Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


PRELUCRAREA FRUCTELOR, CONURILOR SI SEMINTELOR

Silvicultura

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Introduceri deliberate de specii de palnte lemnoase
STABILIREA MASEI LEMNOASE EXPLOATATE
ARBORELE
Habitate susceptibile la invaziile biotice
ZADA
Clasificarea si morfologia plantelor lemnoase
ARINII
DEZVOLTAREA RURALA: Punctul de vedere al unui silvicultor
CONSTITUIREA PARCHETELOR DE EXPLOATARE FORESTIERA
Notiuni si principii generale - silvicultura

PRELUCRAREA FRUCTELOR, CONURILOR SI SEMINTELOR




1 Prelucrarea fructelor de foioase

Prelucrarea fructelor presupune ansamblul operatiilor tehnice prin care semintele sunt extrase din fructe, curatate de impuritati si sortate.

Dupa cum se stie, cu unele exceptii (fructele carnoase – suculente: baca, drupa, poama), fructele foioaselor sunt uscate (samara, disamara, achena, pastaia etc).

La unele specii de foioase, fructele se confunda cu semintele si poarta, in fapt, denumirea de seminte (ghinda, jirul, nuca, castana, aluna). La acestea, in vederea semanarii, nu mai este necesara extragerea semintei din fruct. La alte fructe uscate, dimpotriva, extragerea semintelor este necesara (pastaile leguminoaselor).

a) Prelucrarea fructelor uscate

Presupune: zvantarea, curatirea de impuritati si sortarea.

Zvantarea – este necesara pentru eliminarea prisosului de apa. Operatia trebuie sa fie moderata si uniforma. Incepe intotdeauna la umbra, sub adapost, in locuri bine aerisite si, la nevoie, poate continua la soare sau in incaperi cu temperaturi mai ridicate (20 – 25°C). Expunerea brusca a semintelor la soare poate conduce la plesnirea invelisului, pierderea vitalitatii etc. Nici zvantarea prelungita nu este intotdeauna indicata. Astfel, zvantata pana la o umiditate mai mica de 40%, ghinda isi pierde capacitatea de germinare.

In vederea zvantarii, semintele se aseaza in straturi cu grosimi de 5 – 15 cm pe foi de placaj, prelate, dusumea si apoi se lopateaza cu regularitate pentru a preveni incingerea.

Curatirea semintelor de corpuri straine se face folosind plase din impletituri de sarma sau tabla perforata, avand ochiuri de marimi si forme diferite. Prin cernere consecutiva, semintele sunt separate de impuritati. Odata cu curatirea se efectueaza si sortarea semintelor in functie de marime si greutate.

Samarele de paltin, frasin, jugastru se curata si se sorteaza dupa o prealabila umectare si zvantare, pentru a usura dezariparea. Pastaile leguminoaselor, uscate in prealabil, se pun in saci si se bat cu maturi de nuiele. Fructele de mesteacan, anin, plop, salcie, recoltate cu ramuri, se atarna de tavanul unei incaperi incalzite. Prin uscare, fructele se desfac si elibereaza semintele, care cad si sunt recuperate de pe prelate.

Curatirea fructelor mari (ghinda, castanele) se face prin flotatie. Cufundate in apa, cele pline si sanatoase se depun la fund, iar cele seci, atacate raman la suprafata impreuna cu impuritatile, de unde se aduna si se indeparteaza.

b) Prelucrarea fructelor carnoase

Presupune: extragerea semintelor, curatirea acestora de impuritati si sortarea.

Prelucrarea trebuie sa se efectueze imediat dupa recoltare, in caz contrar fructele fermenteaza, iar produsii de fermentatie patrund in samanta si afecteaza negativ embrionul.

Extragerea semintelor se face aplicand procedee diferite, functie de marimea si consistenta pericarpului fructelor, cantitatea de fructe de care se dispune etc.

La mar, par, sorb, pericarpul fructelor se marunteste cu ajutorul unor masini de zdrobit, urmand ca separarea semintelor sa se faca cu ajutorul flotatiei. Fructele de cires, visin, corcodus, porumbar, paducel, corn, sanger, bine umectate, se strivesc si se freaca in albii sau putini folosind maturi de nuiele, iar samburii se separa cu ajutorul flotatiei.

Fructele mai suculente (de caprifoi, soc, calin, coacaz, dud, bine umectate cu apa, se freaca pe site in vederea separarii semintelor.

Prelucrarea mecanica a fructelor carnoase se poate realiza, pentru cantitati mai mari, cu ajutorul masinii de descarnat fructe MDF - 1;

 

 

Fig.5 Sectiune in masina de descarnat fructe M.D.F. – 1

1-cos alimentare; 2-ax elicoidal; 3-captuseala de cauciuc;

4-captuseala de cauciuc cu orificii; 5-palete de cauciuc;

6-curent de apa; 7-vas pentru pulpa;8,9-vase pentru seminte

Masina este alcatuita dintr-un cos de alimentare sub care se afla un ax elicoidal care marunteste pericarpul, descarneaza semintele si le conduce intr-un cilindru prevazut la interior cu o captusala de cauciuc pe prima jumatate si orificii in a doua jumatate. In interiorul cilindrului se afla un rotor prevazut cu palete de cauciuc actionat electric. Paletele preiau fructele zdrobite, umectate cu jeturi de apa si desavarsesc separarea. Pasta rezultata ajunge in vase colectoare. Asemenea, semintele, care sunt captate in vase in functie de marimea acestora.

2 Prelucrarea conurilor

Presupune: extragerea semintelor din conuri, dezariparea semintelor, curatirea si sortarea semintelor.

a) Extragerea semintelor din conuri



Conurile speciilor de rasinoase contin cantitati insemnate de apa (50%), motiv pentru care solzii conurilor se desfac greu in vederea extragerii semintelor. Ca urmare, in vederea extragerii, este nevoie de uscarea conurilor in instalatii speciale, denumite uscatorii.

Durata de uscare variaza in limite largi, functie de specie, temperatura, continutul in apa al conurilor si gradul de saturatie in vapori din mediul de uscare. Astfel, la un continut de apa de 17%, conurile de pin se desfac in 8 ore, iar la un continut de 45%, durata uscarii creste la 50 ore. Deasemenea, odata cu cresterea temperaturii de uscare, scade semnificativ durata uscarii. S-a observat ca, daca temperaturile ridicate grabesc uscarea si extragerea semintelor, acestea conduc insa la pierderea vitalitatii semintelor, cu atat mai mult cu cat gradul de saturatie in vapori de apa este mai mare. De aici rezulta necesitatea dotarii uscatoriilor cu instalatii care sa creeze un curent de aer fortat.

In practica, pentru a preveni deprecierea semintelor, se procedeazaa astfel:

- inaintea expunerii conurilor la temperaturi ridicate, acestea se supun la o preuscare in aer liber sau in spatii usor incalzite (20 – 25°C) pentru a elimina cat mai mult din apa pe care o contin;

- in uscatorii, temperatura de uscare creste treptat, fara a depasi anumite valori limita (50-55°C pentru pin silvestru, 45°C pentru molid si larice, 20 - 25°C pentru pin strob, duglas, brad etc);

- vaporii de apa degajati cu prilejul uscarii in uscatorii trebuie indepartati prin curenti de aer cald si proaspat;

- semintele desprinse din conuri se scot imediat din atmosfera calda si umeda a spatiului de uscare.

In vederea uscarii conurilor si extragerii semintelor se folosesc uscatorii solare sau uscatorii cu incalzire artificiala.

Uscatoriile solare (cu incalzire naturala) sunt recomandate mai ales in cazul cantitatilor mici de seminte. Temperaturile de uscare nu depasesc 20 - 25°C , gradul de saturatie in vapori este mic, iar semintele raman complet nevatamate fiziologic. Durata uscarii este mare: 4 – 6 zile.

Uscatoriile cu incalzire artificiala sunt recomandate in cazul unor cantitati mari de fructe si prezinta avantajul realizarii unor durate cu mult mai mici de uscare.

Pentru uscarea artificiala a conurilor se folosesc mai multe tipuri de uscatorii, din care amintim:

- uscatoria Surovtev – este o uscatorie de mari dimensiuni, fiind alcatuita din trei camere principale, doua laterale, de uscare si una intermediara, prevazuta cu instalatii de incalzire (sobe, calorifere). Deasupra camerelor de uscare se gasesc spatii (camere) de preuscare, iar dedesubtul acestora sunt asezate lazi de captare a conurilor prelucrate. Conurile sunt introduse in camerele de uscare, in tobe cilindrice prevazute cu ochiuri sau confectionate din plasa de sarma. Tobele se rotesc la intervale de 15 – 20 minute pentru ravasirea conurilor. Aerul cald din camera de incalzire, inainte de a fi eliminat pe cos, strabate camerele de preuscare. Semintele desprinse din conuri ajung in sertarele de seminte, iar conurile prelucrate sunt captate in lazi.

Uscatoria Surotev – vedere generala Fig. 6 — Sectiune in uscatoria Surovtev:

l — camera de preuscare; 2 — toba; J — camera de uscare; 4 — camera de incalzire; 5 — sertarul pentru seminte; lada pen­tru conuri prelucrate.

- uscatoria Messer-Schilde – instalatia de incalzit este electrica de tip ventilator. Aerul incalzit patrunde atat catre toba in care se produce uscarea, cat si catre doua sertare de preuscare.

Fig. 7 — Sectiune in uscatoria Messer-Schilde

a, b-etajere pentru preuscarea conurilor;

c-toba; d-ventila­tor; e-deschidere pentru eva­cuarea conurilor;

f-sac pentru seminte

Deasemenea, la momentul acesta, exista o diversitate de uscatorii, construite atat la noi in tara, cat si in strainatate. La unele din acestea camerele de uscare sunt dotate cu tobe-moristi, confectionate din plasa de sarma sau rigle din lemn ori material plastic (uscatoriile Iacobeni, Kapper), iar la altele, in camerele de uscare sunt amenajate stelaje pe verticala, in care conurile sunt dispuse in mai multe straturi (uscatoriile Bicaz, Vatra Dornei, Comanesti, Valea Devei). Indiferent de model, circulatia si primenirea aerului se realizeaza, de regula, prin intermediul unor ventilatoare actionate electric.

b) Dezariparea semintelor

Cele mai multe specii de rasinoase au semintele aripate. Dezariparea acestora se efectueaza mai greu (cazul bradului, laricelui, duglasului, cand aripioarele sunt concrescute cu tegumentul semintelor) sau mai usor (molid, pin – cand aripioarele sunt doar atasate de seminte).

In general aripioarele sunt fragile, iar detasarea lor trebuie facuta prin frecare atenta, astfel incat sa nu se raneasca si semintele.

Dezariparea se poate efectua manual, prin frecarea usoara a semintelor in palme, pe o tesatura mai aspra sau pe site din material plastic. Pentru a mari fragilitatea semintelor, acestea se umecteaza usor si apoi se zvanta.

Urmare faptului ca semintele bradului contin pungi de rasina, iar spargerea acestora este permanent posibila, dezariparea manuala este cea recomandata.




Dezariparea mecanizata a semintelor celorlalte rasinoase se efectueaza in dezaripatoare. Un astfel de dezaripator este dezaripatorul Surovtev, alcatuit dintr-o toba cilindrica confectionata din plasa de sarma, in interiorul careia se afla un rotor pe care sunt montate longitudinal 3 – 4 perii. Cosul de alimentare cu seminte se afla deasupra tobei. Semintele sunt dezaripate prin frecarea acestora intre periile rotorului si plasa de sarma, pe care o stabat apoi si sunt conduse prin interiorul unei palnii intr-un sertar colector.

 

Fig. 8 — Schema de functionare a dezaripatorului Suroytev:

1-cos de alimentare; 2-toba din plasa de sarma; 3-ax cu perii;   

4- palnie conducatoare; S — cutie re­ceptoare.

c) Curatirea si sortarea semintelor

In urma dezariparii, semintele speciilor de rasinoase contin numeroase impuritati, provenind mai ales din resturile de aripioare, care in timpul pastrarii, absorb umezeala din atmosfera inconjuratoare si favorizeaza degradarea semintelor prin incingere. In acelasi timp, semintele au forme si dimensiuni diferite chiar in cadrul aceleiasi specii. Intrucat practica a demonstrat ca rezultatele cele mai bune se obtin folosind seminte de cea mai buna calitate, mari si grele, cu un continut bogat in substante nutritive de rezerva, dupa dezaripare este necesara sortarea semintelor.

Semintele rasinoaselor se curata si se sorteaza concomitent, folosind mecanisme bazate pe actiunea curentilor de aer, numite vanturatoare. Indiferent de sensul curentului de aer (orizontal sau vertical), modul de lucru al vanturatoarelor este acelasi. Antrenate dintr-un cos de alimentare de curentul de aer produs de un ventilator, semintele si impuritatile ajung in dispozitive de colectare, fiind sortate pe marimi si greutati.


Fig. 9 — Schema de functionare a vanturatoarei cu curent de aer orizontal:

a — cos de alimentare; b — ventila­tor;

1-3 — compartimente de sortare.


Fig. 10 — Schema de func­tionare a vanturatoarei cu curent de aer vertical:

a-cos de alimentare; b-ventilator;

c-compartimente de sortare

O forma perfectionata de masina de vanturat si sortat o constituie vanturatoarea

sortatoare Surovtev, al carei principiu de lucru este acelasi cu cel descris mai sus.



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3558
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site