Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE

ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


LUCRARI DE INTRETINERE A POMILOR SI ARBUSTILOR FRUCTIFERI

Pomicultura

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Feijoa
METODE DE CERCETARE UTILIZATE IN POMICULTURA
Factorii fito-sanitari, genetici, tehnologici, social-ecologici
Zonarea culturilor horticole
Zmeurul
CULTURA ZMEURULUI
PREMIZELE BIOLOGICE ALE AGROTEHNICII DIFERENTIATE - Agrotehnica diferentiata si rolul ei in productia de fructe
Greutatea specifica
SCHEMELE AMPELOGRAFICE DE DESCRIERE A SOIURILOR VITEI DE VIE
CRITERII DE APRECIERE CALITATIVA A FRUCTELOR SI BAZELE STANDARDIZARII LOR

TERMENI importanti pentru acest document

: taierea pomilor fructiferi prun al doilea an : : : lucrari inpomicultura noiembrie :

LUCRARI DE INTRETINERE A POMILOR SI ARBUSTILOR FRUCTIFERI

1.       Taierea pomilor

In sens larg, « taierea pomilor »cuprinde totalitatea interventiilor ce se fac asupra trunchiului, axului tulpinii, ramurilor, mugurilor si lastarilor, in vederea proiectarii, formarii si intretinerii coroanei, precum si a realizarii unui raport favorabil intre procesele de crestere si de fructificare.

Prin aplicarea taierilor se urmaresc urmatoarele obiective :

-                           formarea unor elemente de schelet suficient de solide, corespunzatoare ca numar si repartizare in spatiu sistemului de coroana adoptat ;

-                           garnisirea cit mai uniforma a acestui schelet cu ramuri de semischelet si de rod ;

-                           imbunatatirea regimului de lumina in coroana;

-                           grabirea fructificarii pomilor;

-                           realizarea unui raport favorabil intre procesele de crestere si de fructificare;

-                           obtinerea unor productii mari si de calitate superioara de la un an la altul;

-                           mentinerea coroanelor, dupa formarea lor, la volumul optim necesar pentru mecanizarea lucrarilor in plantatii.

5.1.            Epocile de aplicare a taierilor la pomi

 

Taierea pomilor se efectueaza, in principal in perioada repausului vegetativ (taierea „in uscat” sau de iarna). In fermele pomicole specializate  este necesar ca taierea sa fie inceputa toamna, dupa caderea frunzelor si sa continue in zilele favorabile din perioada de rapaus a pomilor. Daca taierea se face in perioadele cu geruri puternice, tesuturile din apropierea ranilor neprotejate cu mastic pot suferi (formeaza scurgeri de clei), mai ales la speciile simburoase sensibile la ger (cais, piersic, migdal, cires). De aceea este indicat ca in perioadele cu geruri mari taierile sa fie suspendate.

Taierile efectuate primavara tirziu, dupa umflarea mugurilor, desi sunt urmate de o cicatrizare mai buna a ranilor, nu pot fi recomandate, decit in cazuri speciale, intrucit se soldeaza cu o risipa de substante de rezerva care au migrat din radacini, trunchi si ramuri spre muguri.

5.2.            Operatiile tehnice folosite la conducerea cresterii si fructificarii pomilor

 

Conducerea cresterii si fructificarii pomilor se realizeaza prin doua grupe de operatii tehnice:

-                           taieri propriu-zise, care constau in scurtari si suprimari totale de tulpini, ramuri si lastari. Efectuarea de incizii si crestaturi;

-                           operatii de modificare a pozitiei ramurilor si a directiei de crestere a lastarilor (dresare, inclinare arcuire, torsionare).

Taierile propriu-zise

Prin taieri, la pomi se urmaresc mai multe scopuri: rarirea coroanelor, obtinerea unor ramificatii in puncte obligate, limitarea extinderii tulpinii pe orizontala si verticala, realizarea unui raport optim intre mugurii floriferi si vegetativi, intre procesele de crestere si de fructificare, intretinerea ramurilor si a pomilor.

Reactia ramurilor anulae la operatia de taiere (scurtare), depinde de intensitatea acesteia (puternica, moderata, slaba), precum si de vigoarea si pozitia ramurii care se scurteaza.

Scurtarea puternica a unei ramuri anuale viguroase si cu unghi de insertie mai mic de 45°, indepartind 2/3 pina  la ¾ din lungimea ei, are ca rezultat pornirea in crestere a tuturor mugurilor ramasi pe ramura. Se obtin 3-4 sau mai multi lastari vigurosi sau foarte vigurosi spre virf, eventual si citiva lastari de vigoare mijlocie in portiunea bazala a ramurii.

Scurtarea puternica a ramurilor anuale este contraindicata la pomii tineri: se poate utiliza la pomii in declin, pentru restabilirea cresterii vegetative.

Scurtarea mijlocie (moderata) a unei ramuri anuale viguroase (cu circa ½ din lungime) da rezultate mai bune ca precedenta, in sensul ca se obtin 2-3 lastari vigurosi spre virf si mai multi lstari de vigoare mijlocie si slaba spre baza care devin ramuri roditoare.

Scurtarea slaba a unei ramuri anuale viguroase, inlaturind ¼ pina la 1/3 din lungimea ei, are un efect stimulativ redus asupra cresterii: rezulta un lastar terminal potrivit de viguros, citiva lastari subterminali de vigoare relativ slaba, iar restul ramin foarte scurti, devenind ramuri de rod.

Scurtarea ramurilor anuale viguroase se face intotdeauna cu 2-3 mm deasupra unui mugur vegetativ (fara a se lasa cep).

Taierea de reductie (taierea in lemn vechi) consta in scurtarea ramurilor mai vechi de 1 an. Aceasta scurtare se poate face fie deasupra unei ramuri – fiice, cu conditia ca aceasta sa aiba la baza un diametru egal cu cel putin ½ din diametrul ramurii – mama la locul de insertie, fie intruna din zonele cu muguri dorminzi.

Suprimare totala („la inel”) a ramurilor anuale si multianuale se impune cind ele sunt prea dese, rau plasate (pe partea superioara sau inferioara a sarpantelor, concurente), debilitate sau prea viguroase si cu un unghi de insertie prea mic (nu este posibila corectarea acestui unghi).

Prin suprimarea unor ramuri, organele invecinate primesc mai multa lumina si hrana si sunt stimulate in crestere.

Suprimarea („orbirea”) mugurilor consta in inlaturarea a 2-4 muguri situati sub cel terminal (la virful sarpantelor), pentru a favoriza cresterea lastarului de prelungire.

Crestarea este o taietura in coaja si putin in lemn, in forma de semiluna, care se face primavara devreme sau la inceputul umflarii mugurilor, deasupra unui mugur dormind, in scopul terzirii lui la viata. Se mai poate efectua si deasupra unei ramuri slabe, a carei crestere trebuie stimulata.

Inciziile sunt operatii care se fac numai in scoarta. Ele pot fi transversale, longitudinale sau inelare.

Inciziile transversale se executa fie inainte de pornirea vegetatiei, fie in fenofaza de crestere intensa a lastarilor. Cind incizia transversala se aplica inainte de pornirea vegetatiei sub un mugur sau ramura anuala, duce la intirzierea pornirii acestora in crestere, deoarece planta porneste in vegetatie pe seama substantelor de rezerva care sunt depozitate in radacini, trunchi si in ramurile principale. Aceeasi incizie, aplicata dedesubtul unui lastar in faza cresterii lui intense, are ca efect stimularea cresterii, datorita faptului ca in perioada de vegetatie activa organele pomului sunt alimentate cu substante sintetizate in frunze, care circula in sens descendent. Incizia opreste circulatia lor si le dirijeaza spre lastarul de deasupra inciziei.

