Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


Importanta economica si sociala a pomiculturii

Pomicultura

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Cornul
Importanta economica si sociala a pomiculturii
Importanta pastrarii si industrializarii fructelor
Raportul dintre componentele anatomice ale fructelor
Gutuiul
CALENDARUL VITICULTORULUI
Prunul - Cultura prunului - Lucrari de intretinere caracteristice prunului

Importanta economica si sociala a pomiculturii

Pomicultura, ca ramura a agriculturii, are o importanta economica si sociala deosebita, dupa cum reiese din cele ce urmeaza:

Imbunatatirea hranei populatiei Fructele reprezinta alimente deosebite pentru hrana omului sanatos, bolnav sau convalescent, datorita compozitiei chimice foarte complexe. Apa din fructe este apa biologica, pura si contribuie la hidratarea organismului. Glucidele se gasesc sub forma de monozaharide (fructoza, glucoza), de dizaharide si in mai mica masura sub forma de polizaharide. Acestea se absorb rapid in organism, refac rezerva de glicogen a ficatului, conferind fructelor rol reconfortant. Glucidele din fructe nu conduc la fenomene de obezitate, ele arzandu-se in procesul de respiratie. Acizii organici asigura pastrarea mai buna a vitaminei C, maresc pofta de mancare, potolesc setea si au rol racoritor. Ca surse de grasimi si proteine, fructele carnoase (mere, pere, prune, caise, piersici, cirese, visine) intra in categoria alimentelor cu aport extrem de redus. Cantitatile reduse sunt compensate printr-o mare diversitate in proteine. Metodele moderne de analiza au identificat la mar 26 de aminoacizi, printre care si cei esentiali (pe care organismul uman nu-i poate sintetiza). Cantitati mari de lipide si proteine se gasesc in nuci, alune, migdale. Substantele minerale din fructe au rol mineralizant deosebit. Ele participa in metabolism direct sau sub forma de coenzime. Vitaminele patrund nealterate in organismul omului si regleaza procesele metabolice generale. Unele vitamine nu pot fi sintetizate de organismul uman, astfel omul este obligat sa-si procure cantitatile zilnice necesare, in principal prin consumul de alimente vegetale. Taninurile dau fructelor astringenta, au rol bactericid, hemostatic, iar substantele pectice au rol emolient, laxativ si impreuna cu celuloza contribuie la eliberarea tractusului intestinal.




In hrana omului, fructele sunt utilizate ca desert sau intre mese, in stare proaspata, ceea ce permite ingerarea intregii cantitati de vitamine si saruri minerale de care organismul are nevoie. Fructele au insa si foarte multe utilizari alimentare, cum sunt : coapte (mere, pere), sub forma de mancaruri gatite din fructe proaspete sau in prealabil uscate (mere, prune, gutui), ca salata alaturi de fripturi (mere murate, visine, cirese, caise etc.), marmelada sau piureuri, sub forma de compoturi, bauturi nealcoolice (suc, nectar, sirop) sau alcoolice (cidru din mere sau pere, tuica din prune, rachiu din fructe : mere, pere, piersici, caise) precum si pentru asezonarea multor preparate culinare (otetul de mere).

Rolul fructelor ca “medicamente” valoroase Continutul fructelor face ca, alaturi de valoarea alimentara, ele sa aiba si o serie de proprietati terapeutice si explica prezenta lor atat in alimentatia omului sanatos cat si in regimuri alimentare recomandate atat de medicina populara cat si de cea stiintifica, multor categorii de bolnavi.

Pliniu cel Batran si Dioscorides Pedanius, cei mai cunoscuti farmacologi antici, apreciau insusirea astringenta terapeutica a merelor, iar sucul de mere era folosit contra tusei. Florile de mar serveau pentru combaterea inflamatiei ochilor, iar merele coapte pentru tratarea ranilor pielii.

Cele mai importante si numeroase sunt, insa, utilizarile interne ale fructelor. Ele se recomanda pentru a ajuta digestia. Aciditatea lor moderata provoaca o importanta secretie de saliva, stimuleaza sucurile gastrice si regleaza functiile intestinale. Deconstipante renumite sunt merele, perele, gutuile, prunele piersicile si caisele. Ele au rol important in prevenirea cancerului intestinului gros, tocmai prin inlaturarea constipatiei. Aceste fructe sunt foarte indicate in infectiile intestinale (colibaciloza).

Fructele au o actiune benefica asupra diurezei pe care o exercita si asupra eliminarii acidului uric. Din aceasta cauza, sunt recomandate artriticilor, obezilor, reumaticilor, gutosilor.

Consumul de fructe este, de asemenea, unul din mijloacele de corectare a hipertensiunii arteriale.

Unele fructe (mere, gutui, coacaze, pere) foarte bogate in pectina, care, se considera ca ar avea puterea de a reduce colesterolul din sange, sunt recomandate in prevenirea aterosclerozei si a infarctului de miocard.

Sursa de materii prime pentru industria alimentara Din fructe se prepara diverse produse ca : gem, dulceata, marmelada, jeleu, sucuri, siropuri, nectar etc. De asemenea, fructele se folosesc in industria ciocolatei, a uleiului vegetal, se utilizeaza in cofetarie, patiserie sau in arta culinara : mancaruri de prune, de gutui, de mere, sos de visine, de coacaze, de agrise etc.




Dezvoltarea industriilor din amonte (ingrasaminte chimice, pesticide, tractoare si masini agricole, mijloace de sustinere) si din aval (ambalaje, transporturi, instalatii frigorifice, utilaje de prelucrare, etc.).

Aportul la venitul national prin dezvoltarea comertului intern si extern, prin echilibrarea balantei valutare, pomicultura constituie o sursa sigura de venituri, acestea fiind de 6-10 ori mai mari decat ale culturilor cerealiere.

Valorificarea productiei secundare in industria mobilei (lemnul de nuc, cires, par, castan comestibil, trandafir), in sculptura (nuc, migdal), in industrial linoleumurilor (nuc), ca sursa de combustibil, etc.

Utilizarea mai eficienta a fondului funciar Plantatiile pomicole valorifica mai bine terenurile in panta, cele nisipoase, nisipurile.

Utilizarea mai eficienta a fortei de munca pe o perioada de 8-10 luni pe an, fiind un sector intensiv.

Contributia la ameliorarea peisajului, la combaterea eroziunii, a poluarii aerului, asanarea unor noxe, poluanti chimici, fonici, etc.

Preocupare placuta pentru diverse categorii sociale (pensionari, intelectuali), prin care se contribuie la ridicarea aspectului architectural al cladirilor, la infrumusetarea teritoriului urban si rural.



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1132
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site