cultura lamaiului in apartament : lamaiul inmultit prin butasi cand rodeste :

Cultura lamaiului in apartament

Citrus limon L. Fam. Rutaceae

1.Importanta culturii

Lamaiul fiind o specie de origine subtropicala, cultura in tara noastra se poate face numai in conditii protejate. Cultura in sera a lamaiului nu este economica si nu se practica, in schimb multa lume cultiva plante de lamai in apartament. Lamaiul este o planta cu intrebuintari alimentare, terapeutice si decorative. Fructele de lamai sunt foarte bogate in vitamina C (60-80 mg%), vitamina PP, B1, acid citric (6-8%), malic, substante minerale, etc. Coaja lamailor si lastarii tineri au cantitati mult mai mari de vitamina C decat fructele. Din coaja, se extrag o serie de uleiuri esentiale folosite in industria alimentara si farmaceutica.

2.Particularitati biologice

Lamaiul in apartament creste sub forma arbustiva sau ca pom cu trunchi mic, de 20-30 cm, cu coroana destul de deasa, formata din ramuri lungi si flexibile, purtatoare de spini in tinerete. Are frunze persistente, simple, cu petiolul aripat si prins articulat de limb, care au si rolul de depozitare a substantelor de rezerva. Florile sunt hermafrodite, mici albe sau cu nuanta violacee, foarte parfumate, solitare sau prinse in inflorescente mici. Fructul este elipsoidal, cu coaja mai mult sau mai putin neteda si bogata in uleiuri esentiale. Semintele sunt albe, ovoidale si au mai multi embrioni din care unul zigotic (format prin polenizare) si ceilalti somatici (formati din celule ale oosferei). Sistemul radicular se dezvolta in functie de spatiul avut la dispozitie, este pretentios la transplantare, nu are perisori absorbanti ci micoriza.

Lamaiul cultivat in apartament infloreste aproape tot timpul anului, daca are conditii optime, gasind pe planta la un moment dat flori, fructe in crestere si fructe mature. Aceasta esalonare a fructificarii este foarte avantajoasa pentru proprietar, deoarece se pot asigura fructe proaspete tot timpul anului.

Intrarea lamaiului pe rod este dependenta de modul de inmultire. Lamaiul inmultit vegetativ (altoire sau butasi) incepe sa fructifice dupa 3-4 ani daca a avut cresteri bune si are formate ramificatii de ordinul 4-5, sau la 10-15 ani, daca a fost inmultit prin seminte.

3.Cerintele lamaiului fata de factorii de mediu

Caldura. Fiind o specie cu frunze persistente, este pretentios la caldura si nu suporta temperaturi sub 0C nici pentru perioade scurte de timp, fara efecte negative. Lastarii degera la -1C, iar fructele la -2C. Pragul biologic pentru crestere este de 12,8C, iar temperatura optima de crestere cuprinsa intre 23-31C. Temperaturile mai mari de 35C blocheaza cresterea si sunt greu suportate de plante. Aceste temperaturi se pot inregistra pe terase sau balcoane cu expozitie sudica, in dupa-amiezile de vara, cand datorita insolatiei directe se pot depasi 40C. Nu suporta amplitudinea termica mare de la o zi la alta. In spatiul de crestere (camera, terasa, balcon) temperatura trebuie corelata cu lumina. Frecvent iarna, se asigura temperaturi mai mari de 20C, iar in conditii de lumina putina, pomul consuma prin respiratie mai mult decat asimileaza prin fotosinteza si frecvent pierde frunzele.

Lumina. Este o specie pretentioasa la lumina, dar nu suporta insolatia directa, puternica din zilele de vara. In apartament, lamaiul nu se amplaseaza niciodata la geam in bataia soarelui, ci mai in interiorul camerei pentru a beneficia de lumina indirecta, mult mai favorabila. Expunerea brusca a pomului la lumina puternica (scoaterea primavara direct pe terasa) cat si lipsa luminii, in prezenta temperaturii mai mari, determina caderea frunzelor. Pe perioada verii, pomii vor fi scosi din camera, dar dupa o perioada de acomodare si nu se vor aseza direct in soare. La temperatura de 4-6C, lamaiul poate sta la intuneric cateva luni (perioada iernii) fara a inregistra pierderea frunzelor. Pe aceasta rezistenta se bazeaza si varianta de iernare a lamaiului in beciuri, la intuneric, dar cu temperatura pozitiva, sub 6-7C. Iarna, in apartament cand ziua este scurta si lumina putina, temperatura nu trebuie sa creasca peste 14-15C.

Apa. Solul din vasul de cultura trebuie mentinut mereu reavan. Nu suporta excesul de apa, deci se asigura un bun drenaj in vas si nici lipsa apei. Este pretentios la temperatura apei de udare. Se uda numai cu apa la temperatura camerei. Udatul cu apa rece direct de la robinet iarna, provoaca caderea frunzelor. Pentru a avea apa la temperatura camerei, se mentine un vas cu apa langa lamai, iar dupa udare se completeaza cu apa curenta.

Solul. Fiind cultivat in vase, solul pe care il are la dispozitie este limitat. Din aceasta cauza, se foloseste un amestec de pamant fertil, permeabil, bogat in substanta organica, iar periodic in functie de varsta, pamantul se schimba.

Lamaiul nu suporta curentul din camere, nici iarna si nici vara. Nu se amplaseaza pe directia geam-usa sau geam-geam, deoarece curentul determina pierderea frunzelor.

4. Particularitati tehnologice

Inmultirea lamaiului se face prin seminte si pe cale vegetativa. Inmultirea prin seminte nu se foloseste in practica, deoarece intrarea pe rod este foarte tardiva si majoritatea pomilor obtinuti sunt salbatici. Puietii formati din embrionii somatici dau plante identice cu planta mama, dar sunt greu de deosebit in faza tanara si fructifica tarziu.

La inmultirea vegetativa se pot folosi:

- butasi din ramuri lemnificate, sectionati la lungimea de 18-20 cm, cu 2-3 frunze cu limbul redus la jumatate sau rulate si legate, tratati bazal cu auxine si pusi in conditii de umiditate relativa ridicata (ceata artificiala). Necesita tratamente anticriptogamice pentru prevenirea bolilor. Pentru un numar mic de butasi, acestia se pot pune in ladite si se acopera cu borcane pentru a mentine umiditatea ridicata. Inradacinarea se realizeaza in 4-6 saptamani.

- altoirea, este mai mult folosita. Ca portaltoi se folosesc puieti obtinuti din seminte de lamai, portocal sau grape-fruit, care trebuie semanate imediat dupa extragerea din fructe. Grosimea minima de altoire este 6-7 mm. Ca metoda, se foloseste altoirea in ochi crescand, executata in luna mai, cand puietii au cresteri intense. Daca nu se desprinde coaja, se scurteaza portaltoiul la jumatate si se fertilizeaza cu azot. Dupa 2-3 saptamani va fi bun de altoit. Ca ramuri altoi, se folosesc cresteri purtatoare de frunze, cu sectiunea rotunda (varful de crestere are sectiune triunghiulara), recoltate de pe pomi sanatosi, care fructifica, pentru a fi siguri ca este vorba de o planta altoita, capabila sa fructifice. Tehnica altoirii este cea normala folosita in pepiniera. La puietii mai grosi, care nu au fost altoiti la timp, altoirea se face pe ramuri unde grosimea permite efectuarea ei. Sunt citate in literatura si metodele de altoire cu ramura, dar rezultatele sunt mai slabe si nu se folosesc decat foarte rar.

Formarea coroanei. Pentru fructificare, lamaiul are nevoie de o coroana ramificata, diferentierea mugurilor de rod, facandu-se pe ramuri de ordin superior (de la 4 in sus). Pentru aceasta, cand altoiul are inaltimea de 25-30 cm, se ciupeste pentru a ramifica. Ramurile laterale care se formeaza, vor fi ciupite repetat, la lungimea de 30-40 cm, pentru a forma o coroana bine garnisita. Ca varsta, primele fructe pot sa apara din anul 3-4 de la altoire, daca pomul a avut conditii bune de crestere.

Intretinerea pomilor. Inca din faza de puiet, lamaiul are nevoie de schimbarea anuala a ghiveciului in care creste, pornind de la diametrul de 6-8 cm in primii 2 ani. La fiecare transplantare, se mareste ghiveciul cu 2-3 cm, pana la varsta de 5-6 ani, cand devine matur. La transplantare, nu se scutura pamantul de pe radacina ci se transplanteaza cu balot cu tot. Scuturarea radacinilor streseaza mult plantele si pune in pericol prinderea in noul vas. Pe fundul noului ghiveci, se aseaza un strat de nisip grosier pentru a asigura drenajul, amestec de pamant (de flori de la florarie sau din 1/3 mranita, 1/3 pamant se frunze si 1/3 pamant de telina), se aseaza planta, obligatoriu la aceeasi adancime la care a fost in vechiul ghiveci, se umple cu pamant zona dintre planta si marginea ghiveciului si se taseaza bine. Se uda cu apa la temperatura camerei si se aseaza in locul unde a stat anterior. Nu se recomanda schimbarea permanenta a locului, in spatiul de crestere. Dupa ce planta ajunge de dimensiuni mai mari si locul ghiveciului a fost luat de hardaul de lemn, transvazarea nu se mai poate face, se schimba anual primavara, numai pamantul de deasupra radacinilor.

Fertilizarea. Se face periodic cu ingrasaminte chimice, cel mai bine sub forma de solutie, nu mai concentrata de 1%, introducand ingrasamintele in apa de irigare. Ocazional, lamaiul ca si alte plante de apartament reactioneaza foarte bine la udarea cu apa in care s-a spalat carnea, care este bogata in elemente minerale.

Udarea se face in functie de sezon, vara de 2-3 zile, astfel incat solul din ghiveci sa fie reavan (daca se strange in mana sa-si pastreze forma), iar iarna mai rar, o data pe saptamana, in functie de temperatura si lumina. Apa de irigat sa fie la temperatura camerei.

Combaterea bolilor si daunatorilor: Conditiile de microclimat din apartament sunt foarte favorabile daunatorilor. Lamaiul este atacat de paduchii testosi, paduchii de frunze, bacterioza, putregaiul radacinilor etc. Pentru combaterea daunatorilor se pot folosi produse biologice: alcool sanitar in dilutie de 1:3, pentru stergerea frunzelor, infuzie de tutun pentru pulverizare pe frunze, sulfat de cupru 0,5% neutralizat cu var (zeama bordeleza) sau produse de sinteza. Pentru paduchii testosi care sunt cei mai frecventi si periculosi, frunzele si ramurile trebuie sterse cu o carpa umezita in apa sau alcool, sau cu o perie pentru a distruge crusta si dupa aceea stropirea cu un insecticid: Decis 0,06%, Danirun 0,06%, Ultracid 0,1%. Fiind produse toxice, tratamentele se fac fie in spatii nelocuite, fie pe terasa.

Maturarea fructelor are loc esalonat, in functie de soi, de obicei incepand de toamna si pana primavara urmatoare. Recoltarea fructelor se poate face cand culoarea vireaza de la verde spre galben sau cand au culoare galbena pe toata suprafata. Fructele ajunse la maturitate nu cad din pom, daca nu sunt recoltate, dupa un timp capata nuanta verzuie.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 930
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved