| CATEGORII DOCUMENTE |
| Arhitectura | Auto | Casa gradina | Constructii | Instalatii | Pomicultura | Silvicultura |
Prunus domestica L.
Fam. Rosaceae
Subfam. Prunoideae
Prunul ramane specia de baza si de traditie in Romania, unde gaseste conditii optime de crestere si dezvoltare, dand fructe de o calitate gustativa deosebita.
Prunul este una din cele mai vechi specii pomicole introduse in cultura, cu o larga arie de raspandire pe glob, detinand locul 9 in economia pomicola dupa portocal, bananier, mar, mango, ananas, par, piersic si lamai.
Prunul creste sub forma de pom avand coroana, in functie de soi, cu diametre si inaltimi cuprinse intre 4 - 7 m, o forma globuloasa, elipsoidala sau invers piramidala (fig. 19).
Fructele sunt drupe de dimensiuni, forme, gust, aroma si culori foarte diferite. In tara noastra sunt considerate valoroase soiurile cu fructe mijlocii (35 - 40 g) cu pielita colorata uniform in vanat - inchis si acoperite cu un strat fin dar persistent de 'pruina', cu gust placut si aroma fina, samburele mic si neaderent la pulpa.
In Romania, judete cu pondere in cultura prunului sunt: Arges, Valcea, Prahova, Olt, Caras - Severin, Buzau, Gorj, Dambovita, Mehedinti.
Aceasta larga raspandire a prunului se datoreaza mai multor cauze:
- existenta in cultura a unui mare numar de specii si soiuri (peste 35 specii cu peste 3.000 soiuri) cu capacitatea de a se adapta destul de usor la conditiile variate de clima si sol;
- modul divers de valorificare a prunelor: consum in stare proaspata, deshidratate (uscate), prelucrate sub forma de gem, marmelada, jeleuri, compot, distilate s.a.;
- continut bogat in elemente nutritive si lecitive cu importanta majora in metabolismul uman. Valoarea nutritiva a prunelor consumate in stare proaspata sau prelucrata este in functie de soi si zona de cultura (tabelul 10.4).
In functie de zona de cultura, fructele diferitelor soiuri de prun ajung la maturitate intre 15.VI. - 1.XI., realizandu-se productii foarte mari. In literatura de specialitate sunt citate productii de 55 t/ha la soiul Anna Spath, de 56,8 t/ha la soiul Tuleu gras. In anul 1988, in plantatiile intensive de prun de la S.C.P.P. Valcea s-au obtinut productii de peste 60 t/ha la soiul Centenar.
In functie de momentul maturarii, soiurile se impart in:
foarte timpurii (inainte de 15.VII.): Rivers timpuriu, Diana;
- timpurii (16.VII. - 15.VIII.): Renclod de Caransebes, Ialomita, Valcean, Baragan 17, Carpatin, Minerva, Pitestean, Renclod Althan, Tita, Flora, Tuleu timpuriu, Alina, Centenar, Sarmatic, Silvia;
- mijlocii (16.VIII. - 15.IX.): Pescarus, Albatros, D'Agen, Dambovita, Tuleu gras, Stanley, Vinete de Italia;
- tarzii (16.IX. - 15.X.): Anna Spath, Gras ameliorat, Vinete romanesti, Valer, Record;
- foarte tarzii (dupa 15.X.): Grase romanesti.
In functie de modul de valorificare, soiurile se pot clasifica, dupa destinatie in:
- pentru consum in stare proaspata: Rivers timpuriu, Diana, Superb, Minerva, Pitestean, Carpatin, Centenar s.a.;
- cu utilizari mixte: D'Agen, Stanley, Renclod Althan, Tuleu gras, Sarmatic, Albatros, Gras ameliorat s.a.
Din punctul de vedere al aderentei samburelui la pulpa, soiurile de prun se impart in trei grupe:
- aderente: Grase romanesti, Renclod violet s.a.;
- semiaderente: D'Agen, Stanley;
- neaderente: Rivers timpuriu, Diana, Flora, Sarmatic, Superb, Albatros, Pescarus, Silvia, Record, Centenar, Tuleu gras, Vinete romanesti.
Se impune stabilirea unor sortimente specifice pentru fiecare forma de clasificare, la care, pe langa marimea si forma fructelor, culoarea pielitei, aderenta pulpei, gustul si aroma, sa se aiba in vedere continutul in substanta uscata, zahar, aciditate, vitamine s.a.
Tabelul 10.4.
Valoarea nutritiva a 100 g prune proaspete sau uscate
(dupa Cociu V. si colab.,1997)
|
Compozitia chimica |
U.M. |
Prune proaspete |
Prune uscate |
|
g | |||
|
Calorii | |||
|
Proteine (N x 6,25) |
g | ||
|
Grasimi |
g | ||
|
Hidrati de carbon |
g | ||
|
Celuloza |
g | ||
|
Elemente minerale |
|||
|
Calciu |
mg | ||
|
Fier |
mg | ||
|
Fosfor |
mg | ||
|
Magneziu |
mg | ||
|
Potasiu |
mg | ||
|
Sodiu |
mg | ||
|
Zinc |
mg | ||
|
Cupru |
mg | ||
|
Mangan |
mg | ||
|
Acid ascorbic |
mg | ||
|
Vitamina A |
RE | ||
|
Thiamina |
mg | ||
|
Riboflavina |
mg | ||
|
Niacin |
mg | ||
|
Acid pantothenic |
mg | ||
|
Vitamina B6 |
mg | ||
|
Folacin |
mg | ||
Momentul recoltarii prunelor depinde de modul de valorificare. Pentru compot sau dulceata, fructele se recolteaza cu 4 - 7 zile inainte de maturitatea deplina, cand pulpa este inca destul de ferma. Pentru fructele destinate consumului, recoltarea se face cu 2 - 5 zile inainte de maturitatea deplina, cand au culoarea caracteristica soiului, un gust placut, iar compozitia chimica se apropie de valorile caracteristice soiului. Pentru consum, fructele se recolteaza manual, direct in ambalajele de recoltare. Pentru a nu se sterge pruina, recoltarea se face prinzand fructele numai de peduncul. Pentru marmelada, magiun, deshidratare si tuica se recomanda recoltarea prunelor prin scuturare pe prelate, la supracoacere, cand fructele sunt chiar partial stafidite, adica atunci cand continutul in zahar inregistreaza valori maxime.
Calitativ, prunele trebuie sa corespunda STAS 2197 - 1998.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2083
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