Inciziile inelare sunt de fapt incizii transversale, circulare. Daca inelarea se face inainte de pornirea in vegetatie, organele ramase deasupra intirzie cresterea, iar cele situate dedesubt prospera, datorita faptului ca substantele de rezerva, in mersul lor ascendent, sunt oprite la nivelul inelului.

Ciupitul lastarilor consta in suprimarea virfului erbaceu, deasupra ultimei frunze care a atins dimensiuni normale. El se aplica, de regula, lastarilor vigurosi, care nu sunt necesari pentru formarea elementelor de schelet, cu scopul de a tempera cresterea lor si a le grabi fructificarea. Ciupitul se face cind lastarii au o lingime de 20-30 cm.

Plivitul consta in suprimarea totala (de la inel) a lastarilor de prisos, cind acestia au o lungime de 5-6 cm. Ciupitul si plivitul lastarilor se aplica pomilor tineri, in virsta de 1-4 ani, cu deosebire atunci cind sunt condusi in garduri fructifere. Desi aceste lucrari reduc suprafata aparatului foliar, au efecte favorabile: imbunatatirea regimului de lumina din coroana , favorizarea diferentierii elementelor de schelet si semischelet, grabirea formarii coroanei si a fructificarii. Prin operatiile de ciupit si plivit nu se va suprima mai mult de 20-30% din frunzisul pomului ; in caz contrar, radacinile vor fi subnutrite si pomii pot intra in dezechilibru fiziologic.

Operatiile de modificare a pozitiei ramurilor si a directiei de crestere a lastarilor (dresarea, inclinarea, arcuirea, torsionarea).

Dresarea ramurilor si lastarilor consta in aducerea lor in pozitie verticala, cu scopul de a favoriza cresterea. Dresarea este defavorabila diferentierii mugurilor florali, fiind specifica pomilor tineri, in curs de formare si devine necesara cind ramurile de schelet au unghiuri de insertie prea mari sau de crestere neechilibrata, in general slaba.

Inclinarea este operatia opusa dresarii, prin care ramurilor si lastarilor li se maresc unghiurile de insertie, in vederea temperarii cresterii. Se aplica pomilor tineri, cu coroana in curs de formare, in toate cazurile cind unele ramuri (respectiv lastari) au crestere prea viguroasa, datorita pozitiei lor apropiata pe verticala. Cea mai convenabila inclinare este de 45-55º, dar ea poate ajunge pina la orizontala sau chiar sub orizontala.

Arcuirea unor ramuri anuale lungi si a unor lastari este justificata si indicata la soiurile de pomi care, datorita unei cresteri vegetative prea intense, intra tirziu in perioada de rodire. Arcuirea trebuie efectuata de la axul pomului catre exterior si de sus in jos, avind in vedere sa nu rezulte o curbura prea pronuntata si departata mult de axul ramurii mama. Arcuirea are urmatoarele efecte favorabile: incetarea sau reducerea cresterii in lungime, garnisirea foarte buna si rapida cu formatiuni fructifere scurte, stimularea procesului de diferentiere a mugurilor florali si grabirea fructificarii.

Torsionarea si indoirea ramurilor anuale si a lastarilor se paractica la pomii tineri atunci cind se impune conservarea, in loc sa fie suprimati, se rasucesc de la baza, ca sa nu se rupa, ci numai sa crape longitudinal.

1.3.  Sisteme de coroana pentru livezi intensive

Palmeta etajata (regulata) cu brate oblice are un ax central, vertical, pe care se afla 3-4 etaje a cite doua sarpante opuse si orientate oblic pe directia rindului. Primul etaj este inserat la 50-70 cm de la nivelul solului.

Distantele dintre etaje variaza de la 60 cm pina la 130 cm in functie de vigoarea soiului si portaltoiului, tipul de fructificare si alti factori. Sarpantele aceluiasi etaj pot fi formate din muguri succesivi sau distantati cu 8-12 cm. In al doilea caz, axul palmetei si sarpantele se dezvolta mai bine. Sarpantele formeaza cu axul palmetei unghiuri de 45-55º. Fiecare sarpanta din etajul I are doua subsarpante, care se conduc orizontal, palisindu-se de prima sirma a spalierului, pentru a ocupa spatiul liber dintre sarpantele inferioare ale pomilor vecini. Pe sarpantele din etajele II-IV nu se lasa subsarpante, ci numai ramuri de semischelet si de rod, pentru a rezulta un gard fructifer cit mai ingust, usor de intretinut.

Pentru conducerea corecta a pomilor este necesara instalarea unui spalier cu trei sirme, prinse de bulumaci distantati la 20 cm unul de altul.

Palmeta neetajata (neregulata) cu brate oblice difera de precedenta prin faptul ca sarpantele nu mai sunt dispuse cite doua in etaje, ci alternativ cite una, de o parte si de alta a axului coroanei, pe directia rindului si sub unghi de 50-60º fata de verticala. Aceasta palmeta are 10-12 sarpante, cu punctele lor de insertie distantate pe ax la 25-30 cm, incit intre sarpantele suprapuse de aceeasi parte a axului distantele sunt de 50-60 cm. Pe sarpante nu se gasesc subsarpante, ci numai ramuri de semischelet si de rod. Trunchiul are inaltimea de 30-50 cm.

Palmeta simpla, fara mijloc de sustinere, se utilizeaza la noi in cultura piersicului (gard fructifer indesit cu distante de plantare de 4X2 m = 1250 pomi la ha). Dupa plantare, pomul este scurtat la 60 cm (din care 40 cm pentru trunchi): eventualele ramuri anticipate se taie la 2 muguri de la baza. In mai-iunie, cind lastarii au 15-20 cm, se aleg trei lastari, din care doi pentru bratele palmetei, orientati in sens opus, pe directia rindului, iar cel de-al treilea pentru prelungirea axului. Restul lastarilor se torsioneaza sau se ciupesc la 2-3 frunze de la baza. Pentru a favoriza cresterea celor trei lastari, se ciupesc de asemnea foarte scurt (la 2-3 frunze de la baza) si lastarii anticipati care apar pe ei, cu exceptia a 9-10 lastari anticipati necesari pentru fructificare in anul urmator. In august, bratele palmetei se dirijeaza sub un unghi de 45-55º fata de ax.

Fusul-tufa  (Spindelbusch) are un ax central pe care se insereaza in spirala 10-16 sarpante, cu punctele lor de insertie distantate la 12-30 cm. Sarpantele sunt dirijate orizontal, fiind garnisite numai cu ramuri de smishelet si de rod. Trunchiul are o inaltime de 40-50 cm. La plantare, varga se scurteaza la 80 cm de la nivelul solului. Ea se leaga de un tutore instalat inainte de plantare. Cind lastarii au 20-25 cm se aleg 3 dispusi in spirala, pentru a forma primele sarpante, plus lastarul de prelungire a axului. Primul din lastarii laterali se lasa la 50-60 cm de la nivelul solului, iar ceilalti 2 la 12-30 cm unul de altul. Ceilalti lastari se suprima.

Vasul intirziat aplatizat  (piramida intrerupta aplatizata) are 3-4 sarpante, distantate pe ax la 30 cm. Prima sarpanta, dispusa la maxim 60 cm de la sol, se orienteaza pe directia rindului, pentru a favoriza circulatia agregatelor. Urmatoarele doua sarpante au punctele de insertie pe ax la 90 cm si respectiv 120 cm de la suprafata solului. Acestea se dirijeaza putin oblic fata de directia rindului, in asa fel ca intre ele sa rezulte un unghi de deschidere de 80-90º. Ultima sarpanta se suprapune peste prima sarpanta, la inaltimea de 150 cm. Sarpantele formeaza cu verticala unghiuri de 40-45º. Pe fiecare sarpanta se lasa cite doua subsarpante.

1.4.                     Sisteme de coroana pentru livezi superintensive

 

Fusul subtire prezinta un ax central conic si cotit pe care se afla 3-4 ramuri de schelet permanente la partea inferioara, dupa care urmeaza ramuri de semischelet scurte si ramuri de rod dispuse direct pe ax. Intrucit ramurile laterale descresc ca lungime de la baza spre virful pomului, rezulta o coroana conica, subtire.

Dupa plantare, pomii sub forma de vergi se scurteaza la 70-85 cm, iar cei cu ramuri anticipate la 80-100 cm. In acest al doilea caz ramurile anticipate se lasa intacte, exceptind pe cele situate pe trunchi ( 40 cm de la nivelul solului), care se taie inel. In anul plantarii nu se face nici o interventie in verde.

Gardul belgian este un cordon cu doua brate oblice dispuse in V, fiecare brat formind cu verticala un unghi de 45º. Pe brate se lasa semischelet foarte scurt si ramuri de rod. Bratele se incruciseaza cu ale pomilor vecini, formind intre ele romburi. La plantare, varga se taie la 40 cm de la sol, deasupra unui mugur. In mai-iunie, cind lastarii au 15-20 cm se aleg doi cu pozitie laterala, orientati pe directia rindului, care se lasa intacti, pentru a forma bratele, iar restul lastarilor se suprima. In luna august, cind cei doi lastari au o lungime de 70-80 cm, se inclina sub un unghi de 45º legindu-se de sirmele spalierului. In primavara urmatoare, prelungirile bratelor se scurteaza la 60-80 cm, pentru a se garnisi mai bine, iar dintre ramurile laterale se retin necesare pentru a deveni ramuri de rod.

Inaltimea gardului fructifer este de 2,5-3 m si se utilizeaza pentru soiurile de mar de vigoare slaba si mijlocie, altoite pe M9, M26 sau M106, pentru parul altoit pe gutui si pentru piersic. Distantele de plantare sunt de 3,5-4 m intre rinduri si de 0,6-0,8 m pe rind.

LUCRARI DE INTRETINERE A POMILOR SI ARBUSTILOR

Lucrarea

Perioada de executare

Parametrii lucrarii

Tipul plantatiei

1

2

3

4

Taieri de formare a coroanelor sau a tufelor

Martie - aprilie

Potrivit formelor de coroana adoptate prin proiect

Plantatii tinere de pomi si arbusti fructiferi

Taieri de intretinere si fructificare (inclusiv eliminare drajonilor)

Noiembrie-aprilie

Noiembrie-martie

Martie-aprilie

Se normeaza incarcatura cu muguri de rod a pomilor si arbusti fructiferi

Mar, par, gutui, nuc si castan.

Arbusti si alun.

Visin, cires, piersic, migdal si cais

Operatii in verde (inclusiv eliminarea drajonilor)

Iunie-Iulie

Lumiarea si aerisirea coroanei

Plantatii de pomi si arbusti fructiferi tinere sipe rod

LUCRARI DE EVALUARE SI PERIOADA DE EXECUTARE

Lucrarea

Perioada de executare

Scopul lucrarii

Speciile

1

2

3

4

Prognoza productiei

Noiembrie

Stabilirea incarcaturii cu muguri de rod pentru anul urator, in vederea normarii acesteia prin taieri

Mar, par, prun, nuc, castan, alun si arbusti fructiferi, programate pentru executarea taierilor de toamna

Martie

Idem

Piersic, cais, cires, visin, migdal, precum si la celelalte specii la care s-au executat taierile pina in luna martie

Prelevarea productiei

La inflorire

Pentru prognozarea orientativa a recoltei

La toate speciile

Evaluarea productiei

Dupa caderea fiziologica a fructelor pe specii

Stabilirea orientativa a productiei probabile de fructe

La toate speciile

Ecaluarea definitiva a productiei

Cu 10-15 zile inainte de declansarea recoltarii pe specie

Stabilirea definitiva a productiei de fructe dupa metodologia prevazuta in Decretul 77/1986 si a mediei greutatii fructelor pe specii si soiuri

La toate speciile

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 786
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved