Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Gradinita

CLASA DE ELEVI CA MICRO GRUP SOCIAL

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Proiect de lectie CLASA: a II-a “Flori de primavara”
Semnificatia pentru elevi a notelor scolare
Cum sa fiu politicos? - programa de optional - clasa I -
Obiectul de studiu al didacticii
INVATAREA CENTRATA PE ELEV-STRATEGII DIDACTICE ACTIVIZATOARE
PROIECTAREA UNEI UNITATI DE INVATARE STIINTE ALE NATURIII
Inmultirea si impartirea numerelor naturale -Fisa de lucru
SISTEMUL DE INVATAMANT - RETEAUA SCOLARA
Dinamica situatiei de invatare
Tipologia obiectivelor educationale

CLASA DE ELEVI CA MICRO GRUP SOCIAL

 

Dancsuly defineste colectivul de elevi ca ' o grupare de persoane, unite printr-un scop comun, cu o activitate comuna, avand anumite organe de conducere si o structura organizatorica corespunzatoare sarcinilor concrete pe care le urmareste. Putem cu usurinta observa ca un grup scolar - clasa scolara - are anumite caracteristici ce sunt socotite definitorii: scop comun, activitati comune, structura organizatorica si de conducere, distingandu-se aici pe de o parte profesorul sau 'animatorul' iar pe de alta parte elevii ce detin anumite seturi de roluri.



Formarea unui colectiv scolar presupune parcurgerea anumitor etape(Nicola, 1992) si anume:

-etapa evaluarii interpersonale, sau mai bine/zis etapa cunoasterii reciproce ce implica mecanismul cunoasterii de sine si de altul, a disponibilitatilor partenerilor;

-etapa constituirii si stabilizarii structurii socio-afective a colectivului de elevi, aparitia si manifestarea relatiilor de tip simpatetic-atractie, respingere, indiferenta. Relatiile socio/­afective sunt raspunzatoare in proportie ridicata de coeziunea, consensul si stabilitatea grupului si nu in ultimul rand deficienta acestuia;

-etapa stabilizarii si recunoasterii unei anumite structuri sau constelatii socio-afective - exprimata in trairea sentimentului echilibrului necesar realizarii si desfasurarii in comun a unor sarcini sau activitati;

Odata parcurse aceste etape, care se interconditioneaza permanent se constituie acea sintalitate care exprima tocmai caracteristicile specifice unui colectiv scolar concret privit ca un sistem unitar.

Aceste trasaturi devin specifice unei clase, si o diferentiaza de o alta clasa. Fiecare clasa scolara are caracteristici comune dar si caracteristici specifice rezultate din modul original de imbinare a celor generale.

Vom sublinia in continuare in ce masura aceasta formatiune psiho-sociala intruneste parametrii grupului mic mentionati anterior.

© Marimea clasei sau colectivului este dimensionata, de regula in limitele 15-25-30 de elevi si este reglementata prin dispozitii -ordine si regulamente emise de MEC. La inceput, clasele de elevi sunt grupuri formale/oficiale,

- institutionalizate, dezvoltandu-se ulterior in cadrul lor o varietate de relatii si retele de comunicare, cunoastere, simpatetice, de putere, de locomotie, distributie spatiala, etc.

© Structura grupului scolar este generata de interrelatiile ce se dezvolta intre membrii acestuia, putandu-se distinge o structura formala si informala.

© Daca ne referim la dinamica grupului, putem, firesc, sublinia faptul ca un grup scolar se afla intr-un permanent proces de transformare si restructurare, derivat pe de o parte din evolutiile inregistrate in planul dezvoltarii ortogenetice, iar pe de alta parte din natura, structura si continutul sarcinilor ce sunt mereu altele,  inca din definirea clasei de elevi am putut evidentia existenta unor activitati comune, a unor sarcini si scopuri comune ce tind sa mobilizeze toate resursele grupului sau ceea ce am amintit anterior acea sintalitate. Coeziunea grupului -dimensiune ce asigura insasi existenta acestuia - este dependenta in mare parte de natura, numarul si intensitatea relatiilor ce se dezvolta in cadrul acestuia, si anume:

- relatii de cunoastere;

- relatii de comunicare;

- relatii simpatetice;

Ipoteze alternative

Ipoteza 1 : un copil cu CES se integreaza mai bine in grupul clasei decat mai multi copii.

Ipoteza 2 : doi copii se integreaza mai bine decat un copil in grupul clasei.

Ipoteza 3 : se integraza doar un copil dintre cei doi copii inclusi in clasa.(apartine de ipoteza 1 ).

MetodoIogie

Se va aplica un chestionar pentru copilul cu CES. In fiecare vor fi 20 de seturi de patru intrebari, fiecare set referindu-se la cate un coleg de clasa. Setul contine urmatoarele intrebari:

1.Il accepti pe colegul (numele clegului), ca facand parte din colectivul clasei?

2.Esti prieten cu colegul (numele colegului)?

3.inveti impreuna cu colegul (numele colegului) ?

4.1ti petreci timpul liber cu colegul (numele colegului) ?

Celorlalti elevi li se va aplica un singur set de intrebari referitoare la elevul cu CES, cand avem un singur copil cu CES inclus in clasa, si doua seturi de intrebari cand avem doi elevi cu CES inclusi in clasa.

Datele culese din aceste chestionare vor fi condensate in urmatoarele tabele dupa cum urmeaza: intrebarile 1,2, 3,4 corespund respectiv tabelelor 1,2,3,4.

Datele se vor condensa dupa instructiunile date la fiecare tabel.

 Integrarea unui singur copil cu CES in grupul clasei

 

1. Matricea sociometrica

Elevi

i

eu

2 ca

3 en

4 ca

5

ea

6

ca

7 en

8

en

9

ca

10 ea

11 ea

12 ea

13 ea

14 ca

15 ca

16 ea

17 ea

18 en

19 cn

20 en

Relatii exprimate

Elev      cu

rec

+ alegeri - respingeri

Legenda:

le.n.-20e.n. reprezinta copiii normali din clasa luati separat. Elev cu CES reprezinta elevul integrat in grupul clasei normale din invatamantul de masa.

Se cere elevilor sa-si exprime preferinta fata de copilul cu CES,si invers. Optiunile se condenseaza in tabelul 1.




In coloana a Il-a se noteaza: Relatii posibile sunt 20. Urmarim doua tipuri de relatii:

Relatii pozitive sunt relatiile in care unul sau amandoi au optiunea 'alege'. Aceste relatii se noteaza cu”+1”. Relatii reciproce=alege+alege (+1aa) Alegeri neimpartasite=alege+respinge (+1 ar)

Relatii negative sunt relatiile unde cel putin unul a ales   optiune'respinge'Aceste relatii se noteaza cu '-1'.

Respingeri     reciproce=respingere+respingere (- lrr)

Respingeri neimpartasite=respingere=alegere (-l ra)

In coloana 'relatii exprimate' se va calcula suma indicilor de pe

fiecare rand.

Pentru tabelul 1 se vor calcula procentele pentru fiecare categorie mentionata, calculandu-se apoi indicele gradului de coeziune al clasei.

Indicele de alegere este egal cu media aritmetica dintre relatiile pozitive exprimate (relatii reciproce / alegeri neimpartasite), ceea ce reprezinta numarul relatiilor pozitive raportate la un elev.

Indicele de respingere este egal cu media aritmetica dintre relatiile negative exprimate ( respingere reciproca / respingere neimpartasita), ceea ce reprezinta numarul relatiilor negative raportate la un elev.

Cu cat indicele de relatii pozitive va fi mai mare decat indicele de relatii negative cu atat coeziunea dintre copilul cu CES si grupul clasei este mai ridicata.

2 Matricea sociometrica privind legaturile de prietenie si preferinte dintre copilul cu CES si membrii grupului clasei

Elevi

i

en

2 ca

3 en

4

en

5

ea

6 en

7

en

8

en

9

en

10 en

11 ea

12 ea

13 ea

14 en

15 ea

16 ea

17 en

IS ea

19 en

20 ea

Relatii exprimate

Elev      cu CES

Alegeri

Legenda:

le.n.-20e.n. reprezinta copiii normali din clasa luati separat. Elev cu CES reprezinta elevul integrat in grupul clasei normale din invatamantul de masa.

Se cere elevilor sa-si exprime preferinta/prietenie fata de copilul cu CES, si invers. Optiunile se condenseaza in tabelul 1. In coloana a Il-a se noteaza: Relatii pozitive:

Relatii reciproce^prieteme+prietenie + l ptpt

=preferinta+preferinta +l pfpf

Alegeri neimpartasite^preferinta+prietenie +l pfpt

 Relatii negative:

Respingeri reciproce=respingere+respingere –l rr

Respingeri neimpartasite=respingere+preferinta –l rpf

Respingere+prietenie –l rpf

In coloana 'relatii exprimate' se va calcula suma indicilor de pe fiecare randA

Pentru tabelul 1 se vor calcula procentele pentru fiecare categorie mentionata, calculandu-se apoi indicele gradului de prietenie din clasa.

Indicele de alegere este egal cu media aritmetica dintre relatiile pozitive exprimate (relatii reciproce / alegeri neimpartasite), ceea ce reprezinta numarul relatiilor de prietenie raportate la un elev.

Indiele de respingere este egal cu media aritmetica dintre relatiile negative exprimate ( respingere reciproca / respingere neimpartasita), ceea ce reprezinta numarul reiatilor de respingere raportate la un elev.

Cu cat indicele de relatii de prietenie va fi mai mare decat indicele de relatii de respingere cu atat prietenia/preferinta dintre copilul cu CES si grupul clasei este mai ridicata. Vil-elevii:-prietenie

Vd- relatiile de prietenie care se afla prin interactiunea dintre vil si vi2 (cu modalitatile:-relatii pozitive

-relatii negative), care se calculeaza dupa modalitatea mentionata mai sus.

-preferinta -respingere Vi2-elevul cu CES: -prietenie

-preferinta –respingere








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 746
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site