Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE

Gradinita

CURRICULUM Anul I CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PORTOFOLIUL INVATATORULUI
FISA DE LUCRU - INTR-O, INTR-UN
Proiectarea si aplicarea testelor si a baremelor de corectare - ISTORIE
PROIECT DIDACTIC CLASA: a XII-a GEOGRAFIA ROMANIEI EVOLUTII SI STRUCTURI GEODEMOGRAFICE
CUNOASTEREA COPILULUI – esenta procesului instructiv-educativ
PLAN DE LECTIE - Clasa : a XII - a Contabilitate
Conceptul de obiectiv educational
Ce si cum vreau sa fiu? Nivel de studiu: 3-7 ani
ORTOGRAFIA SI ORTOEPIA
LIMBA FRANCEZA CLASA A XI-A

TERMENI importanti pentru acest document

: curriculum Asistent medical de farmacie : : rolul factorilor in elaborarea unui medicament : curriculum anul i calificarea: asistent medical de farmacie2C nivel 3 avansat :

MINISTERUL EDUCATIEI  SI CERCETARII

CURRICULUM

Anul I

CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE

NIVEL 3 avansat

PLAN   DE   INVATAMANT

                                                            ANUL   I

CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE                                                            

Modulul I:

Total ore/an

60

Comunicare profesionala

din care:      pregatire practica

24

Modulul II:

Total ore/an

120

 

Elemente de botanica

din care:         pregatire practica

48

 

Modulul III:

Total ore/an

60

Notiuni de anatomie si fiziologie umana

din care:        pregatire practica

24

Modulul IV:

Total ore/an

60

Notiuni de virusologie, bacteriologie si parazitologie

din care:        pregatire practica

24

Modulul V:

Total ore/an

120

 

Propedeutica farmaceutica si operatii

generale in practica farmaceutica

din care:        pregatire practica

84

 

Modulul VI:

Total ore/an

60

 

Notiuni de semiologie medicala

din care :       pregatire practica

24

 

Modulul VII:

Total ore/an

120

 

Farmacognozie generala

din care :       pregatire practica

66

 

Modulul VIII:

Total ore/an

120

 

Forme farmaceutice ca sisteme disperse, omogene

din care        pregatire practica

66

 

Modulul IX:

Total ore/an

60

 

Chimia compusilor anorganici farmaceutici 

din care :     

                     pregatire practica

24

 

Modulul X:

Total ore/an

60

 

Elemente de organizare sanitara si farmaceutica

din care :    pregatire practica

24

 

Modulul XI:

Total ore/an

60

 

Farmacologie generala

din care :       pregatire practica

24

 

Total ore/an:25 ore/saptamana x 36 saptamani =  900 ore

13 ore teorie / saptamana

12 ore activitati practice/ saptamana

Modulul I:  COMUNICARE PROFESIONALA

v     Nota introductiva

          Modulul COMUNICARE PROFESIONALA reprezinta un modul de pregatire de specialitate pentru calificarea asistent de farmacie si se va parcurge in anul I al scolii postliceale. Acest modul va dezvolta abilitati cheie de comunicare elevilor ce doresc o asemenea calificare.

Modulul are alocate 60 de ore pe an din care 36 ore de pregatire teoretica si 24 ore de pregatire practica prin laborator tehnologic (ore ce pot fi parcurse in pregatirea practica din farmacie) . Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in Standardul de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu Standardul de pregatire profesionala specific calificarii, pentru a putea aplica tipurile de probe de evaluare descrise de standard.

v     Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului :

1. Elaboreaza strategii pentru o comunicare eficienta

2. Aplica tehnici de comunicare orala

3. Realizeaza un raport formal

v     Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Unitatea de competenta: COMUNICARE PROFESIONALA

( 60 de ore din care 24 de ore de pregatire practica)

Nr. Crt.

Unitate de competenta

Competente

Continuturi

1.

Comunicare profesionala

C. 1. Elaboreaza strategii pentru o comunicare eficienta.

C. 2. Aplica tehnici de comunicare orala.

C. 3. Realizeaza un raport formal.

1.    Scopul comunicarii: primirea si transmiterea informatiilor, intretinerea unor discutii, prezentarea unor informatii.

2.      Surse de informatii: informatii interne si externe, buletine informative, manuale, seminarii, rapoarte, procese verbale, publicatii de specialitate, internet, discutii, statistici, documentatie specifica, mass-media.

3.    Metode de comunicare adecvate: scrise, verbale, audio, informatizate.

4.      Metode de verificare a eficientei comunicarii: obtinerea feedback-ului, documentatii intocmite corect.

1. Strategii de ascultare in functie de situatie, ocazie, subiectul in cauza, vorbitor, metode de ascultare.

2. Sustinere: in situatii formale sau informale in functie de numarul de vorbitori, prin modulatia vocii, prin alegerea tonului si a vocabularului, prin structura, prin comunicare non verbala, prin articulare.

3. Argumentare prin idei clare, relevante, concise, persuasive, adaptate contextului si interlocutorului.

4.Facilitarea comunicarii eficiente prin:

acceptarea de opinii diferite, incurajarea discutiei, asigurarea posibilitatii de exprimare, oferirea feed-back-ului, stimularea creativitatii, incadrarea in timp, viteza vorbirii, adaptarea comunicarii la nivelul de intelegere al auditorului, folosirea unui suport specific.

1. Informatii selectate in functie de complexitatea temei, publicul tinta, relevanta.

2. Continutul si structura raportului in functie de: tipul informatiei, succesiunea logica, suportul

( grafica, standardul de prezentare, formatul)

3. Raport formal elaborat: document coerent, bine structurat, adecvat scopului propus.

v     Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Parcurgerea continuturilor se va face in ordinea prezentata in tabelul de corelare a competentelor si continuturilor, dar abordarea acestora trebuie sa fie flexibila, diferentiata tinand cont de nivelul initial de pregatire.

Modulul COMUNICARE PROFESIONALA poate fi parcurs independent. Continuturile se vor exemplifica in functie de domeniul profesional, respectiv strategiile pentru o comunicare eficienta, tehnicile de comunicare orala si realizarea unui raport formal se vor exersa si vor corespunde domeniului profesional. Dezvoltarea competentelor individuale vizate prin Standardul de pregatire profesionala se va realiza prin exemplificare pe domeniul profesional, respectiv – Sanatate si asistenta pedagogica.

In elaborarea strategiei didactice, profesorii va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei:

- elevii invata cel mai bine atunci cand invatarea raspunde nevoilor lor;

- elevii au stiluri diferite de invatare;

- elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior la procesul de invatare;

- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.

            Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ : exercitii de comunicare standardizata pe diferite teme profesionale( exemplu : prezentare de retete, de indicatii terapeutice, de moduri de administrare, de reactii adverse sau de contraindicatii), exercitii de utilizare a terminologiei profesionale, fise de lucru ( exemplu : realizarea unei succesiuni de idei clare, relevante si concise adaptate unui context dat), proiect ( exemplu : realizarea unui raport formal).

Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza o singura data.

          Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fise de observatie, fise de lucru, fise autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect.

           Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreaza elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.

            Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.

            Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

             Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul.

Se recomanda adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fise individualizate.

v     Sugestii metodologice

Continutul modulului este proiectat pentru un numar de 60 de ore pe an si se va desfasura astfel: 1 ora / saptamana/  an de pregatire teoretica si 24 de ore / an de pregatire practica prin laborator tehnologic. Profesorul are libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte anterioare, dotarea cu material didactic, ritmul de intelegere si asimilarea cunostiintelor si formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.

Pregatirea se va realiza in cabinete, laboratoare sau la locul de munca, cu o buna dotare materiala si cu softul corespunzator pentru colectarea si procesarea informatiilor si redactarea rapoartelor formale. Pregatirea prin activitatea de aplicatii practice de tehnoredactare la computer are importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor de comunicare pentru viitorii asistenti medicali de farmacie.

Nivelul de pregatire teoretica este realizat corespunzator, daca sunt indeplinite criteriile de performanta ce pot fi atinse numai daca in procesul de invatamant sunt asigurate conditiile de aplicabilitate descrise in standard.

Pentru realizarea competentelor pot fi derulate diverse activitati de invatare: documentare cu ajutorul internetului, vizionari de casete video si CD-uri, vizite de documentare la agentii economici ( farmacii) , proiecte, publicatii de specialitate, discutii, statistici, informare prin mass-media, teste de evaluare prin care elevii demonstreaza ca sunt capabili sa atinga competentele din cadrul modulului.

 

Modulul II:  ELEMENTE DE BOTANICA

v     Nota introductiva

Modulul ELEMENTE DE BOTANICA  face parte din pregatirea generala din anul I, pentru calificarea : asistent medical de farmacie.

In modulul ELEMENTE DE BOTANICA se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza ELEMENTE DE BOTANICA. Modulul are alocate 120 de ore din care 72 de ore de pregatire teoretica si 48 de ore de pregatire practica. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala.Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

v     Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare  modului:

1. Descrie caracteristicile generale ale celulei vegetale

2. Defineste si explica procesele care stau la baza formarii organelor si corpului plantei

3. Analizeaza elementele de anatomie si fiziologie vegetala

4. Utilizeaza notiunile de filogenie vegetala in activitatea desfasurata in unitatile farmaceutice

v     Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Unitatea de competenta :ELEMENTE DE BOTANICA              

( 120 de ore din care 72 de ore de pregatire teoretica si 48 de ore de pregatire practica)

Nr. Crt.

Unitate de competenta

Competente

Continuturi

1.

Elemente de

botanica

C. 1. Descrie caracteristicile generale ale celulei vegetale

1. Celula vegetala – definitie si componente (perete celular, membrana celulara, citoplasma, nucleu, mitocondrii, plastide, dictiozomi, reticul endoplasmatic, ribozomi,etc.)

  2. Rolul principalelor componente ale celulei

C. 2. Defineste si explica procesele care stau la baza formarii organelor si corpului plantei

C. 3. Analizeaza elementele de anatomie si fiziologie vegetala

C. 4. Utilizeaza notiunile de filogenie vegetala in activitatea desfasurata in unitatile farmaceutice

1.Procesele de diferentiere celulara (histogeneza, organogeneza)

2. Tesuturile vegetale – clasificare si identificare dupa criterii morfologice

3. Legile organogenezei

1. Principalele organe ale plantei – radacina, tulpina, frunza, floarea – caracteristici generale

2. Structura si functiile indeplinite de organele plantei

3. Functiile plantei – nutritia (autotrofa si heterotrofa), respiratia (aeroba si anaeroba), reproducerea ( sexuata si asexuata)

4. Influenta factorilor de mediu asupra cresterii si dezvoltarii plantelor (temperatura, lumina, apa, substantele nutritive, concentratia CO2, concentratia O2, pH – ul, substantele toxice)

1.Unitatile sistematice prin care se clasifica plantele (specia, genul, familia, ordinul, clasa, increngatura)

2. Principalele increngaturi si clase ale regnului vegetal ( Schizofita, Ficofita, Micofita, Lichenes, Briofita, Pteridofita, Spermatofita) – descriere si reprezentanti.

3. Plantele cu potential terapeutic - incadrare in unitatea sistematica din care fac parte si dupa compozitia chimica

v     Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Modulul ELEMENTE DE BOTANICA poate fi parcurs in mod independent.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele

principii moderne ale educatiei :

-         elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare

-         elevii au stiluri diferite de invatare

-         elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare

-         elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

Calificarea: Asistent medical de farmacie

 Nivelul 3 avansat

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de

invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode : observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, proiectul.

      Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ : exercitii de identificare a celulei vegetale si a componentelor acesteia, exercitii de grupare a diferitelor structuri vegetale in functie de criterii date, rezolvarea de fise de lucru (exemplu : incadrarea unei plante in unitatile sistematice din care face parte), exercitii de alegere a variantei optime ( exemplu : conditiile de crestere si dezvoltare a unei plante).

          Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fise de observatie, fise de lucru, fise autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect.

           Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.

           Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.

           Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta.  O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul .

            Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.

            Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

             Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul.

v     Sugestii metodologice

Continutul modulului este proiectat pentru un numar de 120 de ore pe an si se va desfasura astfel: 4 ore/ saptamana de pregatire teoretica/ semestrul I si 48 ore / semestrul I de pregatire practica prin laborator tehnologic. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.

 Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.

Pregatirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Pregatirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii “ asistenti de farmacie”.

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ELEMENTELE DE BOTANICA.

Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia., munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.

Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: atlase, cataloage, ierbare, material natural sau conservat, planse, desene, folii de retroproiector, preparate microscopice, mulaje, etc.

Modulul III:  NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA

v     Nota introductiva

Modulul NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA  face parte din pregatirea generala din anul I, pentru calificarea : asistent medical de farmacie.

In modulul NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA  se     

regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA  . Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore de pregatire teoretica si 24 de ore de pregatire practica. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

v     Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare  modulului:

1. Identifica si numeste principalele parti componente ale corpului uman

2. Analizeaza partile componente ale corpului uman

3. Descrie elementele de fiziologie ( pe aparate si sisteme) ale corpului uman

v     Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

  Unitatea de competenta : NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA

( 60 de ore din care 24 de ore de pregatire practica)

Nr. crt.

Unitate de competenta

Competente

Continuturi

1.

Notiuni de anatomie si fiziologie umana

C. 1. Identifica si numeste principalele parti componente ale corpului uman

C. 2. Analizeaza partile componente ale corpului uman

C. 3. Descrie elementele de fiziologie ( pe aparate si sisteme) ale corpului uman

 

1. Organizarea generala a corpului uman – regiuni, structuri morfofiziologice, aparate si sisteme

2. Axele si planurile de orientare in organism – descriere, rol

3. Nomenclatura anatomica

1. Componentele anatomice de la nivelul capului, gatului, trunchiului si membrelor

2. Niveluri de organizare anatomica si fiziologica (celule, tesuturi, organe, aparate si sisteme) – clasificare si descriere

3. Componentele anatomice ale principalelor sisteme si aparate – denumire si localizare

1. Principalele functii ale organismului uman si specificarea aparatelor si sistemelor care le indeplinesc

1.1.Sangele – componente (elemente figurate si plasma sanguina), proprietati, functii, hemostaza, grupele sanguine

1.2. Osteologie si artrologie – sistemul osos, structura osului, compozitia chimica a oaselor, rolul oaselor in organism, scheletul (scheletul capului, scheletul trunchiului, scheletul membrelor), articulatiile

1.3. Sistemul muscular- structura muschiului, principalele grupe de muschi somatici (muschii capului, muschii gatului, muschii trunchiului, muschii membrelor), fiziologia muschilor, proprietatile muschilor, manifestarile externe ale contractiilor musculare

1.4. Aparatul respirator – descriere, structura, vascularizatia si inervatia plamanului, respiratia (ventilatia pulmonara, difuziunea si schimburile de gaze la nivelul membranei alveolo-capilare, transportul gazelor in sange, respiratia celulara), reglarea respiratiei

1.5. Aparatul cardio-vascular – descriere, configuratia interna a inimii, structura, vascularizatia si inervatia inimii, arborele circulator (sistemul arterial, sistemul venos, sistemul limfatic), splina (localizare, structura, rol), fiziologia circulatiei sangelui (proprietatile functionale ale inimii, modificari patologice ale proprietatilor inimii, revolutia cardiaca, manifestarile activitatii cardiace), tensiunea arteriala (definitie, factorii care o influenteaza, determinare si reglare), circulatia capilara, reglarea circulatiei sangelui

1.6. Aparatul digestiv – descriere – cavitatea bucala, faringele, esofagul, organele tubului digestiv din cavitatea abdominala (stomacul, intestinul subtire, intestinul gros), glandele anexe ale tubului digestiv (glandele salivare, ficatul, pancreasul), fiziologia aparatului digestiv (digestia bucala, deglutitia, digestia gastrica,digestia in intestinul subtire, digestia in intestinul gros, defecatia, absorbtia produsilor de digestie), functiile ficatului

1.7. Metabolismul – definitie, tipuri de metabolism (intermediar - glucidic, lipidic, proteic ; energetic si bazal – substantele energetice, mecanismele termogenezei/termolizei, mecanismele de reglare a temperaturii corpului

1.8. Aparatul  excretor – descriere, structura, vascularizatia si inervatia rinichiului, caile urinare, fiziologia aparatului excretor (formarea urinei, reglarea formarii urinei, proprietatile fizico-chimice ale urinei, mictiunea)

1.9. Aparatul genital  – descriere (aparat genital feminin, aparat genital masculin), componente, structura, fiziologia gonadelor, reproducerea

1.10. Sistemul nervos – descriere, componente, fiziologia sistemului nervos, fiziologia neuronului, fiziologia sinapsei, fiziologia centrilor nervosi           (maduva spinarii, encefalul, sistemul nervos vegetativ)

1.11. Analizatori – descriere, tipuri de analizatori       (cutanat, kinestezic, olfactiv, gustativ, vizual, acustico-vestibular), fiziologia analizatorilor

1.12. Glandele endocrine – descriere, tipuri de glande (hipofiza, suprarenalele, tiroida, paratiroidele, pancreasul endocrin, timusul, epifiza – structura, hormonii secretati si rolul acestora)

2. Interrelatiile dintre functiile organismului uman

3. Mecanisme specifice de adaptare a organismului la variatiile mediului intern si extern

        

v     Conditii de aplicare didactica si de evaluare

        Modulul NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA poate fi parcurs

in mod independent.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele

principii moderne ale educatiei :

-         elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare

-         elevii au stiluri diferite de invatare

-         elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare

-         elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de

invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode : observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, proiectul.

      Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ : exercitii de identificare a partilor componente ale corpului uman, exercitii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exercitii de grupare a diferitelor structuri ( celule, tesuturi, organe, aparate si sisteme) in functie de criterii date, rezolvarea de fise de lucru (exemple : localizarea si raporturile anatomice dintre organele abdominale, determinarea grupei sanguine si a Rh - ului), proiect (exemple : analiza mecanismelor fiziologice care realizeaza homeostazia mediului intern, schema circulatiei arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).

          Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fise de observatie, fise de lucru, fise autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect.

           Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.

           Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.

           Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta.  O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul .

            Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.

            Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

             Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul.

v     Sugestii metodologice

Continutul modulului este proiectat pentru un numar de 60 de ore pe an si se va desfasura astfel: 2 ore/ saptamana de pregatire teoretica/ semestrul I si 24 ore / semestrul I de pregatire practica prin laborator tehnologic. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.

Pregatirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Pregatirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii “ asistenti medicali de farmacie”.

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind  ANATOMIA SI FIZIOLOGIA UMANA .

Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.

Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: atlase, cataloage, preparate formolizate, casete video, diapozitive, planse, desene, folii de retroproiector, preparate microscopice, mulaje, etc.

Modulul IV:  NOTIUNI DE VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE

SI  PARAZITOLOGIE

v     Nota introductiva

Modulul NOTIUNI DE VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE  face parte din pregatirea generala din anul I, pentru calificarea : asistent medical de farmacie.

In modulul NOTIUNI DE VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI

PARAZITOLOGIE  se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza NOTIUNI DE VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore de pregatire teoretica si 24 de ore de pregatire practica. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

v     Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare  modulului:

1.      Analizeaza principalele tipuri de organisme patogene la om

2.      Specifica caracteristicile interactiunii dintre organismele patogene si om

3.      Aplica normele de prevenire a transmiterii infectiilor si metodele de combatere a organismelor patogene

v     Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

  

   Unitatea de competenta : NOTIUNI DE VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE  ( 60 de ore din care 24 de ore de pregatire practica)

Nr. crt.

Unitate de competenta

Competente

Continuturi

1.

Notiuni de virusologie, bacteriologie si parazitologie

C. 1. Analizeaza principalele tipuri de organisme patogene la om

C.2. Specifica caracteristicile interactiunii dintre organismele patogene si om

C.3. Aplica normele de prevenire a transmiterii infectiilor si metodele de combatere a organismelor patogene

 

1. Virusologia (inframicrobiologia) - generalitati

1.1. Caracterele generale ale virusurilor

1.2. Clasificarea virusurilor

1.3. Morfologia si structura virusurilor

1.4. Compozitia chimica a virusurilor

1.5. Cultivarea virusurilor

1.6. Multiplicarea virusurilor

1.7. Virusurile poliomielitei

1.8. Virusurile gripale

1.9. Virusurile hepatice

1.10. Sindromul de imunodeficienta acuta dobandita

2. Bacteriologie –generalitati

2.1. Morfologia si fiziologia bacteriilor

2.2. Patogenitatea bacteriilor

2.3.Cocii patogeni (stafilococul, streptococul, pneumococul, meningococul, gonococul)

2.4. Bacilii patogeni (bacilul coli, genul Salmonella, bacilul dizenteric, vibrionul holeric, bacilul difteric, bacilul Koch, bacilul lepros, bacilul carbunos, bacilul tetanic, bacilul botulinic, gangrena gazoasa)

2.5. Toxiinfectiile alimentare – caracterizare, agenti patogeni implicati ( salmonele, shigele, bacilul coli, proteus, stafilococi, streptococi, germeni aerobi si anaerobi formatori de spori), epidemiologie

2. 5. Treponema pallidum

2. 6. Leptospirele

2. 7. Genul Brucella

2. 8. Rickettsiile

3. Micologie – generalitati

3. 1. Tricofitia

3. 2. Favusul

3. 3. Microsporia

3. 4. Epidermofitia

3. 5. Candidoza si actinomicoza

4. Notiuni generale de parazitologie

5. Protozoologie – generalitati, reprezentanti (Rhizopode, Flagelate, Sporozoare, Infuzori)

6. Helmintologie – generalitati, reprezentanti              (Plathelminti, Nemathelminti)

7. Entomologie – generalitati, reprezentanti (Arachnide, Insecte)

1. Proprietatile macro- si micro- organismelor participante la procesul infectios

2. Apararea organismului (mijloacele de aparare nespecifice si specifice)

1. Caile de transmitere a organismelor patogene (directe si indirecte)

2. Metodele de distrugere a organismelor patogene, dezinfectia, sterilizarea, dezinsectia, deratizarea

3. Medicatia profilactica si curativa impotriva organismelor patogene – antibioticoterapia, chimioterapia, vaccinoterapia, fitoterapia, apiterapia

        

v     Conditii de aplicare didactica si de evaluare

        Modulul NOTIUNI DE VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI

PARAZITOLOGIE poate fi parcurs in mod independent.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele

principii moderne ale educatiei :

-         elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare

-         elevii au stiluri diferite de invatare

-         elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare

-         elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de

invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode : observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, proiectul.

     

           Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ : exercitii de identificare a organismelor patogene la om, exercitii de grupare a diferitelor organisme (virusuri, bacterii, fungi, paraziti ) in functie de criterii date, rezolvarea de fise de lucru (exemple : compararea structurii si fiziologiei diferitelor tipuri de organisme patogene, caile de prevenire si combatere a organismelor patogene), proiect (exemple : schema raspunsului imun, schema cailor de transmitere si raspandire a procesului infectios).

          Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fise de observatie, fise de lucru, fise autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect.

           Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.

           Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.

           Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta.  O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul .

            Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.

            Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

             Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul.

v      Sugestii metodologice

Continutul modulului este proiectat pentru un numar de 60 de ore pe an si se va desfasura astfel: 2 ore/ saptamana de pregatire teoretica/ semestrul I si 24 ore / semestrul I de pregatire practica prin laborator tehnologic. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.

Pregatirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii “ asistenti medicali de farmacie”.

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor

privind  VIRUSOLOGIA, BACTERIOLOGIA SI PARAZITOLOGIA.  .

Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.

Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: cataloage, insectare, poze, casete video, diapozitive, planse, desene, folii de retroproiector, preparate microscopice,  etc.

Modulul V: PROPEDEUTICA FARMACEUTICA SI OPERATII GENERALE IN PRACTICA FARMACEUTICA

v     Nota introductiva

v     Modulul  PROPEDEUTICA FARMACEUTICA SI OPERATII GENERALE IN PRACTICA FARMACEUTICA face parte din pregatirea tehnica de baza din anul I pentru calificarea: asistent medical de farmacie.

In modulul PROPEDEUTICA FARMACEUTICA SI OPERATII GENERALE IN PRACTICA FARMACEUTICA se regasesc abilitatile din unitatea tehnica specializata..

Modulul are alocate 120 de ore, din care 36 ore de pregatire teoretica si 84 ore pregatire practica.

Unitatile de competente pe care se bazeaza acest modul suplimenteaza si sprijina celelalte unitati de competenta tehnica de specializare, prin extinderea activitatilor si prin oferirea de activitati practice suplimentare specifice pentru calificare.

La parcurgerea programei scolare se va avea in vedere dobandirea competentelor prevazute in „Standardul de pregatire profesionala”, document care face parte din SISTEMUL NATIONAL DE CALIFICARE PROFESIONALA.

Dupa parcurgerea acestui modul, elevul va fi capabil sa descrie obiectivele tehnicii farmaceutice, sa enumere partile unei retete si sa execute operatii farmaceutice generale si specifice practicii farmaceutice.

v     Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului:

1.      Defineste obiectul tehnologiei farmaceutice si a conexiunilor cu celelalte discipline, analizeaza evolutia medicamentului si actului farmaceutic.

2.      Explica notiunile de remediu, medicament si forma farmaceutica.

3.      Descrie modul de prescriere, preparare si eliberare a medicamentului din farmacie.

4.      Descrie principalele operatii generale si specifice farmaceutice.

v     Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Propedeutica farmaceutica si operatii generale in practica farmaceutica

Nr.crt.

Competente

Continuturi

1.

Definineste obiectul tehnologiei farmaceutice si conexiunile cu celelalte discipline, analizeaza evolutia medicamentului si a actului farmaceutic

1.) Definirea tehnologiei farmaceutice; obiectivele ei

2)         Rolul factorilor in elaborarea unui medicament

3)         Definirea celor patru perioade de evolutie a medicamentului si a actului farmaceutic

2.

C.2. Explica notiunile de remediu, medicament si forma farmaceutica.

 

1)           Definirea componentelor medicamentului (substante active, auxiliare)

2)           Clasificarea medicamentelor dupa diferite criterii: homeopate, puternic active, toxice, oficinale, tipizate, magistrale etc

3)           Descrierea cailor de administrare a medicamentului

 

3.

C.3. Descrie modul de prescriere, preparare si eliberare a medicamentului din farmacie.

1)         Descrierea partilor unei retete

2)         Explicarea modului de preparare si eliberare a medicamentului din farmacie conform FR X

3)         Definirea relatiilor asistentului de farmacie cu pacientul

 

4.

C.4. Descrie principalele operatii generale si specifice farmaceutice.

1)           Descrierea principalelor operatii din practica farmaceutica: cantarire, masurare, dizolvare, amestecare, filtrare

2)           Definirea regulilor practice pentru cantarire

3)           Descrierea aparaturii si ustensilelor folosite la operatiile farmaceutice

4)           Identificarea si folosirea acestor aparaturi

5)           Descrierea balantelor si a greutatilor

6)           Utilizarea si manuirea tuturor aparatelor si instrumentelor din farmacii.

 

 

 v     Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Modulul PROPEDEUTICA FARMACEUTICA SI OPERATII GENERALE IN PRACTICA FARMACEUTICA poate fi parcurs in mod independent.

Profesorii pot folosi informatii despre stilul de invatare a elevilor. Activitatile la lectii pot fi variate astfel incat sa garanteze  toate stilurile de invatare sunt atinse.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor aplica activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: demostratia, proiectul, metoda practica, observatia, descoperirea. Se vor aplica si activitati de invatare cu caracter practic-aplicativ: munca in echipa pentru exersarea abilitatilor, demonstratie cu participare si exercitii de utilizare a aparaturii si ustensilelor din farmacie (balante, cumpana de mana, cilindri gradati, greutati, mojare, palnii etc).

Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de lucru, teste de evaluare, realizarea unui preparat farmaceutic etc.

Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta, conditiile de aplicabilitate si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in „Standardul de Pregatire Profesionala”. 

v     Sugestii metodologice

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Pregatirea teoretica se va realiza in cabinete si laboratoare tehnologie cu o buna dotare materiala. Pregatirea in laboratoare tehnologice are importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali de farmacie.

Nivelul de pregatire teoretica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite criteriile de performanta ce pot fi atinse numai daca in procesul de invatamant sunt asigurate conditiile de aplicabilitate descrise in standard.

Metodele de predare pot fi variate, predominand prepararea, demonstratia, dezbatera, discutiile in grup. Evaluarea continua si sumativa este conditionata de evaluarea stabilita in Standardul de Pregatire Profesionala.

Modulul VI: NOTIUNI DE SEMIOLOGIE MEDICALÃ

      *Nota introductiva

      *Modulul NOTIUNI DE SEMIOLOGIE MEDICALÃ face parte din pregatirea

generala din anul I, pentru calificarea asistent medical de farmacie.

      In modulul NOTIUNI DE SEMIOLOGIE MEDICALÃ se regasesc abilitatile din

unitatea de competenta tehnica NOTIUNI DE SEMIOLOGIE MEDICALÃ.

      Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore de pregatire teoretica si 24 de ore de pregatire practica. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

      *Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului:

6.1. Efectueaza anamneza utilizand termenii medicali adecvati.

      6.2. Identifica si numeste modificarile observate la inspectia generala

      6.3. Recunoaste manifestarile cauzate de diferite afectiuni

      *Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Nr.crt.

Competente

Continuturi

C 1. Efectueaza anamneza utilizand termenii medicali adecvati

1. Semiologia: definitie; semn, simptom, sindrom: definitie si exemple.

2. Foaia de observatie: definitie si functii;

Anamneza: definitie si mod de abordare a bolnavului ; etapele anamnezei: motivele internarii, istoricul bolii, antecedentele heredo - colaterale, antecedentele personale(alergii medicamentoase), conditiile de viata si munca

3. Termenii medicali uzuali: semnificatia lor

C 2 Identifica si numeste modificarile observate la inspectia generala

1. Examenul clinic: definitie si metode fizice (inspectia, palparea, percutia, auscultatia)

2. Inspectia generala: date ce pot fi culese cu ajutorul ei (pozitia si atitudinea, mersul si postura, faciesul, statura si constitutia, starea de nutritie si starea de constienta)

C 3. Recunoaste manifestarile cauzate de diferite afectiuni

1. Principalele simptome cheie: durerea, cefaleea, oboseala, vertijul, palpitatiile, febra;- caractere si cauze mai frecvente-

2. Simptomele bolilor aparatului respirator: tusea, expectoratia, dispneea, hemoptizia;

Simptomele bolilor aparatului cardio-vascular: durerea, palpitatiile, edemele

Simptomele bolilor aparatului digestiv: anorexia, greata, varsaturile, diareea, constipatia

Simptomele bolilor aparatului renal: anuria. disuria, poliuria, durerea colicativa

Simptomele bolilor sistemului ganglionar: adenomegaliile

Modificari de culoare ale pielii: cianoza, roseata, icterul, leziuni hemoragice

3. Principalele sindroame: bronsitic, de insuficienta coronariana, de insuficienta cardiaca, icteric, oclusiv intestinal, colestatic, urinar, anemic, hemoragipar ; definitie, etiologie, clinica.

 

      *Conditii de aplicare didactica si de evaluare

      Modulul NOTIUNI DE SEMIOLOGIE MEDICALÃ poate fi parcurs in mod independent.

      In elaborarea strategiei didactice , profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei:

            - elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare

            - elevii au stiluri diferite de invatare

            - elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare

            - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.

      Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, proiectul.

      Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplcativ: exercitii de culegere a datelor oferite de anamneza, exercitii de identificare a diferitelor tipuri de facies (pe planse ), de identificare a diferitelor modificari patologice observate la exemplele oferite etc.

      Ca instrumente de evaluare se pot folosi : foi de observatie clinica generala, teste de evaluare, realizarea unui proiect.

      Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.

      Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta , care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.

      Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.

      Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa , pentru verificarea atingerii competentelor.

      Cadrele didactice , care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

      Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor , atitudinile fata de o sarcina data , autoevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul.

      *Sugestii metodologice

      Continutul modulului este proiectat pentru un numar de 60 de ore  si se va desfasura astfel: 2 ore pe saptamana de pregatire teoretica pe parcursul semestrului 1 si  24 de ore pregatire practica prin laborator tehnologic, pe parcursul aceluiasi semestru.. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de : dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.

      Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.

      Pregatirea se va realiza in cabinete cu o buna dotare materiala.

      Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul cunostintelor si activitatilor privind NOTIUNI DE SEMIOLOGIE MEDICALÃ

      Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, demonstratia, munca independenta, stimularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale , pentru a putea tine seama de nevoile elevilor.

      Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: atlase, planse, desene, folii de retroproiector, foi de observatie clinica generala, reviste de specialitate, buletine de analiza, radiografii.

Modulul VII:  FARMACOGNOZIE GENERALA

v     Nota introductiva

Modulul FARMACOGNOZIE GENERALA face parte din pregatirea de specialitate din anul I, pentru calificarea : asistent medical de farmacie.

In modulul FARMACOGNOZIE GENERALA  se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza FARMACOGNOZIE GENERALA. Modulul are alocate 120 de ore din care 54 de ore de pregatire teoretica si 66 de ore de pregatire practica. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

v     Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare  modulului:

1.      Analizeaza notiunile generale despre plantele medicinale

2.      Descrie partile de plante medicinale utilizate in terapeutica

3.       Explica metodele tehnologiei de obtinere a produselor vegetale

v     Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

        Unitatea de competenta : FARMACOGNOZIE GENERALA 

       ( 120 de ore din care 66 de ore de pregatire practica)

Nrcrt

Unitate de competenta

Competente

Continuturi

1.

Farmacognozie generala

C. 1. Analizeaza notiunile generale despre plantele medicinale

C. 2. Descrie partile de plante medicinale utilizate in terapeutica

C. 3. Explica metodele tehnologiei

de obtinere a produselor vegetale

 

1.Plantele medicinale- descriere si criteriile morfologice de recunoastere a acestora

2. Caracterele de cultura ale plantelor medicinale – raspandire geografica, conditii de crestere, influenta  factorilor climaterici, perioada de insamantare, germinare, inflorire, etc.

3. Cultivarea si utilizarea plantelor medicinale in tara noastra

4. Nomenclatura botanica : denumiri stiintifice si populare ale plantelor medicinale

1. Componentele plantelor utilizate in terapeutica : frunze, flori, seminte, scoarte, radacini, rizomi, bulbi,etc

2. Morfologia partilor de plante utilizate in terapeutica : aspect, culoare, miros, forma, dimensiuni, consistenta, modalitati de recunoastere specifica, etc.

 1. Produsele vegetale - definitie si  utilizari

2. Metodele de obtinere a produselor vegetale – caracterizare generala, etape, scop ( recoltarea, uscarea, stabilizarea, conditionarea, conservarea) .

        

v     Conditii de aplicare didactica si de evaluare

         Modulul FARMACOGNOZIE GENERALA poate fi parcurs in mod independent.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele

principii moderne ale educatiei :

-         elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare

-         elevii au stiluri diferite de invatare

-         elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare

-         elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de

invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode : observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, proiectul.

      Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ : exercitii de identificare a plantelor medicinale pe baza de imagini ( atlase, ierbare, colectii naturale), exercitii de utilizare a nomenclaturii botanice, rezolvarea de fise de lucru (exemplu : aplicarea metodelor de obtinere a produselor vegetale), proiect (exemplu : intocmirea unui catalog cu plante medicinale dupa un anumit criteriu dat).

          Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fise de observatie, fise de lucru, fise autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect.

           Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.

           Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.

           Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta.  O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul .

            Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.

            Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

             Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul.

v     Sugestii metodologice

Continutul modulului este proiectat pentru un numar de 120 de ore pe an si se va desfasura astfel: 3 ore/ saptamana de pregatire teoretica/ semestrul II si 66 ore / semestrul II de pregatire practica prin laborator tehnologic. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.

Pregatirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Pregatirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii “ asistenti medicali de farmacie”.

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor

privind FARMACOGNOZIE GENERALA  .

Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.

Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: atlase, cataloage, ierbare, colectii naturale, material conservat, poze, casete video, diapozitive, planse, desene, folii de retroproiector, preparate microscopice,  etc.

 Modulul VIII: FORME FARMACEUTICE CA SISTEME DISPERSE OMOGENE

v     Nota introductiva

v     Modulul FORME FARMACEUTICE CA SISTEME DISPERSE OMOGENE face parte din pregatirea tehnica din anul I pentru calificarea: asistent medical de farmacie.

Modulul FORME FARMACEUTICE CA SISTEME DISPERSE OMOGENE suplimenteaza si sprijina celelalte unitati de competenta tehnica specializate, prin extinderea activitatilor si prin oferirea de abilitati practice suplimentare specifice pentru calificare.

Modulul are alocate 120 ore, din care 54 ore de pregatire teortica si 66 ore pregatire practica prin laborator tehnologic.

Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in „Standardul de Pregatire profesionala” specific calificarii, document care face parte din „Sistemul National de Calificari profesionale”.

Dupa parcurgerea acestui modul, elevul va fi capabil sa descrie si sa prepare solutii medicamentoase (cum ar fi: solutii apoase, uleioase, alcoolice, siropuri, limonade, ape aromatice, infuzii, decocturi, macerate).

 

v     Lista competentelor specifice unitaii de competenta corespunzatoare modulului:

1.      Descrie formularea solutiilor medicamentoase si a solventilor.

2.      Clasifica si prepara solutii medicamentoase

3.      Defineste si prepara solutii administrate pe mucoase.

4.      Enumera metodele de extractie din produsele vegetale.

v     Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Nr.crt.

Competente

Continuturi

1.

C.1. Descrie formularea solutiilor medicamentoase si a solventilor.

1)         Definitia solutiilor medicamentoase si a componentelor lor (substante active, substante auxiliare, solventi)

2 Componentele solutiilor medicamentoase

3)   Principalele operatii folosite la prepararea lor

4)         Fazele prepararii solutiilor medicamentoase si conservarea lor conform RF X

2.

C.2. Clasifica si prepara solutii medicamentoase.

1)           Definitia solutiilor dupa solventul intrebuintat: solutii apoase, solutii uleioase, solutii alcoolice etc.

2)           Rolul solventilor si clasificarea lor

3)           Clasificarea solutiilor dupa diverse criterii

4)           Prepararea solutiilor: apoase, uleioase, alcoolice, siropuri, limonade, ape aromatice, oficinale si magistrale

5) Forme farmaceutice obtinute industrial (tipizate)

3.

C.3. Defineste si prepara solutii administrate pe mucoase.

1)         Definitia solutiilor buco-faringiene, a picaturilor de nas, de urechi, conform FR X

2)         Rolul solutilor, a substantelor auxiliare si a conditiior de conservare in obtinerea unor preparate de buna calitate si cu actiunea dorita

3)         Prepararea solutiilor pentru cavitatea bucala, pentru nas si pentru urechi, oficinala si magistrale

4)   Forme farmaceutice preparate industrial 

4.

C.4. Enumera si aplica metodele de extractie din produsele vegetale.

1)           Definitia solutiilor extractive din plante dupa solventul folosit la extractie: solutii extractive apoase, solutii extractive alcoolice, tincturi, extracte

2)           Rolul factorilor din procesul de extractie

3)           Principalele metode de extractie: macerarea, infuzarea, decoctia, percolarea, diacolarea

4)           Prepararea solutiilor extractive apoase: infuzii demusetel, de tei, macerat de Alteea, decoct de radacina de Primula etc.

5)    Produsele oficinale si tipizate sub forma de tincturi si extracte

 

v     Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Modulul FORME FARMACEUTICE CA SISTEME DISPERSE OMOGENE poate fi parcurs in mod independent.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei:

ð     elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ inprocesul de invatare

ð     elevii au stiluri diferite de inatare

ð     elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare

ð     elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demostratia, problematizarea, proiectul.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: prepararea in echipa a formelor farmaceutice studiate in modul, exercitii de identificare a solutiilor tipizate, referate, planse, fise de lucru.

Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, Standardul de Pregatire Profesionala stabilesteun nivelnational comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel untar de pregatire.

Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente  nefiind relevnta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Demonstrarea unei altei abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specifice.

Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, ia la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.

Cadrele didactice, care asigura prgatirea la acest moul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistmatica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul.

v     Sugestii metodologice

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Pregatirea teoretica se va realiza in cabinete si laboratoare tehnologie cu o buna dotare materiala. Instruira in laboratoare tehnologice are importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali de farmacie.

Nivelul de pregatire teoretica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite criteriile de performanta ce pot fi atinse numai daca in procesul de invatamant sunt asigurate conditiile de aplicabilitate descrise in standard.

Metodele de predare pot fi variate, predominand prepararea, demonstratia, dezbatera, discutiile in grup. Evaluarea continua si sumativa este conditionata de evaluarea stabilita in Standardul de Pregatire Profesionala.

 

 Modulul IX: CHIMIA COMPUSILOR ANORGANICI FARMACEUTICI

v     Nota introductiva

v     Modulul CHIMIA COMPUSILOR ANORGANICI FARMACEUTICI face parte din pregatirea tehnica de baza din anul I pentru calificarea: asistent medical de farmacie.

Modulul CHIMIA COMPUSILOR ANORGANICI FARMACEUTICI suplimenteaza si sprijina celelalte unitati de competenta tehnica specializate, prin extinderea activitatilor si prin oferirea de abilitati practice suplimentare specifice pentru calificare.

Modulul are alocate 60 ore, din care 36 ore de pregatire teortica si 24 ore pregatire practica prin laborator tehnologic.

Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in „Standardul de Pregatire profesionala” specific calificarii, document care face parte din „Sistemul National de Calificari profesionale”.

Dupa parcurgerea acestui modul, elevul va fi capabil sa defineasca, sa recunoasca  si sa explice actiunea farmaco-dinamica a elementelor si a compusilor anorganici farmaceutici.

 

v     Lista competentelor specifice unitaii de competenta corespunzatoare modulului:

1.Analizeaza combinatiile chimice cu actiune farmaceutica a elementelor din

tabelul lui Mendeleev.

2. Descrie aspectele fizice –chimice ale compusilor anorganici  farmaceutice.

3. Explica actiunea farmaceutica a combinatiilor chimice anorganice.

v     Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Unitatea de competenta: CHIMIA COMPUSILOR ANORGANICI

FARMACEUTICI

 (60 de ore din care 36 de ore de pregatire teoretica si 24 de ore de pregatire practica)

Nr. Crt.

Unitate de competenta

Competente

Continuturi

1.

Chimia compusilor anorganici farmaceutici

C.1. Analizeaza combinatiile chimice cu actiune farmaceutica a elementelor din tabelul lui Mendeleev

1. Elementele chimice – identificare dupa asezarea in tabelul lui Mendeleev

a. Fluorul

b. Clorul

c. Bromul

d. Iodul

e. Oxigenul si peroxizii

f. Sulful, azotul, fosforul

g. Bismutul

h. Carbonul, siliciul, borul

i Aluminiul

j. Magneziul

k. Argintul

l. Fierul

2.Compusii elementelor chimice – definitie si formule ( fluorura de sodiu, clorura de sodiu, clorura de potasiu, bromura de potasiu, bromura de sodiu, iodura de potasiu, iodura de sodiu, oxigenul, apa distilata, apa oxigenata, sulfatul de sodiu, subnitratul de bismut, carbonatul bazic de bismut, bicarbonatul de sodiu, carbonatul de sodiu, sulfatul de aluminiu, alaunii, carbonatul de magneziu, oxidul de magneziu, sulfatul de magneziu, sarurile de argint, sarurile de fier)

3. Raspandirea in natura – in ape minerale, ape de mare ( ex.: iodul); in minerale, zacaminte (ex.: clorura de potasiu); in minereuri (ex.: sulful); in plante

C.2. Descrie proprietatile  fizico–chimice ale compusilor anorganici  farmaceutici

1. Starile de agregare a elementelor si combinatiile lor – definitie si descriere ( lichida, solida, gazoasa)

2. Rolul si importanta solubilitatii elementelor si compusilor in practica farmaceutica

3. Conditiile de puritate conform FR X

4. Principalele reactii chimice de obtinere a acestor elemente si a combinatiilor lor ( precipitare, neutralizare, oxidare, calcinare, etc)

5. Conditiile de conservare conform FR X

C.3. Explica actiunea farmaceutica a combinatiilor chimice anorganice

1. Rolul elementelor chimice in organism

2. Actiunea farmaco- dinamica a acestor elemente si a combinatiilor lor (expectoranta, diuretica, dezinfectanta, calmanata, astringenta, antimicotica, neutralizanta, etc.)

v     Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Modulul CHIMIA COMPUSILOR ANORGANICI

FARMACEUTICI poate fi parcurs in mod independent.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de

urmatoarele principii moderne ale educatiei:

ð     elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ inprocesul de invatare

ð     elevii au stiluri diferite de inatare

ð     elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare

ð     elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demostratia, problematizarea, proiectul.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: prepararea in echipa a formelor farmaceutice studiate in modul, exercitii de identificare a elementelor si compusilor lor, referate, planse, fise de lucru.

Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, Standardul de Pregatire Profesionala stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.

Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente  nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specifice.

Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, ia la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.

Cadrele didactice, care asigura prgatirea la acest moul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistmatica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul.

v     Sugestii metodologice

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Pregatirea teoretica se va realiza in cabinete si laboratoare tehnologie cu o buna dotare materiala. Instruira in laboratoare tehnologice are importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali de farmacie.

Nivelul de pregatire teoretica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite criteriile de performanta ce pot fi atinse numai daca in procesul de invatamant sunt asigurate conditiile de aplicabilitate descrise in standard.

Metodele de predare pot fi variate, predominand experimentul, demonstratia, dezbatera, discutiile in grup. Evaluarea continua si sumativa este conditionata de evaluarea stabilita in Standardul de Pregatire Profesionala.

Modulul X:  ELEMENTE DE ORGANIZARE SANITARA SI FARMACEUTICA

v     Nota introductiva

Modulul ELEMENTE DE ORGANIZARE SANITARA SI FARMACEUTICA face parte din pregatirea de specialitate din anul I, pentru calificarea : asistent medical de farmacie.

In modulul ELEMENTE DE ORGANIZARE SANITARA SI FARMACEUTICA se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica specializata ELEMENTE DE ORGANIZARE SANITARA SI FARMACEUTICA. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore de pregatire teoretica si 24 de ore de pregatire practica. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

Dupa parcurgerea acestui modul elevul va fi capabil sa explice organizarea sistemului farmaceutic si in mod deosebit organizarea unitatilor farmaceutice (farmacii, depozite, drogherii).

v     Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare  modulului:

1.      Explica organizarea sistemului sanitar din Romania

2.      Descrie organizarea sistemului farmaceutic national

3.      Clasifica si descrie managementul unitatii farmaceutice: farmacia, drogheria, depozitul farmaceutic si alte unitati farmaceutice

v     Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

        Unitatea de competenta : ELEMENTE DE ORGANIZARE SANITARA SI FARMACEUTICA

       ( 60 de ore din care 24 de ore de pregatire practica)

Nrcrt

Unitate de competenta

Competente

Continuturi

1.

Elemenete de organizare sanitara si farmaceutica

C. 1. Explica organizarea sistemului sanitar din Romania.

C. 2. Descrie organizarea sistemului farmaceutic national

C. 3. Clasifica si descrie managemantul unitatilor farmaceutice:farmacia, drogheria, depozitul farmaceutic si alte unitati farmaceutice

 

1.Principalele obiective ale sistemului sanitar

2. Componentele sistemului sanitar – sistemul farmaceutic, sistemul medical – definitie si descriere

3. Principalele atributii ale M.S. – definitie si descriere

1.Asistenta farmaceutica a populatiei in Romania – definitie si descriere

2. Principiile generale de organizare si conducere a asistentei farmaceutice a populatiei

3. Conducerea asistentei farmaceutice – Directia Farmaceutica – ca organ de specialitate in structura M.S. si atributiile acesteia

4. Componenetele sistemului farmaceutic national si reformele din acest sistem

1. Principalele activitati organizatorice ale unitatilor farmaceutice din tara noastra

2. Unitatea farmaceutica de baza – Farmacia – definitie si obiective principale

3. Organizarea si dotarea farmaciilor , drogheriilor, depozitelor farmaceutice

4. Functiile farmaciei – definitie si descriere

5. Ergonomia locurilor de munca in farmacii

     

v     Conditii de aplicare didactica si de evaluare

         Modulul ELEMENTE DE ORGANIZARE SANITARA SI FARMACEUTICA

poate fi parcurs in mod independent.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele

principii moderne ale educatiei :

-         elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare

-         elevii au stiluri diferite de invatare

-         elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare

-         elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de

invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode : observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, proiectul.

          Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fise de observatie, fise de lucru, fise autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect.

           Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.

           Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.

           Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta.  O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul .

            Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.

            Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

             Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul.

v     Sugestii metodologice

Continutul modulului este proiectat pentru un numar de 60 de ore pe an si se va desfasura astfel: 2 ore/ saptamana de pregatire teoretica/ semestrul II si 24 ore / semestrul II de pregatire practica prin laborator tehnologic. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.

Pregatirea se va realiza prin pregatirea practica in farmacie sub indrumarea profesorului.. Pregatirea la locul de munca  are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii “ asistenti medicali de farmacie”.

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor

privind ELEMENTE DE ORGANIZARE SANITARA SI FARMACEUTICA.

Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.

Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: casete video, diapozitive, planse, desene, folii de retroproiector, etc.

Modulul XI. FARMACOLOGIE GENERALA

v     Nota introductiva

v     Modulul FARMACOLOGIE GENERALA  face parte din pregatirea tehnica din anul I pentru calificarea: asistent medical de farmacie.

Modulul FARMACOLOGIE GENERALA suplimenteaza si sprijina celelalte unitati de competenta tehnica specializate, prin extinderea activitatilor si prin oferirea de abilitati practice suplimentare specifice pentru calificare.

Modulul are alocate 60 ore, din care 24 ore pregatire practica prin laborator tehnologic.

Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in „Standardul de Pregatire profesionala” specific calificarii, document care face parte din „Sistemul National de Calificari profesionale”.

Dupa parcurgerea acestui modul, elevul va fi capabil sa inteleaga si sa explice notiunile de farmacologie generala,  de farmacocinetica, sa descrie si sa explice actiunea si efectele diferitelor clase de medicamente.

 

v     Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului:

1.      Descrie notiunile de farmacologie generala ( forme medicamentoase, compozitie, etc)

2.      Explica notiunile de farmacocinetica ( absorbtia, metabolizarea, eliminarea)

3.      Descrie actiunea, efectele si mecanismele de actiune ale medicamentelor

4.      Explica reactiile adverse si incompatibilitatile

     Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Nr. Crt.

Competente

Continuturi

1.

Descrie notiunile de farmacologie generala ( forme medicamentoase, compozitie, etc

1. Ramurile farmacologiei.

2. Medicamentul. Forme medicamentoase.Clasificare si descriere

3. Compozitia de baza a diverselor clase medicamentoase:

- dezinfectante si antiseptice

- analgezice

-substante cu actiune asupra SNV, SNC

-Hormoni

- Vitamine

- medicatia aparatului cardiovascular

- medicatia sangelui

- medicatia aparatului respirator

- medicatia aparatului digestiv

- diuretice

- medicatia antimicrobiana si antiparazitara

- substante antitumorale si imunosupresive

- substante cu actiune metabolica

4. Produsi reprezentativi ai claselor enumerate

2.

Explica notiunile de farmacocinetica ( absorbtia, metabolizarea, eliminarea

5. Biodisponibilitatea

6. Modalitati de absorbtie specifice fiecarei clase de medicamente

7. Transportul si distributia in tesuturi a medicamentelor. Transportul sub forma libera si legata

8. Distributia in sange interstitial si intracelular

9. Metabolizarea si eliminarea medicamentelor. Metabolizarea fiziologica si patologica. Metabolizarea hepatica, renala, etc.

10. Eliminarea renala, digestiva, respiratorie, cutanata, prin lapte matern.

3.

Descrie actiunea, efectele si mecanismele de actiune ale medicamentelor

11. Efectele diferitelor clase medicamentoase

12. Mecanisme de actiune ale medicamentelor

4.

Explica reactiile adverse si incompatibilitatile

13. Intoxicatii medicamentoase acute

14. Intoxicatii medicamentoase cronice

15. Dependenta medicamentoasa

16. Reactii adverse medicamentoase.

17. Incompatibilitati medicamentoase.

18. Interactiuni de ordin farmacocinetic si farmacodinamic

19. Farmacovigilenta

v     Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Modulul Farmacologie generala poate fi parcurs in mod independent.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei:

ð     elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ inprocesul de invatare

ð     elevii au stiluri diferite de inatare

ð     elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare

ð     elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demostratia, problematizarea, experimentul,  proiectul.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: analiza in echipa a produselor medicamentoase studiate in modul, exercitii de identificare a efectelor acestora, referate, planse, fise de lucru.

Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul.. Standardul de Pregatire Profesionala stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.

Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente  nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specifice.

Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.

Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul.

v     Sugestii metodologice

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Pregatirea teoretica se va realiza in cabinete si laboratoare tehnologie cu o buna dotare materiala. Pregatirea in laboratoare tehnologice are importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali de farmacie.

Nivelul de pregatire teoretica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite criteriile de performanta ce pot fi atinse numai daca in procesul de invatamant sunt asigurate conditiile de aplicabilitate descrise in standard.

Metodele de predare pot fi variate, predominand prepararea, demonstratia, dezbaterea, discutiile in grup. Evaluarea continua si sumativa este conditionata de evaluarea stabilita in Standardul de Pregatire Profesionala.

 

 


SCOALA POSTLICEALA

          PLAN   DE   INVATAMANT

                                                                                                ANUL   I

Modalitatea de parcurgere a modulelor

saptamana

modulul

1     

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

M I

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

M II

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

M III

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

M IV

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

M V

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

M VI

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

M VII

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

M VIII

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

M IX

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

M X

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

M XI

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

 

 

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 759
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved