INGRIJIREA SPECIILOR POMICOLE SI RECOLTAREA FRUCTELOR

Lucrari de infintare si intretinere a solului in plantatiile pomicole

Metoda de plantat manuala

Plantarea pomilor si ingrijirea lor dupa plantare

Sapatul gropilor

Lucrare de sapatul gropilor se realizeaza diferit in functie de tipul de plantatie si de lucrarile executate anterior. In cazul in care plantatia se infinteaza pe teren desfundat pe intreaga suprafata, gropile se sapa numai cu putin inainte de plantarea propriu-zisa si au dimensiuni in functie de marimea sistemului radicular. La pomii plantati sub forma de varga, gropile au dimensiuni de 40/40/40 sau 50/50/50cm diferentiat in functie de specie.

In terenul desfundat, lucrarea de pichetat poate fi inlocuita cu cea de tutorarea iar groapa se sapa alaturi de tutore. Cand sapatul se face mecanic (cu burghiul de sapat gropi) se picheteaza si se sapa gropile, cu exceptia tarusilor ,,capete de rand,, unde nu se sapa gropi (ei raman bine batuti).

Pentru refacerea pichetajului dupa sapatul mecanic al gropilor se intinde din nou panglica de pichetat intre tarusii ,,capete de rand,, si se executa tutoratul.

Pe terenul nedesfundat se picheteaza si se sapa gropi de 80/80/80 cm sau 1,0/1,0/1,0 m. Pentru a nu deranja aliniamentul initial si a fixa tutorele cu exactitate in locul pichetului se utilizeaza scandura de repichetare. In cazuri deosebite, gropile pot fi si mai mari (1,5/1,5/1,5m). Prin dimensiunile mari ale gropilor se urmareste mobilizarea solului in profunzime cel putin in jurul pomului.

Pamantul rezultat din sapatul gropilor se aseaza in doua gramezi, pe doua din laturile gropii.

Pentru plantatul de toamna, gropile se sapa vara iar cu 2-3 saptamani inainte de plantat se trage pamantul in gropi. Pe fundul gropilor se aseaza brazdele peste care se pune solul din fundul gropii si se lasa pentru plantatul propriu-zis al pomilor pamant marunt si mai fertil.

Pe terenurile cu panta mare, sapatul gropilor se face astfel:

Se taie stratul de iarba de la suprafata sub forma de brazde. Pe portiunea din aval, unde se cladesc brazdele se degradeaza covorul vegetal pentru a impiedica alunecarea brazdelor.

Se scoate un nou strat de pamant pe adancimea de o cazma care se aseaza sub forma de musuroi, in amonte de groapa

Se sapa un nou strat de pamant pe adancimea de o cazma si i se da gropii o pozitie orizontala sau o mica inclinare in contrapanta

La plantarea pomului, pe sistemul radicular se aseaza pamantul maruntit si fertil din musuroiul din amonte de groapa

Se cladesc brazdele pe taluzul format in aval de groapa. Prin inierbarea acestuia se impiedica eroziunea.

Platforma gropii se mareste an de an iar la un moment dat se unesc in lungul randului platformele de la pomi invecinati formand o terasa continua de pomi.

Plantarea pomilor

Lucrarea de plantare presupune mutarea pomilor obtinuti in pepiniera la locul definitiv, in livada.

Reusita lucrarii este dependenta de calitatea materialului saditor, momentul cand se face plantatul si de atentia cu care se face plantarea.

1.Calitatea materialului saditor

Pomii folositi la plantat sunt sub forma de varga sau cu coroana formata din ramuri anticipate (in campul II al scolii de pomi). Indiferent daca pomii sunt sub forma de varga sau cu coroana formata ei trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de STAS 989/II-77.

2. Epoca de plantare

Cele mai bune rezultate se obtin la plantatul de toamna al pomilor, cand umiditatea solului este mai aproape de optimum, iar perioada favorabila plantarii se prelungeste pana la venirea inghetului.

La pomii plantati de toamna pamantul se aseaza mai bine in groapa, se acumuleaza mai multa apa iar pomii suporta mai usor eventuala seceta din primavara. Peste iarna radacinile pomilor plantati se cicatrizeaza si se formeaza noi radacini iar in primavara pornirea in vegetatie este mai timpurie cu 15-20 zile in comparatie cu cei plantati primavara.

Toamna, lucrarile de plantare se desfasoara intr-un ritm normal si nu alert, cum se intampla la plantatul de primavara. La plantatul de toamna procentul de prindere este mai mare de aceea el este recomandat in toate cazurile.

Plantatul de toamna nu este recomandat in regiunile cu ierni aspre si fara strat de zapada, unde solul ingheata pe adancime mare ceea ce poate provoca degerarea radacinilor pomilor. Plantarea de primavara nu beneficiaza de avantajele prezentate la plantarea de toamna.

Calusarea si formarea de noi radacini se realizeaza primavara mai tarziu, in consecinta si pornirea in vegetatie este intarziata, cresterile sunt mai mici, perioada de vegetatie se poate prelungi in toamna, iar maturarea tesuturilor este mai slaba.

Perioada de plantare este scurta si se suprapune cu celelalte lucrari agricole de sezon, iar dupa plantare poate urma o perioada secetoasa cu urmari negative asupra prinderii.

Pentru inlaturarea unei parti din dezavantajele prezentate se recomanda fasonatul si mocirlirea radacinilor din toamna, cu plantarea in santuri de stratificare, fiecarui pom asigurandu-i-se calusarea radacinilor si chiar formarea de noi radacini.

Plantarea de primavara se face imediat ce se poate intra in teren. Dupa plantare se uda solul cu 30-40 l apa pentru fiecare pom, cu scopul de a diminua pierderile.

3.Pregatirea materialul saditor pentru plantare

Incepe cu fasonarea radacinilor si mocirlirea lor.

Fasonatul consta in inlaturarea radacinilor uscate sau rupte, netezirea ranilor de pe radacinile mai groase, scurtarea si improspatarea radacinilor sanatoase. Lucrarea de fasonare urmareste mentinerea unui sistem radicular cat mai bogat si sanatos. Radacinile de schelet trebuie sa fie cat mai lungi fara ca aceasta sa ingreuneze plantarea. La portaltoii generativi, radacinile se fasoneaza prin taiere sub un unghi de 90^oC. La cei vegetativi, radacinile de schelet se fasoneaza oblic, sub unghi de 45^oC, pentru a stimula formarea de radacini noi si cu orientarea sectiunii de taiere catre fundul gropii.

mocirlirea pomilor se face in mod asemanator cu cea de la plantarea puietilor, portaltoilor in pepiniera.

4. Plantarea propriu-zisa

Se face inainte ca mocirla de pe radacini sa se usuce, in caz de uscare pomii se remocirlesc.

Pomul se aseaza in partea nordica a tutorelui, lipit de acesta.

Lucrarea se face de catre 2 persoane: una tine pomul lipit de tutore, cealalta introduce pamant marunt si reavan pe radacini pana la acoperirea sistemului radicular. Pentru ca pamantul sa intre intre radacini muncitorul tine de pom, il misca pe verticala. Cand sistemul radicular este acoperit cu pamant se va urmari ca punctul de altoire sa fie cat mai la suprafata, sa fie mai sus decat suprafata terenului cu 2-3 cm, astfel ca dupa tasare el va ajunge la cota terenului.

Pe terenurile in panta, adancimile de plantare sunt diferite si anume: la baza pantei, punctul de altoire se plaseaza cu 2-3 cm mai sus decat cota terenului, la mijlocul pantei la cota terenului, in varful pantei punctul de altoire se plaseaza mai jos cu 2-3 cm fata de cota terenului.

Pe terenurile nisipoase, pomii se planteaza in gropi circulare, cu punctul de altoire mai jos decat cota terenului cu 60 cm.

5. Tasatul solului

Se face dupa acoperirea sistemului radicular cu pamant si dupa ce exista garantia ca pamantul a patruns bine intre radacini. Muncitorul care a tinut de pom intra cu ambele picioare in groapa si taseaza bine solul pe toata suprafata gropii, realizand o legatura intima intre pamantul din groapa si cel din peretii gropii. Tasarea se face cu incaltaminte necontondenta (cizme de cauciuc). La nevoie se pun in groapa ingrasaminte organice (5-15 kg gunoi bine fermentat) si minerale (20-25 g N, 15-20 P₂O₅ si 20-25 g K₂O) adaugandu-se pamant pana la cota terenului dupa care acesta se taseaza din nou. La nevoie se uda cu 30-40 l apa de pom.

6. Verificarea calitatii lucrarii de plantat

Dupa cea de-a doua tasare a solului se prinde pomul cu o mana spre fata si se trage in sus. Daca pomul nu iese din sol este bine plantat. Pentru a verifica introducerea pamantului intre radacini se smulge un pom la intamplare. Daca sistemul radicular este curat de mocirla inseamna ca s-a introdus pamant intre radacini si s-a tasat bine. In cazul in care pe unele radacini mocirla este prezenta inseamna ca nu s-a asigurat contactul intim al radacinilor cu solul.

7. Protejarea trunchiului pomului

Se face daca plantatia nu este imprejmuita. Protejarea se face cu hartie, folie de polietilena, tulpini de porumb, sipci de lemn.

8. Musuroitul pomilor

Musuroiul are inaltimea de 40-50 cm si depaseste marginea gropii cu 25 cm.

La plantatul de toamna nu se leaga pomii la tutori pentru a permite coborarea lor in sol odata cu asezarea pamantului in groapa. La plantatul de primavara pomii se planteaza cu punctul de altoire mai jos decat cota terenului cu 1-1,5 cm iar musuroiul are inaltimea de 30-35 cm. Pomii plantati prea adanc pornesc tarziu in vegetatie, vegeteaza slab si formeaza numai rozete de frunze. In asemenea situatii se scot pomii din sol si se planteaza din nou la adancimea normala. Plantarea mai la suprafata duce la uscarea pomilor dat fiind faptul ca solul din jurul sistemului radicular se usuca repede.

9. Lucrarile de ingrijire dupa plantare

In primul an dupa plantare se executa urmatoarele lucrari:

a) Taierea vergilor la inaltimea preconizata de formarea coroanei alese. Daca pomii sunt cu coroana formata se aleg sarpantele care se scurteaza in acelasi plan iar axul se scurteaza mai sus cu 25-30 cm fata de planul orizontal al sarpantelor.

b) Desfacerea materialelor de protectie de pe trunchi

c) Legarea pomilor la tutore in opt, cu sfoara sau rachita dupa ce in prealabil s-au scurtat si netezit tutorii.

d) Corectarea adancimii de plantare

e) Desfacerea musuroiului si udarea pomilor

f) Lucrarea si intretinerea solului

g) Combaterea bolilor si daunatorilor

h) Fertilizarea cu ingrasaminte minerale la nevoie

i) Verificarea legarii la tutore, la nevoie se slabeste

j) Suprimarea lastarilor de pe trunchi sau ciupirea lor

k) Alegerea lastarilor pentru primele sarpante si la nevoie scurtarea lor la lungimea de ramificare.

l) toamna, dupa caderea frunzelor, se completeaza golurile

m) Protejarea trunchiului pomilor impotriva rozatoarelor mai ales daca plantatia nu este imprejmuita